Download - Macro Econom i e 2013

Transcript

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 1/202

CUPRINS

Capitolul 1. Concepte fundamentale ale macroeconomiei. 1.1 Obiectul de studiu al macroeconomiei......................................................................... 31.2 Structura mecanismului macroeconomic......................................................................31.3 Coordonarea deciziilor..................................................................................................6

1.4 Instrumentele analizei macroeconomice.......................................................................6Capitolul 2. Metode de măsurare a fluxurilor. Indicatori de rezultate şi de potenial.

2.1 Principii ale sistemului contabilităţii naţionale. ........................................................... 92.2 etode de calcul a indicatorilor de rezultate...............................................................122.3 !"uţia naţionala...........................................................................................................1#2.4 odelul intrări$ie%iri &input$output' static............... ................. ................... ................16

Capitolul !. "enitul# consumul# acumularea şi in$estiiile.3.1 (lu)ul circular al "eniturilor si c*eltuielilor. Cazul economiei desc*ise. ................ .................. .................. ................. ................... ............. 22

3.2 Cererea a+re+ată %i o,erta a+re+ată............................................................................... 2#3.3 Capital- in"estiţii %i rata dobnzii. ................................................................................33

Capitolul %. Mecanismul pieelor&modelul economiei 'nc(ise.4.1 /c*ilibrul %i dezec*ilibrul economic. .......................................................................... 424.2 Piaţa bunurilor %i ser"iciilor. odelul I. S. ..................................................................464.3 Piaţa acti"elor ,inanciare. odelul 0. . ....................................................................494.4 Piaţa ,orţei de muncă. ...................................................................................................#6

Capitolul ). *azele analizei politicilor macroeconomice.#.1 eorii pri"ind politicile macroeconomice.....................................................................64#.2 ecanismul cererii a+re+ate %i o,ertei a+re+ate de

bunuri %i ser"icii..................... .................. ................. ................... ................. ................6##.3 O,erta de bani. ecanismul e)pansiunii monetare.......................................................1

Capitolul +. Macroeconomie desc(isă. Relaii economiceinternaionale.

6.1. oţiuni ,undamentale ale relaţiilor economiceinternaţionale...............................................................................................................#

6.2. /,icienţa comerţului e)terior........................................................................................

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 2/202

6.3. alanţa de plăţi e)terne................................................................................................5#6.4. Cursul de sc*imb..........................................................................................................556.#. /c*ilibrul economiei desc*ise......................................................................................93

Capitolul ,. Inflaia si şoma-ul..1. In,laţia n economiile moderne...................................................................................177.2. /)plicarea in,laţiei prin teoria cantitati"ă a banilor................................................... 173

.3. 8omaul.......................................................................................................................17#.4. 8omaul %i in,laţia.......................................................................................................112

Capitolul . /luctuaiile acti$ităii economice. Ciclul afacerilor.5.1. (luctuaţiile ciclice %i trendul economic......................................................................1165.2. Cauzele ciclurilor economice.....................................................................................1195.3. Indicatorii ,luctuaţiilor ciclice....................................................................................1245.4. etode de pre"izionare %i in,luenţare a ,luctuaţiilor ciclice..................................................................126

Capitolul 0. Creşterea economică şi dez$oltare durailă.9.1. oţiuni introducti"e................................................................................................... 1329.2. Scurta prezentare a teoriilor cre%terii %i dez"oltării ...................................................133 economice.

9.3. odele de cre%tere economică.................................................................................. 13Capitolul 1. Ni$elul de trai şi calitatea $ieii

17.1. :elimitări conceptuale.................................................................................................1417.2. :istribuirea %i redistribuirea "eniturilor. unăstare

%i sărăcie economică.........................................................................................................................14917.3. Consumul %i cererea de consum...................................................................................1#4

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 3/202

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 4/202

CAPITOLUL 1

C3NC4P54 /UN67M4N5784 784 M7CR34C3N3MI4I

1.1 3iectul de studiu al macroeconomiei

odelarea este un proces comple) de cunoa%tere %tiinţi,ică- a"nd ca scop construirea unor reprezentări- denumite modele- care să permitănţele+erea le+ilor ce determină dinamica obiectului.

odelul se de,ine%te ca o reprezentare simpli,icată- considernd trăsăturile esenţiale ale ,enomenelor %i proceselor economice- subordonatscopului cercetării.

:emersul prin modelare are o dinamică speci,ică n care traseul obiect &O'- baza teoretică &'- model &O' se parcur+e de mai multe ori-asi+urnd o cone)iune in"ersă ce permite e"aluarea %i per,ecţionarea rezultatelor &"ezi ,i+. 1.1'

/i9. 1.1

;n această accepţiune conceptele de sistem- economie naţională- structură- mecanism de ,uncţionare etc- trebuie nţelese %i tratate ca reprezentăriale realităţii.

Definiţia 1.1 Economia naţională este un sistem cibernetic care funcţionează în spaţiul naţional cu scopul principal de a satisface cerinţele de bunuri şi servicii ale oamenilor.

Structura sistemului cibernetic mai sus de,init este ,ormată din<a' !nsamblul elementelor sistemului cibernetic care este ,ormată din mulţimea a+enţilor economici %i a acti"ităţilor e)ecutate de ace%tia- b' Indercondiţionările dintre elementele SC ,ormează mulţimea ,lu)urilor de ,orţă de muncă- de bunuri %i ser"icii- a celor ,inanciare- precum %i

a circuitelor in,ormaţionale de conducere.!ceste cone)iuni se realizează prin intermediul pieţelor a+re+ate &piaţa bunurilor %i ser"iciilor- piaţa ,actorilor de producţie- piaţa ,inanciară' %i

respecti" prin sistemele in,ormaţionale de conducere ale a+enţilor economici.:acă n mediu sistemului cibernetic al economiei naţionale se include %i economia mondială atunci structura sa se modi,ică corespunzător att la

elemente ct %i la intercondiţionări. /)tensiunile necesare se "or e,ectua ulterior odată cu introducerea sectorului e)tern.

O OCone)iune in"ersă

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 5/202

Definiţia 1.2 Teoria macroeconomică studiază economia naţională în conexiune cu economia mondială, precum şi modul în care se formează şievoluează agregatele macroeconomice. De asemenea, teoria macroeconomică mai studiază efectele pe care le au acţiunile de reglementare ale puterii publice (impozite, celtuieli publice, deficit public! asupra veniturilor totale şi ocupării forţei de muncă.

1.2 Structura mecanismului macroeconomic

Cunoa%terea mecanismului de ,uncţionare al economiei naţionale se e,ectuează prin intermediu unor reprezentări simpli,icate. ;n ,uncţie descopul cercetării- prin aplicarea unor criterii de a+re+are- se pot obţine reprezentări di,erite.Principalele componente elementare care constituie obiectul di,eritelor a+re+ări sunt enumerate n continuare<a' acti"ităţile economice- care constau n totalitatea acţiunilor ce urmăresc- direct sau indirect- satis,acerea ne"oilor de bunuri %i ser"icii-

producţia- repartiţia- sc*imbul %i consumul- economisirea %i alte ,orme de utilizare a "eniturilor &cre%terea patrimoniului- acordarea sau an+aarea decredite etc.'

b' subiectele economice- care sunt unităţi or+anizatorice ce decid asupra n,ăptuirii acti"ităţilor. /le se a+re+ă după tipul acti"ităţilor n ramuri-iar după criteriul instituţional n sectoare.

c' tranzacţiile nseamnă trecerea obiectelor &bunuri- ser"icii ale ,actorilor- creanţe' de la un subiect la altul.79re9area este o ,ormă de reunire pe baza unor criterii- a elementelor unui sistem sau a unei colecti"ităţi- e,ectuată cu scopul caracterizării

comportamentului de ansamblu.

Principalele criterii de a+re+are ,olosite n macroeconomie sunt<1' a+re+area ,uncţională2' a+re+area instituţională3' a+re+area necesară analizei economice &se tratează

mai trziu'1: 79re9area funcională constă n +ruparea acti"ităţilor a+enţilor &de producţie- consum- acumulare' %i nu a a+enţilor economiei. Se utilizează n

practică pentru estimarea componentelor P. I. .Operaţiunile a+enţilor se +rupează n trei cate+orii<a' operaţiuni cu bunuri %i ser"icii- acestea descriu ori+inea &producţie internă- import' %i utilizarea bunurilor %i ser"iciilor &consum intermediar-

consum ,inal- ,ormarea capitolului ,i)- "ariaţia stocurilor- e)portul' ntr$o perioadă de timp. b' operaţiunile de repartiţie sunt ,ormate din operaţiunile de repartiţie a "eniturilor %i operaţiunile de trans,er de capital.c' operaţiuni ,inanciare care cuprind "ariaţia resurselor %i an+aamentelor monetare sau alte creanţe.:upă cum este cunoscut- elementele patrimoniului se clasi,ică ast,el<$ acti"e non,inanciare care sunt corporale reproductibile &stocuri %i acti"e ,i)e' %i corporale nonreproductibile &terenuri etc ' precum %i

incorporale &bre"ete etc'=$ acti"e ,inanciare &instrumente de plată- de plasament- de ,inanţare- rezer"e de asi+urare'.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 6/202

2: 79re9area instituională se e,ectuează n ,uncţie de comportamentul de bază n ce pri"e%te ,ormarea %i utilizarea "eniturilor %i a patrimonului.

Sectoarele instituţionale sunt<a' 9ospodăriile ;mena-ele: $ sunt ,ormate din persoane care trăiesc sub acela%i acoperi% %i ,uncţionează ca o unitate economică &deţin ,actori %i

consumă'= b' 'ntreprideriile<firmele $ acestea produc bunuri %i ser"icii destinate pieţei=

c' instituiile 9u$ernamentale ;9u$ernul: $ asi+ură ,uncţionarea sistemului economic naţional=d' sectorul financiar &bănci- societăţi de asi+urări- ,onduri etc'=e' sectorul extern &restul lumii' .;n economia nc*isă ,irmele mpreună cu +ospodăriile %i +u"ernul- adică a+enţii economici producători %i cei consumatori- constituie cate+oria

de a+enţi economici non,inanciari. /i se identi,ică ca purtători ai o,ertei %i ai cererii n tranzacţiile pe care le e,ectuează.Complementar cate+oriei de a+enţi non$,inanciari este cate+oria a+enţilor ,inanciari- separndu$se ast,el- ntr$o manieră relati"ă- procesele din

s,era ,inanciar$monetară de cele din economia reală. Definiţia 1.3 Economia reală reprezintă ansamblul activităţilor economice executate de categoria agenţilor nonfinanciari.Prin a+re+area acti"ităţilor economice se obţin %i alte două structuri ale economiei naţionale<1' după criteriul natura %i succesiunea acti"ităţilor n cadrul reproducţiei obţinem< producie&repartiie&sc(im&consum2' după criteriul specializării acti"ităţilor distin+em patru sectoare<

2.1 sectorul primar care cuprinde acti"ităţi de e)tra+ere din natură a materiilor prime &a+ricultură- sil"icultură- pescuit %i industria e)tracti"ă'.2.2 sectorul secundar este ,ormat din acti"ităţi de prelucrare a materiilor prime e)trase din natură cu scopul satis,acerii consumului propriu %i al

sectorului primar- precum %i pentru consumul ,inal al populaţiei.2.! sectorul teriar este ,ormat din acti"ităţi care au ca rezultat ser"icii &comerţ- turism- transport- telecomunicaţii- ,inanciar$bancare etc'2.% sectorul =uaternal conţine acti"ităţi din domeniu cercetării %tiinţi,ice %i dez"oltări te*nolo+ice- al cunoa%terii %tiinţi,ice- culturale.Pentru a construi tabloul complet al economiei naţionale &nc*ise ,ără sectorul e)tern' "om adău+a următoarele pieţe a+re+ate< $ piaţa a+re+ată a bunurilor %i ser"iciilor $ piaţa ,actorilor de producţie $ piaţa ,inanciarăCele trei cate+orii de a+enţi economici > +ospodăriile- ,irmele %i administraţia publică- mpreună cu cele trei pieţe enumerate mai nainte-

alcătuiesc un mecanism de ,uncţionare al economiei naţionale car este prezentat n ,i+. 1.3 ?olul a+enţilor economici n circuitul economic este de a lua decizii pri"ind acti"itatea lor- ,undamentate pe potenţialul lor te*nico$economic %i ain,ormaţiilor pro"enite de la cele trei pieţe.

@ 3 9ospodărie este reprezentată de orice +rup de persoane care locuiesc mpreună- au bu+et comun %i iau decizii ca un tot unitar.@ Sectorul firmelor sau sectorul producti$- este alcătuit din mulţimea ntreprinderilorA ,irmelor din economie care au ca acti"itate principală

producţia de bunuri %i ser"icii. O ,irmă este o or+anizaţie care utilizează resurse %i produce bunuri %i ser"icii. oţi producători sunt ,irme- indi,erent deramura din care ,ac parte- de dimensiunea sau tipul producţiei.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 7/202

!cti"itatea ,irmelor +enerează ,lu)uri intrare$ie%ire de natura "eniturilor %i a c*eltuielilor< $ ie%irile sunt ,lu)uri de bunuri materiale %i ser"icii care sunt absorbite de +ospodării %i administraţia publică- impozite %i ta)e- ,lu) de plăţi

pentru ser"iciile ,actorilor- ,lu) de economii sau plăţi ale dobnzilor=$ intrările sunt ,ormate din "eniturile obţinute prin "nzarea producţiei &la acestea se mai adau+ă trans,erurile de la +u"ern sub ,orma sub"enţiilor

de e)ploatare'- ,actorii de producţie- bunurile %i ser"iciile publice- precum %i ,lu)urile de mprumuturi %i "eniturile din dobnzi la economiile realizate.@ 7dministraia pulică ;9u$ernul: +rupează instituţiile a căror ,uncţie principală- este de a produce ser"iciiAbunuri publice nedestinate pieţei ci

consumului populaţiei %i celorlalţi a+enţi %i de a e,ectua operaţii de redistribuire a "eniturilor statului. ?esursele lor pro"in din prele"ări sau "ărsăminteobli+atorii e,ectuate de unităţile ce aparţin altor sectoare. !cest sector se compune din administraţia centrală %i administraţia locală. Bnităţile careaparţin administraţiei publice sunt< or+anele administraţiei centrale %i locale- ale procuraturii %i cele udecătore%ti- cele din n"ăţămnt- sănătate- cultură-artă- apărare etc. Sursa de ,inanţare o constituie bu+etul public- ,ondurile e)trabu+etare %i ,onduri proprii ale unităţilor.

Sectorul pulic ;9u$ernamental# de stat: este de,init ca ansamblul interdependent ,ormat din administraţia publică %i ntreprinderileA,irmele cucapital de stat

!dministraţia publică &+u"ernul' este o or+anizaţie ce stabile%te le+i %i re+uli- impune un mecanism de respectare a acestora- stabile%te impozite%i ta)e pentru +ospodării %i ,irme- produce bunuri publice %i ser"icii ca de e)emplu apărarea naţională- sănătate publică- transport sau educaţie.

Prin modi,icarea le+ilor- re+ulilor- a impozitelor %i c*eltuielilor- puterea publică- caută să in,luenţeze ale+erile &deciziile' ,irmelor %i+ospodăriilor.

@ Sectorul financiar realizează trans,erul de ,onduri de la sectoarele care au e)cedent de ,onduri către cele care sunt n de,icit. /ste constituit din

băncile de di,erite tipuri %i societăţile de asi+urări- ,onduri de in"estiţii- ,ondurile de pensii etc.@ Pieele a9re9ate:eciziile luate de +ospodării- ,irme- administraţia publică %i sectorul ,inanciar se coordonează pe pieţele bunurilor %i ser"iciilor- a ,actorilor de

producţie %i piaţa ,inanciară- ,iind re+lementate prin re+uli stabilite %i implementate de administraţia publică. Pe aceste pieţe preţurile se austează permanent ast,el nct să se menţină ec*ilibrată cererea %i o,erta.

/ste acceptabil să considerăm că piaţa reprezintă orice modalitate prin care "nzătorii %i cumpărătorii iau contact- sc*imbă in,ormaţii %i ,aca,aceri mpreună.

@ /actorii de producie reprezintă resursele producti"e ale economiei. /i se clasi,ică n patru tipuri<1' munca &,orţa de muncă'=2' pămnt=3' capital=

4' abilităţi antreprenoriale &mana+eriale'.unca reprezintă timpul %i e,ortul pe care oamenii l alocă pentru producţia de bunuri %i ser"icii- ea este răsplătită prin salarii.Pămntul reprezintă totalitatea resurselor naturale utilizate pentru producerea de bunuri %i ser"icii. !cest ,actor de producţie nu se rezumă doar la

terenurile ,olosite n a+ricultură- el nseamnă totalitatea resurselor naturale o,erite de planetă. Preţul acestui ,actor de producţie este renta.;n teoria economică- capitalul reprezintă totalitatea ec*ipamentelor- clădirilor- utilaelor %i altor bunuri ,abricate ce sunt utilizate n producţia de

bunuri %i ser"icii.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 8/202

!bilităţile antreprenoriale &mana+eriale' sunt un tip special de resursă umană prin care se or+anizează ceilalţi trei ,actori de producţie- se iaudeciziile de a,aceri- se ,ac ino"aţii- se asumă riscul a,acerilor. !cest ,actor de producţie este recompensat prin pro,it.

Procesul ale+erii &deciziei' publice este dat de re+ulile %i re+lementările impuse de administraţia publică- ta)ele %i impozitele stabilite precum %i bunurile %i ser"iciile utilizate.

1.! Coordonarea deciziilor

Probabil cel mai izbitor ,apt ce reiese din deciziile luate de +ospodării- ,irme %i administraţia publică este acela că acestea pot ,i con,lictuale.!pare problema de punere n concordanţă a deciziilor luate de +ospodării- ,irme %i administraţia publică &+u"ern'- deoarece +ospodăriile pot o,eri un tipde muncă iar ,irmele să ceară alt tip- respecti" ,irmele pot o,eri anumite bunuri %i ser"icii iar +ospodăriile să ceară altele.

Rolul coordonării acestor decizii este asumat de piee. Pieţele coordonează deciziile indi"iduale prin procesul de austare &modi,icare' a preţurilor. :eciziile de producţie %i consum- de "nzare %i cumpărare sunt austate n mod continuu %i ec*ilibrate prin intermediul modi,icării preţurilor.

Piaţa reprezintă una dintre alternati"ele mecanismelor de coordonare a deciziilor. Cealaltă alternati"ă este aceea a mecanismului de comandă.Un mecanism de comandă este o metodă de a determina ce ,el- ct %i unde se "or produce bunurile %i ser"iciile precum %i cine le "a consuma

prin utilizarea unei structuri or+anizaţionale ierar*ice- n care oamenii "or respecta instrucţiunile primite.O economie n care acţionează mecanismele de coordonare ale pieţei se nume%te economie de piaţă. ;n economia reală nsă e)istă %i coe)istă

ambele mecanismele de coordonare de piaţă ct %i cele de comandă= acest tip de economie se nume%te economie mixtă.

Politica economică. Politica economică se de,ine%te prin acţiunile administraţiei publice &+u"ernului' %i ale instituţiilor ce pot mbunătăţi per,ormanţele economiei.S$au do"edit esenţiale patru obiecti"e ale politicilor economice< e,icienţă- ec*itate- cre%terea economică- stabilitatea.O economie naţională- n care ,uncţionează re+ulile economiei de piaţă- se caracterizează printr$o dinamică de tip oscilant a acti"ităţii

economice- cu abateri de la trendul +eneral. !ceastă dinamică speci,ică este denumită fluctuaie ciclică sau ciclul a,acerilor.

1.% Instrumentele analizei macroeconomice

1.%.1 Modele şi date. ?olul acestui para+ra, este acela de a prezenta principalele instrumente cu care se poate lucra n domeniu analizeieconomice- respecti" a teoriei economice poziti"e.

:atele ce "or ,i introduse n modele permit- pe de o parte- cuanti,icarea proceselor %i ,enomenelor studiate- iar pe de altă parte- sunt utile n

procesul testării modelelor elaborate. :in mulţimea datelor nre+istrate este necesară e)tra+erea %i determinarea datelor rele"ante pentru descrierea,enomenului %i includerea n modele doar a acestora- renunţndu$se la cele nesemni,icati"e.

Modele economice > caracteristici?a' consistenţă lo+ică< b' "aliditatea<c' simplitate<!naliza unei probleme presupune parcur+erea a trei etape<

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 9/202

1. obser"area ,enomenului2. elaborarea modelului3. testarea modelului %i e,ectuarea pro+nozelor.Surse de date economice. Pentru a obţine %i utiliza date- economi%tii apelează la două surse ,undamentale de date. Prima dintre acestea este

sursa primarăD- respecti" direct a+enţii economici< ,irme sau +ospodării. ;n cazul ,irmelor datele pro"in din situaţia contabilă- respecti"e din bilanţulcontabil anual- balanţa contabilă- precum %i din alte sisteme de nre+istrare la ni"elul ,irmei &mi%carea stocurilor de e)emplu'. ;n cazul +ospodăriilor

datele pro"in din anc*ete %i sondae ntreprinse de cercetători- %i constau n răspunsurile directe date de acestea cu pri"ire la comportamentul uzual<ac*iziţii de bunuri %i ser"icii- economisire- utilizarea timpului liber etc. ! doua sursă de date este cea a or+anizaţiilor specializate- pri"ate sau publice-interne sau internaţionale. ;n ?omnia principala or+anizaţie care colectează date cu pri"ire la situaţia economică este Institutul aţional pentruStatistică. !lte or+anizaţii de la care se pot obţine date sunt< anca aţională a ?omniei- Institutul de cercetări pentru Calitatea Eieţii- institute pri"atede sonda &I?SOP- I!S- etc'- băncile comerciale- bănci de date computerizate %.a.

1.%.2 3r9anizarea datelor1. abele de date2.Serii de timp3. Indici

1.%.! 79re9area necesară analizei economice

;n această secţiune "om trata succint a+re+area analitică care se utilizează n modelarea %i analiza economico$matematică. /)punerea ce urmează%i propune doar să atra+ă atenţia asupra principiilor metotolo+ice de a+re+are ,ără pretenţia că o,eră o soluţie +enerală.;n cazul utilizării ,uncţiilor de producţie cu doi ,actori se recomandă<a: pentru fora de muncă?$ măsurarea contribuţiei ,orţei de muncă n unităţi naturale &om$ore'=$ la prelucrarea seriilor de date trebuie să se ţină seama de structura pro,esională a acesteia- de cali,icarea %i ni"elul educaţiei pro,esionale- de structura pe "rste

%i se)- de durata de lucru a zilei %i a anului etc.: pentru mi-loacele de producie se recomandă?$ utilizarea ca indicator de e,ort numai a capitalului ,i) %i nu a ntre+ului "olum al ,ondurilor de producţie=$ ,iecărui tip de capital ,i) să i se atribuie o pondere care să re,lecte contribuţia acestuia la crearea "alorii.c: Un alt model specific macroeconomiei este alana le9ăturilor dintre ramuri sau modelul input&output ;intrări&ieşiri: . ;n elaborarea

clasi,icării ramurilor se urmăre%te o detaliere ct mai amănunţită care să răspundă ne"oilor multiple ale conducerii %i analizei economice. Caracterizareastructurii %i proporţiilor esenţiale impune reducerea dimensiunii balanţei prin reunirea unor ramuri. ;n acest scop se recur+e la a+re+area ramurilor prin procedee calitati"e sau cantitati"e.

!+re+area calitati"ă se bazează pe analiza te*nico$economică a proprietăţilor speci,ice ale produselor. ?eunirea se e,ectuează potri"it principiului omo+enităţii producţiei- ,olosind criterii ca< destinaţia economică a produsului- omo+enitatea materiilor prime prelucrate- asemănarea proceselor te*nolo+ice etc. etodele cele mai cunoscute de a+re+are calitati"ă sunt<

a' Criteriul stabilităţii le+ăturilor reciproce care asi+ură păstrarea interdependenţelor dintre ramuri %i după a+re+are

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 10/202

b' Criteriul stabilităţii coe,icienţilor te*nicic' Criteriul a+re+ării "erticale %i orizontale.d' !+re+area ramurilor care produc produse intersc*imbabile.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 11/202

CAPITOLUL 2

M45364 64 M@SUR7R4 7 /8UAURI83R.

IN6IC753RI 64 R4BU85754 I 64 P354NDI782.1. Principii ale sistemului contailităii naionale

Sistemul conturilor naţionale FS.C..G este o metodă de e"idenţă a acti"ităţilor din economia naţională. Prin comple)itatea sa a de"enit sistem dee"identa macroeconomică care are ca obiecti" reprezentarea cantitati"ă- a+re+ată- simpli,icată %i coerentă a acti"ităţii economice des,ă%urate ntr$o perioadă determinată.

Caracteristici ale S.C.N?$ /ste o metodă de nre+istrare prin care se descrie acti"itatea economică=$ /ste o reprezentare simpli,icată %i a+re+ată=$ /ste o reprezentare cantitati"ă a ,lu)urilor dintr$o perioadă %i a stocurilor la un moment dat=

$ !re ca obiect numai acti"itatea economică.Conceptul de acti"itate producti"ă cuprinde acti"itatea umană care are drept rezultat bunuri %i ser"icii ce ,ac obiectul tranzacţiilor ntre a+enţiieconomici- a"nd deci caracter de mar,ă- precum %i ser"icii produse %i consumate care nu au caracter de mar,ă- inclusi" cele le+ate de asi+urarea ordinii%i securităţii sociale.

Principiile măsurării rezultatelor$ Se bazează pe teoria ,actorilor de producţie.$ Se remarcă di,erenţieri %i delimitări con"enţionale n ce pri"e%te produsele %i ser"iciile incluse n rezultate .

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 12/202

Re9uli?a' Se includ bunuri %i ser"icii care sunt "ndute pe piaţă- precum %i cele care satis,ac ne"oi din economie dar nu sunt "ndute pe piaţă- &bunurile

publice- consumul menaelor din producţia proprie- cre%terea capitalului ,i) pe seama producţiei proprii etc.' b' Produsele %i ser"iciile se cuprind n calcul numai dacă sunt rezultatul acti"ităţii producti"e din perioada pentru care se ,ace calculul=c' aza e"aluării rezultatelor o constituie "eniturile ,actorilor de producţie an+aaţi n acti"itate economică. Se e)clud trans,erurile băne%ti care

nu sunt nsoţite de ,lu)uri de bunuri %i ser"icii &pensii- autoare- alocaţii de la +u"ern'=

d' u se admit nre+istrări repetate= deci se iau in calcule numai bunurile %i ser"iciile ,inale care au auns n ultimul stadiu al circuituluieconomic.e' Se ţine seama de teritoriul unde %i des,ă%oară acti"itatea a+enţii economici.,' Indicatorii rezultatelor se pot e)prima n preţul pieţei &pp' sau preţul ,actorilor< p., H pp $ impozite indirecte sub"enţii de e)ploatare H pp $ impozite indirecte nete+' Indicatorii pot ,i calculaţi ca indicatori nominali sau indicatori reali*' Indicatorii pot ,i calculaţi ca indicatori de natură brută sau de natură netăPlecnd de la a+re+area a+enţilor economici se obţin doua sc*eme simpli,icate ale circuitului economic &(i+. 2.1 %i (i+. 2.2'.

(irmeJmenae

,actori de producţie

"enituri

bunuriAser"icii

c*eltuieli de consum

,lu)ul monetar ,lu)ul real

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 13/202

&!'Plăţi &'

!!c*iziţii&'

&K'

C*eltuielii

Importuri&$'

&' &L'

a)e plătite &$'

S&$'

/)porturi&'

(

&K'

Plata,acturilor

S&$' I&'

a)e %iimozite &$'

/i9. 2.1

/i9. 2.2.

En aza sc(emei 2.1. putem scrie?Eenitul &M' H Ealoarea muncii ,urnizate &%i a celorlalţi ,actori'.

H Ealoarea producţiei de bunuri %i ser"icii ,inale. H C*eltuielile pentru consum.

;ntruct toţi ,actorii de producţie sunt direct sau indirect- n proprietatea +ospodăriilor= rezultă că "enitul a+re+at M re"ine +ospodăriilor.Structura SC este ,ormată dintr$un ansamblu de conturi %i tabele al cărui scop este de a ,urniza o ima+ine sintetică- comparabilă %i ct mai completă a

acti"ităţii economice des,ă%urate ntr$o ţara.

Bltima "ariantă aplicată n /uropa este S/C= acesta conţine două serii de tabele<a' conturi sectoriale= b' Sistemul I$O %i conturi pe ramuri.a' Conturile sectoriale ,urnizează pentru ,iecare sector instituţional o descriere sistematică a di,eritelor etape ale procesului economic< acumulare

,inanciară %i ne,inanciară. :e asemenea cuprind %i conturi de patrimoniu= b' Sistemul I$O &descrierea sintetică n secţiunea 2.4'.Krupe de conturi< 1. acroeconomice- 2. Sectoriale- 3. !le a+enţiilor Conturi macroeconomice şi sectoriale

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 14/202

!. Conturi pentru calculul indicatorilor Cont 7 > Sintetic de bunuri %i ser"icii /c. at. &/c'

sintetici ai producţiei de bs Cont 1 > :e producţie /c

. Conturi pentru calculul indicatorilor Cont 2 > :e creare a "eniturilor sectoare/c

de analiză a ,ormării "eniturilor- Cont 3 $ :e reparaţie a "eniturilor sectoare/c

reparaţiei %i utilizări acestora Cont 4 > ?edistribuirea "eniturilor sectoare/c

Cont # > :e utilizare a "eniturilor sectoare/c

C. Conturi pentru calculul indicatorilor Cont 6 > :e modi,icare a patrimoniului /c %i analizei modi,icării patrimoniului Cont > (inanţarea a modi,icării patrimoniale /c

:. Conturi pentru analiza Cont 5 > Contul străinătate /c

tranzacţiilor cu străinătatea

Structurarea n conturi urmăre%te e"idenţierea in,ormaţiilor economicesemni,icati"e= din această perspecti"ă se poate e,ectua +ruparea<

1. Conturile operaţiunilor curente- care tratează producţia distribuţia %iredistribuirea "eniturilor precum %i utilizarea lor &consum ,inal %i economisire'.

2.Conturile de acumulare analizează componentele "ariaţiei acti"elor %i pasi"elor n curs a unităţilor precum %i "aloarea lor netă. Pentru ,iecare acti" %i pasi"- ,lu)urile nre+istrate n conturile de acumulare sunt reluate n contul

"ariaţiilor de patrimoniu.3. Conturile de patrimoniu nre+istrează- la nceputul %i s,r%itul

e)erciţiului- acti"ele %i pasi"ele n curs ale unităţilor- ca %i "aloarea lor netă&di,erenţa dintre acti"e %i pasi"e'. Soldurile contabile sunt brute dacă sunt calculate nainte de deducereaconsumului capital ,i).

