16 paginiMiercuri, 27 iunie 2018, nr. 111 (6172), anul XXVII

n REPREZENTANÞII SECTORULUI ENERGIEIAFIRMÃ: “Avem tot ce ne trebuieca sã devenim un hub energetic regional”

PAGINA 15

n Grevã ºi ciocniri cu forþele de ordine înBazarul din Teheran PAGINA 16

n Turismul românesc promovat la Untoldºi Neversea

PAGINA 2

n NOUL COD DE PROCEDURÃ PENALÃ: Mii de dosarepenale, în pericol de clasare

PAGINA 3

n MUGUR ISÃRESCU:“BNR nu are intenþiasã descurajeze creditarea”

PAGINA 7

GRAM AUR = 161,5899 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,0397 RON EURO= 4,6620 RON DOLAR = 3,9981 RON

2 lei

5 948491 340012 27160

Iluziacunoaºteriiºipolarizareasocialã

În plin proces de polarizare ºi radi-calizare a societãþii noastre, insensi-bilã ºi neutrã la ideea celebrãrii cen-tenarului unirii tuturor cetãþenilorsãi, se întâmplã cã citesc ceva despreºtiinþele cognitive. Sunt câteva învã-þãminte pe care le-am putut extrage.Existã o micã probabilitate sã fie in-teresaþi de aceste concluzii ºi uniidintre cititorii ziarului Bursa.

Fie cã vrem sau nu, fie cã suntemconºtienþi sau nu, facem parte dintr-ocomunitate cognitivã în interiorul

cãre ia împãr-tãºim cu ceilalþicunoºtinþe, in-formaþii, valori,tradiþii ºi emoþii.În estimarea pro-priilor noastrecunoºt in þe º iîntelegeri, încor-porãm (in)vo-luntar cunoºtin-

þele altor oameni. O foarte puþinãproporþie din ceea ce ºtim se aflã înnoi. Cea mai mare parte se aflã în co-munitatea cognitivã cãreia îi aparþi-nem, în capetele celorlalþi1.

Faptul cã existã cunoºtinþe accesi-bile în comunitatea cognitivã ne facesã ne supra-evaluãm cunoºtinþele in-dividuale. De vreme ce, într-o comu-nitate cognitivã, împãrtãºim cu-noºtinþe ºi informaþii, nu mai perce-pem distincþia dintre ceea ce “ºtim”noi ºi ceea ce ºtie sau înþelege comu-nitatea. Aceasta este iluzia profunzi-mii explicative2.

Aºa cum stocãm cunoºtinþe în alþinenumãraþi oameni cu care împãr-tãºim ceea ce este sedimentat în ca-drul comunitãþii cognitive, depozi-tãm inteligenþa ºi pe internet. Obice-iul de a cãuta orice pe internet a cres-cut stima de sine cognitivã. Oameniicare au gãsit informaþii pe internet auavut convingerea cã le cunoºteau di-nainte ei înºiºi, cã le ºtiuserã tot tim-pul3.

Platon, în Apologia lui Socrate,reproduce concepþia lui Socrate careera convins cã este mai înþelept cel ceºtie cã nu ºtie, decât cel care crede cãºtie ceva important, dar este dominatde iluzie. La fel ca mulþi dintre noi,individul criticat de Socrate nu ºtiacã nu ºtia. Avea iluzia profunzimiiexplicative. ªtia mai puþin decât so-cotea cã ºtie.

Iluzia înþelegerii este cu atât maipregnantã cu cât comunitatea cogni-tivã este mai exclusivistã ºi, în pasuldoi, mai dominatoare.

Irving Janis ilustra, prin anii ‘80 aisec. XX, aºa-numita mentalitate deturmã (gândire în grup, groupthink)care ne face ca, odatã ce aderãm la ungrup ºi la valorile ºi certitudinile aces-tuia, sã ne comportãm ca ºi când amlãsa comunitatea sã gândeascã ºi sãsimtã în locul nostru, într-o comodãstare de (parþialã) dez-individualiza-re ºi de diluare a responsabilitãþii în“favoarea” mulþimii, care va consu-ma toatã energia necesarã pentru canoi sã lîncezim.

O comunitate cognitivã are toateavantajele din lume, dar poate deve-ni extrem de periculoasã tocmai dincauza iluziei înþelegerii. Oameniicu care dialogãm (real sau virtual)sunt influenþaþi de noi ºi noi sunteminfluenþaþi de ei. Membrii grupuluiîºi pot întãri unii altora senzaþia deînþelegere. Fiecare membru al gru-pului vede cã toþi ceilalþi îi susþin vi-ziunea sau pãrerea, ceea ce îi face petoþi sã aibã convingerea cã punctullor de vedere este justificat ºi cã mi-siunea lor este clarã, chiar dacã nuexistã nicio motivaþie realã care sãsusþinã aceastã convingere, ci doarun miraj. Membrii grupului îºi oferãunii altora sprijin emoþional, dar ni-mic raþional nu susþine grupul caatare.

(continuare în pagina 14)

VOT PENTRU O VARÃ DE NEUITAT

Moþiune fãrãsperanþã

În ºedinþa de plen comunã aCamerei Deputaþilor ºi Senatu-lui, care va avea loc aziîncepând cu ora 14:00, va fi dez-bãtutã ºi supusã votului moþiu-nea de cenzurã împotriva guver-

nului depusã de 152 de parlamentari aiopoziþiei.

Documentul prin care sunt incri-minate nerealizãrile guvernuluiDãncilã a fost citit în Parlament luni,25 iunie.

