1 18
Efectuat Caşcaval V.
Verificat Ţărnă R.
Litera Coala Coli
UTM FIMMgr. MAIA – 061
. S.A. „Cricova-Vin”
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
Cuprins
Introducere............................................................................................ 2
1. Planul de producere şi realizare a producţie...................................... 4
2. Planul de aprovizionare tehnico – materială...................................... 7
3. Planul muncii şi a cadrelor................................................................ 8
4. Planificarea preţului de cost, beneficiului şi rentabilităţii.................. 14
5. Dezvoltarea tehnică şi organizatorică a producţiei............................ 16
6. Bibliografie ...................................................................................... 18
Introducere
Proiect de an
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
Deoarece Moldova este o ţară agrară, industria alimentară ocupă un loc important în economia naţională, influenţând în general dimensiunile şi capacităţile altor industrii.
În cadrul producţiei bunurilor de consum, industria alimentară are sarcina să contribuie la realizarea produselor care să satisfacă cerinţele cantitative şi calitative ale membrelor societăţii, cum şi produse care să poată intra în circuitul economic mondial în condiţii de competitivitate.Republica Moldova este considerată pe bună dreptate drept unul dintre lideri printre statele vinificatoare, aflîndu-se în topul mondial al celor 10 ţări exportatoare de produse alcoolice. Tradiţiile naţionale în producerea vinurilor şi cultura consumului adecvat al acestora prezintă nişte subiecte pe cît de curioase, pe atît de utile nu numai pentru noi, moldovenii. Programul prezidenţial de revitalizare a ramurii vitivinicole reiese din necesitatea de a întreprinde un complex amplu de măsuri, menite să stimuleze dezvoltarea activităţii ramurii respective, inclusiv prin sporirea prestigiului acesteia atît în ţară, cît şi peste hotare.
Combinatul "Cricova", fără îndoială, este perla vinificaţiei moldave, în subsolurile celebre din calcar natural, sub supravegherea prudentă a vinificatorilor, se păstrează vinuri excelente: albe - fine, elegante si delicate, roşii - un pic astringente, aromate, perseverente. Si toate sînt foarte gustoase şi originale, ceea ce se confirmă de o mulţime de medalii şi premii internaţionale.
Din an în an vinificatorii noştri iscusiţi completează celebra vinotecă Cricova, în care se păstrează vinurile vechi din toată lumea. Ele sînt fără preţ De aceea vizitarea sălilor de degustare e nu numai o plăcere de a simţi atmosfera incomparabilă a subteranei din Cricova, dar si o adevărată călătorie în lumea vinului.Din vechime vinul se socotea o băutură divină, dar totul legat de el - misterios
si magic. Ultimele cuvinte, în special se referă la labirintele celebre din Cricova (lungimea lor este aproximativ de 60 de kilometri) şi la clădirea veche a combinatului Cricova, construită din piatră cenuşie care seamănă cu o vilă sau cu un castel.
în subsoluri calcarul natural respiră si ajută la susţinerea temperaturii constante - 12-14 grade si umiditate 97-98% - condiţii decisive pentru maturarea vinurilor de marcă de categorie superioară. Iar ele în Cricova sînt excepţionale foarte gustoase si foarte elegante.
Astăzi Cricova este un oraş subteran. De aceasta convinge străzile cu denumiri de vinuri - Cabernet, Pinot, Feteasca... în liniştea subterană a subsolu-rilor de la Cricova 30 milioane de litre de vin îşi capătă calităţile sale preţioase si incomparabile.
Apreciind beciurile de la Cricova recunoscutul vinifica-tor cu faima mondială, profesorul M. A. Gherasimov scria, "în ceea ce priveşte microclima, beciurile de la Cricova nu au un rival egal nu numai în lume, ci si peste hotare". Combinatul de la Cricova este unica întreprindere în Republică ce produce şampanie după procedeul clasic francez de fermentare în sticle, cu termen de păstrare pînă la trei ani.
2
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
Astăzi Combinatul Cricova înseamnă o mulţime de denumiri de vinuri de înaltă calitate, obţinute conform unor tehnologii clasice şi originale.