S5RUC5UR7 C3N5URI83R tael 2.1

C o n t 3

C o n t s i n t e t i c

d e b u n u r i

SIS54MU8 C3N5URI83R M7CR34C3N3MIC4

C3N5URI84 UN4IS3CI457DI

•Consum intermediar @Consum ,inal@In"estiţii brute

@/)port

•Ealoarea producţiei•Import

@Impozite nete pe produse %i import

@Consum &c*eltuieli' @Producţia

S t r u c t u r a + e n e r a l ă a u n u i c o n t

@Salarii@Cotizatii sociale

@Impozite pe producţie@:obnzi

@:i"idende@rans,. curente

@In"estiţii@Eariaţia stocurilor @Eariaţia creanţelor

@Sub"entii ptr.e)ploatare

@:obnzi@:i"idende

@rans,eruri curenterans,eruri de

capital@Eariaţia datoriei

@otal utilizări @otal resurse

C o n t 1

C o n t d e p r o d u c ţ i e

@Producţia intermed.@Ealoarea

producţieiFsectoare PKisau

&PK'H&/..'

@Ealoarea adau+. brută sauPIpp$&/..'

C o n t

C r e a r e " e n i t u r i

@!mortizare@Impozite indirecte pe produse %i import

@E!pp$pe sectoaresau

@PIpp$/c.aţ@Sub"enţii

@Consum intermed. Ealoarea producţiei

C o n t d e p r o d u c ţ i e

@Ealoarea adu+ată brută&E!pp'

@Ealoarea adu+ată netă la preţul ,actorilor sau

@PIp,$&/c.aţ.'

C o n t !

? e p a r t i ţ i e a " e n i t u r i l o r

@Eenitul ,actorilor plătiten s tră ină tate @PIp,"enit ul

,actorilor ncasat dinstrăinătate

@Salarii@Cotizaţii sociale@Impoz. pe produse

E!pp

C o n t u l d e e ) p l o a t a r e

@P>Eenit aţional

C o n t %

? e d i s t r i b " e n i t u r i

@rans,eruri curente plătite altor ţări

@Eenit naţional@rans,eruri curente

ncasate de la alte ţări@/)cedent brut de e)plorat&//'

@Eenit aţ. disponibil

C o n t )

B t i l i z . " e n i t u r i

@Consum ,inal$pri"at$public @Eenit naţional

disponibil

@:obnzi@:i"idende@rans,. curente

@/)cendent brut dee)plorator @:obănzi primite@:i"idente ncasate@rans,. curente

C o n t u l d e " e n i t u r i

@!cumulare brutăsau Eenit disp brut@/conomi nete

C o n t + o d i , i c a r e a

p a t r i m o n i u l u i

@In"estiţii brute@rans,eruri de patrim.către alte ţări

@/conomii brute &econ.net amortizare'@rans,er de patrimoniudin străinătate

@In"estitii@Eariaţia socurilor

@!cumulare brutăsau Eenit disponibil

brut

C o n t u l d e c a p i t a l

@Soldul ,inanţării @rans,er de capital

C o n t , ( i n a n ţ a r e a

p a t r i m o n i u l u i

@!re rolul de a e"idenţiamodi,icările creanţelor %ian+aamentelor ,inanciare aleţării- completnd in,ormaţiiledin contul 6

C o n t

C o n t u l s t r ă i n ă t a t e

@Import@Eenituri din acti". ec. %idin patrimoniu plătitestrăinătăţii@rans,. curent cătrestrăinătate@rans,. de capital cătrestrăinătate@odi,icarea creanţelor

@/)port@Eenituri din acti"it.econ. %i din patrimoniu@rans,eruri curente dinstrăinătate @rans,. de capital dinstrăinătate@odi,icareaan+aamentelor

@ecesar ptr.,inanţare

@ecesar de ,inanţare@Eariaţia datoriilor

C o n t u l , i n a n c i a r

@Eariaţia creanţelor

Utili R Utili R

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 15/202

2.1. Metode de calcul a indicatorilor de rezultate.

:in secţiunea precedentă rezultă că indicatorii &a+re+atele' macroeconomice de rezultate se pot calcula utiliznd una dintre următoarele treimetode<

1. 79re9area fluxurilor de unuri şi ser$icii ,inale produse de a+enţii economici n perioada de calcul. !ceasta este metoda de producie %iconstă n eliminarea consumului intermediar din "aloarea totala a producţiei pentru obţine PI %i P.

PI*pp F PG* > C intermediar &2.1'

unde <$ PK H "aloarea produselor %i a ser"iciilor- intermediare %i ,inale create ntr$o ţara n perioadă de calcul

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 16/202

$ C interm H reprezintă "aloarea bunurilor &altele dect N ,i)' %i a ser"iciilor destinate pieţei pentru consum n perioada curenta n "ederea producerii de bunuri %i ser"icii.

6efiniie 2.1. "rodusul intern brut reprezintă valoarea brută de piaţă a producţiei de bunuri şi servicii finale produse în cursul unei perioade de către agenţii

economici ce îşi desfăşoară activitatea economică în interiorul ţării.

Practic- aplicarea metodei de producţie constă n utilizarea indicatorului "aloarea adău+ată brută la preţ de bazăD ,olosind relaţiaPI*pp F "7* H IPH 5" > SP

unde<E! H "aloarea adău+ată brută e)primată n preţurile de bază= IP H impozite pe produs inclusi" ta)a pe "aloarea adău+ată= E H ta)e "amale SP H sub"enţii pe produs %i pentru import2. 79re9area c(eltuielilor totale ale a+enţilor economici pentru bunuri %i ser"icii ,inale din producţia perioadei curente. !ceasta este metoda

utilizării producţiei ,inale %i constă n nsumarea elementelor<$ c*eltuielile +ospodăriilor pentru bunuri %i ser"icii de consum &C'$ c*eltuielile +u"ernului pentru bunuri %i ser"icii ,inale &G'$ c*eltuielile cu bunuri de in"estiţii a sectorului pri"at &I'$ e)portul net ;NA: F A > M$ "ariaţia stocurilor de bunuri care nu sunt capital ,i) &materii prime- materiale etc.' $ & "S'= ca urmare se obţine relaţia<

PI*pp F C H G HI H NA &2.2.' unde< I F /*C/ H "S

6efiniie 2.2 Investiţia brută (#b!.sau Formarea brută de capital fix ($%&$! reprezintă valoarea obiectelor materialele care asigură înlocuirea şi creşterea

fondurilor fixe precum şi serviciile încorporate în bunurile de capital fix.

F/ste "orba de bunuri cu "aloare mai mare dect o anumită limită care sunt utilizate mai mult de un an n producţie > ,ără cele destinatescopurilor militareG

/*C/ ;I: F In H 7m ;se face astracie de "S:unde<!m H amortizarea sau alocaţia pentru consumul de capital ,i) &!CC('In > in"estiţia netă sau "aloarea bunurilor ,inale destinate cre%teri stocului de capital

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 17/202

!m &!CC(' H "aloarea recuperată treptat din "aloarea iniţială a miloacelor ,i)e prin includerea acesteia n costul de producţie sau "aloarea bunurilor ,inale destinate nlocuirii capitalului ,i) uzat.

6efiniia 2.!&onsumul privat'personal (&! este măsurat prin valoarea bunurilor şi serviciilor de consum destinate satisfacerii nevoilor oamenilor practic se

includ bunurile şi serviciile finale cumpărate dar şi bunurile din producţia proprie a gospodăriilor care au fost consumate.&nu cuprinde autoconsumul ,ermelor a+ricole- producţia casnică etc.'

6efiniie 2.%&onsumul public')uvernului ()! exprimă celtuielile instituţiilor guvernamentale ocazionate de cumpărarea de bunuri şi servicii(pentru

consum şi investiţii!. !dministraţia publică produce o di"ersitate de bunuri %i ser"icii &%osele- di+uri- scoli- ser"icii uridice- de apărare- sanitare etc.' care n mod normal nu se

produc de sectorul pri"at sau se produc insu,icient. /"aluarea acestora se ,ace prin "aloarea ac*iziţiilor de bunuri %i ser"icii &deci prin costul producţiei'- carede"ine parte a PI.

!cele c*eltuieli +u"ernamentale care nu sunt nsoţite de un ,lu) in"ers de bunuri %i ser"icii &plata pensiilor- autoare de %oma- asi+urări socialeetc.' nu intră K ci n trans,eruri &nu ,ace parte din PI curent'.

6efiniie 2.)

Exportul net (*+! reprezintă diferenţa dintre valoarea bunurilor şi serviciilor exportate (+! şi valoarea celor importate ( sau #m!.:acă L Im- adică L 7- aceasta semni,ică ,aptul că sectorul e)tern consumă mai mult pentru bunuri %i ser"icii naţionale dect c*eltuierezidenţii naţionali pentru importuri- stimulnd cre%terea PI. :acă L Q I m- &L Q 7' di,erenţa se scade din suma celorlalte c*eltuieli- reducndstimularea PI.

!. Metoda $eniturilor > constă n nsumarea elementelor care e)primă compensarea ,actorilor de producţie %i se constituie ca "enituri ale proprietarilor acestora<

plăţi salariale pro,ituri dobnzi rente alocaţii pentru consumul de capital ,i) impozite indirecte.PI*pp F ;RH4*4: H ;IPRI&S4: &2.3'unde<? > remunerare salariaţi// > e)cedent brut de e)ploatareIP?I > impozite le+ate de producţia %i importS/ > sub"enţii de e)ploatare %i de import&// > soldul contului de e)ploatare al unui sector instituţional arată ce rămne din "aloarea nou creată n producţie după remunerarea

salariaţilor %i plata impozitelor le+ate de producţie'.

Impozitele indirect nete I.I.N: > reprezintă di,erenţa dintre impozitele indirecte plătite de ,irme către +u"ern %i sub"enţiile primite de la +u"ern.Impozite percepute de +u"ern sunt<

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 18/202

a' directe$stabilite asupra "eniturilor &salarii- dobnzi- di"idende- c*irii- pro,ituri etc. F dG'= b' indirecte$suportate de cumpărători %i de consumator- ,iind stabilite pe ci,ra de a,aceri &al "nzărilor' pe "aloarea acti"elor de proprietate sau pe

unele produse &băuturi- ţi+ări etc.' FeGImpozitele indirecte sunt tratate de ,irme ca o componentă a costului bunurilor %i ser"iciilor ,inale produse- ,ără a reprezenta o c*eltuială cu

,actorii de producţie. /le intră n componenţa preţurilor pieţei %i se ncasează de stat. ;n calculul a+re+atelor macroeconomice de rezultate la preţul pieţeisub"enţiile se scad din e deoarece reprezintă o sursă de ,onduri ,olosite de ,irme n "ederea asi+urării ser"iciilor ,urnizate de ,actorii de producţieFIIHe$S/G.

6efiniia 2.+ Produsul Naţional Brut PNB! măsoară valoarea curentă de piaţă a tuturor bunurilor şi serviciilor finale, produse de agenţii economici

naţionali într-o perioadă de un an sau venitul total obţinut de cetăţenii unei ţări indiferent de ţara în care îşi alocă factorii de producţie.

$ PI %i P sunt di,erite deoarece ,irmele %i cetăţeni străini produc o parte a output$ului n interiorul ţării iar pro,iturile %i dobnzile suntreturnate către restul lumii- iar pe de altă parte- unii a+enti economici naţionali deţin resurse producti"e n alte ţării %i primesc "eniturile a,erente proprietarilor. :i,erenţa dintre sumele primite din e)terior %i plăţile ,ăcute către e)terior &n scopul enunţat' reprezintă "enitul net din străinătate &ES'sau soldul dintre E! a a+enţilor naţionali n străinătate %i E! a a+enţilor străini n interiorul ţări &SE!'

?ezultă< PN*ppFPI*ppHS"7*pp &2.4'

PN*pf F "N* ;"enitul Naional *rut: &2.#'

Soldul SE!pp poate ,i zero- poziti" sau ne+ati" %i n consecinţă P H PI- P PI sau P Q PI.4xprimarea indicatorilor 'n mărimi nete

6efiniia 2., "rodusul intern net ("#*! măsoară valoarea netă totală de piaţă a bunurilor şi serviciilor finale, produsă în perioada analizată de agenţii

economici care activează într-o ţară.Se poate calcula la preţul ,actorilor &PIp,' %i e"idenţiază contribuţia producătorilor la crearea "alorii nete- sau n preţul pieţei &PIpp'$

e"idenţiind rolul cereri. !st,el obţinem<

PINpp F PI*pp > 7CC/ &2.6'

PINpf F PINpp > IIN &2.'

7CC/ F alocatia pentru consumul de capital fixIIN F in$estitiile indirecte nete

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 19/202

6efiniia 2. "rodusul *aţional *et ("**! măsoară valoarea netă a bunurilor şi serviciilor finale produsă de agenţii economici naţionali într-o perioadă.Se calculează pornind de la PI care se corectează cu soldul dintre "eniturile din acti"itatea economică %i din patrimoniu ale a+enţilor naţionali

care %i des,ă%oară acti"itatea n străinătate %i cea a a+enţilor străini pe teritoriu ţării &SE!/S'<

6efiniia 2.0enitul *aţional (*! evaluează veniturile încasate de proprietarii factorilor de producţie în scimbul resurselor furnizate unităţilor productive

din economie sau veniturile din muncă şi din proprietate care decurg din producţia de bunuri şi servicii pe de altă parte reflectă utilizarea veniturilor pentru cumpărarea de bunuri şi servicii şi pentru economisire (/!.

E$ se calculează pornind de la ,lu)urile de "enit %i de c*eltuieli sau aplicnd metoda nsumării "eniturilor ,actorilor de producţie an+aaţi n

producerea de bunuri %i ser"icii.

PNNpf F"N &2.5'

In (i+. 2.3. %i (i+. 2.4. se reprezintă +ra,ic structura "alorică a indicatorilor macroeconomici prezentaţi mai sus precum %i relaţiile dintre acestea.

IN6IC753RI M7CR34C3N3MICI

PN* la

"enitul netpro$enit

dinstrăinătate

"enitul netpro$enit

dinstrăinătate

6epreci&&erea

capitalului

G 5axeindirecte

"enit Rente

PNNpp F PN*pp > 7CC/ F ;PI*ppHS"7*pp: & 7CC/

PNNpf F PINpf H S"74S

PNNpf F ;PI*pp > 7CC/&IIN:HS"74S

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 20/202

preurile pieei

PI*la Preurile

pieei

PNNla

Preurile

pieei

Naional

"NFPNNpf

Profituri

NA "enitul dinmuncă

personală 'nacti$ităi

propriiC

Salarii

C*eltuielin P

:e,iniţiaPI

:e,iniţiaProdusului aţional

:e,iniţiaEenitului aţional

Contra$"aloarea

,actorilor de producţie

/i9 2.!

/i9. 2.%

otă< 6 reprezintă "enitul disponibil după impozitare.

2.! 7$uia Naională ;7N:.

6efiniia 2.1 0vuţia naţională este o categorie economică complexă care reprezintă totalitatea resurselor umane, naturale, materiale acumulate, financiare şi

de mediu de care dispune o ţară la un moment dat, ciar dacă unele dintre acestea se află în afară teritoriului naţional.:e la nceput trebuie precizat că a"uţia naţională ,iind constituită din totalitatea resurselor umane-1 a produselor muncii omene%ti acumulate la un

moment dat- la care se adau+ă "aloarea resurselor naturale re+enerabile %i nere+enerabile- rezultă că ea se e)primă ca indicator de stoc &nu de ,lu)'. :easemenea- reunirea acestor elemente att de di,erite impune aplicarea unor metodolo+ii de e"aluare speci,ice %i di,erenţiate pentru ,iecare cate+orie deresursă. Cu att mai mult elaborarea unui indicator sintetic care să e)prime ni"elul &!'- este o ncercare laborioasă.

1 :e%i resursele umane ,ac parte din cate+oria resurselor naturale am pre,erat să le acord prioritate ntruct omul este măsura tuturor lucrurilorD &Prota+aras din !bdera$Krecia'- iar munca este tatăl bo+ăţieiD %i rămne ,actorul principal al dez"oltări %i bunăstării omenirii &R.Pett'

57 57I

C5R 5R

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 21/202

Resursele umane ;RU: includ resursele de muncă &?'- adică populaţia ocupată %i rezer"ele de muncă- precum %i "aloarea capitalului uman&ENB'.

oţiunea de capital uman &NB' deri"ă din analo+ia e,ectuată ntre in"estiţia n capitalul ,izic %i in"estiţia n resursele umane- n "ederea cre%teriie,icienţei sale economice.

Ca urmare- capitalul uman reprezintă ansamblul cuno%tinţelor %i aptitudinilor acumulate de o persoană pe parcursul ,ormării pro,esionale %iacti"ităţii practice- +radul de mobilitate pro,esională a ,orţei de muncă- precum %i starea de sănătate a populaţiei. ;n teoria capitalului uman se subliniazăimportanţa di,eritelor cate+orii de in"estiţii n capitalul uman<

$ in"estiţiile n %colarizarea ,ormală %i cali,icarea post%colară=$ in"estiţiile e,ectuate n ,amilie sub ,orma +riii acordate copiilor=$ in"estiţiile pentru o bună stare de sănătate=$ in"estiţiile pentru in,ormare pri"ind piaţa muncii %i pentru căutarea unui loc de muncă./"aluarea impactului pe care l au aceste in"estiţii asupra cre%terii potenţialului capitalului uman stau la baza deciziilor de politică economică

pri"ind alocarea resurselor disponibile .(olosind notaţiile ata%ate ,iecărei cate+orii mai sus prezente rezultă relaţia<

RU F RM H "JU &2.9'

Resursele naturale reprezintă totalitatea elementelor ,urnizate de natură necesare e)istenţei umane.

Capitalul natural se compune din "aloarea bunurilor %i ,orţelor naturii utilizate ca miloc de muncă &pămnt- căi de transport pe ape- apa pentruiri+aţi etc.'- ca surse de ener+ie- ca materie prime- materiale sau bunuri ,olosite nemilocit ca obiect de consum &apa- ,ructe etc.'./"aluarea economică a unei resurse se ,ace prin renta di,erenţială pe care acesta o aduce- n condiţiile unui re+im optim de e)ploatare. ăsurarea

aspectelor speci,ice se realizează prin utilizarea unor indicatori statistici<a' Indicatori ai potenţialului natural &,ondul ,unciar- "olumul resurselor minerale disponibile etc.' b' Indicatori ai cadrului natural %i +eo+ra,ic &indicatori climatici- oro+ra,ici etc.'c' Indicatori ai ,aunei- ai ,lorei- ai calităţi solului etc.

oate aceste elemente alcătuiesc "aloarea mediului natural &E'.?esursele materiale acumulate &?!' sau a"uţia materială reproductibilă se constituie din a"uţia de consum &!C' %i a"uţia producti"ă &!P'.$ !"uţia de consum este ,ormata din bunuri de consum durabile %i cele de natură militară care nu se include n ,ormarea de capital=$ !"uţia producti"ă este ,ormată din bunuri de capital &,onduri ,i)e sau acti"e ,i)e' %i stocuri cu scopuri producti"e=

?ezultă că<

RM7 F 7C H 7P &2.17'

Ealoarea capitalului ,inanciar &EC(' se constituie din stocul de aur %i metale preţioase- stocul de de"ize n "alută %i soldul datoriei e)terne.Ealoarea patrimoniului cultural %i spiritual &EPCS' al naţiuni este o noţiune deosebit de comple)ă %i imposibil de e)primat printr$un indicator

sintetic.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 22/202

2.%. Modelul input&output ;intrări&ieşiri: static.

Ideea reprezentării economiei naţionale ca sistem de elemente interconectate a ,ost "alori,icată cu deosebit succes n teoria %i practica economicădupă apariţia analizei input$output &intrări$ie%iri'- sau balanţa le+ăturilor dintre ramuri- al cărei autor este R. 0eontie,.

:upă apariţia primei sale lucrări s$a mani,estat interes crescnd pentru acest domeniu al economiei structurale datorită multiplelor posibilităţi pecare le o,eră acest model economico$matematic. Ealoarea sa este con,irmată de ,aptul că s$a impus ca un instrument acti" %i e,icient in patrimoniul

analizei cantitati"e- maoritatea ţărilor elaborndu$%i de$a lun+ul timpului balanţe statistice ale le+ăturilor dintre ramuri. Sistemul Contabilităţii aţionale- practicat de toate ţările- are la bază lo+ica input$output %i n acela%i timp ncorporează modelul ca atare pentru a realiza le+ătura dintre e)primareacantitati"ă %i cea "alorică a ,lu)urilor. 0ucrarea /conomia structurilorD care subliniază ideea perenităţii metodei- i marc*ează principalele aporturi n analizamacroeconomică %i n acela%i timp ,ace e)tensiuni către problematica social$economică.

ai trebuie adău+at că aplicaţiile metodei sunt att macroeconomice ct %i microeconomice- abordări statice- dar %i dinamice. Se re,eră- de asemenea- laeconomia unei ţări- dar e)istă %i cercetări pri"ind zone ale economiei mondiale.

• 3 scurtă prezentare a modelului static;n cadrul balanţei le+ăturilor dintre ramuri distin+em două cate+orii de ,lu)uri &de materiale- produse sau ser"icii'<a' intrările &inputurile' ntr$o anumită ramură sau subramură &reprezentnd consumuri de resurse'= b' ie%irile &outputurile' dintr$o ramură sau subramură- concretizate n producţia rezultată %i repartizată pe destinaţii.

Prin aceste două cate+orii de ,lu)uri se realizează e"aluareaAmăsurarea relaţiilor dintre resurse %i utilizarea lor- ec*ilibrul de ansamblu din economie.otodată- n cadrul .0.?. distin+em relaţiile te*nolo+ice- adică le+ăturile care se ,ormează n aparatul de producţie al economiei naţionale- n procesul de producţie %i consum. atura te*nolo+ică a acestor relaţii producţie$consum este dată de speci,icul procesului te*nolo+ic al di,eritelor produse %i +rupe de produse= pentru un produs &ser"iciu' determinat- la ni"elul dat al pro+resului te*nic- "a intra n consum o anumită cantitate de miloace materiale.

odelul static &n e)presie "alorică' al balanţei le+ăturilor dintre ramuri se ,undamentează pe o serie de postulate teoretico$metodolo+ice de care trebuie săţină seama att n elaborarea ei ct %i la ,olosirea in,ormaţiilor de intrare %i de ie%ire cu care se operează.

Principalele probleme de metodolo+ice sunt<1' n ,iecare ramură e)istă o sin+ură te*nolo+ie de ,abricaţie- caracterizată prin "ectorul coe,icienţilor de c*eltuieli=2' ,iecare ramură pură produce un sin+ur produs sau +rup de produse omo+ene- iar produsele unei ramuri sunt intersc*imbabile=3' coe,icienţii c*eltuielilor sunt determinaţi de te*nolo+ia de producţie- iar modi,icarea lor este o consecinţă a pro+resului te*nic=

4' interdependenţele dintre ramuri au caracter liniar &se reprezintă prin relaţii liniare'=#' c*eltuielile de producţie ale ,iecărei ramuri sunt proporţionale cu "olumul producţiei ramurii respecti"e=6' dacă sunt ndeplinite o serie de condiţii- printre care %i cele de mai sus- se poate realiza producţia ,inală n orice proporţie- ceilalţi ,actori de producţie >

adică ,orţa de muncă %i miloacele de muncă$ ,iind consideraţi ca resurse nelimitatePrincipalele probleme metodolo+ice sunt< clasi,icarea %i a+re+area ramurilor- e"aluarea elementelor balanţei %i tratarea importului.Sc*ema modelului static al .0.?. se prezintă n tabelul 2.2. Se constată că acest tablou al ,lu)urilor ndepline%te ,uncţii multiple n analiza intrări$ie%iri=$ de,ine%te componentele sistemului &ramură sau produse'- identi,ică interdependenţele dintre ele %i descrie structura sistemului=

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 23/202

$ ,urnizează in,ormaţiile de bază pentru scrierea modelului matematic-$ stă la baza determinării coe,icienţilor te*nolo+ici care sunt elemente constante ale modelului.abelul .0.?. este ,ormat din patru cadrane %i cuprinde structura economiei naţionale- de,inită prin n ramuri %i relaţiile dintre aceasta- utilizare

,inală %i structura "alorică a producţiei- precum %i unele procese de redistribuire a ,ondurilor "alorice.&adrul # caracterizează le+ăturile reciproce dintre ramurile economiei naţionale- ceea ce reprezintă producţia intermediară &pe linii' sau consumul

intermediar &pe coloane'.

Pe linii sunt nre+istrate deci ,lu)urile de produse %i ser"icii rezultate ca urmare a repartizării acestora către utilizatori- iar pe coloane se nscriuintrările de produse intermediare &materii prime- materiale- semi,abricate- combustibil- ener+ie %i ser"icii producti"e' ce re"in ,iecărei ramuri.

atricea pătratică a cadranului I se prezintă deci ast,el<

nnn1n

ini1i

n 1

+ + +

1111

&2.11'

/a ilustrează ,lu)urile intermediare dintre ramuri- n care i reprezintă &pe linii' ramurile ,urnizoare- iar 1 &pe coloane' ramurile consumatoare./lementul tipic al cadranului este Li1 care desemnează "aloarea producţiei ramurii i consumată n ramura 1. oate ,lu)urile cadranului reprezintă

tranzacţii corespunzătoare contului curent %i se pot e"alua ,olosind preţurile producătorilor sau cumpărătorilor.2

5aelul alanei statistice a le9ăturilor dintre ramuri

2 Cele mai multe tranzacţii din economie sunt nre+istrate la preţurile cumpărătorului< elementele ,iecărui rnd "or cuprinde- n consecinţă- adaosului comercial- costul transportuluietc.- care "ariază odată cu modi,icarea repartizării producţiei ramurii i. Ca urmarea "aloarea totală a producţiei "a depinde de aceste "ariaţii- de%i "olumul ,izic al producţiei rămnenesc*imbat. Bn alt neauns constă n ,aptul că adaosul comercial- costul transportului etc. "or ,i nre+istrate de două ori n .0.?.- in,luenţnd stabilitatea coe,icienţilor te*nici.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 24/202

5aelul 2.2UtilizăriResurse

Consum intermediar 'n ramura Utilizare

finală2 i

otal,olosit

& + i 3 Im ! i

1 T T n 5otal

?amura 1 + 44 5 + 41 5 + 4n ∑

1 1 + 1 2 4

+ 4 3 Im1

....

?amura i + i4 5 + i1 5 + in ∑ 1

1i + 2 i + i 3 Im

....

?amura n + n4 5 + n1 5 + nn ∑

1 1n + 2 n

+ n 3 Im

otalconsum

intermediar

∑i

+ T ∑i

T ∑i

i + ∑∑i 1

i1 + ∑i

(∑ +i

i +

∑i i ,

Ealoareadău+ată

04 5 0 1 5 0n ∑

1 1.0

otal producţie

+ 4 5 + 1 5 + n ∑ 1

1 +

Import Im1 5 Im 1 5 Imn ∑ 1

1m #

otalresurse

+ 43# m4 5 + 13Im 1

5 + n3 Im

n(∑ +

1 +

otă. ;n această sc*emă importul &competiti" %i necompetiti"' este inclus n cadrul III ca o resursă cu aceea%i utilitate ca producţia ramurilor. Carezultat cadranele I %i II conţin numai ,lu)uri din producţia internă. /)istă %i "arianta includerii importului n cadranul I mpreună cu ,lu)urile L i1.

Prin utilizare preţurilor producătorilor- toate elementele care compun di,erenţa dintre preţul cumpărătorului %i cel al "nzătorului se "or adău+an mod a+re+at la cumpărător- considerndu$se c*eltuieli de apro"izionare. ;n acest ,el- "or ,i incluse o sin+ură dată n c*eltuielile ,iecărei ramuri &larndul corespunzător comerţului- transporturilor etc.'= pe de alta parte- ele "or depinde numai de "ariaţia structurii repartizării producţiei.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 25/202

Cu toate că obţinerea datelor necesare este mai di,icilă- totu%i- n a,ara a"antaului menţionat mai sus- se adau+ă %i cel al trans,ormării cu u%urinţăa balanţei n preţurile cumpărătorului- ceea ce o,eră posibilităţi mai lar+i pentru analiza economică.

Practica mondială %i$a mani,estat pre,erinţa pentru utilizarea preţurilor producătorilor &importul se e"aluează la c.i.,. ,rontiera ţării- iar e)portuln preturi ,ranco$depozitul producătorului măr,ii de e)port'.

Sumele elementelor Li1 ale cadranului I- pe ,iecare linie &rnd' %i pe ,iecare coloană au semni,icaţii precise<

a' ∑=

+i +i1

$ producţia intermediară a ramurii i repartizată pentru consum intermediar celor n consumatori=

b' ∑=

⋅=n

1 + +i11

$ "aloarea totala a intrărilor n ramura 1 &consumul intermediar'- adică totalul c*eltuielilor materiale e)clusi" amortizarea %i importul.

Cadranul II re,lectă structura utilizării ,inale a producţiei celor n ramuri- adică repartizarea producţiei ,inale a ramurii &2i' pentru consumul

indi"idual al populaţiei &2 ci

i'- consumul colecti" al populaţiei &2

i'- consumul instituţiilor social$culturale &2

i' %i al administraţiei &2

i'-

precum %i in"estiţia brută de capital ,i) &2

i '- "ariaţia stocurile %i rezer"elor &2

i '- e)portul &2

i ' %i pierderi &2

i '. Prin urmare- produsul ,inal-la ni"elul ramurii i &deci Mi' are următoarea structură pe direcţii de utilizare<

2 2 2 2 2 2 2 2 2 p

ii +++++++=

:eci n cadranul II se prezintă ,lu)urile de bunuri %i ser"icii ie%ite din s,era producţiei %i intrate n s,era utilizării ,inale.

;ntruct suma ∑i

2i constituie corespondentul material al "alorii adău+ate brute &E!'- rezultată că la ni"elul economiei naţionale- cadranul II

caracterizează utilizarea "alorii adău+ate brute< Considernd cadranele I %i II rezultă indicatorii<

otal utilizări ale ramurii i< Ui H ∑= ++

i 1mi # 2i +i1 - ( )ni -1=

Producţia totală a ramurii i< mi # ,i +i −= & ni -1= '

unde< ∑=

+=n

i 1

2i +i1 +i &2.12'

n care< Li > reprezintă producţia totală a ramurii i=

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 26/202

Li > producţia intermediară a ramurii i destinată a ,i consumată n ramura Mi > produsul ,inal al ramurii i.

Cadranul III conţine- pentru ,iecare ramură- ,ondul de amortizare &?'- "enitul naţional creat &E' &obţinut după repartizarea primară'- "aloareaadău+ată &E! H ? E' %i importul &Im'.

