Marile descoperiri geografice

Marile descoperiri geografice din secolele XV-XVI realizate de Europa apusean au constituit o etap decisiv n formarea unei imagini reale asupra globului pmntesc i au avut consecine complexe, care au exercitat o profund nrurire asupra evoluiei omenirii n ansamblul su. Pn n epoca marilor descoperiri geografice, cunotinele asupra globului pmntesc erau zonale i incomplete i se formau datorit unor explorri realizate independent unele de altele, n diferite regiuni ale lumii. Europenii cunoteau foarte bine Orientul Apropiat i nordul Africii i aveau cunotine vagi despre restul Asiei i Africii. Navigaia n nordul Oceanului Altantic , pn n Islanda i Groelanda, inclusiv descoperirea fr urmri a rmului nord-estic al Americii de Nord, era practicat n secolele X-XV aproape numai de popoarele scandinave.Lrgirea contactelor dintre occident i orient ca urmare a cruciadelor, ca i ncercrile de a gsi noi drumuri pentru comerul apusean cu Asia i cu Orientul ndeprtat i a stabili relaii cu mongolii, n vederea luptei mpotriva musulmanilor, au stat la baza desfurrii unor cltorii ale europenilor n Asia ntre secolele XIII-XV, ca acelea realizate pn la reedina marelui han de la Karakorum de Giovanni del Pian di Carpine, Willem van Ruysbroeck, n China de ctre Marco Polo (1271-1291) sau n India de negustorul rus Afanasi Nichitin.Cltoriile fcute de europeni n Asia i descrierile lsate de ei, precum relatrile lui Marco Polo, au jucat un important rol n cunoaterea Asiei de ctre europeni. Cltoriile erau efectuate pe drumuri de uscat, extrem de lungi, periculoase i nesigure, nu ofereau perspective ncurajatoare i de aceea nu au constituit o baza de plecare pentru marile descoperiri geografice, care n secolele XV-XVI au fost cu precdere maritime i au avut alte obiective i alte direcii.Sursa: Wikipedia