Intitulatã „Demiterea GuvernuluiDragnea-Dãncilã, o urgenþã naþiona-lã!”, moþiunea cuprinde referiri lacreºterea inflaþiei, la creºtereaROBOR, la mãsurile aberante luatede executiv cu privire la modificareapermanentã a legislaþiei fiscale, lalipsa investiþiilor în infrastructurã, la

atacul asupra justiþiei, la asaltul datasupra Pilonului II de pensii ºi la fal-sa politicã de majorare a salariilor.

Pentru a trece moþiunea ºi pentru ada astfel jos executivul, opoziþia arenevoie de 233 de voturi. Calculele depânã acum, aratã cã îi lipsesc peste60 de voturi.

În ultimile zile, reprezentanþii PNLºi USR au purtat intense negocieri culiderii UDMR ºi Pro România.

Dacã ºefii UDMR se lasã greuconvinºi, opoziþia a primit semnalepozitive din partea formaþiunii poli-tice condusã de Victor Ponta ºi Da-niel Constantin. Bineînþeles, dupã celiberalii au dat asigurãri cã, în cazuladoptãrii moþiunii de cenzurã, Ludo-vic Orban nu va impune nominaliza-rea sa în funcþia de prim-ministru.

Cu toate acestea, dacã opoziþia nuva primi sprijin masiv din parteaUDMR ºi din partea minoritãþilornaþionale reprezentate în Parlament,precum ºi din partea unor aleºi dinarcul guvernamental care suntnemulþumiþi de sensul în care se în-dreaptã România, moþiunea de cen-zurã are slabe ºanse sã fie adoptatã.Minoritãþile ºi UDMR, dacã ar votain corpore pro-moþiune, ar aducedoar 47 de voturi în plus opoziþiei,numãr insuficient pentru cãdereaguvernului.

Preºedintele UDMR, KelemenHunor, a declarat cã abia astãzi, dupãºedinþa comunã a grupurilor reunite,parlamentarii Uniunii vor lua o deci-zie în privinþa unei eventuale susþi-neri privind moþiunea de cenzurã de-

pusã de PNL, USR ºi PMP.Preºedintele UDMR a declarat:

“Miercuri dimineaþã, la ora 9:00,vom avea ºedinþa comunã a grupuri-lor reunite. Acolo, vom lua o decizieformalã legatã de moþiunea de cen-zurã, dar pânã atunci vom discuta cucolegii noºtri. Vom vedea ce se vaîntâmpla, dar decizia o vom lua mier-curi”.

Liderul UDMR s-a referit ºi la mo-dul în care guvernul poate fi înlocuit,adãugând: “Dacã existã o majoritatepentru o anumitã direcþie, noi o vomrespecta. Nicio moþiune care a trecutnu a adus ceva mai rãu.

GEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 14)

MinistrulFifor,acuzaþiigrave laadresaRusiei

Ministrul Apãrãrii, Mihai Fifor alansat un set de acuzaþii foarte graveîndreptate spre Rusia. Acesta a de-clarat într-un interviu pentru TheAssociated Press cãþara noastrã se con-f runtã z i ln ic cuagresiuni din parteaRusiei ºi este nevoi-tã sã se apere de unval de atacuri ciber-netice.

“Nu cred cã treceo zi fãrã o provocaredin partea Rusiei în spaþiul aerian sauîn apele teritoriale ale României”, adeclarat Fifor, adãugând cã guvernullucreazã “pentru a descuraja astfel deacþiuni pe cât posibil ºi cât de eficientpoate”. Potrivit news.ro, interviul afost preluat ºi de The New YorkTimes. Ministrul mai susþine cã þaranoastrã doreºte sã fie principalulstâlp de securitate al NATO în sud-estul Europei: “Rusia îºi creºte capa-citãþile militare în peninsula Crimeeapractic în fiecare zi; este vorba de noicapacitãþi navale, noi fregate, noisubmarine”. Fifor a precizat ºi cã þaranoastrã plãnuieºte sã îºi creascã bu-getul alocat securitãþii pânã la 2% dinProdusul Intern Brut ºi sã demonstre-ze cã este „un bastion al stabilitãþii ºisecuritãþii”, astfel, am putea trimitemai mult de 700 de soldaþi, câþi tri-mitem în prezent, pentru misiuneaNATO din Afganistan, existând discu-þii sã se creascã numãrul pânã la 900.

OCTAVIAN DAN

(continuare în pagina 14)

ROBERT SHILLER,LAUREAT ALPREMIULUI NOBELPENTRU ECONOMIE:

“Politica detaxarevamalã a luiTrumpnu estesustenabilã”

Reducerea impozitelor pentru sec-torul corporativ din SUA este o mã-surã ce va fi pãstratã în timp, însã nuacelaºi lucru se poate spune despretarifele vamale im-puse anul acesta deadministraþia ameri-canã, potrivit eco-nomistului RobertShiller, laureat alpremiului Nobel.

Acesta a declarat,c i ta t de CNBC:“Noile taxe sunt«nebuneºti» ºi genereazã extrem demultã furie în întreaga lume, iar încele din urmã vor afecta încredereaaliaþilor SUA. Taxele nu pot fi o poli-ticã sustenabilã”.

Tensiunile comerciale dintre SUAºi restul lumii sunt tot mai mari. Du-minicã, Wall Street Journal a informatcã Trump intenþioneazã sã împiedicemai multe companii chinezeºti sã facãinvestiþii în tehnologia americanã.

Asta dupã ce, anterior, Trumpanunþase cã va taxa cu 10% importuridin China în valoare de 200 de mi-liarde de dolari, dupã tarifele de 25%aplicate þãrii asiatice mai la începutullunii, unor produse chinezeºti în va-loare de 50 de miliarde de dolari.

ALINA VASIESCU

(continuare în pagina 14)

GHEORGHE

PIPEREA

Graficã de Oana Bãdicã