Pe economia naţională- aceste elemente de"in<

? H∑=

$ ,ondul de amortizare pe economie

E H∑=

.11

$ "enit naţional creat pe economie &suma "eniturile primare'

E! H∑=

.011

$ "aloarea adău+ată la ni"elul economiei naţionale- ,iind ,ormată din ?E

Considernd simultan cadranele I %i III obţinem relaţiile=

∑=

+=n

.01 +i1 +11

'-1& n 1 =&2.13'

;nsumarea producţiei interne a tuturor ramurilor- ,olosind ecuaţiile &2.12' %i &2.13' conduce la acela%i rezultat<

∑ ∑∑ ∑ ∑∑ +≡+i 1 1 i 1i

01 +i12i +i1

;ntruct cele două sume duble sunt e+ale- obţinem următoarea e+alitate<

∑∑ = 1i

.012i

Cadrul IE re,lectă unele procese de redistribuire din economia naţională- ,ăcnd le+ătura dintre elementele cadranelor III %i II. /lementelecadranului IE nu sunt le+ate direct de sistemul de producţie- iar elaborarea lui nu usti,ică e,ortul pentru cule+erea datelor necesare- mai ales n

condiţiile inte+rării 0? n Sistemul Contabilităţii aţionale .Se impune obser"aţia că "aloarea producţiei nu este ci,ra de a,aceri- iar consumul intermediar nu este sinonim cu "olumul ac*iziţiilor. :i,erenţadintre "aloarea producţiei %i ci,ra de a,aceri este tocmai "ariaţia stocului de produse ,inite- iar di,erenţa dintre consumul intermediar %i ac*iziţionări&cumpărări' este "ariaţia stocului de materii prime.

Pentru elaborarea tabelelor intrări$ie%iri se utilizează preţuri obser"abile n mod direct %i preţuri sau "alori reconstruite pornind de la elementelecomponente. Preţurile obser"abile n mod direct pentru produsele din producţia internă %i pentru cele importate sunt următoarele<

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 27/202

7. Produse din producia internă *. Produse importatea' preţul de producţie b' preţul de uzină b1' ,ără E! ,acturată b2' inclusi" E! ,acturatăc' preţul de ac*iziţii c1' ,ără E! deductibilă c2' inclusi" E! deductibilă

a' preţul c.i.,. b' preţul de "amă b1' ,ără E! ,acturată b2' inclusi" E! ,acturac' preţul de ac*iziţie c1' ,ără E! deductibilă c2' inclusi" E! deductibil

Preţul de producţie al unui produs corespunde sumei costurilor bunurilor %i ser"iciilor utilizate %i remunerării ,actorilor de producţie. Preţul deuzină se obţine adău+nd la preţul de producţie impozitele nete pe produs "ărsate de unităţile producătoare. Preţul de ac*iziţie este preţul +lobal plătit deutilizator- inclusi" e"entualele rabaturi %i rambursări &include adaosurile comerciale %i c*eltuielile de transport'.

Preţul c.i.,. este cel la care sunt nre+istrate produsele importate %i se compune din "aloarea ,.o.b. &,ree on board' a bunurilor &adică ,ranco$,rontiera ţării e)portatoare' %i c*eltuielile de transport ntre ,rontiera ţării e)portatoare %i ,rontiera ţării importatoare.

Preţul de ac*iziţie al produselor importate se obţine adău+nd la preţul de "amă costurile de distribuţie n interiorul ţării importatorului.

Pentru e"aluarea ,lu)ului de bunuri %i ser"icii n tabelul intrări$ie%iri la preţul de uzină- n conturile sectoarelor %i n conturile simpli,icate alenaţiunii- se con"ine să se e,ectueze o ale+ere ntre două sisteme de e"aluare< sistemul net %i sistemul brut.;n cardul sistemului net e"aluarea ,lu)urilor se ,ace ast,el< producţia > ,ără E! ,acturată la producător- importurile > ,ără E! ,acturată la

producător- utilizările intermediare > ,ără E! deductibilă- consum ,inal > inclusi" E!- ,ormarea brută de capital > ,ără E! deductibilă- e)porturile > ,ără E!.

Ca urmare a sistemului de e"aluare di,erit se distin+ trei tipuri de tabele intrări > ie%iri<a' abelul intrări$ie%iri la preţuri de producţie- n care ,lu)urile sunt e"aluate la preţuri de producţie pentru produsele de ori+ine internă %i preţuri

c.i.,. pentru produsele importate b' abelul intrări$ie%iri n preturi de uzină &,ără E! deductibilă' n care ,lu)urile se e"aluează ast,el< producţia la preţuri de uzină ,ără E!

deductibilă- importurile la preţul de "amă ,ără E! ,acturată- iar utilizările intermediare %i ,inale la preţuri de uzină ,ără E! deductibilă. O liniespecială E! ce +re"ează produseleD la resursele tabelului realizează ec*ilibrul ntre totalul utilizărilor %i cel al resurselor .

c' abelul intrări$ie%iri n preţuri mi)te n care ,lu)urile sunt e"aluate ca n tabelul precedent n a,ară de utilizările ,inale care sunt e"aluate la preţuri de ac*iziţie ,ără E! deductibilă.

atricea 2.11 se utilizează pentru calculul coe,icienţilor te*nici sau a c*eltuielilor directe a i<

+i1ai1

= - '-1-& n 1i =

Pe baza acestor coe,icienţi se constituie matricea ! H &ai' denumită matricea te*nolo+ică- iar pe de altă parte se de,inesc ,uncţiile c*eltuielilor de producţie<

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 28/202

xa x 1i1i1 ⋅=

;nlocuind n 2.12 obţinem următoarele ecuaţii de repartizare a producţiei

2i +1 + ai1

i +⋅=∑=1

- ni -1=

sau matriceal<L H ! V L M

:acă "ectorul produsului ,inal este stabilit e)o+en- atunci rezultă soluţia<( ) 2 0 # + ⋅−= −1

CAPITOLUL 3

"4NI5U8# C3NSUMU8# 7CUMU87R47 IIN"4S5IDII84

!.1 /luxul circular al $eniturilor şi c(eltuielilor. Cazul economiei desc(ise.

Bn model macroeconomic mai complet este ,ormat din patru sectoare< +ospodării- ,irme- administraţia publică %i restul lumii &sectorul e)tern'. Eomconsidera de asemenea trei pieţe a+re+ate< piaţa ,actorilor- piaţa bunurilor %i ser"iciilor- respecti" piaţa ,inanciarAmonetară &"ezi ,i+ura 3.1'.

Pieele

financiare

Pieele

unurilor şi

ser$iciilor

Pieelefactorilor

/irme Restul

lumii

Gu$ernGospodării

;mprumuturile ,irmelor

!cumularea +ospodăriilor

;mprumuturi publice

;mprumuturi

e)terne

K L

C K

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 29/202

/i9. !.1 0e+endă

(lu) ,inanciar ;n ,lu)ul circular al "eniturilor %i c*eltuielilor- +ospodăriile ncasează "eniturile &M' de la ,irme %i e,ectuează c*eltuieli de consum &C'= ,irmele

c*eltuiesc pentru in"estiţii &I'- +u"ernul ac*iziţionează ,actori de producţie precum %i bunuri %i ser"icii &K'= iar restul lumii prime%te e)portul net &L'./"ident- "enitul a+re+at este e+al cu c*eltuielile a+re+ate.

Kospodăriile economisesc &S' din "enit %i plătesc ta)e nete &'= aceste componente părăsesc ,lu)ul circular. (irmele mprumută pentru a ,inanţain"estiţiile- iar +u"ernul %i restul lumii iau bani cu mprumut pentru a$%i ,inanţa de,icitele sau dau bani cu mprumut din e)cedente.

;n ,i+ura 3.1 nu reiese ,aptul că ,irmele plătesc la rndul lor impozite %i pot primi sub"enţii. !ceastă situaţie poate ,i interpretată ast,el< ta)ele

nete plătite de către ,irme "or ,i plătite de +ospodăriile ce deţin acele ,irme. :e e)emplu- impozitul pe pro,itul ,irmei poate ,i "ăzut ca o diminuare a"enitului primit de +ospodăriile ce sunt proprietarele ,irmei- ceea ce este ec*i"alent cu ,aptul că +ospodăria prime%te tot pro,itul ,irmei %i apoi %i plăte%te impozitele.

!dministraţia publică &+u"ernul' cumpără bunuri %i ser"icii de la ,irme precum %i di"erse resurse de pe alte pieţe- iar acestea se numesc celtuieli publice &sau ac*iziţii +u"ernamentale )'. Eeniturile publice pro"in din impozite %i ta)e directe &Td ' ce se impun asupra "eniturilor &salarii- rente-dobnzi- pro,ituri' %i din ta)e indirecte &Te' impuse asupra bunurilor %i ser"iciilor.

!dministraţia publică utilizează impozitele %i ta)ele totale pentru a plăti c*eltuielile proprii &)' %i pentru transferuri &T6'.

"# $ "d % "e &3.1'

rans,erurile reprezintă sume de bani ,urnizate de către administraţia publică +ospodăriilor %i ,irmelor ca autoare sociale- alocaţii de %oma-sub"enţii etc.

rans,erurile nu se includ n "enitul naţional sau n PI- deoarece nu corespund unei "alori adău+ate sau unui output net. rans,erurile (T6!3

reprezintă doar o redistribuire a "eniturilor ntre plătitorii de ta)e %i cei care primesc autoarele %i sub"enţiile. ;n sc*imb c*eltuielile publice pentru bunuri %iser"icii &K' creează output net %i prin urmare "or conduce la o cre%tere a producţiei ,irmelor ce o,eră aceste bunuri %i ser"icii- respecti" o cre%tere a consumului

3 Pentru simpli,icarea notaţiilor- s$a ,ăcut abstracţie de trans,erurile e,ectuate de ,irme.2# /v reprezintă sub"enţiile pentru e)ploatare sau producţie.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 30/202

+ospodăriilor care primesc "eniturile corespunzătoare. Prin urmare- c*eltuielile ) "or ,i incluse n PI.:upă cum s$a arătat- produsul naţional poate ,i e"aluat att la preţurile pieţei &incluznd impozitele indirecte pe bunuri %i ser"icii'- ct %i la

preţurile de producţie &costul ,actorilor sau la preţurile primite de producători după plata ta)elor indirecte'.ăsurnd &, # %i ) la preţurile pieţei "om obţine "aloarea adău+ată sau outputul net al economiei nc*ise ast,el<

PI la preţurile pieţei< "#%pp 7 & 3 # 3 ) &3.2'

PI la costul ,actorilo "#%cf 7 & 3 # 3 ) 8 Te 3 /v 9 &3.3'

Partea dreaptă a ecuaţiei &3.3' reprezintă PI măsurat prin nsumarea c*eltuielilor pentru bunuri %i ser"icii ,inale- respecti" o măsură a outputului net- e)primatla costul ,actorilor. Partea stn+ă reprezintă PI măsurat ca sumă a "eniturilor= el este e)primat la costul ,actorilor- deoarece prin plata ,actorilor %i a pro,iturilor-,irmele plătesc +ospodăriilor e)act "aloarea outputului net măsurată la preţurile pieţei- ,ără ta)ele indirecte. :eci outputul- c*eltuielile %i "enitul ca măsuri ale PI lacostul ,actorilor sunt e+ale.

?olul administraţiei publice &a +u"ernului' n ,lu)ul circular al economiei nc*ise este descris n ,i+ura 3.2

/i9. !.2

Gospodării /irmePutere pulică

CHIHG

CHIHG&5e

PIppHMpp

PIBcf % "& ' "d 5R&5d

)

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 31/202

:bservaţii;e nu conţine sub"enţiile pentru bunuri %i ser"icii=rans,erurile ,irmelor nu sunt incluse n acest ,lu).

Eeniturile +ospodăriilor e)primate la costul ,actorilor sunt suplimentate de trans,eruri &?' %i diminuate prin ta)ele directe &d' %i ast,el "omobţine "enitul disponibil &M:'. !cest indicator a+re+at arată "enitul pe care +ospodăriile l pot c*eltui sau economisi#<

M: H PIc, ? > d &3.4'

:ar M: H C S- prin urmare PIc, H C S > ? d &3.#'

:in &3.3' %i &3.#' obţinem<

C S > ? d H PIc, H C I K > e S" &3.6'

:e aici rezultă alte două relaţii importante<

S d e H I K ? &3.6a' / 8 # 7 ) 3 T6 8 T0 &3.6b'

&rebuie precizat că n 3.6a %i 3.6b sub"enţiile sunt incluse n e'.Partea stn+ă a relaţiei &3.6a' e"idenţiază componentele care părăsesc ,lu)ul circular al plăţilor- n timp ce partea dreaptă conţine componentele

care intră n ,lu)ul circular. otalul ie%irilor trebuie să ,ie e+ale cu totalul intrărilor pentru a a"ea o nre+istrare corectă n conturile naţionale.?elaţia &3.6b' arată ,aptul că reţinerile nete din ,lu)ul circular &S > I'- respecti" surplusul ,inanciar al sectorului pri"at- trebuie să ,ie e)act

acoperite de intrările nete din sectorul public $) 3 T6 8 T0 &sau de,icitul bu+etar'.Sectorul pri$at &ca ntre+' "a nre+istra un surplus doar dacă +u"ernul nre+istrează un de,icit %i reciproc.:acă analizăm ,i+ura 3.2 "om obser"a că indicatorii a+re+aţi Td, Te %i T6 pot ,i sintetizaţi prin ta)ele nete & *T '- cu *T 7 T0 8T6. !tunci cnd

c*eltuielile publice depă%esc ta)ele nete &) > *T ' +u"ernul nre+istrează un deficit bugetar, de,icit care "a ,i ,inanţat din mprumuturi de pe piaţa,inanciară.

Sectorul extern ,ace le+ătura dintre economia naţională %i restul lumii. (irmele e)portă bunuri %i ser"icii către restul lumii- dar %i importă bunuri%i ser"icii din e)terior. :acă din "aloarea e)porturilor + "om scădea "aloarea importurilor & #< ' se obţine exportul net & *+ '.

:acă e)porturile nete sunt poziti"e & + > #< '- atunci ,ie restul lumii mprumută de la economia internă- ,ie "or "inde acti"e cumpărate anterior de

# ?elaţia ce e)primă "enitul disponibil plecnd de la PI e"aluat la preţurile pieţei este< 2D 7 "#%pp 3 T6 8 T0.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 32/202

pe pieţele ,inanciare.:acă e)porturile nete sunt ne+ati"e & + < #< ' atunci economia internă ,ie "a mprumuta de la restul lumii- ,ie "a "inde acti"e străine ac*iziţionate

anterior.Importurile reprezintă o scur+ereD de bani din ,lu)ul circular- iar e)porturile reprezintă intrări &inecţiiD' de bani n ,lu)ul circular.!%a cum am mai arătat- "eniturile totale &a+re+ate' primite de +ospodării sunt e+ale cu c*eltuielile totale ,inale && 3 # 3 ) 3 *x '- %i de asemenea

e+ale cu sumele c*eltuite pentru consum && ' plus economisirea &/ '- plus sumele ce reprezintă ta)ele nete & *T '- cu alte cu"inte- PI la preţurile pieţeieste<

& 3 # 3 ) 3 *x 7 "#%pp 7 & 3 / 3 *T &3.'

*T 7 T0 8T6

:in &3.' se pot deduce alte două ecuaţii &similar cu relaţiile &3.6a' %i &3.6b''<

/ 3 T0 3 #< 7 # 3 ) 3 T6 3 + &3.5a'

/ 8 # 7 ) 3 T6 8 T0 3 *x &3.5b'

Interpretarea acestor relaţii este similară cu cele anterioare- dar pentru o economie desc*isă.

?earannd termenii ecuaţiei &3.5a' obţinem< # 7 / 3 (*T 8 )! 3 (#< 8 +!

!ceastă relaţie ne permite să identi,icăm indicatori a+re+aţi importanţi ce "or e)plica mecanismul ,inanciar al in"estiţiilor.• economiile pri"ate &ale +ospodăriilor'< / 7 (2 8 *T! 8 &• surplusul bu+etar al puterii publice< %/ 7 (*T 8 )!• economiile la ni"elul naţional< */ 7 / 3 (*T 8 )! 7 2 8 & 8 )• mprumuturi de la restul lumii< - *x 7 (#< 8 +!.Se poate obser"a că termenul &2 8 *T ' reprezintă "enitul personal disponibil a+re+at &2D'.:acă # > */ atunci in"estitorii interni trebuie să mprumute de la restul lumii o sumă e+ală cu # 8 */ 7 #< 8 +.

Indicatorul "enitul personal disponibil &M:' se poate deduce pornind de la "enitul naţional &E' din care se elimină toate "eniturile care nu re"in+ospodăriilor %i se adau+ă "eniturile de la +u"ern %i ntreprinderi &care nu pro"in din acti"itatea economică- adică trans,erurile %i sub"enţiile' ;n primaetapă se determină "enitul personal &EP' prin relaţia<

EPHE $ Fimpozit pentru asi+urări sociale pro,itul nedistribuit impozitul pe "enit al societăţilorG Ftrans,erurile de la +u"ern %i de la ,irme dobnzile nete primite de populaţieG

;n etapa a doua se calculează "enitul personal disponibil &EP: sau M:' ast,el<EP: H EP > impozit personal

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 33/202

Btilizarea "eniturilor rezultă din relaţia<EP: H c*eltuieli personale &pentru bunuri %i ser"icii- plata dobnzilor etc.' economisirea &S'

!.2. Cererea a9re9ată şi oferta a9re9ată

/lementele c*eie n analiza producţiei- in,laţiei- cre%terii economice %i rolului politicilor economice sunt cererea a+re+ată & &e0'- respecti" o,ertaa+re+ată &:0'. ?olul modelului &e0 8 :0 este de a e)plica %i pre"iziona ,luctuaţiile PI real de$a lun+ul trendului %i ,luctuaţiile ni"elului preţurilor.

odelul utilizează o curbă a cererii a+re+ate- respecti" o curbă a o,ertei a+re+ate- ,iecare dintre acestea ,iind determinate ca o relaţie dintre PI %ini"elul preţurilor. i"elul de ec*ilibru al producţiei %i preţurilor rezultă la intersecţia celor două curbe &&e0 %i :0'. Pe de altă parte- ,aptul că o,erta de produse este

limitată la un moment dat constituie o problemă importantă a politicii economice %i necesită o abordare separată.Pnă n anii 1967 teoria macroeconomică era a)ată n mod special pe analiza cererii- dar n ultimii ani s$a relie,at rolul tot mai important deţinut

de o,ertă. ulţi economi%ti au a,irmat că aceasta deplasare a centrului de +reutate &de la cerere către o,ertă' a ,ost determinată de scăderea cre%teriieconomice %i in,laţia ridicată nre+istrată de ţările industrializate n anii 197.

&antitatea agregată de bunuri şi servicii produse ntr$o anumită perioadă se e"aluează prin PI real- iar preţurile medii ale tuturor acestor produse &mai e)act e"oluţia acestora' sunt date de de,latorul PI.

6efiniie !.1.

&ererea agregată de bunuri şi servicii a economiei naţionale reprezintă cantitatea bunurilor şi serviciilor solicitate de gospodării, firme (pentruinvestiţii!, autoritate publică şi sectorul extern. 0stfel, cererea agregată depinde de deciziile gospodăriilor, firmelor, puterii publice şi a restului lumii.;n modelul simpli,icat &e0 depinde doar de cantitatea de bunuri %i ser"icii ce ,ormează PI real %i a ni"elului preţurilor. :acă "om menţine

constante toate celelalte in,luenţe asupra &e0 in a,ara ni"elului preţurilor- atunci &e0 va avea o pantă negativă. Prin urmare- o cre%tere a ni"elului preţurilor "a conduce la scăderea cantităţii cerute &"ezi ,i+. 3.3'.

6efiniia !.2:ferta de bunuri şi servicii (:0! reprezintă suma cantităţilor de bunuri şi servicii finale (în expresie valorică! produse de toate firmele din economie. :0

se exprimă ca relaţie între cantitatea de bunuri şi servicii oferită şi nivelul preţurilor, celelalte elemente fiind menţinute constante. !ceastă relaţie depinde demodul n care este considerat timpul. !st,el- "om distin+e două abordări<

a' curba ofertei agregate pe termen lung (:0=! care "a indica relaţia dintre PI real o,erit %i ni"elul preţurilor n condiţiile n care PI real este

e+al cu PI potenţial- respecti" n condiţiile utilizării complete a ,actorilor de producţie. ;n acest caz- ni"elul PI real este independent de ni"elul preţurilor-ast,el nct :0= este o dreaptă "erticală la ni"elul potenţial al PI. b' curba ofertei agregate pe termen scurt (:0/! "a indica relaţia ce e)istă ntre PI real %i ni"elul preţurilor pe termen scurt- n condiţiile n

care celelalte elemente care in,luenţează pro+ramul de producţie rămn nemodi,icate &salarii constante- ni"elul preţurilor materiilor prime- etc'. &urba:0/ are o pantă pozitivă deoarece costurile ,irmelor cresc pe măsura cre%terii producţiei ,izice &datorită cantităţii limitate de ,actori' %i ca urmare estenecesar un preţ mai mare pentru a stimula cre%terea outputului &"ezi ,i+. 3.3'.

N i $ e l u l p r e . ;

d e f l a t o r u l P I * 1 0 0 F 1 :

O!0 O!0 O!0

# 6 # 6 # 6

O!S7

Ce!

6iscrepanărecesionistă

O!S1

Ce!

3cuparecompleta

O!S2

Ce!

6iscrepanăinflaionistă

;a: Su ec(ilirul ocupăriicomplete

;: 4c(ilirulpe 5.8.

;c: Peste ec(ilirul pe termenlun9

PI ?eal &iliarde dolari 1997' PI ?eal &iliarde dolari 1997'

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 34/202

/i9. !.! ;continuare la pa9. ,):

/i9. !.!

(i+ura 3.3a' reprezintă un ni"el al ec*ilibrului pe termen scurt sub ni"elul celui pe termen lun+ &anul #'.

P I * r e a l ; m i l i a

r d e d o l a r i 1 0 0 :

1 2 3 4

;d: /luctuaiile PI* real

6iscrepanărecesionistă

3cuparecompletă

6iscrepanăinflaionistă

PIB real actual

PIB potenţial

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 35/202

(i+ura 3.3b' reprezintă ec*ilibrul pe S ce este e+al cu cel pe 0 &anul 6'(i+ura 3.3c' reprezintă ec*ilibrul pe S peste ec*ilibrul pe 0 &anul '(i+ura 3.3d' arată modul n care ,luctuează PI real n urul PI potenţial n cursul unui ciclu economic./c*ilibrul economic pe termen scurt se atin+e n punctul n care PI real cerut este e+al cu PI real o,erit- respecti" la intersecţia curbei &e0 cu

curba :0/./c*ilibrul economic pe termen lun+ este atins n punctul n care PI real e+alează PI potenţial- n condiţiile utilizării complete a ,actorilor de

producţie &"ezi ,i+ura 3.3b'.

Curba O!S are panta poziti"ă deoarece cre%terea preţurilor atra+e ,irmele n ramurile cu pro,it mai mare &O!S t H , &pt$1''- iar pe de altă partesporirea "olumului producţiei este nsoţit de cre%terea costurilor &datorită cantităţii limitate de ,actori' %i ca urmare este necesar un preţ mai mare care săstimuleze e)tinderea producţiei A outputului.

C(eltuielile de consum. 4fecte de multiplicare

Pentru a e)plica de ce outputul real ,luctuează n urul ni"elului potenţial- teoriile economice pornesc de la interdependenţa dintre output- c*eltuieli %ieconomisire.

Spre deosebire de teoria neoclasică- n care consumul este ,uncţie descrescătoare de rata dobnzii- n concepţia lui Nenes ni"elul consumuluieste ,uncţie de "enitul naţional- CH,&M'- iar "enitul naţional &care este o "ariabilă nedeterminată cu precizie' depinde %i de ni"elul consumului. ;ncontinuare "om utiliza un model Nenesian simplu de determinare a "enitului- n care se presupune că preţurile rămn constante n timp. ;n acest caz-

curba :0 "a ,i orizontală. ai trziu "om rela)a această ipoteză- nsă concluziile se "or păstra.Cererea a+re+ată &&e0' este dată de<

&e0 7 & 3 # 3 ) 3 *x &3.9'

:ar &e0 reprezintă cantitatea de bunuri %i ser"icii pe care consumatorii doresc să le cumpere, n timp ce in"estiţiile %i consumul sunt e"idenţiaten contabilitatea naţională precum cantităţi de bunuri %i ser"icii cumpărate efectiv- inclusi" modi,icările > "oluntare sau nu > de stocuri. !st,el "om ,acedistincţie ntre cererea a+re+ată e,ecti"ă- &&e0E '- măsurată n contabilitatea naţională %i conceptul economic de cerere a+re+ată &&e0' care reprezintăcererea plani,icată- dorită.

;n Sistemul Conturilor aţionale a"em &e0E 7 & 3 # 3 ) 3 *x, dar di,erenţa #> 7 &e0E 8 &e0 "a reprezenta modi,icarea neplani,icată astocurilor- respecti" atunci cnd cererea a+re+ată &&e0' nu este e+ală cu outputul M- atunci 2 8 &e0 7 #>.

"rin definiţie- producţia &outputul' de ec*ilibru &respecti" "enitul' este acel ni"el al producţiei 2 pentru care &e0 este e+ală cu outputul<

&e0 7 2 (#> 7 ?! &3.17'&oncluzii;a' ;n condiţiile n care preţurile %i salariile sunt constante n timp- atunci outputul se a,lă n ec*ilibru pe termen scurt dacă &e0 e+alează outputul

produs= b' &e0 determină ni"elul de ec*ilibru al outputului=c' 0a ec*ilibru #> 7 ?- iar consumatorii cumpără ntrea+a cantitate pe care doresc să o ac*iziţioneze=

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 36/202

d' Orice proces de austare a outputului bazat pe modi,icarea stocurilor & #> ' "a conduce la deplasarea către ni"elul de ec*ilibru./uncia de consum şi cererea a9re9ată. Prima componentă a cererii a+re+ate &&e0' este consumul personal && '- iar acesta poate ,i de,init n

raport cu ni"elul "enitului prin intermediul ,uncţiei de consum Wenesiene<

& 7 & 3 c2, & >7- ? < c < 4 &3.11'

;n relaţia &3.11'- componenta & reprezintă consumul autonom &sau incompresibil'- care "a arăta ni"elul consumului n momentul n care "enitul

este zero- sau consumul minim necesar subzistenţei- indi,erent de "enit. 2 reprezintă "enitul a+re+at &total'- iar c reprezintă nclinaţia mar+inală pentruconsumApropensiunea pentru consum & #<& '- care este o ,uncţie de "enit.6efiniia !.! @nclinaţia marginală spre consum (rata marginală a consumului! arată cu cAt creste consumul atunci cAnd venitul agregat al unei colectivităţi

creşte cu o unitate într-o perioadă considerată.etoda de calcul constă n raportarea indicatorului XCHC1$C7 &"ariaţia consumului' la XMHM1$M7 &"ariaţia "enitului'- adică<

& c

∆∆

= &3.12'

:acă se raportează totalitatea c*eltuielilor pentru consum &C' dintr$o perioadă la "enitul a+re+at din acea perioadă se obţine rata media a consumului saunclinaţia medie spre consum & c '<

& c =

:acă "om considera o economie simplă- ,ără a include sectorul public %i sectorul e)tern- atunci acumularea este e+ală cu "enitul minus consumul / 7 2 8 & .;nlocuind consumul personal C prin ,uncţia &3.11' obţinem<

/ 7 - & 3 (4-c!2 &3.13'

n care s 7 (4-c! se nume%te nclinaţie mar+inală pentru economisireAacumulare &IS'- deci ICISH1 sau csH1.Cea de$a doua componentă a cererii a+re+ate- in"estiţiile- poate ,i e)primată n raport cu ni"elul producţiei &2 ' %i al ratei dobnzii r, # 7 f(B,r!. Pentru

moment "om presupune că in"estiţiile plani,icate se menţin constante la ni"elul # - ast,el<

&e0 7 & 3 # 7 & 3 # 3 c2 7 0 3 c2 &3.14'

?elaţia &3.14' arată ,aptul că Ce! depinde de c*eltuielile autonome & 0 ' %i ni"elul "enitului &2 '- iar ,i+ura 3.4 ilustrează cone)iunile dintre componente.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 37/202

;nlocuind e)presia cererii a+re+ate dată prin relaţia &3.14' n condiţia de ec*ilibru &3.17' se obţine ni"elul de ec*ilibru Mo al outputului<2 7 0 3 c2 ⇒ (4-c!2 7 0 , respecti"

Mo H 0c⋅

−11

H α⋅ 0 &3.1#'

;n această relaţie α Hc−1

1 se nume%te multiplicator simplu.

6efiniia !.% <ultiplicatorul reprezintă cantitatea cu care se modifică outputul în condiţiile în care cererea agregată autonomă creşte cu o unitate.

:in această de,iniţie rezultă ca< α H 0

∆

- deci< ∆M H α ∆ 0 .:acă n relaţia &3.14' considerăm că in"estiţia # de"ine "ariabilă atunci putem scrie că "ariaţia outputului &XM' este pro"ocată de XI- deci<XMHα VXIai trebuie precizat că ni"elul multiplicatorului α cre%te odată cre%terea IC. !st,el pentru cH7-5 obţinem αH#- iar pentru cH7-9 obţinem αH17.!dministraţia publică &+u"ernul' in,luenţează n mod direct ni"elul de ec*ilibru al "enitului prin componenta K- care este o parte a cererii

a+re+ate precum %i prin componentele ! %i ? care a,ectează relaţia dintre "enitul a+re+at %i "enitul disponibil M:. Ca urmare Ce! de"ine<

Ce7F Hc.Ce!

CeA=Y

IB7

CFH c

IBQo A

Mo Output- "enit&M'

/i9. !.%

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 38/202

Ce!HC # K &3.16'Considernd că n modelul Wenesian al consumului "om utiliza "enitul personal disponibil &n locul "enitului a+re+at M'- atunci relaţia 3.16

de"ine Ce!H& cM: # KH& c&M?$!' # K &3.1'

unde c este proporţia din "enitul disponibil alocată consumului

∆∆2D

:acă "om presupune că puterea publică c*eltuie%te o sumă constantă ) - menţine constant ni"elul trans,erurilor ( )T6 %i colectează ta)e n proporţia t din "enitul a+re+at- ! H t- atunci relaţia &3.1' de"ine<

Ce!H&& cT6 # ) 'c&1$t'MH 0 c&1$t'M &3.15'

8i n ecuaţia &3.15' consumul +ospodăriilor depinde n primul rnd de "enitul disponibil- %i nu de "enit +eneral- deoarece impozitele %i ta)elereduc ni"elul "enitului posibil a ,i consumat la "enitul disponibil &M:'. :e asemenea- relaţia mai arată ,aptul că se consumă procentul c din "enituldisponibil- n timp ce din "enitul a+re+at se consumă proporţia c&1$t' &cu &1$t' $ proporţia din "enit ce rămne la dispoziţia consumatorilor după plataimpozitelor %i ta)elor'.

Sectorul public "a acţiona asupra cererii a+re+ate &Ce!' prin ) &c*eltuielile publice'- !H&1$t'M &impozite %i ta)e'- respecti" T6 &trans,eruri'./+alnd Ce! cu outputul a+re+at se obţine condiţia de ec*ilibru a cereri %i o,ertei a+re+ate- adică<2 o 7 &e0-

adică 2 o 7 0 3c(4-t!2 o ⇔ 2 o 7'1&1

t c −− 0 7 α ) 0 &3.19'

Comparnd ecuaţiile &3.19' %i &3.1#' "om obser"a următoarele di,erenţe<a' c*eltuielile autonome 0 conţin două componente suplimentare- %i anume c*eltuielile publice & ) ' precum %i trans,erurile &T6 '= b' multiplicatorul αK este mai mic dect α deoarece ta)area "enitului conduce la scăderea cererii de consum< c&1$t' < c.