Mai mult de un milion de sticle de toate tipurile înregistrează astăzi vinoteca de la Cricova, unde vinurile capătă calităţi irepetabile. în beciurile de la Cricova se păstrează vinurile unciale franceze, italiene, spaniole, precum şi exemplare din multe alte ţări ale lumii. Cea mai veche sticlă de vin este datată cu 1902.
Toate vinurile pot fi degustate în sălile splendide din Cricova, care prezintă adevărate opere de arhitectură distinsă, în liniştea subsolurilor, însoţită de bucătăria naţională, vinurile din Cricova îşi dezvăluiesc sufletul şi dăruiesc adevăraţilor cunoscători o plăcere de neuitat, în aproape jumătate de secol de existenţă, beciurile din Cricova au fost vizitate de reprezentanţi a mai mult de o 100 de tari.
1. Planul de producere şi realizare a producţiei
3
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
Planul de producere este unul din principalele compartimente a sistemului de
planificare a întreprinderii. El include:
a. planificarea capacităţii de producţie;
b. planificarea producţiei în indicii naturali;
c. planificarea valorii producţiei.
Planul de producţie este baza formării tuturor elementelor, atît a planurilor
de afaceri cît şi a planurilor curente. După planul de producţie se formează
planul financiar, planul de muncă şi a cadrelor. Acest plan este caracterizat de
unităţile naturale şi valorice.
Elaborarea planului se începe cu planul de producere a producţiei în unităţi
naturale pe an, desfăşurat pe sortiment şi trimestre.
Producţia U.M. Planul pe
an
Inclusiv pe trimestre
1 2 3 4
CABERNET
SAUVIGNON
mln.decalitri 10 2 2 2 4
DIONIS mln.decalitri 8 1 1 3 3
CODRU mln.decalitri 7 1 2 2 2
VIN NOBIL mln.decalitri 8 1 2 2 3
ALIGOTE mln.decalitri 9 1 2 3 3
PINOT mln.decalitri 6 1 1 2 2
DNESTROVSCO
E
mln.decalitri 5 1 1 1 2
SAUVIGNON mln.decalitri 7 1 1 2 3
CHARDONNAY mln.decalitri 8 1 2 2 3
TOTAL mln.decalitri 68 10 14 22 29
În următorul tabel vom examina linia de îmbuteliere a vinului DIONIS :
Vin roşu de calitate superioară . Produs din soiul de struguri PINOT – NOIR.
Vin de culoare roşie cu nuanţe de rodie , gust delicat , aromat , catifelat .
4
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
Aromă fină specifică soiului , cu nuanţe pronunţate de maturare .Maturat în butoi ,
ambalat în sticle de 0.187 şi 0.75 litri .
SAUVIGNON : Unul din cele mai bune vinuri de calitate superioară .
Produs din soiulde struguri SAUVIGNON , are culoarea paiului , verzuie .
Gust plin ,armonios , cu aromă plăcută şi nuanţe pronunţate de coacăză
neagră . Maturat în beciurile din CRICOVA . Ambalat în sticle de 0.187 şi 0.75 litri .
Producţia
U.M. Planul pe
an
Inclusiv pe trimestre
1 2 3 4
DIONIS mln.decalitri 8 1 1 3 3
SAUVIGNON mln.decalitri 7 1 1 2 3
Indicii valorici ai planului de producere şi realizare a producţiei sunt:
- producţia globală
- producţia marfă
- producţia realizată
Planul de producere a producţie globale şi a producţiei marfă este reprezentată în tabelul
următor:
Tipul producţiei U.M. Rest. la încep.
anului
P.M. Rest. la sfîrş.
anului
Preţ
engros
P.M.
engros
S P Unităţi
naturale
S P mln. lei Unită
valori
ce
DIONIS mln.dec
alitri
0 0 8 0 0 65 520
SAUVIGNON mln.dec
alitri
0 0 7 0 0 65 455
PM = Prengros * Vu.n , lei
PM1 = 65 * 8 = 520 mln. lei
PM2 = 65 * 7 =455 mln. lei
Total pe secţie:
PM = PM1 + PM2 = 455 + 520 = 975 mln. lei
5
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
PG = PM + Pr engros * V con.in + PN, mln. lei
Unde:
PN – producţia nedeterminată, PN = 0
V con.in – volumul producţiei destinate consumului intern, V con.in = 0
PM tot = PG1 + PG2 = PM tot = 975 mln. lei
Volumul producţiei realizate se calculează conform volumului producţiei
marfă, pornind de la stocurile producţiei nerealizate.
