INTRODUCERE
Una dintre functiile cele mai importante ale medicinei familiei este fireste asistenta
medicala a familiei . Omul se naste, se dezvolta, traieste, se imbolnavaste , se vindeca sau
moare intr-o familie , starea sa de sanatate fiind foarte mult influentata de factorii familiali .
Cunoasterea relatiilor familiale, a influentelor fizice si psihice deseori reciproce ale
membrilor unei familii, observarea medilui familial unde pacientul este ingrijit sau unde se afla
nepregatit, neaparat in fata bolii, ofera medicului de familie o mai buna intelegere a
posibilitatilor si imposibilitatilor de prevenire diagnostic si terapie.
Este important ca medicul de familie sa-si formeze o imagine reala atat asupra
problemelor medicale ale unei familii, cit si asupra problemelor psihologice, sociale si
economice care ar putea influenta starea de sanatate a familiei. In anumite situatii problemele
familiale pot influenta sau chiar determina aparitia anumitor boli, iar medicul de familie trebuie
sa fie pregatit sa le identifice la timp si sa incerce de multe ori cu delicatete sa le influenteze
in sensul depasirii lor .
Domeniul medicinii de familie.
Una dintre cele mai specifice calităţi a asistenţei medicale de Medicina Familiei este
continuitatea.
"Medicina de Familie este secţia clinică fără pereţi din care pacientul nu se externează
niciodată" - Dr. Tudoran T.
Relaţia medic-pacient în procesul medicinii de familie este iniţiată, stabilită, dezvoltată şi
menţinută pentru ambele sexe, toate vârstele, în cursul timpului şi independent de tipul
problemei. Aceasta ar putea defini domeniul Medicinii de Familie:
Utilizarea conceptului de sanatate a familiei porneste de la faptul ca o persoana, in
dezvoltarea sa somatica, psihica si sociala, este puternic influentata de mediul familial.
Sanatatea familiei reprezinta mai mult decat suma sanatatii membrilor componenti, ci exprima
inter-relatiile care se stabilesc in cadrul acestui grup social.
Există perioade în care asistenţa medicală a pacientului rămâne strict în grija medicului
de familie:
perioada dezvoltării psihosomatice a copilului
medicina omului sănătos
perioada cuprinsă între sănătate şi boală
perioada de trecere de la starea de boală la sănătate
naşterea şi moartea ca evenimente ale vieţii
ciclul vieţii familiei.
Medicina de Familie, ca specialitate, nu duce la îngustarea domeniului ci la delimitarea lui.
Ea nu trebuie recunoscută doar intraprofesional ci trebuie să-şi găsească recunoaşterea şi în
rândul beneficiarilor serviciilor ei.
I. STRUCTURA SI FUNCTIILE FAMILIEI
Definitia familiei
Clasificarea familiilor
Ciclul vietii familiei
Functiile familiei
1. Definiţia familiei
Modele de definire:
a) Doi sau mai mulşi indivizi care locuiesc în aceeaşi gospodărie, care pot stabili unele
legături afective comune şi care sunt legaţi prin îndeplinirea unor sarcini sociale în comun
(Baranowski şi Nader, 1985);
b) Grup special ţinut laolaltă de legături afective semnificative, mai degrabă, decât o
entitate legală, economică, biologică sau genetică (Leavitt, 1982);
c. Două sau mai multe persoane cuprinse într-un grup în care persoanele:
au legături de sânge, căsătorie, adopţie sau consimţământ mutual;
interacţionează unul cu altul în cadrul unui statut familial al unor poziţii şi roluri
desemnate sau asumate;
creează şi menţin o subcultură comună (Stevenson, 1977);
d) Un sistem semiînchis de actori care ocupă poziţii interrelate definite de societatea din
al cărui sistem face parte familia, ca unică pentru sistemul respectiv cu privire la conţinutul
rolurilor şi ideile legăturilor de rudenie (Robgers, 1973);
e) Un grup de doi sau mai multe persoane legate prin sânge, căsătorie sau adopţie şi
locuiesc împreună (Biroul de recensământ SUA 1975);
Definiţia OMS:
"Familia reprezintă o persoană sau un grup de persoane care trăiesc împreună şi au
legături de sânge, prin căsătorie sau adopţiune."
2. Clasificarea familiilor
L a baza clasificării stau numărul persoanelor, relaţiile dintre membrii familiei, funcţiile
fiecăruia precum şi relaţiile cu comunitatea.
I. FAMILII TRADIŢIONALE:
a. Familia nucleară = soţ, soţie şi urmaşi locuind într-o gospodărie comună.
b. Diada nucleară = soţ şi soţie, singuri, fără copii sau copiii nu locuiesc împreună
cu ei.
c) Familia lărgită = perechea + rude
pe verticală = soţ, soţie, copii + părinţii unuia dintre soţi sau ai ambilor;
pe orizontală = copii + fraţi sau surorile unuia dintre soţi;
lărgită atât pe verticală cât şi pe orizontală
d) Familia cu un singur părinte (decapitată)
e) Reţeaua de rudenii - gospodării nucleare sau membrii necăsătoriţi care locuiesc
aproape şi au un schimb permanent de bunuri şi servicii;
f) Familia poligamă (în cult islamic).
II. FAMILII NETRADIŢIONALE: (experimentale, uniuni)
Caracteristici:
structură cvasifamilială sau persoane vârstnice neînrudite, împărţind un
aranjament comun, gospodărie comună şi cheltuieli împărţite;
relaţie de familie afiliată în care membrii mai vârstnici neînrudiţi au fost integrate
în familii mai tinere;
afilierea nerezidenţială prin care poate fi menţinută relaţia dintre ruda mai
vârstnică şi alţi membri ai familiei extinse;
familia binucleară;
familia reconstituită sau familia vitregă;
familia consensuală (concubinaj), coabitare heterosexuală cu un mariaj "de facto"
dar fără forme legale;
uniunea homosexuală de pereche sau mai mulţi membrii într-o singură
gospodărie.
Teorii ale dezvoltării familiei.
Teoriile dezvoltării familiei se ocupă de aspectele generale ale vieţii de familie. Ele
consideră că, în experienţa vieţii familiei ca proces diacronic există faze şi modele succesive,
distincte şi diferite. Ideea de ciclu al vieţii familiei presupune că există o doză mare de
interdependenţă între membrii familiei. Ca urmare a acestei interdependenţe, familiile se
schimbă de fiecare dată când li se adaugă noi membrii sau când unii o părăsesc. Aceste
schimbări, numite puncte critice, de tranziţie vor mai avea ca rezultat schimbări în statutul şi
rolurile membrilor familiei. O familie sănătoasă îndeplineşte roluri corespunzătoare, implicite
şi explicite, potrivit vârstei, competenţei şi nevoilor membrilor în ciclul vieţii familiei.
Au fost mai multe încercări de etapizare a ciclului vieţii familiei, unele cu caracter mai
general, acoperind toate tipurile de familie, dar cele mai multe au avut în vedere naşterea
copiilor.
Prezumţiile legate de cadrul de dezvoltare al familiei pot fi rezumate după cum urmează:
a. Familiile se dezvoltă şi se schimbă în mod similar şi consecvent.
b. Oamenii iniţiază acţiuni pe măsură ce se maturizează şi interacţionează cu alţii ca şi
pe măsura presiunilor din mediu.
c. Familia şi membrii familiei trebuie să îndeplinească anumite sarcini legate de timp,
stabilite de ei sau sarcini determinate de cultură şi societate.
d. Familiile tind să aibă un început şi un sfârşit.
e. În perioadele de tranziţie de la o etapă la alta întreaga familie suferă un dezechilibru,
o provocare.
Asupra constituirii familiei conjugale acţionează mai mulţi factori:
instinctuali (reproducere)
afectivi (dragostea)
sociali
tradiţionali-culturali
morali
juridici
etnici.
Ideal ar fi ca aceşti factori să nu acţioneze foarte puternic asupra constituirii familiei şi nici
unul din ei în mod exagerat sau preponderent, dar trebuie ţinut cont de ei datorită funcţiilor
familiei ca şi comunitate socială pe care va trebui să îndeplinească şi pentru a evita dificultăţi
şi conflicte în timpul evoluţiei ciclului vieţii de familie.
Din punct de vedere istoric, norme morale şi juridice au reglementat constituirea şi
protecţia familiei ca: interzicerea incestului, căsătoria exogamă, monogamia, obligativitatea
de protecţie a minorilor. În concluzie, familia este un nucleu social elementar întemeiat prin
căsătorie care uneşte pe soţi şi pe descendenţi prin raporturi strânse de ordin biologic,
economic şi spiritual.