6efiniia !.) "olitica bugetară'fiscală consta în acţiunile autorităţii publice orientate către determinare nivelul celtuielilor publice, al transferurilor precum

şi structura şi nivelul taxelor şi impozitelor.: politică de stabilizare constă în acţiuni ale autorităţii publice îndreptate spre controlul nivelului outputului şi menţinerii sale cAt mai aproape

de nivelul ocupării complete a factorilor.Un stailizator automat este orice mecanism economic care reduce dimensiunea modi,icării outputului ca rezultat al modi,icării cereriiautonome.

:e e)emplu- scăderea in"estiţiilor "a a"ea un e,ect mai mic n prezenţa unui stabilizator automat &printr$o reducere mai puţin accentuată a producţiei' dect n absenţa acestuia.

Bn sistem de impozitare proporţional cu mărimea "enitului reprezintă un e)emplu bun de stabilizator automat. Bn alt stabilizator automat lreprezintă autorul de %oma &care permite %omerilor să consume c*iar dacă ace%tia nu au de lucru'. !ceste c%ti+uri "or conduce la o scădere a cererii

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 39/202

mai puţin accentuată dect dacă ace%tia nu "or a"ea deloc c%ti+uri.Cu alte cu"inte- prezenţa unui stabilizator automat n economie "a reduce ni"elul ,luctuaţiilor.c' !mbii multiplicatori &α %i α )' pot ,i scri%i ntr$un mod similar pe baza idei de modi,icare<

α H 0

∆∆

- αK H 0

∆∆

- dar 0∆ are conţinut di,erit

;n continuare "om analiza e,ectele politicii ,iscale- respecti" ale modi,icărilor c*eltuielilor publice- impozitelor %i trans,erurilor.1. /,ectele modi,icărilor c*eltuielilor publice &∆K' pot ,i determinate e+alnd "ariaţia "enitului de ec*ilibru cu "ariaţia cererii a+re+ate- celelalte

elemente rămnnd nemodi,icate &"ezi 3.19'∆M H ∆) c&1$t' ∆M &3.27'

!st,el- modi,icarea "enitului la ec*ilibru "a ,i< ∆Mo H αK ⋅ )∆

2. /,ectul modi,icării ratei de impozitare t la o nouă rată tY- cu tY < t- rezultă din relaţia<

∆Mo H $cMo∆t c&1$tY' ∆Mo &3.21'

sau ∆Mo H $ t t c

∆−− 'Z1&1

&3.21 bis.'

Primul termen al relaţiei &3.21' indică dimensiunea modi,icării c*eltuielilor de la ni"elul iniţial la cel determinat de reducerea ta)elor.!l doilea termen indică modi,icarea cererii a+re+ate determinată de un "enit mai mare. Cum ∆t H tY$ t < 7- relaţia &3.21 bis' indică o cre%tere a

"enitului la ec*ilibru &∆Mo > 7'.Prin urmare- o reducere a impozitelor &respecti" a ratei de ta)are' conduce la cre%terea ni"elului "eniturilor.3' /,ectul cre%terii trans,erurilor este de acela%i tip cu al c*eltuielilor publice- dar cu o dimensiune mai mică- deoarece doar o parte a

trans,erurilor este consumată &c⋅T6 '- iar cealaltă parte este economisită &s⋅ T6 '.Bn alt e,ect interesant menţionat de teoria economică este parado)ul acumulării.!m demonstrat anterior că ni"elul de ec*ilibru al "enitului Mo este stabil. /ste interesant de urmărit modul n care ni"elul "enitului a,ectează

modi,icările economisirii. :acă "om scade consumul din ambele părţi ale identităţii macroeconomice ,undamentale "om obţine<I K H S

O cre%tere a ni"elului dorinţei de acumulare de la ni"elul iniţial &S 7 ' la ni"elul &S1 ' "a conduce- pe de o parte la scăderea ni"elului"enitului de la M7 la M1- dar pe de altă parte- %i la scăderea ni"elului realizat al acumulării la &S ' 1- cu alte cu"inte %i la scăderea "enitului- deci ain"estiţiilor.

Parado)ul acumulării ne aută să nţele+em o contro"ersă mai "ec*e n ceea ce pri"e%te rolul economisirii %i a c*eltuielilor. Comportamentul

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 40/202

economiei naţionale depinde de ni"elul la care se a,la- respecti" dacă sunt sau nu sunt ocupaţi complet ,actorii de producţie.;n condiţiile n care cererea a+re+ată se a,lă la un ni"el scăzut- iar economia are resurse disponibile- parado)ul acumulării arată că o reducere a

dorinţei &tendinţei' de acumulare "a cre%te ni"elul c*eltuielilor precum %i ni"elul de ec*ilibru al "enitului. !st,el- societatea "a bene,icia de o cre%tere aoutputului %i a utilizării ,orţei de muncă. ;n condiţiile n care cererea de in"estiţii este autonomă- atunci o modi,icare a tendinţei de economisire nu "amodi,ica ni"elul dorit al in"estiţiilor.

:acă economia se a,lă n condiţiile unui ec*ilibru pe termen lun+- respecti" o utilizare completă a ,actorilor de producţie- o cre%tere a tendinţei de

acumulare pentru ,iecare ni"el al "enitului "a conduce la o cre%tere a economisirii din "enitul realizat prin utilizarea completă a ,actorilor. Cererea de consum se "adiminua- %i ca urmare trebuie să crească cererea de in"estiţii pentru restabilirea ec*ilibrului la utilizarea completă a ,actorilor. !st,el- pe termen lun+- societatea ar putea bene,icia de cre%terea dorinţei de acumulare stimulnd in"estiţiile %i- prin urmare- se "a obţine sporirea stocurilor de capital %i a ni"elului producţiei.

;n această secţiune s$a pus accentul pe analizele pe termen scurt- nainte ca preţurile %i salariile să aibă timp să se austeze. Cum acumulările plani,icate depind de ni"elul "enitului- n acest caz "enitul este cel care re+lează di,erenţele dintre economisire %i in"estiţiile plani,icate.

Parado)ul acumulării demonstrează că o modi,icare a ni"elului acumulările plani,icate &nclinaţiei către acumulare' conduce la modi,icareani"elului de ec*ilibru a "enitului. :acă nu inter"in modi,icări n ni"elul economisire- atunci acestea trebuie să e+aleze ni"elul plani,icat al in"estiţiilor.

*u9etul 9u$ernamental ;pulic:. u+etul +u"ernamental &public' constă n descrierea planurilor de c*eltuieli %i respecti" a ,inanţării acestora de cătresectorul public &+u"ernamental' la ni"el naţional sau local.

C*eltuielile publice &+u"ernamentale' sunt date de cantitatea de bunuri %i ser"icii cumpărate n timpul unei perioade precum %i de dimensiuneatrans,erurilor.Surplusul bu+etar &S' este mărimea "eniturilor publice &pro"enite din ta)e %i impozite' ce depă%e%te c*eltuielile publice &care constau din

ac*iziţii de bunuri %i ser"icii &K' respecti" trans,eruri &?'.

S H ! $ ) $ T6

Bn surplus bu+etar ne+ati"- respecti" un ni"el al c*eltuielilor mai mare dect cel al ta)elor- reprezintă de,icit bu+etar & %D'. :acă "om presupunecă e)istă doar un sistem de ta)e proporţionale- respecti" T0 7 t ⋅ 2 - atunci relaţia precedentă de"ine<

%/ 7 t2 8 ) - )T6

;n ,i+ura 3.# este prezentată le+ătura dintre "enitul a+re+at %i ni"elul c*eltuielilor publice<

47M

C*eltuieli publice

/i9. !.)

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 41/202

;n acest +ra,ic c*eltuielile publice sunt constante- independente de "enit- n timp ce impozitele sunt proporţionale cu "enitul. !st,el pentru unni"el scăzut al "enitului- bu+etul nre+istrează de,icit- n timp ce un ni"el ridicat al "enitului +enerează surplus bu+etar.

!%a cum am precizat anterior- modi,icările c*eltuielilor publice &∆K' in,luenţează "enitul a+re+at- ast,el K reprezintă un instrument de politică bu+etară acti"ă.

O cre%tere a c*eltuielilor publice & ) ' se re,lectă n reducerea surplusului sau cre%terea de,icitului. :ar cre%terea lui K are ca e,ect cre%terea

"enitului a+re+at- deci %i a "eniturilor din impozite.;n acest caz se poate ntmpla ca "eniturile din ta)e să crească mai mult dect cre%terea c*eltuielilor publice- %i atunci nu este obli+atorie

reducerea surplusului bu+etar.:in relaţia anterioară obser"ăm că dacă ∆) > 7 ⇒ ∆S scade cu alte cu"inte o cre%tere a c*eltuielilor publice "a reduce S- dar cu mai puţin

dect sporul n ac*iziţiile +u"ernului.!st,el- o cre%tere a c*eltuielilor publice K "a conduce la cre%terea ni"elului outputului de ec*ilibru. Pentru un ni"el dat al ratei de impozitare- o

cre%tere a "eniturilor din ta)e conduce la atenuarea scăderii surplusului bu+etar.Similar- "om analiza e,ectul cre%terii ratei de impozitare asupra surplusului bu+etar. 8tim că o cre%tere a ratei de impozitare conduce la scăderea

ni"elului "enitului a+re+at. !st,el- ar părea că o cre%tere a ratei de ta)are conduce la scăderea surplusului bu+etar n condiţiile menţinerii constante ac*eltuielilor publice. ;n realitate- e,ectul "a ,i in"ers- respecti" cre%terea ratei de impozitare conduce la cre%terea surplusului bu+etar. !st,el- pentru un

ni"el dat al K- o cre%tere a ratei de impozitare "a reduce "enitul de ec*ilibru %i "a cre%te surplusul bu+etar.Surplusul bu+etar nu este o modalitate semni,icati"ă de a măsura e,icienţa politicii ,iscale. Principala de,icienţă este aceea că surplusul se poate

modi,ica %i datorită c*eltuielilor autonome pri"ate. :acă "om căuta să măsurăm modul n care politica ,iscală a,ectează ni"elul "enitului a+re+at- atuncieste necesară e"idenţierea unui indicator independent de situaţia economică- respecti" de ,aza ciclului economic n care se a,lă.

Bn ast,el de indicator ar putea ,i surplusul bu+etar rezultat din utilizarea completă a ,actorilor &S['<S[ H tM[ $ ) $ T6 unde M[ reprezintă ni"elul "enitului a+re+at n condiţiile utilizării complete a ,actorilor.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 42/202

:i,erenţa dintre bu+etul cu utilizarea completă a ,actorilor %i cel curent este<

S[ $ S H t&M[ $ M'.

!ceastă di,erenţă este o componentă ciclică a bu+etului. ;n condiţii de recesiune această componentă tinde să ,ie ne+ati"ă- iar n condiţii deredresare economică poate ,i poziti"ă.

!.! Capital# in$estiii# rata doKnzii

:upă- cum s$a arătat n secţiunea 1.3 capitalul reprezintă totalitatea ec*ipamentelor- clădirilor- utilaelor %i altor bunuri ,abricate care suntutilizate n producţia de bunuri %i ser"icii.

unurile de capital asi+ură reluarea %i e)tinderea procesului de producţie.Stocurile sunt bunuri păstrate de ,irme n mod curent pentru producţie sau "nzări "iitoare. unurile din stocuri neutilizate n cursul perioadei

curente sunt considerate bunuri de capital lucrati".Stocul de capital &N' este n in,luenţat de două ,lu)uri< deprecierea %i in"estiţiile. :eprecierea constă n scăderea "alorii stocului de capital

datorată uzurii ,izice %i morale %i se mai poate numi consumul capitalului. In"estiţiile reprezintă totalitatea c*eltuielilor care se ,ac pentru cumpărarea bunurilor de capital.

:upă modul de ,olosire a bunurilor de capital ac*iziţionate- in"estiţiile se mpart n două cate+orii<a' In"estiţii destinate 'nlocuirii unurilor de capital fix scoase din ,uncţie- denumite in"estiţii de nlocuire= sursa ,inanciară de acoperire este

,ondul de amortizare &inclus n costul de ,abricaţie'. b' In"estiţii pentru dez$oltare sau in$estiii nete- care sunt destinate cre%terii "olumului capitalului te*nic real= sursa acestor in"estiţii o

,ormează "enitul economisit &acumularea'.;nsumnd in"estiţiile de nlocuire %i in"estiţiile nete se obţin indicatorul denumit in$estiii rute- care contribuie la ,ormarea brută a capitalului

te*nic. ;ntre ace%ti indicatori e)istă o relaţie de intercondiţionare care se reprezintă +ra,ic n ,i+ 3.6.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 43/202

/i9. !.+

:acă n economia naţională totalul in"estiţiilor brute este mai mic dect "olumul in"estiţiilor de nlocuire se nre+istrează o reducere a stocului

Observaţii

1' ;n zona a' se poate obser"a că in"estiţiile brute au cunoscut ,luctuaţii. ;n anii de recesiune &t H 2- 4- 6' in"estiţia brută a scăzut- iar n anii de relansare a crescut rapid.

O parte a in"estiţiei brute a nlocuit capitalul scos din uz. !ceastă componentă &in"estiţiile de nlocuire' a crescut

relati" lin %i nu a cunoscut ,luctuaţii prea mari.2' In"estiţiile nete- care reprezintă cre%terea stocului de capital- "or ,luctua n mod asemănător in"estiţiilor brute.3' ;n zona b' este reprezentată e"oluţia stocului de capital n perioada analizată. O cre%tere a stocului de capital se

nre+istrează n toată perioada- cu e"oluţii mai lente n anii de recesiune %i mai rapide n anii de relansare.

In$estiii nete

1 2 ! % ) +

In$estiii rute

In$estiii de 'nlocuire

; a : I n $ e s t i i i

; p r e u r i c o n s t a n t e :

7nul 1 2 ! % ) +

; 1 :

S t o c d e

c a p i t a l

; p r e u r

c o n s t a

n t e :

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 44/202

de capital te*nic- care se nume%te dezin$estiie.Eolumul in"estiţiilor naţionale se compune din in"estiţii pri"ate %i in"estiţii publice.In$estiiile pri$ate reprezintă in"estiţiile ,irmelor plus in"estiţii n locuinţe noi %i suplimentarea stocurilor.O parte a in"estiţiilor este e,ectuată de autoritatea publică- iar o parte a stocului de capital este deţinută de sectorul public. ;n Sistemul

Contabilităţii aţionale in"estiţiile publice sunt incluse n c*eltuielile +u"ernamentale &K'. Cu alte cu"inte- in"estiţiile publice reprezintă o parte ac*eltuielilor +u"ernamentale ce asi+ură realizarea in,rastructurii capitalului social.

Rata doKnzii este suma de bani primită de proprietar %i plătită de cel care a luat cu mprumut capitalul %i se e)primă procentual ,aţă de totalul

mprumutului.Eom ,ace distincţie ntre rata nominală a dobnzii ? %i rata reală a dobnzii r- ast,el nct rata reală este e+ală cu rata nominală a dobnzii minus

in,laţia π<r H ? $ π

Preţul capitalului &respecti" "enitul adus de acesta' este dat de rata reală a dobnzii. O in,luenţă maoră n deciziile de in"estiţii pri"ate o au rataa%teptată a pro,itului %i rata reală a dobnzii. :acă celelalte elemente rămn nemodi,icate- 6 cu ct "a ,i mai mare rata a%teptată a pro,itului- cu att "or ,imai mari %i in"estiţiile. (ondurile utilizate pentru ,inanţarea in"estiţiilor pot ,i mprumutate sau deţinute de proprietarii ,irmelor= indi,erent de sursaacestor ,onduri- important este costul de oportunitate- care este dat de rata reală a dobnzii. ?ata reală a dobnzii pierdute &datorită ,aptului că suma nu a,ost dată cu mprumut' este costul de oportunitate pentru utilizarea n in"estiţii a pro,itului reţinut.

!st,el- cu ct este mai scăzută rata reală a dobnzii- cu att "or ,i mai mari in"estiţiile.

Cererea de in"estiţii &CeI' este relaţia dintre ni"elul plani,icat al in"estiţiilor %i rata reală a dobnzii- dacă celelalte elemente rămn nemodi,icate.;n ,i+ura 3. se prezintă curba cererii de in"estiţii<

6 :intre numeroasele in,luenţe ce se e)ercită asupra ratei a%teptate a pro,itului- ,azele ciclului economic %i ino"aţiile te*nolo+ice &pro+resul te*nic' sunt cele mai importante. (azeleciclului economic in,luenţează rata a%teptată a pro,itului deoarece "nzările %i ratele de utilizare ale capitalului "ariază con,orm ,azelor ciclului economic. ;n ceea ce pri"e%te pro+resulte*nic- după ce ,irmele reu%esc să dobndească e)perienţă n utilizarea noilor te*nolo+ii- se a%teaptă la scăderea costurilor %i cre%terea ratei pro,itului.

12 $$

17 $$

5 $$

6 $$

4 $$

2 $$

In$estiii

R a t a r e a l ă a d o K n z i i ; L n u a l ă :

CelFf;r:

Cel

/i9. !.,

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 45/202

Poziţia curbei cererii de in"estiţii este determinată- pe de o parte- de panta ,uncţiei CeI- iar pe de altă parte de ni"elul in"estiţiilor autonome # -ceea ce ntr$o ,ormă simplă- liniară "a ,i<

I H # $ br- b>7 &3.22'

(irmele "or analiza doar in"estiţiile care le pot aduce un pro,it suplimentar- pro,it ce nu "a ,i obţinut n cadrul unei sin+ure perioade &an'- ci pe o perioadă mai mare. Pentru a estima bene,iciul net al unei in"estiţii este necesară calcularea $alorii prezente nete a $eniturilor $iitoare n raport cu unfactor de discount &de actualizare'.

:in acest moti"- estimarea "eniturilor "iitoare aduse de un anumit proiect de in"estiţii trebuie actualizată cu o rată a discount$ului &rată de

actualizare' pentru a obţine "aloarea prezentă. !cest proces este similar cu calculul dobnzilor compuse- dar in"ersat.Rata de actualizare reprezintă costul de oportunitate al capitalului- care este n realitate rata dobnzii- respecti" sumele ce pot ,i obţinute cu risc

zero &de e)emplu dobnzile obţinute prin depozite la bănci cu risc de ,aliment scăzut- cele +arantate de stat sau la C/C'. Ealoarea prezentă a ,lu)urilor de"enit anuale se compară cu costul ac*iziţionării bunurilor de capital &CN'.

:acă "aloarea prezentă este mai mare dect costul- atunci "enitul net actualizat este poziti" %i se "a demara in"estiţia- iar dacă acesta este ne+ati"&cost mai mare dect "aloare prezentă' atunci in"estiţia nu se "a mai e,ectua.

!cest proces poate ,i descris n raport cu ,lu)urile de "enit actualizate ast,el<

EP H ∑= +

+++

t t

'1&'1&...

'1&'1& &3.23'

Eenitul net &M' obţinut n urma in"estiţiei este actualizat n ,iecare an n raport cu rata de actualizare &r' pentru perioada considerată &n ani'. ;nacest caz rata de actualizare "a a"ea o e)presie zecimală %i nu procentuală &37\ H 7-3'.

;n relaţia &3.23' a"em<EP > "aloarea prezentă=M > "enitul net adus de in"estiţie &Mt "enitul din anul t'=n > numărul de ani de ,uncţionare a proiectului=r > rata de actualizare.

3ser$aie

O modi,icare a ratei reale a dobnzii "a determina o deplasare de$a lun+ul curbei cererii de in"estiţii= cu ct ratadobnzii este mai scăzută- cu att in"estiţiile plani,icate sunt mai mari.

Curba cererii de in"estiţii are panta ne+ati"ă- ceea ce corespunde ipotezei că o reducere a ratei dobnzii cre%te pro,itabilitatea stocului de capital %i ast,el conduce la cre%terea c*eltuielilor pentru in"estiţiile plani,icate.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 46/202

O abordare alternati"ă bazată pe acelea%i principii este aceea care porne%te de la rata internă a "enitului &?IE'. !st,el- putem scrie<

EP H ∑= +

t t

1 '1& cu ) H ?IE.

(irmele estimează "aloarea ratei interne a "enitului &?IE' care conduce la o "aloare prezentă e+ală cu costul bunurilor de capital- adică determină) ast,el nct EP H NC.

(irmele cu un comportament raţional "or in"esti doar dacă ?IE este mai mare dect rata dobnzii- respecti" ) este mai mare dect r.

Rata internă a "enitului se mai nume%te %i eficiena mar9inală a capitalului &/N'. (irmele "or in"esti %i %i "or cre%te stocul bunurilor decapital pnă la punctul n care /N este e+ală cu rata dobnzii. /"ident- e,icienţa mar+inală a capitalului descre%te atunci cnd stocul de capital cre%te peste o limită dată- ast,el- analo+ celorlalţi ,actori de producţie- respectă le+ea producti"ităţii mar+inale descrescătoare.

:eci /N descre%te odată cu cre%terea capitalului- iar curba descrescătoare ce ,i+urează capitalul n raport cu /N reprezintă curba cererii decapital. Panta ne+ati"ă a curbei pro"ine %i din ,aptul că cele mai pro,itabile in"estiţii "or ,i e,ectuate primele- iar cele mai puţin pro,itabile "or ,ianalizate ulterior- pentru acestea nre+istrndu$se ni"ele mai scăzute de producti"ităţi mar+inale.

Profitul de ec(iliru al firmei &ma)im' se "a obţine n punctul n care e,icienţa mar+inală a capitalului este e+ală cu rata dobnzii- respecti" pentru /N H r.

In"estiţiile a+re+ate la ni"el naţional sunt ,inanţate din economiile &acumulările' a+re+ate %i din mprumuturi de la restul lumii. ;mprumuturile din e)teriorul ţării pro"in ,ie din acumulări pri"ate- ,ie din acumulările publice &+u"ernamentale' ale ţărilor partenere %i sunt determinate de deciziile +ospodăriilor %i de politica ,iscală publică.

otu%i- sursa cea mai importantă pentru ,inanţarea in"estiţiilor o reprezintă economisirea +ospodăriilor din economia naţională. Printre cei mai importaţi,actori ce in,luenţează acumularea +ospodăriilor %i deciziile de consum se pot aminti< rata reală a dobnzii- "enitul disponibil- puterea de cumpărare a a"uţiei nete-"eniturile a%teptate n "iitor etc.

Rata reală a doKnzii. ;n condiţiile n care celelalte elemente rămn nemodi,icate- cu ct este mai scăzut ni"elul ratei reale a dobnzii- cu att "a ,i mai mareconsumul %i n consecinţă- o acumulare mai mică &con,orm teoriei neoclasice'. !st,el- o cre%tere a consumului ntr$un an determină o acumulare mai scăzută- iar dobnzile ce ar putea ,i obţinute prin acumulare sunt pierdute.

Cu alte cu"inte- costul de oportunitate al consumului este dat de rata reală a dobnzii. /,ectul ratei reale a dobnzii asupra c*eltuielilor de consum este une)emplu pentru principiul substituţiei. ;n condiţiile n care costul de oportunitate al unei acţiuni cre%te- atunci oamenii "or ale+e o altă acţiune n locul ei. ;n acest caz-cre%terea costului de oportunitate a consumului curent conduce la scăderea acestui consum curent %i nlocuirea lui cu un consum "iitor.

"enitul disponiil. Cu ct este mai mare "enitul disponibil al +ospodăriilor- n condiţiile n care celelalte elemente rămn nemodi,icate- cu att "a ,i mai mareatt consumul ct %i acumularea.

Puterea de cumpărare a acti$elor nete. /"ident- n "iaţa reală o +ospodărie deţine anumite proprietăţi- are o anumită a"ere- precum are %i datorii. 7$ereanetă &acti"ele nete' a unei +ospodării "a ,i dată de a"erea deţinută- minus datoriile sale. Puterea de cumpărare a +ospodăriei &sau a acti"elor nete deţinute de o+ospodărie' reprezintă cantitatea de bunuri %i ser"icii ce poate ,i ac*iziţionată cu aceste acti"e. O putere de cumpărare mare conduce la un consum mare lani"elul +ospodăriilor &ceilalţi ,actori rămnnd nesc*imbaţi'.

Puterea de cumpărare este direct in,luenţată de ni"elul preţurilor- deoarece o cre%tere a preţurilor conduce la scăderea a"erii reale %i de aici lascăderea consumului.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 47/202

"eniturile $iitoare aşteptate. :acă o +ospodărie se a%teaptă să c%ti+e n "iitor mai mult- atunci %i consumul său "a ,i mai mare. !%a cum am "ăzut-c*eltuielile de consum %i acumulare sunt in,luenţate de mai mulţi ,actori %i dintre ace%tia "om analiza doi- %i anume rata dobnzii %i "enitul disponibil.

?ata reală a dobnzii- care reprezintă costul de oportunitate al consumului- determină alocarea pe termen lun+ a "enitului disponibil ntre consum%i acumulare.

Eenitul disponibil este cel care pe termen scurt in,luenţează n mod decisi" consumul %i acumularea- a%a cum am menţionat %i n secţiunea 3.1Btiliznd un raţionament similar pentru cererea de in"estiţii &&e# '- pot ,i introduse ,uncţiile cererii de consum %i a o,ertei de economii. $uncţia cererii de consum (&e&! arată relaţia dintre c*eltuielile de consum %i rata reală a dobnzii &dacă celelalte elemente rămn nemodi,icate'.

$uncţia ofertei de economii &:/ ' arată relaţia dintre economii &acumulare' %i rata reală a dobnzii.;n ,i+ura 3.5 sunt reprezentate +ra,ic cele două ,uncţii.

3ser$aii1. Pentru cele două curbe prezentate n ,i+ura 3.5 am presupus că celelalte in,luenţe asupra consumului %i acumulării rămn nemodi,icate. Bna

din cele mai importante in,luenţe o are "enitul disponibil. Cum acesta este constant &2D ' de$a lun+ul celor două curbe- atunci "aloarea consumului plus cea a economiilor ,ormează "enitul disponibil<

CeC! OS! H &2D 'CeC OS H &2D '

2. Pentru ,iecare ni"el al ratei dobnzii- c*eltuielile de consum plus economiile e+alează "enitul disponibil. Orice cre%tere a ratei reale a dobnzii"a conduce la scăderea consumului %i la cre%terea economiilor &deplasarea din ! n '.

3. :acă "enitul disponibil cre%te- atunci "or cre%te att consumul ct %i acumularea- deci curbele CeC %i OS se "or deplasa către dreapta&translaţie'. :imensiunea deplasării "a ,i dată de către nclinaţia mar+inală către consum &IC' respecti" nclinaţia mar+inală către economisire &IS'.

;a: C*eltuieli pentru consum /i9. !.

CeC

;: !cumulare

CeC* 3S7 3S*CeC7

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 48/202

4. In,luenţele puterii de cumpărare a acti"elor nete %i a "eniturilor "iitoare a%teptate asupra curbelor CeC %i OS sunt de sensuri contrare &cre%terea puterii de cumpărare conduce la cre%terea consumului %i scăderea acumulării'.

Pentru un ni"el dat al "enitului disponibil- o cre%tere a puterii de cumpărare sau o cre%tere a "eniturilor a%teptate "a determina cre%tereaconsumului- respecti" deplasarea curbei CeC către dreapta- %i scăderea economiilor- deplasarea curbei OS către stn+a. Pentru a e)plica modi,icărileratei reale a dobnzii %i abordarea pe termen lun+ este necesară includerea n analiza a pieţei ,inanciare %i a sectorului e)tern. !ceste aspecte "or ,iitratate ulterior.

Multiplicarea şi accelerarea 'n economie. ;n secţiunea precedentă am introdus noţiunea de multiplicator- α % i α K- n le+ătură cu impactul

componentelor Ce! asupra outputului a+re+at M- n "arianta economiei simpli,icate %i respecti" a includerii +u"ernului n model.Secţiunea aceasta are ca obiect analiza e,icienţei economice a in"estiţiilor macroeconomice- a e,ectelor sale de multiplicare %i accelerarea.?eamintim relaţia<

α =∆2 V]I sau α =∆2 KV] ⋅

# = &α K $ ţine seama de ta)e' &3.24'

ultiplicatorulα sauα K- măsoară cre%terea "enitului a+re+at determinată de sporul cu o unitate monetară a in"estiţiilor &]IH1'.Principiul acceleratorului se re,eră la impactul cre%terii "enitului a+re+at asupra in"estiţiilor. Ca urmare a cre%terii "enitului se stimulează cererea

de bunuri de consum- care la rndul ei pro"oacă o cre%tere mai mult dect proporţională &datorită e,ectelor de propa+are' a producţiei de bunuri decapital. ;n perioadele de e)pansiune ale ciclurilor a,acerilor cresc in"estiţiile nete- iar n perioadele de criză pot apare dezin"estiţii nete. !cceleratorul&!c' e)primă raportul dintre in"estiţiile e,ectuate ntr$o perioadă &t' %i sporul de "enit din aceea%i perioadă ,aţă de cea precedentă<

2 2

t t

t t #

−

−= sau 0cH

∆∆

= 7Q 0cQ1 &3.2#'

:e aici rezultă că ]IH!cV]M %i prin urmare dacă se cunoa%te !c putem calcula "olumul in"estiţiei .

?eamintim că n cazul cnd utilizăm coe,icientul de capital2

C = - atunci prin relaţia ]IH ]M se e)primă dependenţa dintre sporul de "enit ]M

%i in"estiţiile e,ectuate n perioada precedentă t$1 &care au asi+urat ni"elul N al stocului de capital'Pentru ilustrarea modului de calcul a celor doi indicatori %i e"idenţierea intercondiţionărilor cauza$e,ect- "om considera un sistem economic

caracterizat prin următoarele date de intrare< IC H 7-5 - ]I H 17 unităţi monetare %i coe,icientul de ta)are a "enitului t H 7-2. ;n tabelul 3.2 %i 3.3 sunt prezentate calculele necesare determinării indicatorilor menţionaţi

Succesiunea de calcule este următoarea <

a' #5-71

−=α &pentru cazul multiplicatorului simplu'

b' !+entul economic!1ncasează ]IH17 din care consumă 7-5 ) 17 H 5%i economise%te 7-2 ) 17 H 2.

c' Suma destinată consumului de a+entul !1 este primită de !2 care

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 49/202

Calculul efectelor de multiplicare 5aelul !.2

!+enţieconomici

implicaţi

]Io ]Mi ]Ci ]Si

!1!2!3!4!#!6VV

175

6-4#-124-7963-2

5-7776-477#-1274-7963-22-622

2-771-671-251-7247-5197-6##

otal 17 #7 47 17

?ezultatul ,inal al procesului de multiplicare este nre+istrat n rndul total. Se constată că ni"elul ,inal atins de "enitul a+re+at #7∑ =∆i

2i se

obţine din relaţia<]MHα V]IoH # ) 17 H #7.

Calculat post,actum- multiplicatorul α H #

#7= - rezultat care con,irmă că saltul multiplicator este cel antecalculat prin intermediul IC .