Producţia U.M. Stoc. de
producţie
finită la
înc.anului
Planul
anual
Stoc. de
producţie
finită la
sf.anului
P.C. în
anul
planificat
Preţ
engros
mln lei
P.C.
pentru
tot
volumul,
mln lei
DIONIS mln.deca
litri
1,5 8 1,2 8,24 65 520
SAUVIG
NON
mln.deca
litri
0,9 7 1,1 7,2 65 455
Stocurile producţie finite pentru fiecare fel de produs la început şi la sfîrşitul
anului sunt acceptate convenţional 5% şi 3%.
PC1 = 0,05 * 8 + 8 – 0,03 * 8 = 8,24 mln dcal
PC2 = 0,05 * 7 + 7 – 0,03 * 7 = 7,2 mln dcal
2. Planul de aprovizionare tehnico – materială
6
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
Aprovizionarea tehnico – materială corespunde cu:
- organizarea aprovizionării cu resurse materiale;
- întocmirea planurilor de aprovizionare cu resurse materiale.
Prima sarcină o asigură secţia de aprovizionare a întreprinderii. Distribuirea
resurselor materiale se coordonează cu şefii secţiilor de producţie. Organizarea
aprovizionării tehnico – materiale prevede stabilirea nomenclaturii resurselor
materiale necesare pentru fiecare subdiviziune şi asigurare cu ele în termene
strict determinate.
Planificarea aprovizionării tehnico – materiale are loc în fiecare an înainte de
anul de planificare. Calculul necesităţii şi ale valorilor materiale prime,
materialelor principale şi materialelor auxiliare sunt prezentate în tabelul 5.
Producţia Materia
primă şi
materiale
Preţ
pentru un
l , lei
Pentru un l de producţie Pentru tot volumul de
producţie
Norma de
consum
Suma, lei Cantitatea,
1000 l
Suma, lei
DIONIS Vin 6.5 0.45 2.92 450 2 920
Drojdie 3 0.05 0.15 50 150
Sticlă 0.75 0.2 0.15 200 150
Dop 150 0.02 3 2 3000
Etichetă 0.65 0.01 0.0065 10 6.5
Ladă de
carton
2.3 0.5 1.15 50 1150
Marcă de
acciz
1.25 0.1 0.125 100 125
Clei p/u
etichetă
10 0.015 0.15 15 150
3. Planul muncii şi a cadrelor
7
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
În acest compartiment al planului anual este necesar de a calcula pentru
secţii:
- personalul industrial productiv, inclusiv conform categoriilor;
- fondul retribuii (în total şi conform categoriilor);
- salariul mediu lunar;
- nivelul productivităţii muncii.
Pentru a calcula numărul de muncitori antrenaţi în procesul principal de
producţie este necesar de a elabora tabelul cu balanţa timpului de muncă.