În România, familia nu a constituit un obiect de studiu foarte important din punct de
vedere social şi mai ales medical. Reorientarea aşezării familiei în centrul preocupărilor
multor domenii şi instituţii, medicina se repliază şi ea într-o abordare a Medicinii Familiei şi
Sănătăţii Familiei.
Utilizarea conceptului de "Sănătate a Familiei" porneşte de la faptul că o persoană în
dezvoltarea sa somatică, psihică şi socială este puternic influenţată de mediul familial.
Sănătatea familiei înseamnă mai mult decât suma sănătăţii individuale a membrilor săi; ea
exprimă interrelaţiile ce se stabilesc în cadrul acestui grup social.
Legat de tipurile de familie şi clasificarea lor precum şi cele de structură, în România
predomină cu o mare majoritate de peste 90% familia nucleară iar mărimea medie a familiei
este de 3 membrii - conform recensământului din 1977 - faţă de 5 membrii în 1930. Familiile
cu număr mai mare de membrii sunt mai frecvente în mediul rural faţă de cel urban iar
raportul de văduve/văduvi în 1977 a fost 4/1.
OMS, conform unei statistici din 1965, apreciază: 28% cupluri căsătorite cu copii, 35%
cupluri fără copii sau nu au copii în îngrijire, 24% familii formate dintr-o singură persoană, 8%
părinţi singuri, dependenţi sau independenţi de copii, 5% alte categorii.
O altă analiză legată de structura pe persoane şi relaţia lor de căsătoriţi, prezentată de
OMS: 45% cupluri căsătorite, 32% căsătoriţi fără copii sau fără copii în îngrijire, 10%
persoane singure, 9% părinţi singuri, dependenţi sau nu de copii, 4% altele.
Analiza mărimii familiei pe număr de membrii, conform datelor OMS din 1985: 6% din
familii sunt formate din 6 sau mai multe persoane, 17% din 5 persoane, 17% din 3 persoane,
33% din 2 persoane, 24% dintr-o persoană.
Din punct de vedere al etapelor de dezvoltare a unei familii precum şi extincţia ei, s-a
constatat o evoluţie secvenţională similară. Aceasta a dus la încercarea de prezentare a
diferitelor modele de cicluri de viaţă a familiei în funcţie de :
evenimentele demografice ale familiei
etapele vieţii femeii
modelul Stevenson (1977)
modelul Duvall, cel mai complex model, în funcţie de rolul şi funcţia părinţilor,
analizând atât evenimentul cât şi poziţiile în familie.
Momentul constituirii familiei o reprezintă căsătoria iar extincţia sau dizolvarea ei, decesul
unuia dintre soţi. Durata medie a ciclului vieţii de familie se situează în jurul a 42 de ani. Dacă
se încearcă o superpozare a modelelor, se constată o suprapunere a lor.
3. Modele de cicluri ale vieţii familiei.
I. MODELUL STEVENSON (1977)
Familia: - începătoare
- în faza de cristalizare
- în faza de integrare
- în faza de actualizare
II. În funcţie de ETAPELE VIEŢII FEMEII
1) Vârsta la căsătorie 22 ani
2) Vârsta naşterii primului copil 23 ani
3) Vârsta naşterii ultimului copil 29 ani
4) Vârsta căsătoriei primului copil 45 ani
5) Vârsta la naşterea primului nepot 46 ani
6) Vârsta la căsătoria primului nepot 68 ani
7) Vârsta la naşterea primului strănepot 69 ani
8) Vârsta la deces 75 ani
III. După ROLUL ŞI FUNCŢIA PĂRINŢILOR
a. Viaţa sexuală
b. Viaţa maritală-conjugală
c. Viaţa părintească
d. Viaţa de părinte adult
IV. În funcţie de PRINCIPALELE EVENIMENTE DEMOGRAFICE
(anexa1)
4. Funcţiile de bază ale familiei
a. Funcţii fizice (biologice şi economice):
reproducere
furnizare de hrană
îmbrăcăminte şi adăpost, apărare de pericole
îngrijirea sănătăţii
b. Funcţii afective:
satisfacerea nevoilor afective între soţi, între părinţi şi copii, între membrii
diferitelor generaţii;
bucuria traiului împreună, companie plăcută, încurajare;
c. Funcţii sociale:
asigurarea grupării sociale
întărirea stimei de sine
sprijinirea creativităţii şi a iniţiativei
dezvoltarea şi susţinerea personalităţii membrilor ei
transmiţător al culturii de la o generaţie la alta
pregătirea membrilor pentru locurile în ierarhia socială
imprimarea controlului şi a sentimentului de dreptate (reguli, drepturi, obligaţii şi
responsabilităţi caracteristice societăţii umane).
Sarcinile de dezvoltare ale individului şi familiei
Familia
Asigurarea diverselor facilităţi pentru diferite nevoi ale familiei.
Împărţirea responsabilităţii traiului familiei.
Menţinerea unei relaţii maritale vitale.
Menţinerea unei comunicări deschise constructive între generaţii.
Menţinerea contactului şi comunicării cu rudele.
Lărgirea orizontului social al tuturor membrilor familiei.
Menţinerea unor standarde morale şi etice sănătoase.
Fraţii
Dezvoltarea unei structuri frăţeşti afective.
Socializarea (învăţarea rolului legat de gen).
Angajarea în stabilirea rolului unul faţă de altul.
Furnizarea de informaţii fraţilor mai tineri privind conţinutul sarcinilor la adolescenţă.
Modelarea rolului comportamentelor heterosexuale între cei de vârsta lor.
Acordarea de sprijin şi înţelegere fraţilor adolescenţi.
Fraţii adolescenţi servesc de mediatori în familie şi între fraţii mai mici şi comunitatea mare.
Şcolari (6-12 ani)
Însuşirea deprinderilor fizice pentru activităţi fizice preţuite.
Formarea de deprinderi sănătoase faţă de propriul corp şi dezvoltarea lui.
Dezvoltarea unei personalităţi sociale cu colegii.
Învăţarea de roluri sociale potrivite.
Formarea de deprinderi intelectuale fundamentale (de ex. cititul).
Dezvoltarea conceptelor necesare vieţii de zi cu zi.
Formarea unui control moral interior şi a unui sistem de valori.
Dobândirea independenţei personale faţă de părinţi şi alţi adulţi.
Formarea de atitudini sociale faţă de grupurile şi instituţiile sociale.
Adolescenţii (13-20 ani)
Dobândirea de relaţii noi şi mai mature cu colegii de ambele sexe.
Însuşirea rolului social masculin sau feminin.
Acceptarea propriului corp şi folosirea lui.
Pregătirea pentru căsătorie şi viaţa de familie.
Pregătirea pentru o profesie sau o carieră.
Dobândirea unei identităţi şi însuşirea unei ideologii.
A dori şi a obţine un comportament social responsabil.
Adulţii (30-50 ani)
Obiectiv de a fi responsabili faţă de propria creştere şi dezvoltare, ca şi faţă de proiectele
organizatorice şi de a ajuta generaţiile tinere şi vârstnice, fără a le controla.
Dezvoltarea forţei socio-economice.
Evaluarea relaţiei dintre ocupaţia/cariera persoanei şi sistemul de valori.
Ajutarea persoanelor tinere să se integreze mai bine.
Întărirea/restabilirea intimităţii cu partenerul sau persoanele apropiate.
Formarea de prietenii adânci.
Ajutarea vârstnicilor în ultimii ani ai vieţii.
Asumarea de poziţii responsabile în activităţile profesionale, sociale şi ale comunităţii.
Menţinerea şi îmbunătăţirea căminului.
Folosirea timpului liber în mod creativ şi plăcut.
Acomodarea la schimbări biologice şi/sau personale.
II. Factorii care influenteaza starea de sanatate a familiei
Definitia sanatatii familiei
Functiile si sarcinile familiei legate de sanatate
Indicatorii starii de sanatate afamiliei
Factorii care influenteaza sanatatea familiei
Parcurgerea de către familiile a tuturor etapelor menţionate în ciclurile vieţii familiei poartă
numele de dezvoltare normativă.
Nu toate familiile vor parcurge lin şi normal aceste etape. Tot ce nu se suprapune pe
situaţia dezvoltării normative, se numesc situaţii paranormative şi pot include: avortul
spontan, separarea şi divorţul, îmbolnăvirea gravă a unui membru de familie, infirmitatea,
moartea, schimbări în starea socio-economică a familiei. Aceste situaţii modifică substanţial
evoluţia ciclului familiei şi sarcinile de dezvoltare care-I stau în faţă.