;n cazul cnd aplicăm multiplicatorul α K obţinem<

5-2'2-71&5-71

−−=α deci ]MH2-5 ) 17H2-5

:i,erenţa dintre primul rezultat %i cel de al doilea pro"ine din ,aptul că prin ta)are o parte din "enit iese din ,lu)ul circular al c*eltuielilor diminund %ocul stimulator al consumului.

u l t i p l i c

a r e

& '

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 50/202

In,ormaţia din tabelul 3.2 se "a utiliza pentru a demonstra măsura n care cre%terea "enitului accelerează procesul de cre%tere economică prin pro"ocarea unor in"estiţii induse &"ezi tabel 3.3'Calculul efectelor de accelerare 5aelul !.!

!naliznd rezultatele din tabelul 3.3 obser"ăm că<

a' Se consideră &pentru simpli,icare' că procesul de accelerare parcur+e doar două etape care au ca rezultat in"estiţiile induse I1 respecti" I2./,ectul de accelerare acţionează ca o cone)iune in"ersă ntre ]M %i I- putnd a ,i reprezentata ca n ,i+. 3.9

/i9. !.0

!plicnd relaţia &3.2#' putem calcula multiplicatorii !c1 %i !c2 corespunzători celor două etape menţionate.

Indicatori ]I ]M ]C ]S

In"estiţie

iniţială &Io'

17 #7 47 17

In"estiţie

indusă &I1'#

2# 27 #

In"estiţie

indusă &I2'2

17 5 2

otal 1 5# 65 1

8e9endă

ultiplicare &'

!ccelerare &!'

Io ]M

In"estiţia iniţială Io stimulează cre%terea consumului &]C'- a stocului decapital &N'- a producţiei %i deci a "enitului a+re+at %i al economisirii- care larndul lor acţionează asupra in"estiţiilor. ucla de cone)iune in"ersă este parcursă de mai multe ori pnă cnd e,ectul %ocului iniţial se stin+e .

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 51/202

1-7#7

1===

∆2

# 0c %i 75-7

2===

∆2

# 0c

Pe măsura ce parcur+em %i alte etape- ,orţa de accelerare a in"estiţiei iniţiale &I7' scade pnă cnd de"ine nulă &!CN^7'. Cele %apte unităţi dein"estiţie induse &I1 I2H#2' sunt pro"ocate de cre%terea "enitului a+re+at de la zero la # &#72#'- prin urmare acceleratorul mediu calculat pentru

cele două etape are "aloarea< 793-7#

'27& ==−c 0 .

b' :acă comparăm in"estiţia iniţială &I7 H17' cu rezultatul ntre+ului proces de multiplicare %i accelerare ∑=

=∆3

'5#&i

2i - obţinem un

supramultiplicator sau multiplicator compus- care conţine %i e,ectul in"estiţiilor induse<

∑=

×=∆⇒==2

[17#-5#-5

2iα !cela%i rezultat se obţine dacă plecăm de la multiplicatorul iniţial simplu.

∑=

=×=∆2

5#1#i

2i sau descompus 17#× 12#× H #73#

ai trebuie remarcat că _ #1

5#== ca %i la multiplicatorul iniţial simplu.

Btilizarea acceleratorului compus este di,icilă din următoarelor cauze principale<$ in,ormaţiile despre in"estiţiile induse sunt +reu de obţinut=$ e)istenţa n economie a unor capacităţi de producţie neutilizate- ,apt ce ,ace posibilă cre%terea producţiei ,ără in"estiţii=$ di,icultăţile de adaptare rapidă a producătorilor de capital te*nic la cererea de bunuri de acest tip=$ di,icultăţi n pro+ramarea in"estiţiilor pe baza pro+nozării "ariaţiei cereri de consum=$ se apreciază ca accelerarea acţionează numai n ,aza de e)pansiune a ciclurilor economice= n perioadele de recesiune are loc o sta+nare sau

c*iar o reducere a in"estiţiilor.

c' !tt multiplicatorul ct %i acceleratorul depind direct %i respecti" indirect de ni"elul IC- iar mărimea e,ectelor depinde %i de intensitateaimpulsurilor iniţiale %i induse &]C- ]I- ]K- ]!- ]S etc'.

Pentru multiplicator a,irmaţia este e"identă- iar pentru accelerator demonstraţia pleacă de la relaţiile<

]CHc]M %i ]MHc

& ∆ &care rezultă din prima'

Soc iniţial

multiplicator Soc accelerator

indus

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 52/202

;nlocuind ]MH 0c

# &din relaţia de de,iniţie a acceleratorului' se obţine<

& c

0c #

# ∆⋅=⇒=∆c

;n le+ătură cu acţiunea ampli,icatoare a multiplicatorului teoria economică apreciază că intensitatea acesteia este "ariabilă- ea depinznd de+radul de intercondiţionare al unor ,actori ai dinamicii macroeconomice- după cum urmează<

a' Cnd +radul de ocupare al ,orţei de muncă cre%te- iar "enitul real depă%e%te ni"elul care asi+ură un standard mediu al ni"elului de trai- atunciconsumul curent cre%te ntr$o proporţie mai mică dect sporul "enitului real &n acest ,el scade IC'= b' Eariaţiile moderate ale +radului de ocupare nu antrenează modi,icării mari ale salariilor nominale- a"nd ca e,ect mai de+rabă o cre%tere a

stabilităţii preţurilor dect a stabilităţii ocupării=c' odi,icările moderate a "eniturilor din c%ti+urile de capital au ca e,ect o dinamică neatracti"ă a e,icienţei mar+inale a capitalului &/N' iar

incitaţia de a in"esti este +reu de e"aluat=d' ;n ,uncţie de poziţia economiei pe scara ciclului economic- o cre%tere sau scădere a "olumului in"estiţiilor ,aţă de perioada precedentă poate

acţiona ne,a"orabil asupra /N- atră+nd o adncire a recesiunii sau irosirea unor resurse &n cazul prosperităţii'. !ceste aspecte "or ,i tratate maidetaliat n capitolele următoare %i n special n capitolul D(luctuaţiile ciclice ale economieiD.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 53/202

CAPITOLUL 4

M4C7NISMU8 PI4D483R.M3648U8 4C3N3MI4I ENCIS4

%.1. 4c(ilirul şi dezec(ilirul economic

Piaţa este un mecanism de alocare a resurselor. Pe o piaţă liberă consumatorii- producătorii %i proprietarii ,actorilor de producţie interacţionează-,iecare dintre ace%tia căutnd ma)imizarea satis,acţiei &pentru consum- pro,it sau rente'. /lementele c*eie sunt preţurile %i pro,iturile- acestea semnalndmodul n care resursele ar trebui alocate sau realocate pe piaţă. ;n sistemul pieţei e)istă trei tipuri de a+enţi &actori' economici. Consumatorii %i producătorii interacţionează pe pieţele bunurilor- iar producătorii %i proprietarii de ,actori de producţie &pămnt- muncă- capital' interacţionează pe

pieţele ,actorilor de producţie.Pieele monetare > financiare sunt ,ormate din piaa monetară- care asi+ură circulaţia acti"elor ,oarte lic*ide &banii- tranzacţii cu depozite bancare pe termen scurt- bilete la ordin- cambii %i alte titluri mobiliare pe termen scurt' %i din piaa de capital n care se des,ă%oară tranzacţii cu acti"e pe termen mediu %i lun+ &acţiuni- obli+aţiuni- titluri de rentă etc' caracterizate prin lic*iditate mai redusă.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 54/202

!%a cum !dam Smit* a demonstrat- mna in"izibilăD a sistemului pieţei libere "a conduce la alocarea optimală a resurselor. otu%i- economiacontemporană nu este o economie de piaţă per,ect liberă. ;n toate sectoarele economiilor moderne e)istă imper,ecţiuniD care mpiedică alocareae,icientă a resurselor de către mecanismul pieţei. !ceste defecteD ale pieţei pro"in din concurenţa imper,ectă- e)ternalităţi %i pieţele absenteD.

!m optat pentru discutarea n acest capitol a conceptelor de ec(iliru şi dezec(iliru ntruct prin mecanismul pieţelor se mani,estă dere+lările pro"ocate de alocarea incorectă a resurselor.

O economie naţională- n care ,uncţionează re+ulile economiei de piaţă- se caracterizează printr$o dinamică de tip oscilant a acti"ităţiieconomice- cu abateri de la trendul +eneral. !ceastă dinamică este denumită fluctuaie ciclică sau ciclul afacerilor. !baterea de la o măsură datăD

poate ,i interpretată ca un dezec*ilibru- opusul său ,iind ec*ilibrul care nseamnă e+alitatea a două mărimi. u este lipsită de temei ideea potri"it căreiadez"oltarea economiei are loc printr$o succesiune de dezec*ilibre.

Definiţia (.1. Ecilibrul macroeconomic reprezintă acea stare spre care tinde economia naţională caracterizată prin egalitatea relativă a cererii şi a ofertei în cadrul componentelor sale (piaţa bunurilor şi serviciilor, a muncii, monetară, a capitalului etc! precum şi pe piaţa naţională în ansamblu.

Condiţia de e9alitate relati$ă su+erează ideea că abaterile trebuie să ,ie nesemni,icati"e pentru a nu crea di,icultăţi n des,ă%urarea acti"ităţilor economice. ;n cadrul secţiunilor acestui capitol %i a capitolelor care urmează se "or analiza n detaliu intercondiţionărilor care asi+ură ec*ilibrulcomponentelor %i ec*ilibrul +lobal n cadrul economiei naţionale. O serie de aspecte au ,ost dea abordate n capitolele precedente.

• /c*ilibrul este descris de "ariabile care caracterizează starea elementelor sistemului economic naţional- iar n ,uncţie de +radul de a+re+are aacestora deosebim ec*ilibru la ni"el microeconomic &a+ent economic'- ec*ilibru mezoeconomic &ramură- zonă teritorială' %i ec(ilirumacroeconomic.

• :upă conţinutul proceselor economice %i ,orma de e)primare a rezultatelor- ec*ilibrul economic se măsoară n ,ormă materială &"olumul-structura %i calitatea o,ertei de produse n comparaţie cu cererea'- 'n formă $alorică &ec*ilibru bănesc- ,inanciar- bu+etar- "alutar'- ec(ilirulresurselor de muncă &compară o,erta de muncă cu cererea de muncă'.

• Clasi,icarea după caracteristica timp e"idenţiază ec(ilirul economic pe termen scurt %i ec(ilirul economic pe termen lun9.;n continuare "om prezenta cte"a trăsături ale e"oluţiei conceptului de ec*ilibru economic- c*iar dacă unele idei "or ,i reluate n cuprinsul

dezbaterilor ulterioare. Istoria +ndirii economice consemnează două tendinţe n abordarea acestui subiect.Prima +rupează preocupările din perioada sa de nceput- cnd cercetarea ec*ilibrului economic se ,undamenta pe modele statice- iar cea de$a

doua tendinţă- care a nceput să se contureze la nceputul secolului LL- +rupează cercetările pri"ind dezec*ilibrele economice.a' /usţinătorii teoriei ecilibrului au ,ost n primul rnd ,ondatorii %colii clasice de economie politică- iar primul care a ncercat să descrie

natura ec*ilibrului economic a ,ost (rancois `uesna n lucrarea sa ablou economicD apărut n 1#5.

!dam Smit* a enunţat ideea potri"it căreia piaţa asi+ură ec*ilibrul cererii %i a o,ertei prin ocul liber al preţurilor. !ceastă concepţie estecaracteristică economiei de piaţă cu concurenţă per,ectă.:a"id ?icardo consideră că ec*ilibrul cererii %i al o,ertei se stabile%te prin cre%terea o,ertei care "a acţiona asupra scăderii preţurilor pnă la un

ni"el necesar- bazat pe cantitatea de muncă. /l a,irmă că pro+resul te*nic %i comerţul internaţional determină realizarea ec*ilibrului pe termen lun+.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 55/202

;n aceea%i ordine de idei- ean aptiste Sa a ,ormulat le+ea debuseelorD prin care susţine că producţia %i creează piaţă corespunzătoare &oricecumpărare este simultan o "nzare' %i ca urmare neconcordanţele dintre cerere %i o,ertă- deci %i crizele economice sunt e)cluse.

eoria economică neoclasică a sintetizat ideile clasicilor %i le$a dez"oltat n special n direcţia utilizării modelelor economico$matematice. !st,el a apărutmodelul de ec*ilibru +eneral a lui 0eon Ralras n care demonstrează cum- n condiţiile concurenţei per,ecte- piaţa asi+ură realizarea ec*ilibrului.

/c*ilibrul concurenţial presupune alocarea optimă a resurselor ntre a+enţii economiei- care odată realizată "a determina o stare de stabilitate.odelul conţine o serie de ipoteze ri+ide pri"ind dinamica proceselor economice &te*nolo+iile de producţie %i pre,erinţele a+enţilor economici sunt

constante- iar actele economice sunt determinate'. !cest model a de"enit de re,erinţă n teoria ec*ilibrului +eneral iar literatura de specialitate

%i teoriileulterioare au ca repere o serie de concepte consacrate< 0e+ea Rarlas %i restricţia de bu+et- teorema e)cesului de cerere- ec*ilibrul de piaţă etc.Blterior au ,ost elaborate alte modele ale ec*ilibrului +eneral<• odelul Ralras >Rald care introduce ideea limitării resurselor %i a te*nolo+iilor prin utilizarea unui sistem de ine+alităţi matematice.• odelul !rro$:ebreu$cNenzie care operează cu următoarele concepte< posibilităţile de producţie %i de consum- pre,erinţele de consum- distribuţia

a"uţiei %i "enitului- ec*ilibru competiti"".• eoria ec*ilibrului +eneral &./.K' are o serie de premise conţinute n modelele prezentate mai sus %i care au ,ost sintetizate n lucrările lui

:ebreu %i a lui Noopmans dez"oltările ulterioare ale /K s$au concentrat pe aspectele dinamice ale economiei- pe cele structurale %i le+ăturacu instabilitatea- precum %i pe elaborarea unor instrumente de analiză cantitati"ă &multiplicatorul- acceleratorul etc'.

eoria economică a lui ..Nenes poate ,i inte+rată n /K- cu speci,icarea ,aptului că n concepţia sa"antului en+lez ec*ilibrul pe termen scurt

este determinat de ni"elul incert al unor "ariabile. !st,el- cererea e,ecti"ă- corespunzătoare stării de ec*ilibru &S H I'- se mani,estă sub ,orma cererii de bunuri de consum &Ce!' care este in,luenţată %i de ,actorii psi*olo+iciD- precum %i de cererea de bunuri pentru in"estiţii &CeI' care este condiţionată dee,icienţa mar+inală a capitalului &/N' %i stimulată de inter"enţia statului n economie prin in"estiţii publice- politici ,iscaleAbu+etare %i politicimonetare.

b' Teoria dezecilibrelor economice a apărut ca o replică la reprezentarea imper,ectă a sistemelor economice reale cu autorul modelelor deec*ilibru.

Caracterul dinamic al economiei moderne- concretizat n modi,icarea permanentă a te*nolo+iilor %i ca urmare a apariţiei excesului de ofertă &staua stării de presiune'- n cre%terea stării de absorbţie pe pieţe &datorită insu,icientei satis,aceri a aspiraţiilor consumatorilor'- la care se adau+ăimper,ecţiunile mecanismelor de piaţă %i a politicilor economice- au impus considerarea dezec*ilibrelor ca stări permanente de e"oluţie a acti"ităţilor economice. Se poate a,irma că %tiinţă economică trebuie să reorienteze tematica cercetării către studierea cauzelor dezec*ilibrelor %i identi,icarea căilor

de diminuare a abaterilor de la starea de ec*ilibru- care rămne doar o ţintă ideală.:intre multiplele ,orme de mani,estare a dezec*ilibrelor "om prezenta n continuare trei dintre acestea.1' /)cesul de o,ertă pe piaţa bunurilor %i ser"iciilor %i pe piaţa muncii se ,inalizează- considernd constanţi ceilalţi ,actori- cu stocuri de

producţie ne"ndută %i cu apariţia %omaului.Cauzele principale ale e)cesului de o,ertă- sau a presiunii- sunt următoarele<

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 56/202

$ cre%terea simultană a salariilor %i a preţurilor= datorită in,laţiei sporite "a scădea puterea de cumpărare %i n consecinţă se produce e)cesul deo,ertăD=

$ cre%terea rezer"elor &stocurilor' de si+uranţă a producătorilor peste ne"oile curente- pentru a diminua %ocurile perturbatoare ale pieţei&caracterul aleator al cererii pe piaţă'=

$ cre%terea unor capacităţi suplimentare la producătorii cu ,orţa concurenţială %i spirit de ino"are- care au ca e,ect apariţia de noi bunuri saumbunătăţirea calităţii celor e)istente=

$ intenţia de a in"esti este mai mică dect potenţialul de in"estire datorită prudenţei producătorilor- reducerii economiilor populaţiei destinatein"estiţiilor- politica restricti"ă de credite pentru in"estiţii- scăderea in"estiţiilor publice= toate acestea au ca e,ect scăderea Ce! %i cre%terea producţiei ne"ndute.

2' /)cesul de cerere pe piaţa bunurilor %i ser"iciilor %i e)cesul de o,ertă pe piaţa muncii care nseamnă că s$a diminuat producţia bunurilor %iser"iciilor %i a apărut %oma pe piaţa muncii.

Cauzele stării de absorbţie sunt următoarele<$ neconcordanţa dintre structura pe ramuri a producţiei %i intenţiile de cumpărare a a+enţilor economici=$ insu,icienta satis,acere a dorinţelor consumatorilor=$ neconcordanţa dintre intenţia de a in"esti %i potenţialul de in"estiţii &material %i ,inanciar'=3' /)cesul de cerere pe piaţa bunurilor %i ser"iciilor- e)ces de o,erta pe piaţa monetară pe piaţa muncii. !ceste dezec*ilibre nseamnă- in,laţie-

%oma cronic %i scăderea ni"elului de trai. Ca urmare n economie nu mai acţionează absorbţia %i presiunea- impunndu$se o perioadă de tranziţienecesară restructurării economiei.Subliniem că problematica ec*ilibrului %i al dezec*ilibrului este mult mai comple)ă dect apare ea din cuprinsul secţiunii- dar unele aspecte "or

,i apro,undate ulterior.C*iar n cadrul acestui capitol se analizează mecanismul de ,uncţionare a pieţei bunurilor %i ser"iciilor- a pieţei ,inanciare %i a ,orţei de muncă-

precum %i intercondiţionările dintre ele din perspecti"a asi+urării ec*ilibrului parţial %i +lobal.!st,el- dacă considerăm doar intercondiţionările economiei reale se obţine reprezentarea din (i+. 4.1.Constatăm că impulsul iniţial &a' pro"oacă trei cone)iuni in"erse &a$c1= b$c2= b$c3' prin care se asi+ură ec*ilibrul cererii a+re+ate %i al o,ertei

a+re+ate- cu autorul austării in"estiţiilor producti"e %i al an+aării ,orţei de muncă.

PR36UCDI7;pe ramuri:

C4R4R47;de unuri:

/7C53RI 64PR36UCDI4

;Muncă# Capital:

IN"4S5IDIIPR36UC5I"4

;I F S:

4CI8I*RU8

;Ce7 F 37:

4CI8I*RU8;fora demuncă:; 8 F N:

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 57/202

/i9. %.1.;n sensul ideilor discutate mai nainte- atin+erea ec*ilibrului trebuie pri"ită %i ca un obiecti" al conducerii macroeconomice. /)tinderea dia+ramei

&4.1' cu sectorul ,inanciar contribuie la inte+rarea resurselor ,inanciare n mecanismul de asi+urare al ec*ilibrului pieţelor.O soluţie consacrată pentru analiza condiţiilor de realizare a ec*ilibrului economiei naţionale o constituie modelul IS$0.!cesta a ,ost elaborat de .?. Jics &laureat al premiului obel pentru economie n 192' pe baza teoriei lui .. Nenes prezentată n lucrarea

eoria +enerală a ocupării resurselor de muncă- a dobnzii %i a banilorD.

Con,orm teoriei lui Nenes- pe piaţa bunurilor %i ser"iciilor- ni"elul in"estiţiilor &I' este ,uncţie de rata dobnzii- acumularea &economisirea' este

,uncţie de ni"elul "enitului &M' %i este e+ală cu "aloarea in"estiţiilor. Pe piaţa monetară- o,erta reală de monedă & "

< ' este dată- cererea reală de monedă

&0' este ,uncţie de rata dobnzii &r' iar condiţia de ec*ilibru constă n e+alitatea 0 &r' H "

< .

odelul a ,ost completat ulterior de Jansen %i de aceea n multe lucrări el apare sub denumirea de modelul Jics$Jansen

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 58/202

odelul IS$0 caracterizează sectorul real %i cel ,inanciar prin relaţii de ec*ilibru care e)primă le+ătura dintre "enitul a+re+at &M' %i ratadobnzii &r' n ipoteza că preţurile sunt ,i)e &stabilite e)o+en'.

;n (i+. 4.2. este prezentată o dia+ramă n care sunt precizate "ariabilele modelului- cone)iunile directe %i cele in"erse ce asi+ură re+lareasistemului.

Venit

Politicăfiscală

Politicămonetară

Rata dobânzii

Alte active Bani

Pieţele activelor

financiare

Cerere3fertă

Cerere agregată3utput<oferta a9re9ată

Pieţele bunurilor şi

serviciilor

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 59/202

/i9. %.2.

eoria macroeconomică modernă &neoWenesianismul' se ,undamentează pe modelul IS$0 deoarece acesta o,eră un instrument simplu %i puternic de analiză a e,ectelor politicilor ,iscale %i monetare asupra producţiei %i a ratei dobnzii.

;n dez"oltările ulterioare ale modelului cu preţuri ,i)e- JiWcs analizează proprietăţile di,erite ale ec*ilibrului de stoc &modelul static' %i alec*ilibrului de ,lu) &modelul dinamic' %i demonstrează că ni"elul stocurilor nu este neapărat cel rezultat din ec*ilibrul dinamic.

/c*ilibrul pe piaţa bunurilor %i ser"iciilor- &reprezentat cu modelul IS' se asi+ură prin ec*ilibrul pieţei de capital &IHS'- n care ambele "ariabile

depind de rata dobnzii. Pe piaţa monetară- reprezentată prin modelul 0- ec*ilibrul este dat de e+alitatea dintre cererea %i o,erta de bani.odelul IS$0 are o serie de slăbiciuni- dintre care amintim<$ preţurile %i salariile rămn ,i)e &pe termen scurt' deci modelul nu poate e)plica e"oluţia economiilor cu in,laţie ridicată=$ toate "ariabilele modelului sunt ,lu)uri- cu e)cepţia o,ertei de bani &' care este "ariabila de stoc= acest ,apt determină caracterul static al

ec*ilibrului- iar ,olosirea ipotezei că economia trece prin salturiD de la un ec*ilibru la altul nu asi+ură o corectă abordare dinamică=$ modelul nu tratează aspectele le+ate de economiile desc*ise.

%.2. Piaa unurilor şi ser$iciilor. Modelul IS

(uncţia #/ reprezintă sectorul real al economiei %i e)plică mecanismul său de ,uncţionare.Curba IS arată le+ătura ce e)istă ntre ratele dobnzilor %i ni"elul outputurilor pentru care c*eltuielile plani,icate e+alează "enitul a+re+at

&P-PI'.Cu alte cu"inte- ,iecare punct de pe curba #/ arată combinaţia de "enit a+re+at %i rate ale dobnzilor pentru care in"estiţiile plani,icate sunt e+ale

cu acumulările plani,icate. Curba IS poate ,i determinată att +ra,ic ct %i analitic. ;n ,i+ura 4.3. este ilustrată deducerea +ra,ică a acesteia utilizndu$se 4cadrane. ;n analiza e,ectuată s$au presupus preţurile constante %i o economie nc*isă. Citirea ,i+urilor se e,ectuează n sens opus acelor de ceasornic- dela a la d.

Cadranul &a' prezintă le+ătura dintre in"estiţii %i rata dobnzii- respecti" cererea de capital- sau curba e,icienţei mar+inale a capitalului.

I )

* 1

I+

,conomii

"enit a9re9at

4MJ

c ! ,conomii b!

Investiţii (-

&ata dobn/ii I 1

SFI

"enit a9re9at Investiţii

I I

/uncia deeconomisire

d ! a !

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 60/202

/i9. %.!

Cadranul b reprezintă condiţia de ec*ilibru pentru o economie nc*isă %i ,ără sectorul +u"ern- respecti" Economii 7 #nvestiţii &S H I'- iar

+eometric este reprezentat de prima bisectoare.Cererii de in"estiţii din a i corespunde n &b' acumularea necesară acoperirii acesteia.;n cadranul c sunt descrise ,uncţiile de acumulare analizate n 3.3 Se presupune că economiile au o le+ătură directă cu "enitul ast,el nct panta

acestor ,uncţii este poziti"ă %i depinde de nclinaţia mar+inală către economisire & #</ '. /c*ilibrul obţinut n b pentru economii este proiectat n c %iast,el "om obţine "enitul a+re+at necesar +enerării ni"elului corespunzător de economii pentru realizarea ec*ilibrului.

Cadranul d prezintă curba IS. Pe cele două a)e a"em "enitul a+re+at (2! care corespunde celui din cadranul c %i rata dobnzii ce corespundecadranului a. :eci- proiecţia cadranelor c %i a n cadranul d conduce la un punct unic de ec*ilibru- respecti" combinaţia de rate de dobnzi %i "enita+re+at ce determină e+alitatea dintre acumularea plani,icată %i in"estiţiile plani,icate- respecti" curba #/ . Punctele ! %i ale curbei #/ s$au identi,icat prin mecanismul prezentat mai sus.

C*eltuielile publice pot ,i u%or ata%ate modelului prin adău+area lor la I n cadranul a- la curba E<C - ceea ce "a +enera o deplasare către dreapta aacestei curbe cu ) unităţi- respecti" "a ,i # 3 ).

Pentru a descrie in,luenţa modi,icării ta)elor %i impozitelor "om acţiona n cadranul c- n care curba acumulării se "a deplasa către dreapta cu T -respecti" "a de"eni / 3 T .

;n nici unul din cele două cazuri analiza ,undamentală nu este modi,icată- iar curba IS "a conţine %i c*eltuielile publice precum %i ta)ele %iimpozitele corespunzătoare.

odi,icarea pantei curbei IS depinde de<• Elasticitatea investiţiilor în raport cu dobAnda. Cu ct in"estiţia este mai senziti"ă la rata dobnzii- cu att #/ tinde către orizontală=

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 61/202

• @nclinaţia marginală către economisire (#</!. Cu ct #</ este mai mare- cu att #/ tinde către "erticală &este mai nclinată'=• 6ata de taxare'impozitare. Cre%terea ratei de ta)are %i impozitare conduce la rotirea curbei #/ către stn+a &se apropie de orizontală' n timp ce

scăderea ratei de ta)are rote%te către dreapta curba #/ &tinde spre "erticală'.

:eplasările curbei #/ rezultă din<• <odificarea celtuielilor publice ()!. O cre%tere a c*eltuielilor publice "a deplasa curba IS la dreapta- n timp ce o readucere a lor o "a deplasa

către stn+a=• <odificarea volumului absolut al taxelor şi impozitelor (T!. O cre%tere a ta)elor %i impozitelor "a deplasa curba către stn+a- n timp ce o scădere a

acestora o "a deplasa către dreapta.

&urba #/ (#nvestment 8 /aving, #nvestiţii 8 0cumulare! descrie sectorul real, sectorul bunurilor şi serviciilor din economie %i reprezintă ec*ilibruln condiţiile n care cererea a+re+ată de bunuri %i ser"icii este e+ală cu o,erta a+re+ată &pentru orice punct al curbei'- respecti" &e0 7 2 .

:e asemenea- se poate determina curba #/ analitic- utiliznd condiţia de ec*ilibru pe piaţa bunurilor %i ser"iciilor./)presia cea mai +enerală a curbei #/ este<

&IS'< 2 H C&M:' I&r' ) &4.1'

unde

M: H &M$!T6 ! %i I&r' H # - br &"ezi 3.2.2' 8tiind că cererea a+re+ată (&e0! este< &e0 7 & 3 # 3 )- %i aplicnd condiţia de ec*ilibru &e! H M- obţinem<

2 7 & 3 cT63 c(4-t!2 3 # - br 3 ) sau

&cu ! H t V %i c H2

∆∆

2 7 0 3 c 2 8 br, cu 0 7 ( & 3 cT63 # 3 ) ! iar c 7 c(4-t!:in această relaţie rezultă ,orma simpli,icată a curbei #/ <

(#/!; 2 7 α )( 0 - br!, cu α ) 7'1&1

t c −− &4.2'

!naliza acestei ecuaţii con,irmă a,irmaţiile anterioare<1. :acă in"estiţiile sunt puternic senziti"e n raport cu rata dobnzii- atunci coe,icientul b este mare- iar curba #/ este aplatizată &se apropie de orizontală'. ;n

consecinţă modi,icări mici ale ratei dobnzii conduc la modi,icări mari ale "enitului a+re+at. ?eciproc- pentru un coe,icient b mic &corespunzător uneisenziti"ităţi reduse'- curba #/ tinde către "erticală- respecti" modi,icările ratei dobnzii nu au o in,luenţă prea mare asupra outputuluiA"enitului a+re+at.

2. Eariaţia mare a c*eltuielilor autonome 0 conduce de asemenea la o modi,icare mare a ni"elului de ec*ilibru al "enitului. !st,el- puterea publică poate in,luenţa ni"elul "enitului a+re+at (2! prin intermediul instrumentelor de politică bu+etară K %i ?.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 62/202

!nalo+ deplasării lui 0 se "or comporta %i componentele sale- respecti" o cre%tere a c*eltuielilor publice ()! sau a trans,erurilor (T6! deplaseazăcurba #/ către dreapta. :imensiunea deplasării depinde de mărimea multiplicatorului. O reducere a ()! sau (T6! deplasează curba #/ către stn+a.

3. i"elul "enitului depinde %i de multiplicatorul α ). Cu ct este mai mare acest multiplicator- cu att mai mult "a cre%te "enitul. ărimeamultiplicatorului depinde de nclinaţia mar+inală către consum (#<&! %i de rata de impozitare (t!. O cre%tere a lui t conduce la reducereamultiplicatorului. /"ident- o rată de ta)are ridicată "a conduce la un "enit disponibil redus %i de aici %i acumulări reduse- deci o curbă #/ ce tindesă ,ie orizontală.

4. :in relaţia &4.2' se poate scrie e)plicit ,ormula ratei dobnzii<

r 7 b

) ⋅

−α

:in această relaţie este u%or de analizat modul n care parametrii consideraţi &instrumentele politicii ,iscale de e)emplu' in,luenţează ratadobnzii. !st,el- rata dobnzii este in,luenţată direct &poziti"' de cre%terea c*eltuielilor autonome 0 &cu toate componentele acestora' %i este in,luenţatăne+ati" &in"ers' de senziti"itatea in"estiţiilor (b! %i dimensiunea multiplicatorului ( α )!.

Curba #/ reprezintă punctele de ec*ilibru ale pieţei bunurilor %i ser"iciilor. ;n consecinţă- punctele ce se a,lă deasupra curbei #/ caracterizează osituaţie cu e)ces n o,ertă de bunuri- iar punctele de sub curba #/ reprezintă un e)ces de cerere de bunuri.