Indicatori Total
Fondul de timp calendaristic (zile) 365
Numărul zilelor nelucrate
a) zile de odihnă
b) sărbători
100
15
Fondul nominal de timp (zile) 250
Absenţă de la lucru (zile), inclusiv
a) concedii de odihnă
b) concedii de studii
c) concedii de maternitate
d) concedii medicale
e) absenţe cu permis administrativ
f) absenţe cu permis legislativ
24
-
-
24
17
5
Fondul real de timp (zile) 200
Durata medie a zilei de muncă (ore) 8
Fondul util de un muncitor (ore) 1 600
Numărul muncitorilor remuneraţi în acord şi antrenaţi în procesul de
producţie se calculează în baza normelor tehnologice ale cheltuielilor de muncă
pentru fabricarea producţiei după următoarea expresie:
8
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
unde:
- norma de timp pentru producerea a o 1000 l de producţie gata
= 174 om * oră
A – fondul anual de producţie concretă în unităţi naturale
A = 8 mln decalitri
F – fondul anual de timp în medie pentru un muncitor
F = 1 600
Cin – coeficientul de împlinire a normelor de către muncitor
Cin = 0,8
oameni
Pentru deservirea liniei de îmbuteliere a vinului DIONIS este necesar de
serviciile unui om . Salariul pentru fiecare categorie de personal este prevăzut în
modul următor:
1. Personal tehnico – ingineresc, conducători:
- şef de secţie 3 500 lei
- inginer mecanic 3 000
- tehnolog 2 800 lei
- contabil 2 500 lei
- economist 2 000 lei
2. Pentru muncitorii care primesc salarii conform schimburilor lucrate:
- dozator – reglor 800 lei
- controlor asupra sticlelor 3 * 700 lei
- supraveghetor la etichetă 2 * 700 lei
- supraveghetor la dopuri 2 * 700 lei
- hamal 2 * 500 lei
- lăcătuş IV 500 lei
9
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
- garderobieră 400 lei
- deriticătoare 400 lei
- depozitar 700 lei
- sudor IV 1 500 lei
Salariul secţiei lunar va fi:
SL = 3 500 + 2 800 + 3 000 + 2 000 + 2 500 + 800 + 2 100 + 1 400 + 1
400 + + 1 000 + +500 + 400 + 400 + 700 + 1 500 = 24 000 lei
Determinăm numărul de muncitori salariaţi pe o unitate de timp, ce se
efectuiază conform normelor de timp de deservire a locurilor de muncă:
unde:
Nd – norma de deservire, oameni;
Ns – numărul schimburilor de lucru a utilajului pe an;
Nm.d. – numărul de maşini deservite;
Ft – fondul de timp de lucru a unui muncitor.
muncitori
Calculul muncitorilor salariaţi pe o unitate de timp care nu sunt antrenaţi în procesul de
producere este indicat în tabelul următor:
Profesia Numărul de muncitori Salariul lunar, lei Salariul anual, lei
hamal 2 1 000 12 000
lăcătuş IV 1 500 6 000
garderobieră 1 400 4 800
deriticătoare 1 400 4 800
10
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
depozitar 1 700 8 400
sudor IV 1 1 500 18 000
Fondul de salariu al muncitorilor se calculează ca suma salariului tarifar şi
salariul suplimentar plus adausuri de 6÷10%
Star = 12 000 + 6 000 + 4 800 + 4 800 + 8 400 + 18 000 = 54 000 lei
Stot = 54 000 + 0,08 * 54 000 = 58 320 lei
Profesia Nr. de muncitori Salariul lunar, lei Salariul anual, lei
Şeful secţiei 1 3 500 42 000
Tehnolog 1 2 800 33 600
Inginer mecanic 1 3 000 36 000
Economist 1 2 000 24 000
Contabil 1 2 500 30 000
Total 5 12 500 185 600
Categoria lucrătorului Nr. lucrătorilor Fondul de salarii anuale, lei
Muncitori 11 142 800
Conducători 2 75 600
Slujbaşi 7 54 000
Total 20 272 400
Calculul a unui salariu a unui muncitor mediu pe an se efectuiază după
formula:
, lei
unde:
Sa – fondul de salariu anual, lei
Pip – personalul industrial total
lei
11
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
Nivelul productivităţii muncii se calculează după formula:
, mln decalitri/an
unde:
Pg – producţia globală;
mln decalitri/an
Calculul cheltuielilor de muncă şi al fondului tarifar de salariu.
Producţia U.M. Planul de
producţie
La o unitate de
producţie
La tot volumul de
producţie
Cheltuieli
de muncă
om * oră
Salariul,
lei/mln
decalitri
Cheltuieli
de muncă
om * oră
Salariu
l, lei/mln
decalitri
DIONIS mln.decalitr
i
8 174 352,23 2 088 4 226,7
6
SAUVIGNON mln.decalitr
i
7 174 352,23 1 740 3 522,3
Starea necesităţii timpului de muncă şi al salariului pentru producerea vinului DIONIS .