În conceptul asistenţei primare de sănătate, medicul de familie şi asistenta medicală
comunitară trebuie să cunoască şi aceste aspecte pentru a putea interveni competent în
situaţiile de criză, determinate de evoluţia paranormativă a familiei.
DEFINIŢIA SĂNĂTĂŢII FAMILIEI
“Sănătatea familiei este abilitatea ei continuă de a menţine o structură a sistemului
familiei care să faciliteze îndeplinirea funcţiilor definite în interacţiune cu sistemele
sociale, politice, economice şi sanitare”.
Din perspectiva cadrului de dezvoltare, sănătatea familiei poate fi definită ca: “Deţinerea
capacităţilor şi resurselor pentru a îndeplini normele de dezvoltare a fiecărei etape din
ciclul vieţii familiei”.
O familie sănătoasă poate fi numită şi evaluată după abilitatea sa de a îndeplini
autoîngrijirea esenţială sau capacitatea de îngrijiri independente, să apeleze cât mai puţin la
sisteme, organizaţii sau instituţii care pot prelua din sarcinile familiei. Cu cît o familie îşi poate
păstra integritatea structurală şi funcţională şi este mai puţin dependentă, cu atât este mai
sănătoasă.
Pentru studiul familiei şi măsurarea sănătăţii ei, OMS recomandă cel puţin patru indicatori:
demografici
medicali
sociologici
economici.
Funcţiile şi sarcinile familiei legate de sănătate
a. Asigurarea de hrană, adăpost, îmbrăcăminte adecvată.
b. Menţinerea unui mediu fizic casnic ce sprijină sănătatea.
c. Menţinerea unui mediu casnic psiho-social care sprijină sănătatea.
d. Asigurarea de resurse pentru păstrarea igienei personale.
e. Asigurarea satisfacerii nevoilor spirituale.
f. Educaţia pentru sănătate.
g. Promovarea sănătăţii (alimentaţie, exerciţii fizice).
h. Luare de decizii legate de sănătate şi boală.
i. Recunoaşterea tulburărilor de dezvoltare.
j. Recunoaşterea tulburărilor stării de sănătate.
k. Solicitarea îngrijirii sănătăţii.
l. Solicitarea îngrijirii îmbolnăvirii.
m. Solicitarea îngrijirii danturii.
n. Primul ajutor.
o. Urmărirea medicaţiei prescrise şi neprescrise.
p. Îngrijirea bolii acute sau cronice.
q. Îngrijirea pentru recuperare.
r. Implicarea în sănătatea comunităţii (spiritul bun, umanitar).
s. Programe naţionale.
Indicatorii sănătăţii familiei
Utilizarea conceptului de Sănătate a Familiei porneşte de la faptul că o persoană în
dezvoltarea sa somatică, psihică şi socială este puternic influenţată, şi uneori pentru
totdeauna, de mediul familial. Chiar dacă persoana respectivă nu aplică în mod tradiţional
cultura familiei din care îţi are originea, ea face permanent referinţă, chiar negând, la familia
genitorilor săi.
Pentru a putea aprecia sănătatea familiei în toată complexitatea ei ca înfiinţare, evoluţie,
satisfacerea funcţiilor şi dezvoltarea, pot fi puse la dispoziţie diferite metode analizând
structura, relaţiile, funcţiile li diferiţi indicatori.
a) INDICATORII DEMOGRAFICI
- se referă la structura familiei şi evenimente care intervin în aceasta:
Structura familiei:
număr de persoane care compun familia (mărimea)
vârsta
nivelul de instruire
ocupaţia şi tot ce derivă din ea (nivel cultural, material).
Aceste descrieri se fac, în general, în raport cu capul familiei.
Mărimea medie a familiei: este reprezentată de numărul membrilor
familiei. Acest indicator este interesant de studiat diacronic pe parcursul secolelor, deceniilor
şi oferă date interesante cu importanţă chiar asupra unor decizii politice, economice, sociale
şi de sănătate. Ca urmare a scăderii natalităţii în ţările dezvoltate, fenomen înregistrat în
ultimii ani şi în România, numărul copiilor pe familie a scăzut, a crescut numărul familiilor fără
copii, al celibatului şi al familiilor formate dintr-o singură persoană. Ce este important însă că
indicatorii structurali şi de mărime impun noi tendinţe de asistenţă medicală şi socială a
familiei. La numărul mare de familii cu persoane singure sau fără copii, sistemele sociale sunt
obligate să preia sarcini care altfel ar fi fost preluate de membrii tineri ai familiei.
Tipuri de familie . Importanţa acestui indicator în asociere cu cele de mai
sus este că determină consecinţe pe plan medical:
deplasarea centrului de greutate a solicitărilor medicale din domeniul materno- infantil
spre persoanele vârstnice;
restructurarea sistemului de asistenţă medicală cu accent pe serviciile sociale
destinate categoriilor dezavantajate şi la risc;
necesitatea colaborării serviciilor de sănătate, mai acut ca oricând, cu organizaţii şi
instituţii care au preocupări în noile probleme apărute.
Indicatori demografici dinamici:
divorţialitatea
nupţialitatea
mortalitatea generală şi specifică
sporul natural
Deşi par indicatori din domeniul socialului, modificarea lor duce şi la consecinţe pe plan
medical dar, şi dezvoltarea asistenţei medicale poate influenţa, la rândul ei, aceşti indicatori
(ex. mortalitatea specifică).
b) INDICATORI SOCIALI :
= domeniu de preocupare a profesioniştilor din asistenţă socială şi sociologie, instituţii cu care
domeniul sănătăţii şi mai ales cel de Medicina de Familie, trebuie să aibă o foarte strânsă
colaborare şi acţiuni în parteneriat. Nu rareori problema pentru care este solicitat medicul de
familie este o problemă prioritar socială şi secundar medicală.
c) INDICATORII ECONOMICI: nu constituie în mod direct preocuparea profesioniştilor din
sănătate dar, nu este indiferent nivelul economic faţă de fenomenul sănătate – boală:
costul bolii pentru familie
nivelul de dezvoltare economică a ţării
venitul mediu pe membrii de familie
nivelul de dezvoltare, urbanizare şi industrializare
familia şi membrii săi contribuabili solidari la sistemul de sănătate.
d) INDICATORI MEDICALI:
Prevalenţa factorilor de risc în familie
Prevalenţa bolilor în familie
Agregarea bolilor în familie
FACTORII DE RISC specifici familiei şi problemele de sănătate induse de ei
ETAPA FACTORII DE RISC PROBLEME DE SĂNĂTATE
Cuplul şi
familia
aşteptând
copiii,
părinţi
tineri
- lipsa de cunştinţe privind
planificarea familială
- căsătoria adolescenţilor
- lipsa de cunoştinţe privind
rolurile conjugale şi sexuale şi
- dispareunie
- căsătorie nereuşită
- sarcină la vârsta
adolescenţei
- naşteri de copii prematuri
(I – III)
acomodările
- lipsa îngrijirilor prenatale
- alimentaţia necorespunzătoare
- sub- şi supragreutatea
- obiceiuri alimentare nesănătoase
- fumat, alcool, droguri, cafea
- primipară sub 16 ani sau peste
35 de ani
- antecedente de HTA
- infecţii în timpul sarcinii ca:
rubeolă, sifilis, gonoree
- factori genetici
- factori economici
- pericole legate de locuinţă
sau cu greutate mică
- traumatisme la naştere
- malformaţii congenitale
- accidente
- moartea subită a sugarulu
Familia cu
copii
şcolari
(IV)
- locuinţă periculoasă
- cămin nestimulant
- folosirea incorectă a resurselor
pentru copii
- mediu sărăcăcios
- maltratarea, neglijarea copiilor
- tulburări de comprtament
- probleme de văz şi limbaj
- boli transmisibile
- probleme şcolare
- carii dentare
- retardare mintală
- model de viaţă de utilizare a
instituţiilor sociale, copii mulţi
apropiaşi de vârstă
- stima de sine redusă
- copil – „ţap ispăşitor”
- infecţii, accidente, spitalizări
- părinţi imaturi, dependenţi,
incapabili pentru responsabilităţi
- pedeapsa fizică pentru ascultare
- substanţe toxice neprotejate în
casă
- sub- şi supraalimentaţia
- boli maligne
- boli psihice
- accidente casnice
- sub- şi suprapondere
ETAPA FACTORII DE RISC PROBLEME DE SĂNĂTATE
Familia cu
adolescenţi
(V)
- origine rasială şi etnică a familiei
- stiluri de viaţă şi comportament
- inabilitatea soluţionării
problemelor
- factori socio-economici care
contribuie la relaţia cu colegii
- familia preţuieşte agresivitatea şi
competiţia
- valorile familiei inflexibile
- atitudini riscante
- conflicte între părinţi şi copii
- morţi violente şi
traumatisme
- alcoolism, folosirea de
droguri
- sarcină nedorită
- boli cu transmisie sexuală
- boli psihice
- presiuni de a împlini speranţele
familiei
Familia cu
adulţi de
vârstă
mijlocie
(VI – VII)
- HTA, diabet, obezitate
- fumat, sedentarism
- alimentaţie bogată în colesterol
- modele ale personalităţii legate
de stres
- predispoziţie genetică, sex, rasă
- folosirea contraceptivelor orale
- specificul zonei geografice
- obiceiuri alimentare
- alcool, scandal
- poluanţi naturali
- clasa socială, locuinţă
- depresie, gingivite
- boli cardiovasculare
- coronaropatii
- AVC
- cancer
- accidente
- omucideri, sinucideri
- boli mintale
- paradontopatii, edentaţie
Familia
cu adulţi
vârstnici
(VIII)
- vârsta, pensionarea
- interacţiunea medicamentelor
- depresia, tulburări metabolice
- boli endocrine şi cronice
- pierderea partenerului
- venitul redus
- alimentaţia necorespunzătoare
- sedentarism
- mediile, stilurile de viaţă trecute
- confuzie mintală
- scăderea acuităţii vizuale
- tulburări de auz
- HTA, depresie
- boli acute infecţioase
(gripă, pneumonie)
- leziuni ca: arsuri, căderi
- moarte fără demnitate
- lipsa pregătirii pentru moarte
Utilizarea dezvoltării familiei pentru medicul de familie
Teoria dezvoltării familiei ajută Medicul de Familie:
a. Să se ocupe de familie pe tot parcursul ciclurilor vieţii ei.