%.!. Pieele acti$elor financiare. Modelul 8M

Pieţele acti"elor ,inanciare sunt pieţe pe care se sc*imbă bani- certi,icate &bonds$uri'- acţiuni- %i alte ,orme ale a"uţiei.;n economia contemporană- e)istă o mare "arietate de acti"e ,inanciare- iar acestea sunt tranzacţionate n ,iecare zi pe pieţele respecti"e n"olume uria%e. O clasi,icare a acestor acti"e este prezentată n tabelul 4.

5aelul %.11. !cti"e ,inanciare• :epozite la "edere %i monedă n circulaţie• !lte depozite• Instrumente de creditare &certi,icate- titluri de stat- bonds$uri'• !si+urări de "iaţă %i rezer"ele ,ondurilor de pensii• !lte acti"e ,inanciare

2. !cti"e tan+ibile &n e)presie ,izică'

79re9atele monetare

Stocul de bani &banii cas* care circulă n economie sub ,ormă de monedă sau bancnote' reprezintă un acti" ce poate ,i utilizat curent %i rapid pentru e,ectuarea de plăţi.

/)istă di,erite de,iniţii re,eritoare la a+re+atele monetareD- %i toate acestea reprezintă ,orme ale banilorD. Pentru analiza macroeconomică suntrele"ante două de,iniţii- %i anume< masa monetară &banii- moneda' n sens restrns 1%i masa monetară n sens lar+ 2<

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 63/202

• 1 H banii lic*izi- bancnote %i monede n circulaţie depozite la "edere n băncile comerciale &mai puţin depozitele altor bănci- ale +u"ernului %i +u"ernelor străine'

cecuri de călătorie eliberate de instituţii nonbancare alte depozite &de tip cecuri sau carduri sau cărţi de credit<

!S H automatic trans,er ,rom sa"in+s'.• 2 H 1 depozite de o zi cu dobndă ,i)ă &o"erni+*t repurc*ase

a+reement' depozite de o zi cu dobndă "ariabilă &o"erni+*t eurodollars' depozite la (onduri utuale

conturi de depozite bancare depozite bancare pentru economisire &pe termen mediu %i lun+' depozite pe termen scurt.

asa monetară n sens lar+ o,eră indicaţii asupra lic*idităţii din economie- n timp ce masa monetară n sens restrns de,ine%te resursele,inanciare utilizate pentru tranzacţii curente > cele ce sunt opuse economisirii.

odi,icarea de,iniţiilor &conţinutului' a+re+atelor monetare se e,ectuează n raport cu ino"aţiile ,inanciare %i modi,icările instituţionale. ue)istă un pac*et unic de acti"e care n orice condiţii să ,ormeze o,erta de monedă %i de aceea aceste de,iniţii pot ,i depă%ite.

0ertificate de depo/it bond'uri!Bn certi,icat de depozit reprezintă un document prin care cel care se mprumută acceptă să plătească celui de la care a mprumutat o anumită

sumă la o dată speci,icată &la maturitatea certi,icatului' %i de a plăti o anumită dobndă anuală n restul timpului. Certi,icatele de depozit sunt emise de+u"ern- municipalităţi %i corporaţii. ?atele dobnzilor pentru certi,icate sunt di,erite- n raport cu cel care mprumută- %i re,lectă +radul de risc almprumutului- respecti" riscul de neplată.

Bn certificat perpetuu &perpetuit' este acela prin care se promite plata unei dobnzi pentru totdeauna &,ără a se returna suma iniţială'.

7ciunile!cţiunile reprezintă &sau dau' dreptul proprietarului asupra unei părţi din pro,itul unei ntreprinderi. !cţionarii pot ncasa "enitul sub două ,orme<

,ie sub ,ormă de di"idende- ,ie prin cre%terea "alorii acţiunilor datorită rein"estirii pro,itului obţinut. ;n urma rein"estirii se creează premisele obţineriiunor pro,ituri "iitoare mai mari- n plus ,aţă de cre%terea "alorii acţiunilor. !st,el- pe piaţa acţiunilor la bursă preţul acestora poate cre%te %i n acest cazacţionarii nre+istrează un c%ti+ de capital- ,ie poate să scadă- iar acţionarii nre+istrează pierderi de capital. Eenitul adus de acţiuni este dat de sumadintre di"idende %i c%ti+ul de capital.

7cti$e reale!cti"ele reale &sau acti"ele tan+ibile' sunt date de utilae- pămnt- alte structuri durabile deţinute de corporaţii- bunurile de ,olosinţă ndelun+ată

precum %i locuinţele +ospodăriilor. ;n raport cu tipurile acti"elor- "om a"ea "enituri di,erite.Ealoarea acţiunilor %i certi,icatelor de depozit deţinute de a+enţi poate ,i adău+ată la a"uţia reală &tan+ibilă' din economie pentru a se obţine

a"erea totală a a+enţilor.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 64/202

;n analiza macroeconomică- este satis,ăcătoare clasi,icarea acti"elor n două cate+orii %i anume< ani ;monedă: %i celelalte acti$e &acti"e purtătoare de dobndă'.

&ererea reală şi nominală de bani. &ererea nominală de bani reprezintă sumele cerute de a+enţi &n monedă naţională' la un moment dat sau ntr$o anume perioadă.

&ererea reală de bani reprezintă cantitatea de bunuri %i ser"icii ce poate ,i cumpărată cu sumele cerute de a+enţi. Se calculează ca raport ntre cerereanominală de bani %i ni"elul preţurilor.

&antitatea nominală de bani raportată la indicele preţurilor reprezintă masa monetară reală. &ererea reală de bani formează cererea de masă

monetară reală.ot ast,el- putem să de,inim masa reală de certi,icate ca ,iind cantitatea de certi,icate &n e)presie monetară'- raportată la ni"elul preţurilor.?estricţia bu+etară pri"ind a"erea impune ca- pe pieţele acti"elor- cererea de masă monetară reală (=! plus cererea reală de certi,icate (&%! să ,ie

e+ală cu a"uţia ,inanciară reală a a+enţilor

* - cu " > indicele +eneral al preţurilor<

= 3 &% 7

* &4.3'

!"uţia reală a unei economii constă n masa monetară reală "

< %i "aloare reală a certi,icatelor &O'<

< 3 :% 7

* &4.4'

unde < reprezintă stocul nominal de ani# masa monetară nominală sau oferta nominală- iar :% reprezintă o,erta de certi,icate de depozit.?elaţia &4.3' este o restricţie- n timp ce &4.4' reprezintă relaţia contabilă a e)istentului de a"uţie ,inanciară din economie. :in &4.3' %i &4.4.'

rezultă<

(= - "

< ! 3 (&% 8:%! 7 ? &4.#'

?estricţia bu+etară &4.#' indică ,aptul că dacă piaţa monetară este n ec*ilibru (= 7 "

< !, %i piaţa certi,icatelor este n ec*ilibru- (&% 7 :%!. ;n

cazul n care e)istă un e)ces de cerere de monedă (= > "

< ! "a e)ista un e)ces al o,ertei de certi,icate (:% > &%!.

Cererea de masă monetară reală depinde de ni"elul "enitului real deoarece a+enţii păstrează monedă pentru a$%i ac*ita c*eltuielile- care la rndullor depind de "enit. Cererea de bani depinde de asemenea de costul păstrării banilor- cost care este dat de dobnzile pierdute de cei care păstrează baniin loc să i utilizeze pentru ac*iziţionarea altor tipuri de acti"e. Cu ct rata dobnzii este mai mare- cu att mai puţini bani &cas*' se "or păstra la ,iecareni"el al "enitului.

Cererea pentru masa monetară poate ,i separată n trei componente<

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 65/202

• &ererea pentru tranzacţii curente, care n teoria neoclasică este descrisă ca ,iind necesară pentru a ,ace le+ătura dintre momentul e,ectuăriic*eltuielilor %i cel al ncasării "eniturilor. :imensiunea acestei cereri depinde de<$ di,erenţa temporară dintre momentul e,ectuării c*eltuielilor %i cel al ncasării "eniturilor=$ ni"elul ncasărilor %i c*eltuielilor.

Cererea pentru tranzacţii depinde de ni"elul "enitului a+re+at %i nu de rata dobnzii.• &ererea de siguranţă este dată de banii necesari acoperirii unor c*eltuieli nepre"ăzute. ;n teoria clasică- unde se presupune că nu e)istă

incertitudine- această componentă nu e)istă. ;n modelul 0 cererea pentru tranzacţii %i cea de si+uranţă sunt +rupate ntr$un sin+ur element ce

depinde de ni"elul "enitului.• &ererea speculativă de bani. Cererea speculati"ă de bani a ,ost introdusă pentru prima dată de Nenes. ecesitatea acestei cereri deri"ă din

pierderile nre+istrate prin "ariaţia cursului acţiunilor &n special prin scăderea cursului'. :eci- rolul principal al cererii speculati"e de masămonetară este acela de a suplini pierderile pricinuite de scăderea cursurilor acţiunilor- obli+aţiunilor %i altor tipuri de acti"e riscante.;n aceste condiţii- cererea speculati"ă de bani depinde de pierderile sau c%ti+urile anticipate pe pieţele speculati"e. :orinţa indi"izilor de a păstra

bani n locul altor acti"e ,inanciare ,ormează preferinţa pentru liciditate. Pe baza relaţiilor ce e)istă ntre preţul acti"elor speculati"e %i rata dobnzii se pot ,ace următoarele ipoteze<

!tunci cnd preţul acti"elor speculati"e este mare &iar rata dobnzii este scăzută'- speculatorii se a%teaptă ca preţul certi,icatelor să scadă- deci senre+istrează o pierdere de capital. /i "or ncerca să e"ite ast,el de pierderi prin "inderea acestor acti"e %i sporirea masei speculati"e de bani.:eci- pentru rate scăzute ale dobnzii se mani,estă pre,erinţe mari pentru lic*iditate. :e asemenea costul de oportunitate al păstrării banilor estescăzut.

!tunci cnd preţurile certi,icatelor sunt scăzute &%i ratele dobnzilor nalte' speculatorii anticipează cre%teri ale preţurilor acti"elor speculati"e %ideci un c%ti+. ;n consecinţă- ei "or pre,era să păstreze acţiuni %i certi,icate n locul banilor. Cu alte cu"inte- rate nalte ale dobnzilor conduc lascăderea pre,erinţei pentru lic*iditate. ;n aceste condiţii costul de oportunitate al păstrării banilor este mare.

Suma totală a pre,erinţelor pentru lic*iditate din economie ,ormează cererea de bani %i este ,uncţia =(B,r! reprezentată +ra,ic n ,i+ura 4.4. Curba pre,erinţei pentru lic*iditate e)primă relaţia dintre cererea de bani %i rata dobnzii corespunzătoare unui ni"el dat al "enitului a+re+at & B?' .:acă "enitula+re+at cre%te & B4 F B?' atunci curba = se deplasează către dreapta %i in"ers.

C*iar dacă ,iecare indi"id are a%teptări di,erite n ceea ce pri"e%te e"oluţiile "iitoare ale acti"elor riscante sau ratei dobnzii- a+re+area cererilor indi"iduale conduce la o curbă a pre,erinţelor continuă- reprezentată n ,i+ura 4.4. Se constată că la orice ni"el al lui M care ,i)ează & mai mult sau mai puţin'cererea pentru tranzacţii- se obţine o scădere a cererii speculati"e atunci cnd rata dobnzii cre%te. :e asemenea- la orice rată a dobnzii dată- care ,i)ează cerereaspeculati"ă- pe măsură ce cre%te M "a spori %i cererea pentru tranzacţii mărind ast,el cererea totală.

Pentru o rată a dobnzii r 4 mare-

preţurile acti"elor speculati"e este mic- de aici a%teptări ale speculatorilor ca preţul acestora să crească- implicitun c%ti+ de capital- iar cererea speculati"ă este minimă &e"entual zero'- deci "or ,i ceruţi bani doar pentru tranzacţii curente %i pentru si+uranţă (=4 !.;n condiţiile unei rate a dobnzii scăzute (r G ! %i preţurile acti"elor mari- deţinătorii de acti"e anticipează o scădere a preţurilor acestora- %i n

consecinţă- pentru e"itarea pierderilor le "or "inde- deci cre%te cererea speculati"ă de bani & =G n ,i+ura &4.4'. Partea orizontală a curbei pre,erinţelor pentru lic*iditate se mai nume%te capcana licidităţii.

;n această zonă cererea de bani este in,init elastică n raport cu rata dobnzii- %i reducerii ulterioare ale ratei dobnzii- "or conduce la cre%tereadorinţei de a păstra masa monetară n numerar. ?ezultă că a%teptările celor care doresc o dez"oltare internă prin cre%terea in"estiţiilor &prin capital

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 66/202

mprumutat la o rată a dobnzii mică' "or e%ua- deoarece orice cre%tere a o,ertei de bani pentru reducerea suplimentară a ratei dobnzii nu "a a"ea rezultatulscontat- deoarece populaţia "a pre,era păstrarea banilor- iar politicile monetare "or ,i ine,iciente n aceste condiţii.

/i9. %.%.

0inia "erticală

reprezintă o,erta reală de monedă care este independentă de rata dobnzii deoarece este ,i)ată de către autorităţile pieţeimonetare. :upă cum s$a arătat- curba cererii de bani =(2,r! corespunde unui ni"el ,i)at al "enitului a+re+at 2 . :acă "enitul a+re+at este 24 &cu 2 4 > 2 ?'-atunci curba cererii de bani =(2,r! se deplasează la dreapta iar rata de ec*ilibru a dobnzii "a cre%te &pentru o o,ertă de monedă menţinută constantă'.

odi,icări ale ratei dobnzii se pot obţine prin<• deplasări ale curbei lic*idităţilor ca rezultat al modi,icării preţurilor a%teptate pentru certi,icate=

r 1

r 2

* ) r!

Masamonetară

Rata

doKnzii

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 67/202

• o deplasare a o,ertei de masă monetară determinată de autorităţi. Obser"ăm că o cre%tere a masei monetare reale

< n zona orizontală-

&respecti" cea a capcanei lic*idităţilor' "a lăsa nemodi,icată rata dobnzii- suplimentul de masă monetară ,iind păstrat de populaţie. !st,el- politicamonetară de"ine slabă %i ine,icientă.

Cererea reală de bani depinde de ni"elul outputuluiA "enitului a+re+at %i de rata dobnzii- deci<

= 7 (B! 3 l (r! &4.6'

;n relaţia &4.6'- (B! este cererea pentru tranzacţii (&eT!, iar l (r! este cererea speculati"ă (&e/! de bani. Cele două ,uncţii care compun cerereareală de bani sunt reprezentate +ra,ic n ,i+ura 4.#.

/i9. %.)

:acă n concordanţă cu de,iniţiile anterioare "om presupune e)istenţa unor relaţii liniare ntre "ariabile- atunci cererea reală de masă monetară poate ,i scrisă ast,el<

= 7 2 8 ⋅ r , > ? &4.6Y'

0e+ 0e"

l r!

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 68/202

Parametrii %i re,lectă senziti"itatea cererii de masă monetară reală n raport cu "eniturile %i rata dobnzii. ?elaţia &4.6Y' arată ,aptul că pentruun ni"el dat al "enitului cererea de bani depinde descrescător de rata dobnzii- respecti" depinde crescător de ni"elul "enitului.

4c(ilirul pe piaa monetară şi cura 8M

Curba 0 &0iuidit > one- sau 0oan $ one'- sau curba de ec*ilibru pe piaţa monetară arată combinaţia de rate ale dobnzii %i ni"ele ale

"enituluiAoutputului a+re+at ast,el nct cererea reală de masă monetară să ,ie e+ală cu o,erta &0H'. oate punctele situate pe curba 0 indică ec*ilibre posibile ale pieţei monetare.

Curba =< reprezintă sectorul monetar al unei economii %i se poate ,i+ura n sistemul cu patru cadrane. ;n ,i+ura 4.6 este prezentat acest sistem.

Cadranul a! indică cererea speculati"ă de bani n raport cu rata dobnzii. Curba este de pantă ne+ati"ă- ceea ce arată relaţia in"ersă dintre preţurile

acti"elor %i rata dobnzii.

Cadranul b! prezintă curba o,ertei de masă monetară. Proiectnd cererea speculati"ă din a! n b!, "om obţine ni"elul cererii speculati"e de masă

monetară. :acă "om presupune că doar cererea pentru tranzacţii curente este semni,icati"ă- atunci pentru un ni"el ,i)at al o,ertei de masă monetară

di,erenţa dintre o,ertă %i cererea speculati"ă "a ,i cererea pentru tranzacţii curente %i reciproc- ast,el ca suma celor două componente să ,ormeze cerereatotală care este e+ală cu o,erta totală.

Curba o,ertei de monedă "a ,i deci o dreaptă paralelă cu a doua bisectoare &"a ,ace un un+*i de 13#7 cu a)ele' %i la intersecţia cu a)ele "om +ăsi

acela%i ni"el

< .

Cerere de ani pentru tranzacii

0e" ; :

"enit a9re9at 0erere speculativă

Rata doKnzii;L:

CeSo

d ! a !

Cura oferteide ani

; c :

CeS1

CeSo CeS1"enit a9re9at

0e" 1

0e" )

0erere speculativă

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 69/202

/i9. %.+

(iecare punct de pe această dreaptă &n zona poziti"ă' indică distribuţia masei monetare ntre cererea pentru tranzacţii curente %i cerereaspeculati"ă- deci- dat ,iind un anumit ni"el al cererii speculati"e- &din a' rezultă %i cererea pentru tranzacţii.

;n cadranul c! se prezintă relaţia care e)istă ntre cererea pentru tranzacţii curente %i ni"elul "enitului & 2 ' necesar pentru obţinerea acelei cereri.Panta acestei curbe este poziti"ă %i arată ,aptul că odată cu cre%terea "enitului cre%te %i cererea pentru tranzacţii curente pentru a se acoperi cre%tereanumărului %i "olumului tranzacţiilor. Proiectnd cererea pentru tranzacţii curente din cadranul b! n cadranul c! "om obţine pe a)a OL ni"elul "enituluide ec*ilibru necesar unei asemenea cereri.

;n cadranul (d! este ,i+urată curba =< - care dă dependenţa dintre "enitul Aoutputul a+re+at (2! %i rata dobnzii (r!. :in proiecţia "enitului deec*ilibru 2 din cadranul c! %i cea a ratei dobnzii din cadranul a! se obţine- la intersecţie- un punct al curbei =< . Pornind din di"erse puncte &cererispeculati"e A rate de dobnzi' "om obţine prin ast,el de proiecţii curba =< .

Panta curbei 0 depinde de<

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 70/202

• elasticitatea cererii speculati"e de bani n raport cu rata dobnzii. Cu ct această elasticitate este mai mare- cu att curba 0 este mai plată&nclinaţie mai mică'.

• senziti"itatea cererii pentru tranzacţii curente ,aţă de modi,icările "enitului a+re+at. Cu ct această senziti"itate este mai mare- cu att curba0 tinde către "erticală &pantă mai mare'.

:eplasarea curbei 0 rezultă din modi,icarea o,ertei de masă monetară. O cre%tere a acesteia determină deplasarea către dreapta a curbei 0- iar o scădere determină deplasarea către stn+a.

(iecare punct de pe curba 0 indică perec*ea "enit a+re+at > rată a dobnzii pentru care cererea de bani este e+ală cu o,erta de bani- %i "a

descrie n consecinţă ecilibrul sectorului monetar.Curba &0' se determină analitic din e+alitatea dintre cererea de masă monetară &4.6' %i o,erta reală de masă monetară

< ast,el<

=<; "

< 7 ⋅ 2 8 r &4.'

r 7

− "

< 2

1 &4.a'

&oncluzii1. Cu ct dependenţa cererii de bani ,aţă de "enit &măsurată de ' "a ,i mai mare %i dependenţa cererii de rata dobnzii &măsurată de ' "a ,i maimică- cu att curba =< "a tinde către "erticală.

O cerere de bani relati" insensibilă la rata dobnzii & 7 ?' conduce la o curbă =< "erticală. :acă cererea de bani este ,oarte sensibilă la ratadobnzii- adică a"em un mare- curba =< de"ine orizontală.

2. O,erta reală de masă monetară

< se menţine constantă de$a lun+ul curbei =<. ?ezultă că orice modi,icare a o,ertei de monedă conduce la

deplasarea curbei =<.

:acă- de e)emplu- cre%te o,erta reală de bani- n ,i+ura 4.4 dreapta "erticală

< se "a deplasa la dreapta iar pentru noul ec*ilibru rata dobnzii

"a ,i mai mică. Pentru a restabili ec*ilibrul pieţei monetare la un ni"el dat al "enitului &M7 sau M1'- noul punct de ec*ilibru poate ,i +ăsit prin deplasareaspre dreapta %i os a curbei =< n cadranul 4 &d '. !st,el- pentru ,iecare ni"el al "enitului- rata dobnzii la ec*ilibru trebuie să ,ie mai mică- iar populaţia"a păstra o cantitate mai mare de monedă.

:e asemenea- pentru ,iecare ni"el al ratei dobnzii &presupus a se menţine constant' ni"elul "enitului trebuie să ,ie mai mare- respecti" să obţinem o cre%tere acererii pentru tranzacţii curente %i o absorbţie a suplimentului de o,ertă de masă monetară. !ceste puncte pot ,i determinate din condiţia de ec*ilibru a pieţei. &4.'

3. Orice punct din dreapta %i sub curba =< indică un e)ces de cerere de bani & E&< '- iar punctele din stn+a sus a curbei &0'- indică un e)cesde o,ertă de bani & E:< '.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 71/202

:in relaţia &4.#' rezultă de asemenea că un e)ces de o,ertă de bani & E:< ' conduce %i la un e)ces de cerere de certi,icate de depozit &acti"especulati"e'.

%.%. Piaa forei de muncă

/conomi%tii au dez"oltat o ramură separată a teoriei economice- numită economia muncii- pentru a analiza modul n care cererea %i o,ertain,luenţează "eniturile salariaţilor %i modul n care acţionează ace%tia pe piaţa muncii.

!naliza pieţei muncii poate o,eri un miloc suplimentar de nţele+ere a le+ăturii dintre producti"itate- cerere de ,orţă de muncă %i salarii.Prin nţele+erea ,orţelor care in,luenţează cererea %i o,erta de ,orţă de muncă se pot determina moti"ele pentru care anumite persoane ale+ să nu

muncească- precum %i să se identi,ice cauzele %omaului. ;n acest conte)t- un rol important l oacă pre,erinţele %i sentimentele celor ce o,eră ,orţa demuncă. :e alt,el- una dintre metodele de cre%tere a producti"ităţii muncii este aceea de a o,eri salariaţilor o moti"aţie corespunzătoare.

$orţa de muncă disponibilă &0' este dată de totalul an+aaţilor &' %i al %omerilor &8'<

0 H 8 &4.5'

O,erta de muncă se măsoară prin numărul locurilor de muncă salariată Aremunerată solicitate de acea parte a resurselor de muncă care dore%te sămuncească .

Cererea de muncă se e"aluează prin numărul locurilor de muncă pe care utilizatorii &,irmele' doresc să le ocupe cu an+aaţi.Principalii ,actori care determină o,erta de muncă sunt<$ ni"elul salariului &nominal %i real'=$ raportul dintre utilitatea %i dezutilitatea muncii- e"aluată prin relaţia e,ort$cost de oportunitate=$ ne"oia de a$%i asi+ura miloacele de subzistenţă a salariatului %i a ,amiliei sale.Principalii ,actori care determină cererea de muncă sunt<$ ni"elul salariului &nominal %i real'=$ raportul dintre producti"itatea mar+inală a muncii an+aate %i costul de producţie al an+aatorului=$ nclinaţia spre pro,it.O,erta de ,orţă de muncă. Curba o,ertei ,orţei de muncă indică ce cantitate de muncă plani,ică +ospodăriile să o o,ere n raport cu salariile reale

o,erite de ,irme.Kospodăriile "or determina o,erta de muncă indi"iduală ma)imizndu$%i satis,acţia- ce "a ,i descrisă de ,uncţia de utilitate B- sub restricţia

bu+etară<

<ax> 7 > (2e, /!

2 7 '&'& / T H/ T p

−=− &4.9'

unde< Me > "enit a%teptat= R > salariul nominal= e > salariul real a%teptat.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 72/202

pe > preţul a%teptat= p > preţul curent=S > timp liber= > timp total disponibil.:in &4.9' rezultă &prin determinarea lui H > S %i a+re+are' curba o,ertei de muncă<

+&' He= +Y&'7 &4.17'

Cererea de ,orţă de muncă. Curba cererii de ,orţă de muncă arată ni"elul ,orţei de muncă pe care ,irmele doresc să l utilizeze corespunzător

di"erselor ni"ele ale salariului real. Pentru a determina această curbă "om introduce noţiunea de ,uncţie de producţie. !ceasta descrie relaţia ntre,actorii de producţie &capital N %i ,orţă de muncă ' %i ni"elul producţiei M. (orma +enerală a unei ,uncţii de producţie este<

MH(&- C ' &4.11'

unde- $ reprezintă numărul de salariaţi= C $ capitalul utilizat &presupus constant pentru simpli,icare'=M $ ni"elul outputului &producţiei'.:acă "om presupune că ni"elul capitalului & C ' este constant- atunci sin+ura "ariabilă a ,uncţiei de producţie este .rebuie precizat că relaţia H, &- C '- care arată că "enitul a+re+at este determinat de ni"elul de ocupare al ,orţei de muncă este con,ormă cu

teoria neoclasică. ;n teoria lui Nenes le+ătura de cauzalitate ntre %i M este in"ersată- ni"elul ocupării ,orţei de muncă %i al salariului depind de

mărimea "enitului naţional %i ca urmare rezultă lanţul de cone)iuni<

multiplicare

7nticiparea a9enilor

(orma dependenţei dintre "enitul naţional &M' %i ,orţa de muncă ocupată- după modelul neoclasic- este descrisă n partea superioară a ,i+. 4..;n prima zonă &pentru Q1' ,uncţia de producţie este con"e)ă- ceea ce reprezintă randamente crescătoare la scară- iar n zona a doua &pentru

1' a"em o ,uncţie conca"ă- ceea ce conduce la randamente descrescătoare la scară.

( )N 3-(M =

2<=

2 ml

5bservaţie

;n partea in,erioară a+ra,icului sunt reprezentatecurbele producti"ităţii medii amuncii &2<=' %i cea a producti"ităţii mar+inale &2 ml ! 0ani"elul ma)im al 2<= a"em 2 ml

7 2<=- iar n dreapta acestui punct a"em 2 ml < 2<=

I ;r: N F f;:N F f;:r

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 73/202

/i9. %.,

Cnd o ,irmă măre%te numărul salariaţilor- atunci cre%terea outputului este indicată de producti"itatea mar+inală a muncii 2 ml . Cre%terea"eniturilor &]?' datorată cre%terii numărului salariaţilor- respecti" cre%terea costurilor &]C' sunt date de<

]? H p V

∆∆ *

2 V ] &4.12'

]C H RV ] &4.13'

2<= H *

2 &producti"itate medie a muncii'

2 ml H *

∆∆

& producti"itatea mar+inală a muncii'

(irma "a continua să an+aeze salariaţi pnă n momentul n care ]?H ]C- ast,el<

∆∆ *

2 V ] H RV ] sau

1.).1.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 74/202

∆∆ *

2 H cu H

E &salariul real' &4.14'

&u alte cuvinte, nivelul optim al anga1ărilor se atinge în punctul în care productivitatea marginală a muncii este egală cu salariul real curent.:in relaţia 4.14 se poate determina ,uncţia cererii de ,orţă de muncă< H ,&' &4.1#'

cu ,&' Q 7 &datorită le+ii producti"ităţii mar+inale descrescătoare'.;n ,i+ura 4.5- sunt reprezentate cele două curbe ntr$un sistem de a)e cu ,orţa de muncă ocupată &' ca abscisa %i salariul real &' ca ordonată.Intersecţia curbelor cererii %i o,ertei de muncă indică punctul de ec*ilibru al pieţei muncii= acest punct este determinat de coordonatele &7- 7';n acest moment a"em toate elementele necesare pentru a interconecta toate pieţele- respecti" piaţa bunurilor %i ser"iciilor- piaţa monetară %i piaţa

,orţei de muncă &prin intermediul ,uncţiei de producţie &4.11' %i a "ariabilelor din modelul pieţei muncii'.

:in cele prezentate n această secţiune se remarcă că ,uncţia de producţie ,&- C ' se de,ine%te după +radul de ocupare a ,orţei de muncă- iar cererea de muncă ,&' rezultă din e+alarea salariului real curent cu producti"itatea mar+inală a muncii. !ceste opţiuni se re+ăsesc att n teoria

H 7 f(*! He 7 g(*!

* *

/i9. %..

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 75/202

neoclasică ct %i n cea Wenesiană. ;n sc*imb- o,erta de muncă este o ,uncţie +&' crescătoare n raport cu salariul real a%teptat &la neoclasici'- iar nmodelul lui Nenes este ,uncţie de "enitul a+re+at &M' %i de ni"elul o,ertei de bani- care determină ni"elul in,laţiei %i deci "enitul a%teptat real.

O prezentare sintetică a ec*ilibrului pieţei ,orţei de muncă este dată n ,i+. 4.9

/i9. %.0

%.) 4c(ilirul 9loal al pieelor

odelul &IS' > &0' este obţinut din combinarea curbelor &IS' %i &0'- respecti" a ec*ilibrelor pe cele două pieţe- cea a bunurilor %i ser"iciilor %icea monetară. odelul IS > 0 "a arăta combinaţia de output 'venit naţional şi rată a dobAnzii care conduc simultan la ecilibre pe ambele pieţe (înambele sectoare; cel real şi cel monetar!, astfel că economia este privită ca un întreg.

Punctul de ec*ilibru &/' este unic- iar +ra,ic este reprezentat n ,i+ura 4.17- prin "enitul M 7 %i rata dobnzii r 7.

Rata doKnzii

I4C*43M

43*43M

6inamica6inamicaeconomieieconomieinaionalenaionale

Cererea deCererea demuncămuncă

;N:;N:

Stări posiileStări posiile8 F N8 F N8 N8 N

8 O N8 O N

6inamica6inamicapopulaieipopulaiei

acti$eacti$e

Resurse deResurse demuncămuncă

;8:;8:

Con-uncturaCon-uncturasocial &social &

economicăeconomică

PiaaPiaamunciimuncii

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 76/202

/i9. %.1

Orice punct din a,ara curbelor IS %i 0 reprezintă dezec*ilibre pentru ambele sectoare &monetar %i real' din economie. :eplasarea acestor punctecătre ni"elul de ec*ilibru conduce la modi,icarea simultană a "enitului %i ratei dobnzii.

Pentru a studia aceste deplasări "om ,ace două ipoteze<1. Producţia &outputul' cre%te ori de cte ori e)istă un e)ces de cerere de bunuri &/C' %i scade ori de cte ori e)istă un e)ces de o,erte de bunuri

&/O'. !ceastă ipoteză descrie comportamentul ,irmelor ,aţă de scădere sau cre%terea stocurilor.2. ?ata dobnzii cre%te ori de cte ori e)istă un e)ces de cerere de bani &/C' %i scade atunci cnd e)istă un e)ces de o,ertă de bani &/O'=

austarea deri"ă din ,aptul că un e)ces de cerere de bani conduce la un e)ces de o,ertă de acti"e speculati"e. ;n tendinţa de a obţine mai mulţi bani- a+enţiieconomici "or "inde certi,icate- ceea ce "a conduce la scăderea preţului acestora %i la cre%terea ratei dobnzii.