Operaţiile
tehnologice
Nr.
muncitorilor,
categoria
Cota
tarifară
pe
schimb,
lei
Norma de
producţie
într – o zi
Norma de
consum a
muncitorilor
pe schimb
Cheltuieli pentru o
unitate
Om*oră Salariu,
lei
Transportarea
materie prime
hamal 22 500 1 000 14 4,02
Transportarea
materiei
auxiliare
hamal 22 260 1 000 20 7,64
12
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
Norma de
livrare pe
schimb
8 19,5 500 1 000 113 334,08
Ambalarea în
cutii
1 18,9 790 169 15 3,69
Livrarea
producţiei
finite
hamal 22 740 1 000 12 2,8
Total 174 352,23
4.Planificarea preţului de cost, beneficiului şi rentabilităţii
Calculul de plan a preţului de cost pentru vinul DIONIS se efectuiază în
baza articolelor de cheltuieli. Volumul anual de producţie constituie 8 mln decalitri.
Producţia Materia
primă şi
materiale
Preţ
pentru un
l , lei
Pentru un l de producţie Pentru tot volumul de
producţie
Norma de
consum
Suma, lei Cantitatea,
1000 l
Suma, lei
DIONIS Vin 6.5 0.45 2.9 450 2 920
Adaosuri 3 0.05 0.15 50 150
Sticlă 0.75 0.2 0.15 200 150
Dop 150 0.02 3 20 3000
Etichetă 0.65 0.01 0.0065 10 6.5
13
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
Ladă de
carton
2.3 0.5 1.15 50 1150
Marcă de
acciz
1.25 0.1 0.0125 100 125
Clei p/u
etichetă
10 0.015 0.15 15 150
Costul total 174.45 4.52 7651.5
Preţul de producţie pentru tot volumul de producţie planificat va fi:
PC1 = 60 * 8 = 640 mln. lei
Articolul 9 şi 10 se repartizează proporţional salariului total al muncitorului
de bază reeşind din procesul stabilit la întreprindere, iar articolul 13 –
proporţional preţului de cost de la fabrică.
Calculăm beneficiul de la o unitate de producţie (Bi) din următoarea relaţie:
Bi = Pi – PC i, lei
unde:
Pi – preţul engros de livrare;
PCi – preţul de cost total pentru o unitate de producţie( un mln decalitri ).
Bi = 11 930 – 10 930 = 1 000, lei
Beneficiul de la producţia marfă se calculează după formula:
Bp.m. = PM – PCp.m., mii lei
unde:
PM – producţia marfă,
PCp.m. – preţul de cost al producţiei marfă
Bp.m. = 1 230,82 – 1 075,62 = 155,2 mii lei
Calculăm rentabilitatea producţiei după formula:
%
%
14
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
5. Dezvoltarea tehnică şi organizatorică a producţie.
Determinarea efectului economic al liniei de fabricare a vinului DIONIS
care constă din: conveier, maşină de spălat sticle, maşină de turnat, maşină de
dopuit, pasterizator, maşină de etichetat.
Efectul economic pe parcursul perioadei de exploatare se calculează după
formula:
unde:
RA – rezultatul economic anual, RA = 12 5430 lei
CA – cheltuieli pentru realizarea anumitului tip de produs;
NR – norma de renovare a fondurilor fixe în folosirea producţiei;
RN – coeficientul normativ de eficacitate a investiţiilor capitale, RN = 0,1.
15
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
unde:
t – durata de serviciu a fondurilor fixe
CA = CCA + ( NR + RN ) * K
unde:
CCA – cheltuieli curente pe percursul unui an,
CCA = 865321 lei
K – investiţii capitale pentru implimentarea tehnologiilor noi,
K = 20840 mii lei
CA = 865 321 + ( 0,0424 + 0,1 ) * 20840 = 868 288 lei
lei
Determinarea efectului economic din condiţia a doua: K = 2685 lei
CA = 865 321 + ( 0,0424 + 0,1 ) * 2685 = 865589,5 lei
lei
Efectul economic al implimentării maşinei va fi:
, mii lei
= 2731102 – 2729216 = 1886 lei
În urma implimentării maşinilor noi, modernizate vom face calculul de
recuperare:
ani
16
Pag.
pag
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
Bibliografie:
Indrumar metodic pentru indeplinirea lucrarii de curs “Management in Industria
Alimentara” UTM Chisinau 1995
17
Top Related