b. Să-i privească pe membrii familiei în interacţiunea unuia cu altul.
c. Să observe felul în care membrii familiei şi unitatea familiei se influenţează reciproc.
d. Să recunoască prin ce situaţie care ar putea determina o criză, trece o familie la un
moment dat.
e. Să identifice perioadele de creştere şi dezvoltare atât pentru membrii familiei în mod
individual cât şi pentru familia întreagă.
f. Să recunoască asemănările şi deosebirile în ciclurile vieţii familiilor.
g. Să respecte felul în care cultura şi familiile se influenţează reciproc.
h. Să prevadă prin ce trece o familie în oricare moment din ciclurile vieţii familiei.
(Duvall şi Miller, 1985)
III. Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului
Mecanisme
Situatii patologice
Mecanisme:
I. Ereditatea
Riscul mostenirii de catre copii a unor tare geneticemanifeste/latente la
parintii lor (risc crescut daca cei 2 parinti au o incarcatura ereditara proprie
sau familiala diagnosticate – cunoscute);
Lipsa sfatului genetic in situatii suspecte
Riscul mostenirii de catre parinti a tarelor genetice de la proprii ascendenti (-
→ risc crescut de a dezvolta aceleasi boli genetice ca si proprii parinti +
posibilitatea ca aceste boli sa se manifeste tardiv, in a 2-a jumatate a vietii)
Dezvoltarea copilului
Exista relatii evidente intre (dis)functionarea familiei si dezvoltarea
insuficienta a copilului (depresie, apatie, perturbari afective, boli infecto-
contagioase, suicid) prin:
relatii afective reduse intre soti
relatii reduse afective intre:
parinti si copii
bunici – copii
frati naturali/vitregi
conceptii gresite ale parintilor despre valoarea sanatatii si caracteristicile
starii de bine/bolii – suferintei.
III. Zestrea patologica familiala mostenita de copii: ereditate, obiceiuri dizarmonice
de viata, mostenirea unor profesii sau vocatii:
Varsta parintilor
Stilul de viata familiala:
alimentatia (program, calitate – cantitate)
timpul liber (posibilitati de loisir)
conditii de igiena
timpul afectat profesiei/familiei/instruirii si educatiei
impartirea responsabilitatilor
tipuri de dependenta: alcoolism, stupefiante, tabagism
climatul familial:
situatia economica: spatiul locativ (suprafata locuibila, dotari utilitare si de confort,
nr. de persoane); venit mediu pe membru de familie/an; distributia bugetului –
subzistenta, servicii medicale, alocatii pentru instruire, cultura, recreatie -; accesul
la informatii
situatia socio-culturala:
nivelul de educatie si instruire
climatul familial (relatii parinti – copii, tipuri de familie: mono-parentala, bi-
parentala, reconstituite, nucleara, extinsa; ocupatiile profesionale ale parintilor;
personalitati accentuate in familie
membri ai familiei aflati in conflict cu legile sociale
apartententa religioasa: restrictii alimentare, sociale, medicale, culturale sau de
instruire, ritualuri periculoase etc;
IV. Familia – sursa de boli cronice si contagioase
V. Drame familiale cu rasunet asupra celorlalti membri ai familiei: vaduvie, divort,
singuratate, celibat, batranete.
Situatii patologice
1. social:
primatul interesului material in realizarea casatoriei si intemeierea familiei
mediul in care se constituie familia/cuplul conjugal
tipuri labile/dezechilibrate caracterial, comportamental si relational (cupluri
divergente, devitalizate, pasive)
pauperitatea
confort deficitar material in sanul familiei
intruziunea unor persoane straine in familie
diferente etno-culturale si educativ-profesionale (diferenta de acumulare culturala,
de educatie sexuala-proctrativa/contraceptiva, de cultura sanitara sau igiena)
2. psihologice:
conflicte, stari tensionale, indiferenta
lipsa de confort psiho-emotional in cadrul familiei
comunicare deficitara informativa, afectiva, educativa
legaturi extra-conjugale
abandon/divort/despartire-separare (+perceptia evenimentului de catre copil si
sotul inocent)
decesul unui membru al familiei
nereusita/esecul
conflicte intre generatii
atitudinea dominatoare-autocratica a unuia din soti
3. Modele imprimate:
alimentatia (sarat, condimentat, fierbinte, hiperproteic/vegetarian, tipuri deviante
de comportament alimentar)
uzul de substante toxice (fumat, alcool, stupefiante)
mostenirea unor profesii cu riscuri particulare: mineri, brutari, agricultori,
bibliotecari-anticari, industria chimica, personal medical etc.
igiena vietii:
ritmul activitate-odihna
evitarea concediilor de odihna sau medicale
neplanificarea activitatilor
atitudinea fata de propria sanatate si gradul de adresabilitate/accesibilitate la
serviciile medicale
4. Conditii somato-psihice
boli fizice/psihice ale unui membru al familiei
deficiente senzoriale si motorii, sau de relatie sau autonomie
nasterea unui copil cu handicap
IV. BOLI CU AGREGARE FAMILIALA
Medicului de familie ii revine sarcina de a aduna informatii privind starea de sanatate a
familiei. Aceasta se poate realiza in urmatoarele situatii:
inscrierea pe lista de asigurati
casatoria : la examinarea medicala in vederea eliberarii certificatului medical
pentru casatorie
examenul medical la angajare
luarea in evidenta si supravegherea gravidei
consultatii curente
vizite la domiciliu
anchete epidemiologice
control medical periodic
cercetari populationale
In situatiile enumerate medicul de familie poate depista factorii de risc medical sau social pe
care o familie ii poate avea:
factorii genetici
locuinta necorespunzatoare
alimentatia necorespunzatoare
obiceiuri necorespunzatoare
relatii necorespunzatoare
stresuri familiale
Medicul de familie este cel care aduna date despre ereditate . In acest sens pot fi evidentiate
boli cu agregare familiala.
Tot in acest moment putem depista si factori de risc externi, care pot fi intretinuti de familie,
De exemplu:
consum excesiv de sare
glucide
lipide
fumatul "in familie"
consumul de alcool "in familie"
sedentarismul
agresivitatea
abandonul, etc
Ne revine sarcina sa alcatuim O RISCOGRAM A FAMILIEI si sa incercam, educand pacientii
sa combatem acesti factiori de risc.
Familia reprezinta si un ecosisitem microbiologic si in cazul bolilor infecto-contagioase,
medicul de familie este cel care depisteaza si initiaza masuri profilactice pentru aceste boli.