:in mai multe moti"e este util să condiţionăm dinamica indicatorilor prin ipoteze rezonabile. Bna dintre aceste condiţionări este ipoteza că piaţamonetară se austează rapid la sc*imbări- n timp ce piaţa bunurilor se austează mai lent.

!tunci cnd piaţa monetară este n dezec*ilibru- ea se poate austa rapid prin "nzarea$cumpărarea de certi,icate- rata dobnzii se austează deasemenea rapid- ast,el nct piaţa monetară se presupune n ec*ilibru maoritatea timpului. Orice deplasare de la punctul de ec*ilibru pe piaţa monetară"a ,i aproape instantaneu corectată printr$o modi,icare a ratei dobnzii- ast,el nct să se re"ină pe curba 0- deci la ec*ilibru.

Piaţa bunurilor se austează n sc*imb mai lent- deoarece ,irmele trebuie să$%i modi,ice pro+ramele de producţie- ceea ce necesită un timp

suplimentar.Pentru punctele de sub curba &IS' deplasarea se ,ace de$a lun+ul curbei &0' n sensul cre%terii "enitului %i ratei dobnzii- iar pentru punctele dedeasupra curbei IS deplasarea se ,ace de$a lun+ul curbei 0 prin scăderea ratei dobnzii %i a "enitului către punctul de ec*ilibru /.

Pentru a determina analitic punctul /- respecti" "enitul de ec*ilibru %i rata dobnzii corespunzătoare "om rezol"a sistemul<

&IS'< M H _K & 0 $br' &4.16'

E II

"enitNaional

I"43*4CM

III

4C* 4CM

r ?

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 77/202

&0'< r H

− "

< 2

Prin nlocuirea lui r din curba &0' n ecuaţia curbei &IS' obţinem soluţia<

M7 H 0Γ Γ V

< cu Γ H

)

⋅+α

1&4.1'

/cuaţia 4.1 arată că ni"elul de ec*ilibru al "enitului depinde de două "ariabile e)o+ene< c*eltuielile autonome 0 &incluznd parametrii politicii bu+etare K- ?' %i masa monetară

reală

< .

/"ident- ni"elul de ec*ilibru al "enitului "a ,i cu att mai mare cu ct este mai mare 0 - respecti" cu ct este mai mare

< .

:in relaţia &4.1' se obţin ncă doi multiplicatori ,oarte importanţi- %i anume multiplicatorul politicii bu+etare %i multiplicatorul politiciimonetare<

a' ultiplicatorul politicii bu+etare Γ H)

∆∆ 7

b' ultiplicatorul politicii monetare "

∆

∆7

Hb VΓ

!mbii multiplicatori includ austările ratei dobnzii. ultiplicatorul politicii bu+etare A ,iscale "a indica modul n care "ariaţia c*eltuielilor publicein,luenţează ni"elul de ec*ilibru al producţiei &"enitului a+re+at' dacă "om menţine masa monetară nemodi,icată. ultiplicatorul politicii monetare "a indicain,luenţa pe care o are cre%terea masei monetare reale asupra ni"elului de ec*ilibru al "enitului dacă "om menţine politica bu+etară A ,iscală nemodi,icată.

Pentru a determina ,actorii ce in,luenţează rata dobnzii "om nlocui &4.1' n ecuaţia curbei &0' %i "om obţine<

7r H

VΓ V 0 $

)b α ⋅+1

V "

!ceastă relaţie ne arată ,aptul că- la ec*ilibrul- rata dobnzii depinde de parametrii politicii bu+etareA,iscale %i de masa monetară. Cu ct ni"elul

masei monetare reale este mai mare- cu att este mai scăzut ni"elul ratei dobnzii.:eterminarea ec*ilibrului simultan al celor trei pieţe prezentate n acest capitol poate ,i e,ectuată pe cale analitică- rezol"nd sistemul de ecuaţii&4.16' mpreună cu ,uncţia de producţie M H ,&'. Soluţia obţinută este ,ormată din componentele M /- r / %i / care reprezintă ec*ilibrul +lobal al celor trei pieţe.

Earianta +ra,ică prezentată n ,i+. 4.11 o,eră a"antaul "izualizării corespondentei dintre ec*ilibrele parţiale %i realizarea celui +lobal &n "iziuneateoriei clasice'.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 78/202

/i9. %.11

Completăria' rebuie subliniat că n cadranul ! este considerat ec*ilibrul simulat al sectorului real %i cel ,inanciar- ntruct curba C e! este ,ormată din

punctele obţinute prin intersecţia curbelor IS %i 0 corespunzătoare di,eritelor ni"eluri ale preţurilor. :eci această sc*emă arată modul de stabilire aec*ilibrului +lobal pe cele trei pieţe analizate n prezentul capitol.

•• Cadranul 7 reprezintă cererea a+re+ată &Ce!' %io,erta a+re+ată pe termen lun+ &O!0' prezentate nsecţiunea 3.2. ?eamintim că n teoria clasică O!0este "erticală ntruct ,actorii de producţie suntutilizaţi n totalitate %i o,erta nu depinde de ni"elul

preţurilor.

•• Cadranul * asi+ură trecerea cantităţii M/ din a)a"erticală a cadranului C n a)a orizontală din !.

•• Cadranul C reprezintă ,uncţia de producţie ,&-

C ' prin care ni"elul de ec*ilibru al utilizării,orţei de muncă determină o,erta M/

•• Cadranul 6 stabile%te ec*ilibrul ocupării,orţei de muncă / %i con,orm teoriei clasice

•• Cadranul Cadranul asi9ură trecereaasi9ură trecereacantităii cantităii 44 din axa $erticală adin axa $erticală acadranului C 'n axa orizontalăcadranului C 'n axa orizontalădin 7.din 7.

•• Cadranul CCadranul C reprezintă funciareprezintă funciade producie f;N#de producie f;N# C : prin care: prin careni$elul de ec(iliru al utilizăriini$elul de ec(iliru al utilizăriiforei de muncă determinăforei de muncă determinăoferta oferta 44

•• Cadranul :Cadranul : staileşte ec(ilirulstaileşte ec(ilirulocupării forei de muncă Nocupării forei de muncă N44 şişiconform teoriei clasice ni$elulconform teoriei clasice ni$elulde ec(iliru al $enitului de ec(iliru al $enitului 44

depinde de Ndepinde de N 44 ;N;N44→44:.:. CaCaurmare sc(ema se parcur9e deurmare sc(ema se parcur9e dela 6 la 7.la 6 la 7.

4#7

378

* ,

Ce7

* ,

9;N:

f;N:

f;N# :

Cadranul 7

Cadranul * Cadranul C

Cadranul 6

Ni$elul de ocupareal forei de muncă

S a l a r i u l

r e a l

"enitul a9re9at;outputul:

b' C , d l l i W i , ă d ă i lă i i l l d *ilib M/ l di i i C i O!

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 79/202

b' Con,orm modelului Wenesian o,erta a+re+ată nu este o dreaptă "erticală- iar ni"elul de ec*ilibru M/ rezultat din intersecţia Ce! %i O!- setransmite de la cadranul ! la : al ,i+. 4.11. determinnd ni"elul ocupării ,orţei de muncă &/'.

c' O contracţie &reducere' a o,ertei de bani &' are ca e,ect cre%terea ratei dobnzii &r' n piaţa de capital %i o restrn+ere a cererii de in"estiţii &CeI'n sectorul real= ca urmare curba cererii a+re+ate se deplasează către stn+a$os n cadranul !. Consecinţele sunt di,erite n "arianta clasică ,aţă de cea Wenesiană.<

c1' ;n "arianta clasică ocuparea ,orţei de muncă %i cantitatea de bunuri o,erite sunt determinate de ,actorii reali &te*nolo+ie- dotare- pre,erinţe'%i de aceea nu se mani,estă niciun e,ect asupra "olumului o,ertei- ni"elului ocupării ,orţei de muncă %i a salariului real &R/ HR/Ap/'. Ca urmare ascăderii Ce! "or scădea preţurile de la ni"elul p/ la ni"elul p1&p1Qp/'- dar ntruct salariul nominal scade proporţional cu preţurile rezultă că<

" E HR/

c2' ;n modelul Wenesian se mani,estă următoarele modi,icări<@ cadranul ! nre+istrează scăderea "enitului a+re+at %i a preţurilor< M1QM/ %i p1Qp/ &mărimi nominale'=@ cadranul : e"idenţiază scăderea numărului de an+aaţi 1Q/ &mărime nominală'=@ scade salariul nominal- iar "ariaţia salariului real depinde %i de ni"elul %omaului &/ > 1'.

7nexa %.1.

/,ectele politicilor ,iscale %i monetare asupra curbelor IS- 0 %i a ec*ilibrului pe pieţele bunurilor %i ser"iciilor %i monetară

B4 B

# 4

/ 4

/ ?

# ?

(s 3 t!4

(s 3 t!?

r ?

(s 3 t! ?

4#7

i 3 g 7 s3 t

i(r! 3 g

i 3 g B

(i 3 g!

s 3 t

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 80/202

/i9. %.1.1

Cura IS? influena modificării acumulării

r ?

7 p

< B

4 B?

(B!

4#7

( ) ( ) B r l p

< +=

l(r!

0ererespeculativa

0erere pentrutran/acţii

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 81/202

CAPITOLUL 5

*7B484 7N78IB4I

P38I5ICI83R M7CR34C3N3MIC4

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 82/202

P38I5ICI83R M7CR34C3N3MIC4

).1. 5eorii pri$ind politicile macroeconomice

Politicile macroeconomice pri"esc modul n care administraţia publică- statul- poate in,luenţa economia- procesele ,enomenele economice.;n prima umătate a secolului al LIL$lea economia a ,ost pri"ită de către economi%tii clasici ,ie ca o in"esti+are a naturii %i cauzelor a"uţiei

naţiunilorD &!dam Smit*'- ,ie ca studiul le+ilor a ceea ce re+lează repartizarea a ceea ce se produce pe pămntD &:a"id ?icardo'- ,ie ca le+ile

mecanismului capitalistD &Narl ar)'. :upă 157 economia a nceput să ,ie pri"ită ca o %tiinţă care analizează comportamentul uman ca o relaţie dintre,inalitatea acţiunilor %i miloacele %i resursele &limitate' utilizate pentru atin+erea scopurilorD. eoria economică clasică s$a ocupat att demacroeconomie ct %i de microeconomie- n timp ce teoria economică neoclasică &cea de după 157' a ,ost n esenţă orientată către microeconomie. Odatăcu Nenes- macroeconomia a ,ost repusă n drepturile naturale- totu%i s$a trecut n cealaltă e)tremă- macroeoconomia tinznd să ,ie prioritarămicroeconomiei. eoriile economice moderne > teoria a%teptărilor raţionale- monetarismul- teoria bunăstării- teoria neoWenesiană > analizează n e+alămăsură att procesele macroeconomice- ct %i cele microeconomice.

Economiştii clasici au e"idenţiat ,aptul că %tiinţa economică se bazează mai mult pe ipoteze deri"ate din le+ile obser"abile ale producţiei dectdintr$un proces introspecti"- analitic. Eariabilele analizate &cum ar ,i o,erta de acti"ităţi antreprenoriale- pro+resul te*nic din a+ricultură sau tendinţalimitării numărului de copii de către +ospodăriile de muncitori' erau n esenţă e)o+ene- predeterminate- independente. !st,el- asupra economiei nu se poate inter"eni prin măsuri e)o+ene- piaţa ,iind aceea care re+lează procesele %i ,enomenele economice. &mna in"izibilă a pieţeiD > !dam Smit*'. !lţie)ponenţi ai %colii clasice au ,ost alt*us- .S. ill- .. Sa etc.

Economia neoclasică a ,ost a)ată n special pe analize n domeniul microeconomiei- iar cele mai importante rezultate sunt elaborarea modeluluiconcurenţei per,ecte %i a re"oluţiei mar+inaliste. O altă contribuţie esenţială a neoclasicilor este dez"oltarea analizei statistice comparati"e &comparate'-n care e"oluţia proceselor economice nu este analizată ca "ariaţie permanentă n timp ci doar ca analiză la două momente de timp di,erite. !cest tip deanaliză a ,ost utilizat cu succes %i n macroeconomie pnă n anii 157- după care s$a trecut la miloace %i metode mai so,isticate de analiză. Principaliie)ponenţi ai %colii neoclasice au ,ost< 0. Ralras- /d+eort*- !. ars*all- E. Pareto- R.S. e"ons- RicWsell- !.C. Pi+ou etc.

6evoluţia eBnesiană a marcat s,r%itul de,initi" al doctrinei laissez >,aire$uluiD %i promo"area inter"enţiei statului n economie. Statul poateinter"eni n economie prin intermediul c*eltuielilor publice- a impozitării dar %i a măsurilor monetare.

odelul "eniturilor %i impozitărilor &dia+rama IS > 0' elaborat de JicWs %i Jansen &193' reprezintă esenţa economiei Wenesiene. ;nabordarea Wenesiană ,iecare componentă din cadrul "enitului este e)plicatăD prin intermediul altor "ariabile. :e e)emplu- consumul este e)plicat cuautorul "enitului disponibil %i a"uţiei- cererea de bani depinde de "enit %i de rata dobnzii etc. !ceste relaţii au ,ost prezentate n capitolul 1- iar din,lu)ul circular ntr$o economie obser"ăm că a"em de$a ,ace cu un sistem comple)- cu le+ături intercondiţionate ntre "ariabile. ;n acest sistem "eniturile- producţia- preţurile %i %omaul sunt puternic in,luenţate de politica ,iscală a +u"ernului.

Jansen a inclus mai trziu n model %i piaţa ,orţei de muncă= de aici a rezultat un model care analizează simultan cele trei pieţe< piaţa bunurilor %iser"iciilor- piaţa monetară %i piaţa ,orţei de muncă.

Opiniile clasicilor erau că salariile %i preţurile sunt ,le)ibile %i ca urmare rata dobnzii "a stabili ec*ilibrul pe piaţa monetară. ;n opiniaWenesienilor salariul este complet ,le)ibil- %i de aici posibilitatea atin+erii ni"elului ocupării complete a muncii prin intermediul ,luctuaţiilor salariului.

;n "iziunea neoclasică n sc*imb apare posibilitatea e)istenţei %omaului care nu mai poate ,i re+lementat iar de aici rezultă că ec*ilibrul

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 83/202

;n "iziunea neoclasică n sc*imb- apare posibilitatea e)istenţei %omaului care nu mai poate ,i re+lementat- iar de aici rezultă că ec*ilibrulan+aării depline nu poate ,i atins datorită e,ectului Pi+ou care constă n in,luenţa "ariaţiei acti"elor asupra consumului.

;n ultima umătate a secolului LL au apărut %i alte concepte care au in,luenţat decisi" dez"oltarea teoriei economice.Teoria aşteptărilor raţionale a apărut pentru prima dată ntr$un articol al lui ./. ut* &1961' despre piaţa asi+urărilor %i piaţa bunurilor.

Politicile Wenesiene tradiţionale s$au do"edit ine,iciente n rezol"area problemelor economiei Statelor Bnite ale !mericii. !st,el- economi%ti ca ?./.0ucas- . Sar+ent sau . Rallace au dez"oltat ideile lui ut* prin care se a,irmă că- datorită e"oluţiei impre"izibile a preţurilor- a+enţii economici %i,ormează anumite a%teptări cu pri"ire la e"oluţia acestora n "iitor. !st,el- orice ncercare de inter"enţie sistematică a statului n economie "a ,i ani*ilată

de anticipările a+enţilor economici care "or pre"edea att e"oluţia preţurilor ct %i a posibilelor politici +u"ernamentale. Introducerea teoriei a%teptărilor raţionale a condus la utilizarea unui aparat matematic comple)- bazat pe "ariabile aleatoare- estimări econometrice- teste %i pro+noze probaliste. !ceastăteorie nu e)plică nsă complet modul de ,ormare a preţurilor- iar principala critică ce i$a ,ost adusă este aceea că preţurile nu sunt ntotdeauna su,icientde ,le)ibile pentru a curăţiD piaţa &a o aduce către ni"elul de ec*ilibru'.

<onetarismul. :ebutul teoriei monetariste este marcat de publicarea de către ilton (riedman &19#6' a teoriei cantitati"e a banilor. Cel maiimportant rezultat obţinut de (riedman %i 8coala de la C*ica+o a ,ost acela că masa monetară nu este in,luenţată de rata dobnzii- deci este o "ariabilăe)o+enă care poate ,i ,olosită n politicile de relansare economică.

(riedman %i eiselman au ,ăcut o comparaţie ntre modelul simpluD Wenesian %i cel monetaristD pentru 27 de cicluri economice din economiaS.B.!. %i au căutat să arate că "iteza de circulaţie a banilor este o "ariabilă mai stabilă dect multiplicatorul Wenesian al "enitului. !cest studiu a ,ostrespins de curnd- demonstrndu$se că modelele comple)e Wenesiene au aceea%i putere e)plicati"ă ca %i cele monetariste.

Bltimul s,ert de secol a ,ost dominat de disputa dintre teoriile monetariste %i cele ,iscale. Pe de o parte sunt adepţii lui ilton (riedman- care

a,irmă că cel mai important ,actor prin care se poate re+lementa dinamica economiei este masa monetară. :e cealaltă parte sunt economi%tii Wenesieni%i neoWenesieni care a,irmă ,aptul că "eniturile sunt a,ectate n special de măsurile care in,luenţează componentele cererii a+re+ate &consum- c*eltuieli publice- ta)e %i impozite'. Primii nea+ă puterea de inter"enţie a politicii ,iscale n economie- n timp ce ultimii susţin prioritatea politicii ,iscale A bu+etare n raport cu cea monetară. ;n timp ce monetari%tii analizează măsurile de politică economică pe termen lun+- Wenesienii e,ectuează analize predominante pe termen scurt.

).2. Mecanismul cererii a9re9ate şi ofertei a9re9ate de unuri şi ser$icii

;n capitolele precedente au ,ost utilizate modele statice simple care descriu mecanismele de austare macroeconomică pe baza a cte două"ariabile endo+ene- celelalte ,iind considerate e)o+ene. ;n această cate+orie intră nu numai preţurile bunurilor %i ser"iciilor- o,erta de bani- ci %i cererea%i o,erta de muncă- salariul real- producti"itatea muncii etc. Prezentarea din acest capitol se bazează pe ideile teoriei economice clasice- neoclasice %i

Wenesiene- iar +radul de apro,undare asi+ură doar suportul %tiinţi,ic necesar ,undamentării politicilor macroeconomice. ;n capitolele următoare- maiales n cel dedicat in,laţiei %i %omaului %i n cel dedicat ,luctuaţiilor ciclice ale economiei- "or ,i reluate unele aspecte tratate anterior mai succint.

).2.1. Identificarea principalelor intercondiionări

odelele cererii a+re+ate &C ' %i ale o,ertei a+re+ate &O!' sunt instrumente lo+ice %i analitice destinate e"idenţierii intercondiţionărilor dintre

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 84/202

odelele cererii a+re+ate &Ce!' %i ale o,ertei a+re+ate &O!' sunt instrumente lo+ice %i analitice destinate e"idenţierii intercondiţionărilor dintreni"elurile a+re+ate ale producţiei %i preţurilor.

Curba cererii a+re+ate este ,ormată din puncte care reprezintă combinaţii posibile ntre ni"elul a+re+at al preţurilor %i ni"elul producţiei a+re+ate pentru care piaţa bunurilor %i ser"iciilor %i piaţa acti"elor ,inanciare sunt simultan n ec*ilibru. Prin urmare orice punct de pe curba C e! este de,init caintersecţie a curbelor IS %i 0 corespunzătoare unor preţuri di,erite.

Curba Ce! poate ,i determinată +ra,ic din modelul IS$0- introducnd ni"elul preţurilor ca "ariabilă endo+enă.;n ,i+ura #.1. este ilustrat modelul IS$0 &zona !' %i modul n care se obţine curba C e! &zona ' plecnd de la aceasta. Punctul de ec*ilibru iniţial

este /- punct n care se intersectează curbele IS %i 0- rezultnd de aici ni"elul "enitului %i cel al ratei dobnzii. Punctului / i corespunde n zona un punct U de coordonate &M- P' care se situează pe curba Ce!.;n prima parte a analizei "om menţine constantă o,erta de masă monetară nominală &' %i "om "aria ni"elul preţurilor. Curba 0 asociată

preţului p este identi,icată n punctul U din zona - respecti" pentru "enitul M %i preţul p.:acă ni"elul preţurilor cre%te de la p la p 1- cu menţinerea constantă a o,ertei de masă monetară nominală- aceasta "a conduce la scăderea masei

monetare reale %i ast,el curba 0 se "a deplasa la stn+a n 0 1. oul punct de ec*ilibru "a ,i /1- cu "enitul de ec*ilibru M1. ;n zona acesta "a ,ireprezentat de punctul R.

O cre%tere ulterioară a preţului la ni"elul p2 "a deplasa 0 n 02 %i urmnd aceea%i procedură- se atin+e punctul de ec*ilibru / 2- ce "acorespunde punctului L de pe curba Ce!.

54 "enitul real

Ni$elul preurilor

Rata doKnzii

8M2;p

8M1;p

8M;p:

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 85/202

/i9. ).1!st,el- curba cererii a+re+ate Ce! are o pantă ne+ati"ă %i descrie le+ătura dintre "enitul a+re+at real sau output %i preţuri. Cum curba C e! deri"ă

din intersecţia curbelor IS %i 0- toate punctele de pe Ce!reprezintă ec*ilibre- pe pieţele considerate- corespunzătoare unor preţuri di,erite.:upă cum s$a arătat n secţiunea &3.2' curba o,ertei a+re+ate &O!' descrie relaţia ce e)istă ntre ni"elul preţurilor %i producţia a+re+ată a

economiei considerate &cantitatea de bunuri %i ser"icii pe care producătorii sunt dispu%i să o aducă pe piaţă'. Pe parcursul acestui capitol se o,eră odescriere mai amplă a posibilităţilor de analiză pe baza acesteia.

;n ,i+ura #.2 se demonstrează că o cre%tere a stocului nominal de bani are ca e,ect deplasarea curbei C e! către dreapta %i ca urmare se modi,ică punctul de ec*ilibru din poziţia /7 n /1.

/i9. ).2

"enitul real

p Ce7

P )

P 1

, )

* ) * 1

, 1

0 e#

Se constată că o cre%tere

a o,ertei nominale de bani&' spore%te att ni"eluloutput$lui austat ct %ini"elul preţurilor- deci<

↑⇒ P↑ ⇒M↑

Notă. Pe parcursul lucrării"om ,olosi notaţiile<

↑ ni"elul indicatoruluicre%te

↓ ni"elul indicatoruluiscade ⇒ rezultă &are e,ectul'

→ se de lasează către

!ceastă austare se e)plică prin condiţia de ec*ilibru a pieţei acti"elor ,inanciare &AP H W$*r' Cum piaţa banilor reacţionează imediat cre%terea

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 86/202

!ceastă austare se e)plică prin condiţia de ec*ilibru a pieţei acti"elor ,inanciare &AP W$*r'. Cum piaţa banilor reacţionează imediat- cre%tereao,ertei reale de bani &AP' "a pro"oca scăderea ratei dobnzii- care- la rndul său- "a stimula ulterior cre%terea in"estiţiilor sectorului real %i sporireaoutput$ului real.

;ntruct sectorul real reacţionează cu ntrziere la aceste impulsuri- se poate considera %i presiunea in,laţionistă pro"ocată de cre%terea mai rapidăa cererii a+re+ate dect a o,ertei a+re+ate. ;n ,inal- după un proces sec"enţial de austări ale celor două pieţe- economia se stabilizează la un punct deec*ilibru &M1P1' care este n acela%i timp un ec*ilibru IS$0 &n coordonatele 1 %i r 1'.

ecanismul de austare descris mai sus se aplică %i altor impulsuri perturbatoare. !st,el- dacă considerăm o scădere a ni"elului preţurilor &P 1QP2'-

atunci- pe baza raţionamentului anterior- "om constata o cre%tere a stocului real de bani & 1AP1 2AP2- iar curba 0 se deplasează către dreapta &nsens in"ers dect n ,i+ura #.1!'. Pentru a ec*ilibra piaţa banilor este necesar ,ie să scadă rata dobnzii- ,ie să crească ni"elul producţiei reale &carespore%te cererea pentru tranzacţii'. oul punct de ec*ilibru /1 este caracterizat prin M1M2- P1QP2 %i r 1Qr 2. ;n concluzie constatăm că panta curbei Ce! estene+ati"ă- ntruct cre%terea ni"elului preţurilor reduce o,erta reală de bani- ni"elul de ec*ilibru al c*eltuielilor %i al producţiei reale. :e asemenea seremarcă ,aptul că rata dobnzii scade pe măsură ce scad preţurile o data cu deplasarea către dreapta pe curbele Ce! %i IS &"ezi ,i+ura #.1 ! %i '.

?e"enind la curba o,ertei a+re+ate &O!'- trebuie să subliniem că ea re,lectă condiţiile din pieţele ,actorilor- precum %i din sectorul real. Ca %i ncazul Ce!- ne "om concentra numai pe intercondiţionările cu sectorul real %i piaţa acti"elor ,inanciare.

;n ,i+urile #.3 %i #.4 sunt prezentate curbele O! n accepţiunea teoriei economice clasice %i respecti" a celei Wenesiene.;n cazul ipotezei acceptate de teoria clasică- curba o,ertei a+re+ate este "erticală ntruct se consideră că piaţa ,orţei de muncă este permanent n

ec*ilibru cu utilizarea totală a ,orţei de muncă. Ca urmare a acestei ipoteze- producţia reală nu poate ,i mărită peste ni"elul potenţial M[- c*iar dacă cresc preţurile ca urmare a austării salariului nominal.

/i9. ).! /i9. ).%

P 1

* *

Curba o,ertei a+re+ate n teoria lui Nenes este orizontală indicnd ,aptul că producătorii "or satis,ace orice ni"el al cererii la preţul e)istent

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 87/202

Curba o,ertei a+re+ate n teoria lui Nenes este orizontală- indicnd ,aptul că producătorii "or satis,ace orice ni"el al cererii la preţul e)istent.!depţii teoriei Wenesiene susţin că n piaţa ,orţei de muncă e)istă ntotdeauna %oma %i n consecinţă producătorii pot obţine ,orţa de muncă ,ărăcre%terea salariului nominal.

).2.2. Mecanisme de a-ustare

Conectarea modelului Ce! >O! cu modelul IS$0 ne permite să studiem- dintr$o perspecti"ă mai cuprinzătoare- e,ectul politicilor bu+etare A,iscale sau al celor monetare asupra mecanismului de austare către ec*ilibru a economiei naţionale.

Pentru nceput "om analiza e,ectele unei e)pansiuni bu+etare &,iscale' &K ↑ ' n cazul clasic. :upă cum am arătat mai sus- preţul depinde deintercondiţionarea dintre cererea a+re+ată %i o,erta a+re+ată. ;n ,i+ura #.# se remarcă ,aptul că această măsură deplasează curba Ce! n poziţia Ce!1.

/i9. ).)

<ecanismul de autoreglare din această figură se poate prezenta sintetic astfel;

&K↑ '⇒Ce! ↑ ⇒ /C⇒ P↑ ⇒ "

< ↓ ⇒ r ↑ ⇒

⇒IcompensareJ (reducerea! totală a investiţiilor private.

0a ni"elul P7 al preţului c*eltuielile cresc pnă la punctul /1 de pe curba Ce!1- determinnd e)ces de cerere de bunuri &/C'. :ar ,irmele nu potobţine ,orţa de muncă suplimentară pentru a produce la ni"elul cererii- iar ca rezultat "or cre%te preţurile. ;ncercarea producătorilor de a mări ni"elulsalariilor nominale cu intenţia de a atra+e ,orţa de muncă din alte sectoare "a contribui la cre%terea costurilor de ,abricaţie %i prin urmare %i a preţurilor.Cre%terea preţurilor reduce o,erta reală de bani %i determină cre%terea rate dobnzii %i n consecinţă scăderea c*eltuielilor a+re+ate. /conomia se "adeplasa pe curba Ce!1 pnă cnd preţurile "or cre%te su,icient ca o,erta reală de bani să se reducă la acel ni"el care determină o cre%tere a ratei dobnzii

P )

P 1

, 2

* 6

, 1

* 0e#

0e#1

care "a readuce c*eltuielile a+re+ate la ni"elul corespunzător output$ului potenţial &M['. !st,el economia "a atin+e punctul de ec*ilibru /2 cu preţuri mai

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 88/202

care "a readuce c*eltuielile a+re+ate la ni"elul corespunzător output ului potenţial &M '. !st,el economia "a atin+e punctul de ec*ilibru /2 cu preţuri maimari &P1P7' %i producţia reală nemodi,icată.

:acă transpunem aceste austări n modelul IS$0- "om obţine reprezentarea din ,i+ura #.6.

/i9. ).+

$olosind simbolurile cunoscute, rezultă următoarele a1ustări;

&K↑ '⇒ &IS→ IS1'⇒ /C⇒ P↑ ⇒ "

< ↓ ⇒ &0→01'⇒ r 1↑

&n punctul /2'

eoria clasică susţine că n acest caz cre%terea c*eltuielilor reale ale +u"ernului conduce la compensarea totală sau- alt,el spus- reducereain$estiiilor pri$ate cu aceeaşi sumă cu care au sporit c(eltuielile pulice . !ceastă situaţie este determinată de limitarea o,ertei a+re+ate la ni"elul producţiei potenţiale &M['- %i din această cauză este un efect provocat de ofertă.

@n modelul eBnesian al cererii a+re+ate e)pansiunea bu+etară &,iscală' are ca e,ect cre%terea output$ului real %i a ocupării ,orţei de muncă &"ezi,i+ura #.'.

r )

r 1

, 2

* 6

, 1

I+

I+ 1

5# 7 1

"rin creşterea celtuielilor publice, curba & e0 sedeplasează la dreapta în poziţia & e04. =a intersecţiacu :0 se identifică noul ecilibru E 4 de coordonate(2 4 , " ? !. Trebuie remarcat că în piaţa banilor are loccreşterea ratei dobAnzii şiîn consecinţă se manifestăenomenul de compensare

sau înlocuire (provocat decerere .

P )

* )

, 1

5# ,

P 0

e#1

0 e#)

* 1

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 89/202

/i9. ).,Sinteza e,ectelor politicilor bu+etare &,iscale' e)pansioniste este prezentată n tabelul #.1.