Implicatii medico-legale ale testelor genetice
Testele genetice permit studiul caracterelor genetice (harta genetica) a unui individ
a) Exista mai multe tipuri de teste destinate unor situatii variate:
unele sunt utilizate de la inceput pentru a aprecia riscul unei persoane de a transmite
descendentilor o anumita boala ereditara;
alte teste servesc pentru a determina predispozitia unui individ de a dezvolta o boala
particulara, in scopul initierii unui tratament preventiv la subiectii su risc
se utilizeaza si teste in cadrul diagnosticului antenatal pentru a determina daca
copilul care se va naste prezinta o boala ereditara grava (ex. O miopatie) sau anomalie
cromozomiala grava (o trisomie 21), de maniera a propune parintilor o eventuala intrerupere
voluntara a sarcinii;
unele teste sunt utilizate in cadrul diagnosticului pre-implantatoriu, unde se
cerceteaza la embrionii conceputi in eprubeta caracteristicile unor boli ereditare, in scopul de
a implanta numai embrionii indemni de o serie de boli redutabile (hemofilie, mucoviscidoza)
b) Probleme ridicate de subiect
Examenul caracteristicilor unei persoane poate avea importante consecinte asupra
derularii vietii sale ulterioare: descoperirea unei predispozitii pentru o boala particulara risca
sa modifice stilul de viata de pana in acel moment sau sa induca o angoasa majora pentru o
boala care,posibil, nici nu se va produce vreodata (cancer, boala cardio-vasculara);
Riscuri:
Riscul de a utiliza unele teste de catre companiile de asigurari sau de catre angajatori
– facilitarea unor practici discriminatorii in viata sociala
Transmiterea acestor informatii la o alta persoana: exista un risc intre pastrarea
secretului medical si ne-asistarea unei persoane in pericol in cazul in care subiectul refuza de
a aduce la cunostinta familiei riscul particular relevat prin examenul genetic pe care l-a
efectuat;
Dezvoltarea cercetarii vizand identificarea genelor care ar fi responsabile de unele
comportamente (homosexualitate, alcoolism, agresivitate); exista riscul ca societatea sa se
debaraseze de responsabilitatea sociala si politica de control a acestor anomalii;
Riscul deviatiilor in practica eugenica: O practica necontrolata a diagnosticului
preimplantator risca a determia o triere a embrionilor in in scopul de a avea “un copil ca la
carte” sau de a obtine o normalizare a speciei umane numai prin reimplantarea
embrionilor “normali”, adica nepurtatori de boli sau defecte genetice. Dezvoltarea
diagnosticului prenatal poate duce la multiplicarea avorturilor terapeutice abuzive, adica
facute pentru o boala benigna.
V. Patologia familiei
a. Infertilitatea conjugala
b. Contestarea relatiilor de filiatie
c. Paternitatea inadecvata si Sindromul de copil maltratat
d. Violenta familiala
a. Infertilitatea conjugala
Definitie: absenta unei sarcini la un cuplu dupa cel putin 1 an de coabitare sexuala normala (3
raporturi/saptamana), in absenta oricaror metode contraceptive.
Timpul acordat unui cuplu pentru obtinerea unei sarcini este de:
6 luni (50% sanse)
1 an (90% sanse)
2 ani (10% sanse)
Dupa 2 ani de absenta a sarcinii se considera ca acel cuplu este steril.
c Clasificare:
i. Infertilitatea de cauza feminina
ii. Infertilitatea de cauza masculina
i. Infertilitatea de cauza feminina:
I primara – absenta sarcinii in antecedente
I secundara – exista in antecedente cel putin o sarcina
I involuntara – act sexual incorect efectuat, spalaturi vaginale
I voluntara – prin mijloace contraceptive
I fiziologica – in timpul menstruatiei, la pubertate, la menopauza, perioadele
infertile lunare
Cauze:
factori vulvo-vaginali: malformatii, stenoze, tumori, reflux spermatic exagerat, pH
vaginal f. acid, vaginism, dispareunie
factori cervicali: malformatii, tumori, atrezii, stenoze, rupturi, modificari ale glerei,
incompatibilitate imunologica;
factori uterini: malformatii, hipoplazii, tulburari de statica, tumori, stenoze, sinechii
factori SNC: tumorali, functionali
factori tubari: inf.gonococice, TBC, endometrioza, sdr. Aderential, spasm
factori ovarieni: distrofii sclero-chistice, endometrioza, tumori, iradieri
ii. Infertilitatea de cauza masculina: excretorie, secretorie, imunitara
a. anomalii ale spermatogenezei:
infectii congenitale
epididimite
orhite: urliana, TBC, gonococica
varicocel, tumori, iradieri
medicamente: sulfamide, narcotice
tabagism
alcoolism
boli carentiale
expunerea latemperaturi excesive
b. la nivelul cailor ejaculatorii: epididimite, absenta congenitala a canalelor deferente
b. Contestarea relatiilor de filiatie
Codul Familiei reglementeaza relatiile de filiatie, adica legatura de descendenta intre copil si
parintii sai. Daca maternitatea rezulta din actul nasterii (desi principiul “mater est quem
gestatio demonstrant” este atacat astazi de posibilitatea donarii de ovule), paternitatea se
bazeaza pe prezumtia legala stabilita de art. 53 CF care stipuleaza :”copilul nascut in timpul
casatoriei are ca tata pe sotul mamei”. Identic se procedeaza si in cazul divortului, daca se
stabileste conceptia copilului in timpul casniciei si nasterea sa inainte de a doua casatorie a
mamei (300 zile de la conceptia copilului) .
Timpul cuprins intre a 300-a si 180-a zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al
conceptiunii. Daca aceasta perioada este cuprinsa in timpul casatoriei, presupune conceptia
copilului in casatorie, deoarece este durata cea mai lunga/respectiv cea mai scurta a unei
sarcini viabile. Deci, copilul nascut <300 zile de la desfacerea casatoriei sau > 180 zile de la
realizarea ei este socotit conceput in timpul casatoriei.
Filiatia fata de mama: se poate cere stabilirea ei in urmatoarele situatii:
lipsa certificatului de nastere
furtul/schimbul de copii
nou-nascuti/sugari/copii abandonati
pruncucidere
Filiatia fata de tatal din casatoria legitima se bazeaza pe prezumtia de paternitate
conform principiului “pater is est quem nuptiae demonstrant”.
Daca tagada se invoca in caz de absenta prelungita de la domiciliu, detentie, sterilitate etc, si
contesta prezumtia de paternitate care se bazeaza pe obligatia de fidelitate din partea sotiei,
se considera ca un copil este, juridic, descendentul unui barbat, iar biologic, al altui barbat.
Pot apare conflicte de paternitate intre sotul din prima casatorie si sotul din a doua casatorie
(caz de dubla paternitate) , cand cei doi barbati, ca soti succesivi ai unei aceleiasi femei, cad
sub influenta prezumtiei de paternitate.
Paternitatea din afara casatoriei se stabileste prin recunoasterea voluntara sau
testamentara sau prin actiune in justitie facuta de mama in numele copilului (copilul este
reclamant).
In situatiile de concubinaj filiatia se atesta prin recunoastere a copilului de catre
prezumtivul tata sau prin cercetare in justitie, care incearca a exclude un barbat incriminat de
la o paternitate (certitudine) sau de a afirma paternitatea ca fiind posibila (posibilitate, nu
certitudine),
Metodele de cercetare folosite sunt:
masurarea duratei sarcinii
capacitatea de procreere a barbatului (azoospermie, necrospermie, oligospermie)
cercetarea dermatoglifelor
cercetarea grupelor sanguine si serice
amprenta genetica
c)Paternitatea inadecvata. Sindromul de copil maltratat
In toate familiile, aparitia unui copil reprezinta un factor major de schimbare a modului de
viata de pana atunci. In unele cazuri se pot produce perturbari, stresuri datorate fragilitatii
sistemului familial, care nu este pregatit de a face fata actului natalitatii. Efectele asupra
copiilor vor evolua de la indiferenta catre aparitia abuzurilor si maltratarilor fizice sau psihice.
Dezvoltarea unei paternitati inadecvate poate fi prevazuta daca se analizeaza o serie
de amanunte referitoare la membrii familiei analizate:
referitor la parinti:
experiente traumatizante in propria copilarie
casatorie timpurie
crescuti in familii monoparentale
boli psihice
imaturitate psiho-afectiva
alcoolism in familiile de origine
referitor la copii:
prematuritate
handicap psiho-somatic
copil nedorit
copil sensibil, iritabil, care plange mult, cu tulburari de somn si alimentatie etc.
Sindromul de copil maltratat (Sindromul Tardieu-Silverman)
Este o afectiune semnalata de numerosi psihiatri si pediatri.
In ultimile decenii s-au semnalat o suma de studii referitoare la acest subiect, depistarea
sindromului,prin natura lui, reprezentand astazi una din cele mai complicate actiuni.
Datele statistice din literatura cu referire la frecventa sindromului se afla cu mult sub nivelul
cazurilor existente in realitate, situatie datorata:
frecventei mari a episoadelor de maltratare (devenite “obisnuinta” in familiile sau
cazurile respective)
lacunelor legislative
lipsei instrumentelor de depistare si raportare
neglijarii diagnosticului de catre medici, pedagogi, asistenti sociali
Nu orice pedeapsa corporala intruneste elementele constitutive ale sindromului respectiv.
Acesta implica:
1. existenta obligatorie a unor leziuni serioase si variate (osoase, cutanate, organice);
2. conturarea unui asa-zis model de conduita patologica a copilului torturat
3. o atitudine parentala/tutorala semnificativa.
Agresorii sunt reprezentati de parinti/unul din parinti, o ruda apropiata aflata in anturajul
copilului, baby-sitter, tutore, pedagog.
Un triplu aspect: medical, social si juridic se raporteaza la acesti copii supusi maltratarii.
i. Aspectul medical este rezumat de tabloul clinic al sdr. Tardieu-Silverman
Leziuni somatice:
Stare generala influentata, malnutritie, retard staturo-ponderal, lipsa de igiena
Leziuni traumatice cutanate: echimoze, urme de lovituri, arsuri, alopecie
parcelara
Fracturi recente/vechi (sechele), consolidate vicios, situate la craniu, membre,
oasele fetei
Hematoame subdurale
Contuzii viscerale diverse
Aceste leziuni somatice diverse au 2 caracteristici: ele sunt de vechime variabila si nici o
explicatie logica nu poate fi gasita pentru producerea acestora, cu exceptia unei agresiuni.
Leziuni psihice, rar izolate dar foarte suspectabile daca ele acompaniaza
leziunile somatice:
Apatie, dezinteres,tristete
Frica fata de adulti, cu accese de panica
Iritabilitate, cu agitatie si plans
Retard al achizitiilor psihosomatice
ii. Aspectul social arata un comportament anormal al copilului maltratat: enurezis,
tulburari de comportament, de alimentatie, de somn
In plus, este un copil: adesea nascut prematur, adesea cu spitalizari repetate si indelungate,
cu u statut social propriu: un copil din afara casatoriei prezente, etc.
Parintii insisi au o serie de caracteristici care explica tulburarile de comportament, pe fondul
imaturitatii. Prezinta adesea:
etilism (unul sau ambii)
arieratie mintala/dezvoltare mintala limitata
dezechilibre psihice cu trecere la acte agresive
un fond pervers sexual sau comportamental
psihoze sau alte boli neuro-psihice involutive
La aceste situatii adaugam pauperizarea, insecuritatea profesionala, familia numeroasa,
conditiile improprii de locuit.
Trebuie subliniat ca exemple de copii maltratati se pot intalni si in clasele sociale inalte, chiar
daca maltratarea este, in astfel de situatii, mai dificil de evidentiat.
iii. Aspectul juridic se refera atat la interventia de urgenta in astfel de situatii pentru
tratarea leziunilor si complicatiilor produse de violenta cat si la terapia sociala a
cazului.
Spitalizarea este un gest de salvgardare, ea reprezentand adesea punctul de plecare pentru
stabilirea diagnosticului.
d) Violenta familiala
Forme de manifestare
i. Violenta fizica
corporala:
cu grad mare de periculozitate, soldate cu decesul victimei sau instalarea
unei invaliditati permanente sau care au pus in pericol iminent
integritatea/functionalitate organismului
de gravitate medie: soldate cu modificarea infatisarii fizice a victimei
(hematoame, escoriatii, arsuri)
de gravitate minora
de atentionare (“alarma”)
sexuala:
viol/tentativa de viol
abuzarea fizica sexuala a minorilor
abuzarea fizica sexuala a membrilor familiei aflati in imposibilitate de aparare
sau discernamant.
ii. Violenta psiho-afectiva
agresiune psihica acuta:
violente de limbaj, de tonalitate, expresii jignitoare, obscene;
crize de gelozie
persecutia psihica in relatie cu menajul, educatia copiilor, venituri, activitatea
zilnica
agresiunea psihica cronica: cupluri devitalizate si in conflict permanent
maltratarea psihica legata de relatiile conjugale (conjugopatie, adulter).
iii) Agresiunea asupra functiilor de relatie cu exteriorul
impiedicarea – sub amentintare – a exercitarii profesiei, accesului la scolarizare,
educatie, cultura, recreatie
impiedicarea la servicii de ajutor in caz de urgenta (servicii medicale, cheltuieli pentru
medicamente, recuperare etc.)
Factorii de risc si mecanismele generatoare ale violentei familiale
I. Conjugopatii genetice (aparute in momentul incheierii casatoriei)
circumstante ale casatoriei
relatiile afective
intruziunea persoanelor din exterior in familie
nivelul socio-economic si cultural-educational al familiei constituite
varsta la casatorie
influente egative ale familiei de origine asupra cuplului (mentinerea stricta a
distributiei traditionale a rol-statusurilor: prejudecati, ierarhizare familiala)
locuinta proprie
discordante religioase si/sau de cultura, educatie
II. Conjugopatii dobandite
alcoolism uni-bi-conjugal
boli psihice/dezechilibre psiho-emotionale de cauza exogena
disfunctii in relatiile conjugale (sexuale)
pauperizarea
somajul/pierderea statutului economic si social
gestiunea proasta a fondurilor familiei
neconcordante intre asteptari/idealuri si realitate (lipsa de adaptabilitate la real)
exercitarea deficitara a rol-statusului in familie
esecul educational/scolar al copiilor
boli organice aparute intre timp
lipsa de comunicare intre membrii familiei (instrainare, gelozie, incordare, relatii
glaciale, nivel scazut de intelegere a starilor celorlalti membri ai familiei)]
Anexa1 1-1
1. STRUCTURA SI FUNCTIILE FAMILIEI
Cuplu Casatorie Familie
Cuplu: Structura bipolara de tip biopsihosocial, bazata pe interdeterminism mutual.
Cuplurile tind sa oscileze:
fie catre stabilitate, coeziune, progres
fie catre instabilitate, disensiune eventual dizolvare
In primul caz exista sanse de transformare a cuplului intr-o CASATORIE .
Din punct de vedere JURIDIC casatoria reprezinta uniunea liber consimtita dintre un barbat
si o femeie, incheiata cu respectarea dispozitiilor legale, in scopul intemeierii unei familii.
Din perspectiva PSIHOLOGICA a defini casatoria inseamna a vorbi despre o relatie
psihologica intre doi oameni constienti.
Ca atare, casatoria este calea unor prefaceri psihologice ale personalitatii.
Casatoria nu poate sterge cu desavarsire particularitatiile individuale, astfel ca starile sotilor
sa fie absolut identice. De obicei unul dintre soti isi gaseste locul in casatorie mai repede
decat celalalt.
Din perspectiva SOCIOLOGICA, casatoria reprezinta unirea a doua neamuri intre care, in
mod obisnuit, nu exista legaturi de cosanguinitare.
Aceasta unire poate fi:
endogamica : partenerul este ales din acelasi grup, comunitate, rasa, religie, sau
exogamica: partenerul vine din afara grupului
Din perspecitiva ISTORICA, casatoria poate avea doua forme:
poligamia
monogamia
Familia = reprezinta in orice societate,o forma de comunitate umana alcatuita din cel putin
doi indivizi, uniti prin legaturi de casatorie si/ sau paterne, realizand, mai mult sau mai putin,
latura biologica si/ sau cea psihosociala.
Anexa 1-2
Tipologii ale familiei
Familia - DE ORIGINE = familia in care te nasti si cresti.
- DE PROCREARE = conjugala = aceea constituita din propia casatorie.
Dupa gradul de cuprindere a grupului familial :
familia - NUCLEARA = sot, sotie, copii acestora
- EXTINSA = care mai cuprinde si alte rude
Dupa modul de exercitare a autoritatii:
Familia - PATRIARHALA
MATRIARHALA
EGALITARA
Anexa 1-3
Functiile familiei:
sexuala
reproducere
ingrijire
protectie
educativa socializatoare
Exista trei tipuri de familii: - inalt educogene
satisfacator educogene
slab educogene
Socializarea = transmitere - asimilare a atitudinilor, valorilor, conceptiilor sau modelelor de
comportare in vederea formarii, adaptarii si integrarii sociale a unei persoane
- economica
Anexa 1 - 4
Ciclul vietii familiei analizat in funcţie de PRINCIPALELE EVENIMENTE DEMOGRAFICE
Etapa Evenimentul
1. Formarea Căsătoria
2. Extensia Naşterea primului copil
3. Extensia completă Naşterea ultimului copil
4. Contracţia Căsătoria primului copil
5. Contracţia completă ("cuib părăsit") Căsătoria ultimului copil şi părăsirea părinţilor
6. Dizolvarea Moartea unuia dintre soţi
anexa 1-4-1
Etapele ciclului vieţii familiei după DUVALL
STADIUL CICLULUI
FAMILIEI
POZIŢII ÎN FAMILIE SARCINI DE DEZVOLTARE
I. Cuplu căsătorit fără copii
(familia începătoare)
Soţ
Soţie
Stabilirea unei satisfacţii
mutuale a căsătoriei,
planificare familială; noile relaţii
de rudenie
II. Naşterea copiilor (în
perioada de reproducere)
- copilul cel mai mare până la
30 luni;
Soţ - tată
Soţie - mamă
Stabilizarea unităţii familiei;
ajustarea la condiţie de părinţi
cu copii; stabilirea unui cămin
corespunzător pentru ambii
părinţi şi copii; facilitarea
nevoilor de dezvoltare ale
mamei, tatălui şi sugarului;
reconcilierea situaţiilor
familiare;
III. Familia cu copii
preşcolari - până la
6 ani
Soţie - mamă
Soţ - tată
Fiică - soră
Îngrijirea şi socializarea
copiilor; păstrarea stabilităţii
mariajului; adaptarea la
privaţiunile materiale şi
inegalităţilor afective pentru
unul din copii;
Fiu - frate
IV. Familia cu copii şcolari
- între 6 - 13 ani
Soţie - mamă
Soţ - tată
Fiică - soră
Fiu - frate
Socializarea copiilor - şcoală;
Promovarea rezultatelor
şcolare bune;
Menţinerea relaţiei maritale
satisfăcătoare;
Ajustarea la noile relaţii în
funcţie de comunitatea şcolară;
STADIUL CICLULUI
FAMILIEI
POZIŢII ÎN FAMILIE SARCINI DE DEZVOLTARE
V. Familia cu copii tineri
(adolescenţi 13-20 ani)
Soţie - mamă
Soţ - tată
Fiică - soră
Fiu - frate
Echilibrarea libertăţilor tinerilor
autoemancipaţi cu
responsabilităţile; Menţi- nerea
unei comunicări deschise părinte
– copil; stabilirea intereselor
pentru formarea carierei şi
educarea lor ca viitori părinţi;
menţi- nerea relaţiei maritale
stabile
VI. Familia în faza de
lansare a copiilor;
Căsătoria primului copil;
Soţie – mamă – soacră –
bunică;
Soţ – tată – socru – bunic;
Fiică – soră – cumnată –
mătuşă;
Fiu – frate – cumnat – unchi;
Ajutor în muncă, serviciul militar,
facultate, căsătorie cu ritualurile
ei; lansarea copiilor ca tineri
adulţi; recomandarea la mariaj;
ajutarea părinţilor vârstnici;
menţinerea unui suport material
al familiei; menţinerea stabilităţii
căsătoriei; relaţia cu noile rudenii;
sprijin material la întemeierea
noului cămin al copilului căsătorit
(în România); riscul inegalităţii
faţă de ceilalţi copii;
VII. Familia la vârsta
mijlocie, părinţii din nou
singuri
Idem VI –
minus copii
Reaşezarea, reconstrucţia relaţiei
conjugale; între-
Ţinerea şi ajutarea părinţilor
vârstnici; menţinerea legăturii cu
generaţiile mai tinere şi mai
vârstnice; asigurarea unui mediu
sănătos; practicarea de activităţi
recreative;
VIII. Familia vârstnică (etapa
îmbătrânirii şi morţii;
extincţia)
Soţie-mamă-bunică-străbunică;
Văduvă;
Acomodare la pensionare, venit
redus, la problemele de sănătate,
la moartea partenerului;
Soţ – tată – bunic – străbunic;
Văduv;
menţinerea unor aranjamente de
trai satisfăcătoare; adaptarea la
bătrâneţe; grija pentru viitorul
bunurilor şi averii.
Anexa 1-5
Restructurari ale familiei contemporane
1. Celibatul
2. Cuplul fara descendenti
3. Concubinajul
4. Familia monoparentala: un parinte si copii acestuia
Apare in urma: - divortului
abandonului
decesului
adoptiei
cresterii copilului in afara casatoriei
5. Casatoria deschisa
6. Familia reconstituita = partenerii au mai fost casatoriti si au descendenti din mariajele
anterioare
7. Familia reorganizata = cel putin un partener nu are copii din mariajele anterioare
8. Uniuni homosexuale
9. Grupul comunitar sexual
Anexa II - 1FACTORII CARE INFLUENTEAZA STAREA DE SANATATE A FAMILIEI
Sanatatea familiei depinde de:
sanatatea biologica a membrilor ei
starea psihica a membrilor ei
statusul socio-economic
nivelul cultural al membrilor ei
Pentru aprecierea starii de sanatate a unei familii, medicul de familie trebuie sa analizeze mai
multi factori :
membrii familiei:
numarul de membri
structura pe grupe de varste
starea de sanatate
antecedentele personale / colaterale
probleme deosebite in familie
arborele genealogic
relatiile dintre membrii familiei
habitatul
alimentatia
activitatea profesianala
nivelul economic
nivelul cultural
odihna + timpul liber
relatiile sociale
Anexa II-2-: Factori care influenteaza starea de sanatate a unei familii
Factori interni Membrii familiei Numar de membri
Stuctura pe varste
Starea de sanatate
Antecedente personale colaterale
Arbore genealogic
Predispozitie ereditara,
Existenta deficientelor genetice (ex
eliminarea sodiului,
toleranta scazuta la factorii de mediu
Factori externi Relatii intre membri Relatii intre soti
Comunicarea intre membri
Iubirea Increderea
Intrajutorarea
Preferinte
Certuri
Scandaluri
Tensiuni psihice
Neincredere
Neajutorare
Abandon
Locuinta Amplasarea
Numar de camere
Incalzire Iluminat
Sursa de apa
Dotari igienico-sanitare
Aglomeratie
Poluare sonora, chimica
Igrasie
Dotari igieno- sanitare
necorespunzatoare
Alimentatia Adecvarea varstei si activitatii
Surse de aprovizionare
Compozitia Obiceiuri
Riscuri
Consum excesiv de sare
Aport caloric crescut
Aport lipidic crescut
Mese neregulate
Alimente afumate, conservate,
inadecvat pastrate
Activitatea
profesionala
Profesia membrilor
Timpul de lucru
Satisfactii profesionale
Noxe
Suprasolicitare
Activitati profesionale suplimentare
Navetisti zilnic, saptamanal
Lucru in ture de noapte
Nivelul economic Venitul familiei
Modul de folosire a veniturilor
Satisfacerea nevoilor membrilor familiei
Consum de alcool
Fumat
Sedentarismul
Munca excesiva
Consumul de droguri
Imbolnavirea unui membru al familiei
Divortul
Probleme cu legile
Decesul unui membru al familiei
Separarea cuplului
Decesul partenerului
Nivelul cultural Nivelul de educatie
Preocupari cultural-educative
Titluri si functii culturale
Odihna si timpul liber Posibilitatile de odihna si de
refacere
Petrecerea timpului liber
Concediile,Odihna de sfarsit de
saptamamaCalatorii si excursii
Relatii sociale Cu vecinii si rudele
Aprecierea numarului de prieteni
Apartenenta la diferite societati si
asociatii
Relatiile cu Biserica
Anexa III-1Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului
Mecanisme
Ereditatea
Dezvoltarea copilului
Zestrea patologica familiala mostenita de copii: ereditate, obiceiuri dizarmonice
de viata, mostenirea unor profesii sau vocatii:
Varsta parintilor
Stilul de viata familiala:
alimentatia (program, calitate – cantitate)
timpul liber (posibilitati de loisir)
conditii de igiena
timpul afectat profesiei/familiei/instruirii si educatiei
impartirea responsabilitatilor
tipuri de dependenta: alcoolism, stupefiante, tabagism
climatul familial:
Familia – sursa de boli cronice si contagioase
Drame familiale cu rasunet asupra celorlalti membri ai familiei: vaduvie, divort,
singuratate, celibat, batranete.
Anexa III-2Situatii patologice
social:
primatul interesului material in realizarea casatoriei si intemeierea familiei
mediul in care se constituie familia/cuplul conjugal
tipuri labile/dezechilibrate caracterial, comportamental si relational (cupluri
divergente, devitalizate, pasive)
pauperitatea
confort deficitar material in sanul familiei
intruziunea unor persoane straine in familie
diferente etno-culturale si educativ-profesionale (diferenta de acumulare culturala, de
educatie sexuala-proctrativa/contraceptiva, de cultura sanitara sau igiena)
psihologice:
conflicte, stari tensionale, indiferenta
lipsa de confort psiho-emotional in cadrul familiei
comunicare deficitara informativa, afectiva, educativa
legaturi extra-conjugale
abandon/divort/despartire-separare (+perceptia evenimentului de catre copil si sotul
inocent)
decesul unui membru al familiei
nereusita/esecul
conflicte intre generatii
atitudinea dominatoare-autocratica a unuia din soti
Modele imprimate:
alimentatia (sarat, condimentat, fierbinte, hiperproteic/vegetarian, tipuri deviante de
comportament alimentar)
uzul de substante toxice (fumat, alcool, stupefiante)
mostenirea unor profesii cu riscuri particulare: mineri, brutari, agricultori, bibliotecari-
anticari, industria chimica, personal medical etc.
igiena vietii:
ritmul activitate-odihna
evitarea concediilor de odihna sau medicale
neplanificarea activitatilor
atitudinea fata de propria sanatate si gradul de adresabilitate/accesibilitate la
serviciile medicale
Conditii somato-psihice
boli fizice/psihice ale unui membru al familiei
deficiente senzoriale si motorii, sau de relatie sau autonomie
nasterea unui copil cu handicap
Anexa IV
Conţinutul asistenţei în promovarea sănătăţii ţi prevenirea îmbolnăvirilor în stadiile de dezvoltare ale familiei
STADIUL CONŢINUTUL ASISTENŢEI
I. Sfătuitor pentru acomodarea la rolul sexual şi marital
Instructor/sfătuitor în planificarea familială
Instructor pentru deprinderile de părinte
Sfatul genetic, facilitator în relaţii interpersonale
II. Îngrijiri prenatale, educaţia pentru alimentaţia prenatală,
Obiceiuri materne prenatale, asistenţa prenatală
Încurajarea alăptării la sân
Coordonator pentru folosirea serviciilor de pediatrie şi sociale, imunizări
III – IV. Urmărirea dezvoltării copilului, urgenţe şi prim-ajutor
Coordonator pentru folosirea serviciilor de pediatrie
Imunizări, educaţia sanogenă
Legătura cu instituţii sociale din comunitate pentru familie şi controlul mediului
Educaţia pentru prevenirea accidentelor casnice
Facilitarea relaţiilor interpersonale
V. Educaţia privind factorii de risc: alcool, fumat, droguri
Educaţia privind factorii sanogenici
Alimentaţie, mişcare
Prevenirea bolilor cu transmitere sexuală şi psihice
Facilitarea deprinderilor interpersonale – părinţi şi adolescenţi
Planing familial
Legătura cu organizaţiile comunitare
VI – VII. Educaţia pentru un stil de viaţă sănătos, screeninguri pentru boli specifice vîrstei
(HTA, CIC, TU)
Monitorizarea menopauzei
Supravegherea mediului cu ajutorul organismelor comunităţii
Facilitarea relaţiilor interpersonale între membrii familiei
VIII. Implicare în activităţile de îngrijire a vârstnicului
(probleme bio-psiho-sociale)
Terapia bolilor specifice
Legătura cu organizaţii cu preocupări de îngrijire a vârstnicilor
Îngrijiri paliative ţi terminale
Asistenţa la doliu
anexa V – 1Infertilitatea cuplului
Clasificare:
1. Infertilitatea de cauza feminina
2. Infertilitatea de cauza masculina
Infertilitatea de cauza feminina:
I primara – absenta sarcinii in antecedente
I secundara – exista in antecedente cel putin o sarcina
I involuntara – act sexual incorect efectuat, spalaturi vaginale
I voluntara – prin mijloace contraceptive
I fiziologica – in timpul menstruatiei, la pubertate, la menopauza, perioadele infertile
lunare
Cauze:
factori vulvo-vaginali: malformatii, stenoze, tumori, reflux spermatic exagerat, pH
vaginal f. acid, vaginism, dispareunie
factori cervicali: malformatii, tumori, atrezii, stenoze, rupturi, modificari ale glerei,
incompatibilitate imunologica;
factori uterini: malformatii, hipoplazii, tulburari de statica, tumori, stenoze, sinechii
factori SNC: tumorali, functionali
factori tubari: inf.gonococice, TBC, endometrioza, sdr. Aderential, spasm
factori ovarieni: distrofii sclero-chistice, endometrioza, tumori, iradieri
i. Infertilitatea de cauza masculina: excretorie, secretorie, imunitara
b. anomalii ale spermatogenezei:
infectii congenitale
epididimite
orhite: urliana, TBC, gonococica
varicocel, tumori, iradieri
medicamente: sulfamide, narcotice
tabagism
alcoolism
boli carentiale
expunerea latemperaturi excesive
b. la nivelul cailor ejaculatorii: epididimite, absenta congenitala a canalelor deferente
BIBLIOGRAFIE
Marin Voiculescu – Medicina generala (sub red.) volum 1, Editura Medicala 1990
M.C. Denoyer – Grands themes sanitaires et sociaux, Ed. MASSON, Paris, 1996
Dubois, V.,Wanrooiy ,B. von, Hibble, A. – Teaching the teachers- hand book for the
Roumanian course for teachers in general practice – Bucharest, april, 1998
Es, J. C. van - Medicul de familie si pacientul sau – Ed. LIBRA, Bucuresti, 1997
Restian, Adrian – Bazele medicinii de familie – vol., Ed. MEDICALA, Bucuresti, 2000
Iolanda Mitrofan, Cristian Ciuperca – Incursiune in psihosociologia si psihosexologia
familiei, Edit Press, Bucuresti 1998.
Pre-test1. Cel mai frecvent tip de familie intalnit in societatea
contemporana este:
a. familia traditionala
b. familia largita
c. familia nucleara
d. familia mono-parentala
2. Familia nucleara este alcatuita din:
a. sot + sotie + copil/copii
b. un parinte + copil/copii
c. bunici + parinti + copii
d. parinti + copii + rude de gradul II
3. Enumerati functiile familiei contemporane:
-
-
-
-
4. Enumerati principalii factori care influenteaza starea de
sanatate a familiei
a.
b.
c.
d.
5. Ce se intelege prin ciclul vietii familiei
6. Sterilitatea cuplului conjugal se defineste prin:
a. lipsa sarcinii la un cuplu dupa minim 6 luni de
coabitare
b. absenta sarcinii dupa minim 1 an de coabitare, in
conditiile aplicarii unor metode contraceptive
naturale
c. absenta sarcinii dupa maxim 2 ani de coabitare
normala, in absenta utilizarii unor metode
contraceptive (naturale sau artificiale)
d. infertilitatea datorata unor boli organice feminine
7. Leziunile corporale la copil care ridica suspiciunea unei
maltratari se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. sunt de data recenta si intereseaza partile moi
b. sunt de vechime variabila si in zone corporale
diverse
c. sunt de vechime variabila si nici o explicatie logica in
producerea lor nu poate fi gasita cu exceptia unei
heteroagresiuni
d. nici una din cele de mai sus
8. Paternitatea unui copil nascut intr-o casnicie se stabileste, de
regula, prin:
a. testament
b. actiune in justitie
c. recunoasterea benevola a copilului de catre
prezumtivul tata
d. prezumtia legala a Codului Familiei, conform
principiului “copilul nascut in timpul casatoriei are ca
tata pe sotul mamei”
9. Infertilitatea feminina fiziologica apare:
a. ca urmare a utilizarii metodelor contraceptive
b. ca urmare a infertilitatii partenerului
c. in timpul menstruatiei
d. in perioada adolescentei
10. Incetarea casatoriei se produce:
a. in urma divortului
b. in urma descoperirii bigamiei la unul din soti
c. datorita lipsei de discernamant a unuia din soti
d. dupa decesul unuia din soti
Top Related