5aelul ).1 ,fectul politicilor bu8etare fiscale! expansioniste

Ce! Producia Rata doKnzii Preurile

eoria clasică 7

eoria Wenesian 7

Expansiunea monetară n condiţiile teoriei clasice este analizată +ra,ic n ,i+ura #.5. Punctul de ec*ilibru iniţial /7 se a,lă la intersecţia Ce!7 %i O!g M[. :acă stocul nominal de bani "a cre%te- atunci curba cererii a+re+ate se deplasează n poziţia C e!1 %i ntruct o,erta a+re+ată este ,i)ă- se "adeclan%a o cerere n e)ces de bunuri %i ser"icii &/C'. (irmele care ncearcă să$%i e)tindă producţia prin an+aare de ,orţă de muncă suplimentarătrebuie să accepte cre%terea salariilor %i deci a costurilor de ,abricaţie. Ca răspuns "or cre%te preţurile- iar o,erta reală de bani & A P ' "a re"eni la ni"elulsău iniţial- %i n consecinţă preţurile "or nceta să crească. Cnd economia atin+e noul punct de ec*ilibru &/ 2' Ce! "a ,i din nou n ec*ilibru cu O! %i presiunea in,laţionistă "a dispărea. Se constată că austarea sec"enţială &/7$/1$/2' nu modi,ică ni"elul producţiei a+re+ate reale- ci doar ni"elul preţurilor- care cre%te proporţional cu o,erta nominală de bani. ai trebuie remarcat ,aptul că n punctul de ec*ilibru /2 att o,erta reală de bani- ct %irata dobnzii re"in la ni"elul iniţial.

P )

P 1

, 2

* 6

, 1

, )

P 5#

0 e#1

0 e#)

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 90/202

/i9. ).

<ecanismul de a1ustare este;

&↑ '⇒ &Ce!7→Ce!1'↑ ⇒ /C⇒ P↑ -r ↑ ⇒ "

< ↓ ⇒ &r H r 7'.

;n ipoteza propusă de Nenes- cu O! orizontală %i deci preţuri constante- e)pansiunea monetară "a pro"oca doar cre%terea ni"elului de ec*ilibrual producţiei reale. i"elul e)pansiunii producţiei depinde de mărimea multiplicatorului politicii monetare- care determină ct de mult se deplaseazăcurba Ce!.

;n tabelul #.2 se prezintă o sinteză a e,ectelor politicii monetare e)pansioniste.5aelul ).2

,fecte ale politicii monetare expansioniste

Indicatori Ce7 ProduciaRata

doKnzii PreurileStoculreal deani

eoria clasică 7 7 7eoria Wenesiană $ 7

:ezbaterile din literatura de specialitate pe această temă demonstrează că ipotezele %i condiţiile impuse de cele două teorii analizate anterior nucorespund realităţilor din economia contemporană- ele putnd ,i acceptate ca ni%te modele$limită ntre care se nscriu situaţiile concrete.

!st,el- teoriei clasice i se repro%ează ,aptul că n orice economie e)istă un anumit ni"el al %omaului ,ricţional sau al %omaului naturalD. 5eorianeoclasică a cererii a+re+ate a rela)at ipoteza prea se"eră a teoriei clasice prin acceptarea ipotezei că %omaul este ntotdeauna la ni"elul ratei naturale %ică sectorul real operează la ni"elul producţiei potenţiale &M['.

5eoria clasică a o,ertei n combinaţie cu modelul IS$0- care descrie cererea a+re+ată n economie- are implicaţii importante pentru analizamecanismelor de austare macroeconomică.

;ntruct prin ipoteză output$ul este menţinut la ni"elul său potenţial cu salarii mari %i preţuri ,le)ibile- politica monetară %i cea ,iscală nu "or a,ecta ni"elul producţiei reale. Politica ,iscală &bu+etară' a,ectează ni"elul ratei dobnzii %i distribuirea c*eltuielilor ntre +u"ern %i sectorul pri"at %intre consum %i in"estiţii.

Politica monetară a,ectează doar ni"elul preţurilor. !ceste e,ecte ale politicilor monetare asupra producţiei sunt ncorporate n teoria cantitati"ă a banilor- care a,irmă- n ,orma sa tare- că ni"elul preţurilor este proporţional cu stocul de bani din economie &o,erta de masă monetară'.

Neutralitatea anilor caracterizează situaţia n care modi,icarea stocului de bani din economie &' are ca e,ect "ariaţia preţurilor- ,ără nicio

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 91/202

ţ & ' ţ p ţ -in,luenţă asupra "ariabilelor reale< ni"elul producţiei- rata dobnzii %i ni"elul de utilizare a ,orţei de muncă. /ste necesar să remarcăm că %i aceastăipoteză are implicaţii puternice n politica macroeoconomică. !st,el- dacă banii sunt neutri- atunci prin reducerea o,ertei de bani se poate u%or eliminain,laţia. ;n realitatea economică este ,oarte di,icil să se reducă in,laţia ,ără a produce recesiune.

!naliza e,ectelor di,eritelor politici macroeconomice aplicate la ni"elul economiilor naţionale- precum %i rezultatele unor cercetări statisticedemonstrează că teoria neutralităţii banilor nu se con,irmă. ;n concluzie modi,icarea o,ertei de bani are e,ect asupra ni"elului output$ului real %i decicurba O! pe termen scurt nu poate ,i "erticală.

).!. 3ferta de ani. Mecanismul expansiunii monetare

-.3.1. Definirea conceptelor de ba/ă

Sistemul monetar mondial s$a deplasat lent n ultimii %aizeci de ani către utilizarea conceptului de bani ,ără acoperire n bunuri & fiat moneB'.!si+urarea ec*ilibrului dintre cererea de bani necesară e,ectuării tranzacţiilor din economie %i stocul de bani n circulaţie sau o,erta de bani este realizată prin intermediul sistemului bancar.

;n maoritatea ţărilor e)istă o bancă centrală mai mult sau mai puţin independentă ,aţă de +u"ern- care controlează acti"itatea băncilor comerciale. ecanismul de ,uncţionare a sistemului bancar este descris succint n cele ce urmează.

O,erta de bani constă n cantitatea de monedă a,lată n mna publicului- la care se adau+ă depunerile la băncile comerciale sau C/C. Operaţiunilezilnice ale băncilor comerciale- de acordare %i primire de mprumuturi- produc cre%terea %i scăderea depozitelor bancare. Spre e)emplu- cnd o bancă

comercială o,eră un mprumut unui client- ea creează simultan un depozit. Crearea unui depozit de către băncile comerciale este re+lementată de bancacentrală- care condiţionează ni"elul depozitului de e)istenţa unei rezer"e n bani lic*izi. Prin cre%terea sau diminuarea ni"elului rezer"elor- bancacentrală poate controla e,ecti" o,erta de bani din economie.

O altă componentă cu impact important asupra mecanismului o,ertei de bani este bu+etul +u"ernului. Operaţiunile sale ,inanciare curente suntconduse de trezoreria ministerului de ,inanţe- care colectează "enituri din ta)are %i ,inanţează plăţile pentru c*eltuieli %i trans,eruri. ;n situaţia cndtrebuie ,inanţat un de,icit sau un surplus- trezoreria "a "inde sau "a cumpăra titluri de stat &' de pe piaţa de capital. otalul acestei datorii &' este n parte deţinut de banca centrală &'- iar cealaltă parte- de a+enţii pri"aţi din economie &P'- deci<

H P &#.1'

Cnd banca centrală cumpără orice ,el de acti" ,inanciar- o cantitate e+ală de bani este pusă n circulaţie. !cti"ele băncii centrale se compun din- rezer"a n aur precum %i "alută- iar pasi"ele sunt constituite din titluri emise de banca centrală %i depozite ale băncilor comerciale.

(irmele %i +ospodăriile deţin o parte din titlurile emise de banca centrală- iar cealaltă parte se constituie ca rezer"e n sistemul băncilor comerciale. ăncile pri"ate creează noi depozite- ,ăcnd mprumuturi către ,irme %i +ospodării- pe baza deţinerii de rezer"e bancare. ;n măsura n carea+enţii pri"aţi pot emite cecuri pe baza depozitelor pe care le deţin- băncile comerciale participă la cre%terea o,ertei de bani.

anca centrală poate in,luenţa o,erta de bani- inclusi" depozitele băncilor comerciale- prin controlul bazei monetare.

aza monetară &' se de,ine%te ca sumă a rezer"elor sistemului bancar &?' %i moneda n circulaţie deţinută de public &CP'- deci se poate

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 92/202

& ' % & ' % ţ ţ p & ' pscrie relaţia<

H ? CP. &#.2'

O,erta nominală de bani &' constă n depozite ale clienţilor n sistemul bancar &:P'- la care se adau+ă moneda n circulaţie deţinută de publicCP- deci

H :P CP. &#.3'

Comportamentul publicului- al băncilor comerciale %i al băncii centrale determină ni"elul o,ertei de bani. rei "ariabile sunt determinate n acestmecanism<

a' raportul dintre "olumul banilor lic*izi n circulaţie deţinuţi de public %i depozitele acestuia n sistemul bancar< c p H "

<& =

b' rata rezer"ei obli+atorii h7< stabilită de anca aţională %i rata rezer"ei- h practicată e,ecti" de băncile comerciale<

h Hbancare Depozi te

bancare zerve?eQ 1.

i"elul acestui indicator depinde de h7 %i rezer"a e)cedentară &?/' a băncii respecti"e=

c' baza monetară.Instrumentele de care dispune banca centrală pentru a controla o,erta de bani sunt<1' stabilirea ratei minime obli+atorii h7 pe care băncile comerciale o aplică depozitelor la cerere=2' modi,icarea ni"elului rezer"elor la băncile comerciale din iniţiati"a acestora sau a băncii centrale=3' tipărirea de bani.In,luenţarea o,ertei de bani prin mecanismul rezer"elor se e,ectuează prin trei mecanisme- ce sunt prezentate succint n continuare.

• Operaţiunile pe piaţa acti"elor ,inanciare &O' constau n "nzarea sau cumpărarea de către banca centrală a unor acti"e ,inanciare &titlurisau certi,icate de stat' n sc*imbul banilor. Prin "nzarea acestora n sc*imbul banilor se restrn+e o,erta de bani- iar prin cumpărare se măre%te.

:acă banca centrală cumpără acti"e plătind cu cecuri- acestea de"in rezer"e ale băncilor comerciale care le o,eră posibilitatea să creeze noi

depozite- prin care ele e)tind "olumul creditelor acordate clienţilor- %i ast,el cre%te o,erta de bani. !ceste operaţiuni asi+ură controlul zilnic al o,ertei.• Operaţiunea de discount &O:' constă n utilizarea oportunităţii create de banca centrală pentru băncile comerciale de a obţine rezer"eadiţionale prin mprumut la o rată de discount &r d' mai mică dect rata reală a dobnzii practicată pe piaţă &r d Q r'.

• Operaţiunea de modi,icare a ratei obli+atorii de rezer"ă h7 al cărei e,ect se mani,estă ast,el<h7↑ ⇒ ↓ sau h7↓ ⇒ ↑ .

-.3.2. 7ecanismul expansiunii monetare

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 93/202

?eprezentarea +ra,ică &,i+. #.9' a relaţiei &#.2' e"idenţiază raportul de mărime dintre di,eritele componente ale o,ertei de bani.

/i9. ).0

/,ectund o serie de operaţiuni simple asupra relaţiilor &#.2' %i &#.3'- obţinem<

H & cp 1' V :p- cu cp H p

<& - &#.3'

H &cp h' V :p- cu h H p D

6- &#.4'

< H

1 H mm1. &#.#'

Indicatorul mm- denumit multiplicatorul banilor- este raportul dintre stocul nominal de bani din economie %i baza monetară. ?escriind relaţia&#.#' sub ,orma H mm V - constatăm că o,erta de bani este determinată de mm &mm ↑ ⇒ ↑ '- rata rezer"ei monetare h & h↓ ⇒ mm↑ ' %i cp&cp↓⇒ mm↑ '.

Cel mai simplu model al e)pansiunii stocului de bani &]' rezultă din relaţia sa cu ? %i h- denumită %i multiplicatorul rezer"ei.

] H ρ

1V ]?. &#.6'

:in relaţia &#.3' rezultă doi indicatori utili analizei cantitati"e ce urmează- %i anume<a' nclinaţia publicului pentru bani lic*izi<

H ⇒ <

<& p Cp H V =

b' nclinaţia publicului pentru depozite< &1$' H ⇒

D p :p H &1$' V .

(olosind acest indicator %i rata rezer"ei obli+atorii h7- "om deduce o e)presie numerică pentru ni"elul rezer"ei obli+atorii &??'< ?? H h7 V :p H h7 &1$' V . &#.'

<&p <&p

Dp/e constată că D p F 6

şi în consecinţă < F %<

?ezer"a totală &?' a sistemului bancar se poate măsura utiliznd sursele de constituire %i direcţiile de utilizare<

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 94/202

?P ?I g ?g ?? ?/ Cp- &#.5'

unde<?P > rezer"e proprii ale băncilor=?I > rezer"e mprumutate=

?/ H ∑i

&?i > ??i' > rezer"ă e)cedentară

Partea stn+ă a relaţiei &#.5' reprezintă sursa- iar cea dreaptă- modul de utilizare a rezer"ei totale. !ceastă relaţie permite identi,icareainstrumentelor de politică monetară pe care banca centrală le controlează<

?P H ?? ?/ > ?I Cp H ?? ?0 Cp- &#.9'

unde< ?0 H ?/ > ?I.

;nlocuind n &#.9' pe Cp %i ?? cu e)presiile deduse anterior- obţinem

?P H h7 &1 > ' V ?0 V . &#.17'

/)plicitnd pe - obţinem următoare ecuaţie a o,ertei de bani<

H ( )β ρ β −+ 17

6" $ ( )β ρ β −+ 17

6=- &#.11'

cu proprietăţile< 6"

∂∂

7= 6=

∂∂

Q7=β ∂

∂ < Q7=

7 ρ ∂∂ <

Q7.

!naliza relaţiei &#.11' o,eră următoarele concluzii<1' o,erta de bani cre%te cnd banca centrală ,urnizează un "olum mai mare de rezer"e nemprumutate &rezer"e proprii'- n principal cumpărnd

titluri emise de +u"ern=2' o,erta de bani scade cnd rezer"ele libere &?0' cresc.ăncile comerciale- prin decizii pri"ind ?/ %i ?I- determină ?0. anca centrală determină direct h 7- ?P prin mecanismul O- iar ?I prin

mecanismul O:- iar +ustul publicului pentru lic*idităţi sau depozite determină pe .

Prima componentă a relaţiei &#.11' dă proporţia o,ertei determinată n principal din iniţiati"a băncii centrale- ce poate ,i considerată ca parteae)o+enă a o,ertei.;n s,r%it- al doilea termen al relaţiei dă proporţia o,ertei care este n principal endo+enă- determinată de sistemul bancar ca răspuns la

oportunităţile create de cererea de mprumut %i dobndă.:in ecuaţia de ec*ilibru al pieţei banilor- modelul e)tins- &r 7' A P7 H W &7' l &r 7'- se obţine cererea pentru tranzacţii care susţine ni"elul de

ec*ilibru al output$ului<

( )

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 95/202

W &7' H( )

r < $ l ( )

7r . &#.12'

!cest rezultat arată că pentru r 1 r 7 o,erta reală de bani se e)tinde prin reducerea rezer"elor libere &?0'.O altă direcţie prin care se e)tinde modelul 0- propusă de (riedman- constă n includerea "itezei de rotaţie ca "ariabilă endo+enă %i

considerarea elasticităţii cererii reale de bani n raport cu output$ul real ca ,iind apro)imati" e+ală cu unu<

0 &-r' H p V V( )r v1 - &#.13'

unde< > output$ul real="&r' > "iteza de rotaţie a banilor.eoria cantitati"ă modernă a banilor a demonstrat că ipoteza "&r' H constant este o ipoteză nerealistă.;n capitolul In,laţia %i %omaulD se "or relua dintr$o altă perspecti"ă unele aspecte ale teoriei cantitati"e a banilor.

CAPITOLUL 6

M7CR34C3N3MI4 [email protected] 4C3N3MIC4 IN54RN7DI3N784

+.1. Noiuni fundamentale ale relaiilor economice internaionale.

;n economia contemporană ţările e,ectuează sc*imburi de bunuri %i ser"icii din mai multe raţiuni<

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 96/202

j :atorită condiţiilor climatice unele bunuri nu sunt disponibile peste tot n lume= multe dintre bunurile a+ricole sunt n această situaţie=j ?esursele naturale nu sunt distribuite n mod e+al n lume. :e e)emplu unele ţări nu deţin rezer"e de petrol sau cărbune- n timp ce pentru alte

ţări aceste resurse sunt n e)ces=j e*nolo+iile %i aptitudinile nu sunt- de asemenea- distribuite n mod uni,orm. Bnele ţări au ni"el te*nolo+ic mai ridicat iar altele mai scăzut %i

de aici tendinţa de a produce bunuri di,erite=j :eoarece unii ,actorii de producţie %i resursele naturale tind să ,ie imobile- este mai con"enabilă specializarea n producţia bunurilor ce

utilizează ,actori pentru care e)istă un a"anta n ,abricaţie %i e)portul bunurilor ast,el obţinute n sc*imbul unor produse care nu pot ,i ,abricate ncondiţii e,iciente. Specializarea %i sc*imbul cresc ni"elul producţiei n ntrea+a lume %i asi+ură posibilitatea atin+erii unui ni"el de trai mai ridicat.

:ar intensitatea actuală a interdependenţelor economice dintre statele > naţiuni este o consecinţă a unor trans,ormări ndelun+ate de naturăcantitati"ă- dar mai ales calitati"ă.

$ ;n prima etapă sau e,ectuat sc*imburi de bunuri ntre popoare- teritorii %i ţări- pro"ocate de cre%terea di"iziunii muncii %i a specializării. Saltulcalitati" a apărut atunci cnd s$a constatat că sc*imbul asi+ură cre%terea e,icienţei acti"ităţilor economice. :e aici s$a conturat ideea de unitateeconomică- ordine politică %i uridică- susţinută %i de cea reli+ioasă. ;n /"ul ediu "ec*ile centre comerciale au ,ost nlocuite cu altele noi &Eeneţia-Keno"a- a+dad- ini > o"+orod etc.'- bunurile de consum continuă să ,ie principalul obiect al tranzacţiilor %i apar unele ,orme de or+anizaţiicomerciale. ;n secolul al LII > lea se conturau cinci nuclee ale comerţului la mare distanţă< a' azinul editeranian= b' area altică= c' OceanulIndian %i area ?o%ie= d' C*ina= e' Uona central asiatică.

$ ! doua etapă care ncepe la s,r%itul /"ului ediului a constat n formarea pieţei mondiale.

arile descoperiri +eo+ra,ice %i cuceririle coloniale din secolul LEI >lea au atras n circuitul economic "aste re+iuni de pe +lob crend comerţulla mare distanţă %i +ermenii pieţei mondiale.!pariţia marilor manu,acturi %i cre%terea ne"oii de materie primă- impactul re"oluţiei industriale asupra e,icienţei muncii- precum %i apariţia

economiilor naţionale ca entităţi de sine stătătoare- au asi+urat premisele consolidării pieţei mondiale.Cea de a treia etapă se des,ă%oară n secolul al LIL > lea cnd sau ,ormat statele > naţiuni care au uni,icat %i autonomizat acti"ităţile social >

economice. ;ntruct relaţiile economice dintre ţări au de"enit permanente- constituindu$se pe principiul ordinii comerciale %i al economiei monetare se poate aprecia că economia mondială s$a consolidat.

:in punctul de "edere al conţinutului sc*imburilor economice remarcăm două stadii ale mondializării economiei<1. ondializarea prin comerţ e)terior- care se nscrie n perioada de după prima re"oluţie industrială pnă la nceputul secolului LL %i se

caracterizează prin cre%terea ,lu)urilor de bunuri %i ser"icii importate %i e)portate de ţările partenere. Politicile economice ale statelor naţionale erauconcentrate pe ec*ilibrarea balanţelor comerciale.

2. Cel de al doilea stadiu a nceput să se contureze după primul război mondial %i constă n cre%terea ponderii in"estiţiilor e)terne de capital ncomparaţie cu comerţul internaţional. :atorită dez"oltării rolului ,irmelor transnaţionale se mani,estă o tendinţă de inte+rare a acti"ităţilor economice lascară planetară.

Politica economică a ţărilor %i concentrează atenţia pe ec*ilibrarea balanţelor lor de plăţi e)terne.?elaţiile economice internaţionale sunt bilaterale sau multilaterale %i se constituie din totalitatea tranzacţiilor economice dintre parteneri. !ceste

tranzacţii +enerează di,erite ,orme de ,lu)uri %i operaţiuni<

a' ,lu)uri de măr,uri %i operaţiunile comerciale corespunzătoare=b' ,l i d i ii i i il i l

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 97/202

b' ,lu)uri de ser"icii %i operaţiunile necomerciale corespunzătoare=c' ,lu)urile de capital %i operaţiunile ,inanciare corespunzătoare.O cate+orie specială o constituie fluxurile de forţă de muncă care prin amploarea din perioada contemporană au impus adoptarea unor

re+lementări interstatale.

Definţia 9.1. Economia mondială este constituită din totalitatea economiilor naţionale, a societăţilor transnaţionale, a organizaţiilor economiceinterstatale- precum %i din relaţiile economice dintre acestea.

rebuie remarcat ,aptul că economia mondială actuală nu se reduce la s,era circulaţiei bunurilor %i capitalului ,inanciar ci cuprinde %i s,erele producţiei materiale %i a cercetării %tiinţi,ice.O societate transnaţională este o ,irmă care %i$a e)tins acti"itatea economico > ,inanciară peste +raniţele ţării de ori+ine. /a este ,ormată dintr$o

societate principală %i un număr de ,iliale care ,uncţionează n alte ţări. Definiţia 9.2. &omerţul exterior al unei ţări constă în totalitatea tranzacţiilor de import şi export efectuate cu partenerii săi.:esc*iderea unei ţări către comerţul e)terior se măsoară prin indicatorii<$ ponderea importurilor ,aţă de totalul utilizărilor &PK Import'=$ ponderea e)porturilor n totalul utilizărilor=$ "olumul comerţului e)terior &/) Im' pe locuitor=$ nclinaţia medie spre import FIm H ImAPK sau ImAPI &P'G=$ nclinaţia mar+inală spre import sau spre e)port<

im H71

") ")

# # mom

−−

sau im H "#%

# m

∆∆

ex H71

") ")

E E xp xp

−

− sau e) H

"#%

E xp

∆

Conceptul de macroeconomie descisă este analo+ cu cel de sistem desc*is &n cone)iune directă %i in"ersă cu mediul n care e)istă' a"ndsemni,icaţia de economie naţională conectată la economia mondială prin relaţii de comerţ e)terior.

;n ,uncţie de potenţialul economic %i de impactul asupra pieţelor mondiale a economiilor naţionale- deosebim<@ economie desc*isă mare- care prin dimensiunea %i puterea sa economico > ,inanciară determină ,ormarea preţurilor %i a ratei dobnzii att n

economia internă ct %i pe pieţele internaţionale=@ economie desc*isă mică care nu poate e)ercita o in,luenţă semni,icati"ă asupra "ariabilelor pieţelor mondiale- prelund ca date att preţurile ct

%i ratele dobnzilor.

&ircuitul economic mondial - constituit din ,lu)urile economice dintre ţări %i dintre di,erite instituţii %i or+anisme internaţionale- este asi+urat prinl ii ,i i

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 98/202

relaţii ,inanciar > monetare.0a Con,erinţa monetară %i ,inanciară de la retton Roods din 1944 a ,ost creat sistemul monetar internaţional bazat pe etalonul aur > de"ize %i n

cadrul acestuia- pe dolar ca principala monedă de rezer"ă. (uncţionarea normală a acestui sistem a contribuit la dez"oltarea %i stabilitatea sc*imburilor internaţionale.

:upă 197 au apărut tensiuni n ,uncţionarea sistemului- pro"ocate de scindarea pieţei aurului- care a constituit prima bre%ă a sistemului- apoi dede"alorizarea dolarului- de de,icitele cronice ale balanţei de plăţi a S.B.!.- de e)cedentele nre+istrate de alte state &Kermania- aponia- !n+lia' %i n,inal de suspendarea o,icială a con"ertibilităţii n aur a dolarului. oate aceste tensiuni asociate cu criza ener+etică %i de materii prime din 193$194 aua"ut ca e,ect apariţia unor di,icultăţi serioase n controlul balanţelor de plăţi.

Prin tratatul de la aastric*t &1992' s$a n,iinţat Bniunea /conomică %i onetară &B./..' n cadrul Bniunii /uropene &B./.'.oneda euro a ,ost lansată de anca Centrală /uropeană &C/' care ,uncţionează ca instituţie independentă ce controlează zona euro- răspunznd

numai n ,aţa Parlamentului /uropean.(uncţionarea B./.. contribuie la reducerea riscului "alutar- cre%terea stabilităţii monedei precum %i ,luidizarea tranzacţiilor dintre ţările uniunii.Sc*imburile economice internaţionale impun relaţii băne%ti ntre parteneri. otalitatea ,ormelor %i instrumentelor de plată ,olosite n tranzacţiile

comerciale- ,inanciare sau credit constituie mi1loacele de plată internaţionale- e)primate n di,erite "alute. "iaţa valutară asi+ură "nzările %i cumpărările de "alută %i de de"ize.Ealutele sunt constituite din monede naţionale care au circulaţie- putere de plată %i pot ,i stocate ca rezer"e %i n alte ţări dect cea emitentă.&onvertibilitatea unei monede naţionale constă n proprietatea acesteia de a se sc*imba liber cu alte monede- prin "nzare > cumpărare pe piaţa

"alutară cu scopul e,ectuării unor plăţi sau trans,eruri determinate de tranzacţiile comerciale sau necomerciale.Kradul de con"ertibilitate se stabile%te de (..I. pe baza unor condiţii ce rezultă din starea %i e"oluţia economiei naţionale- de compatibilitateacadrului uridic naţional cu cel internaţional- precum %i de stabilitatea sistemului său politic.

Ealutele se pot clasi,ica după di,erite criterii<$ după ,orma de păstrare deosebim "alută n numerar &e,ecti"ă' %i "alută n cont=$ după modul de presc*imbare distin+em "alute con"ertibile &monede naţionale ce se sc*imbă ntre ele'- necon"ertibile- trans,erabile &+radul de

con"ertibilitate este stabilit printr$o nţele+ere' %i liber utilizabile &au con"ertibilitate totală recunoscute de (I %i alte or+anizaţii internaţionale'. <onedele internaţionale circulă n a,ara +raniţelor statului emitent- au mare putere liberatoare %i ser"esc ca miloc de plată %i de rezer"ă pe piaţa

internaţională. :eosebim două cate+orii<@ monede naţionale care prin nsu%irile lor capătă acest atribut &dolarul S.B.!.- euro- lira sterlină- enul aponez'= @ instrumente monetare %i unităţi de cont emise de or+anisme ,inanciare internaţionale &unităţi monetare arti,iciale' dintre care enumerăm<

$ :.S.. &:repturile Speciale de ra+ere' care reprezintă o unitate de cont emisă de (I= nu ndepline%te toate ,uncţiile unei monedeinternaţionale pentru că au circulaţie limitată %i trebuie con"ertite ntr$o monedă con"ertibilă.

$ /.C.B. &/uropean Currenc Bnit' > emisă de Sistemul onetar /uropean &S/' ca unitate de cont utilizabilă n ţările membre=$ /.B.!. &/uropean Bnit o, !ccount' > unitate de cont europeană compusă din anumite cantităţi de monede ale C././=$ !..B. &!ssian onetar Bnit' este monedă arti,icială ,olosită de Bniunea de Clirin+ !siatică pentru tranzacţiile ntre ţările membre.

j Devizele sunt acti"e ,inanciare ,ormate din "alute e,ecti"e %i cecuri- titluri de credit %i alte documente de "aloare e)primate n "alută- precumi d it l b t ăi ăt t tili t il d l tă l ţiil i t ţi l

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 99/202

%i depozitele bancare n străinătate- utilizate ca miloc de plată n relaţiile internaţionale.

+.2. 4ficiena comerului exterior

ăsurarea e,ectelor pe care comerţul e)terior le produce n cadrul economiei naţionale constituie interes att pentru teoria ct %i practicaeconomică. Subiectul este nsă deosebit de comple) %i n cuprinsul acestui capitol nu "om putea trata dect unele aspecte.

"rincipiul avanta1ului comparativ. 0e+ea costurilor comparati"e demonstrează că ţările pot c%ti+a din specializare- iar sc*imbul bunurilor aratădi,erenţele de cost relati" n producerea lor.

:acă bunurile sunt produse n condiţii de concurenţă per,ectă n ,iecare ţară- atunci preţurile "or re,lecta costurile &la ec*ilibru preţ H costmar+inal'- iar aceste costuri re,lectă cantităţile de ,actori de producţie &pămnt- capital- muncă %i alte resurse' utilizate n procesul producti".

Pentru a prezenta le+ea costurilor comparati"e să presupunem că două ţări- ! %i - sc*imbă doar două bunuri +1 %i +2. !mbele ţări au dimensiunicomparabile ale stocului de capital %i ,orţă de muncă- dar n ţara ! sunt condiţii mai bune pentru producerea bunului + 1 n timp ce n a+enţii economicisunt specializaţi n producerea bunului +2. Presupunem că ,actorii de producţie sunt utilizaţi complet %i resursele utilizate sunt acelea%i n ,iecare ţară pentru producerea bunurilor respecti"e. ;n tabelul 6.1 este prezentată numeric situaţia celor două ţări<

5aelul +.1

DaraProducie;unităi: 7uncă;unităi: M8 Raport

91<92

+1 +2 +1 +2 +1 +2

! 2777 477 177 177 27 4 #

477 2777 #7 #7 5 47 7-2Producţie

totalănainte de

specializare2477 2477 1#7 1#7 16 16 1

3ser$aie?;n acest e)emplu am considerat doar un sin+ur ,actor de producţie- ,orţa de muncă- pentru a e)plica di,erenţele dintre e,icienţele ţărilor

considerate. ;n ciuda acestor simpli,icări- concluziile rămn acelea%i pentru cazul +eneral.kara ! are un avanta1 comparativ n producerea bunului g 4 n comparaţie cu g G, deoarece producti"itatea medie a muncii 2<=g 4 este de # ori mai

mare dect 2<=g G &se obser"ă din ultima coloană'. Cu acela%i raţionament obser"ăm că ţara are un a"anta comparati" n producerea bunului g G.:acă ,iecare ţară se "a specializa n producerea bunului n care este mai e,icientă- atunci rezultatul este cel prezentat n tabelul 6.2< 5aelul +.2

Producie MuncăM8

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 100/202

Dara ;unităi: ;unităi:M8

g 4 g G g 4 g G g 4 g G! 4777 $ 277 $ 27 $

$ 4777 $ 177 $ 47Producţie

totală dupăspecializare 4777 4777 277 177 27 47

C%ti+ul net din specializare este de 1677 unităţi din g 4 %i 1677 unităţi din g G &"om ne+lia ,aptul că producti"itatea muncii scade atunci cnd ,orţade muncă se deplasează de la o acti"itate de alta'.

;n acest e)emplu ,iecare ţară se specializează n producţia bunului n care este mai e,icientă ,aţă de resursele ,izice deţinute %i necesare pentru producţie. :ar- n termenii scimbului comercial, decizia de specializare n producerea unui bun sau a altuia se bazează pe perspecti"ele de c%ti+ &deci%i dependenţa de preţuri' dacă producţia se modi,ică- adică<

Pentru ţara !< 0 0 g " 11 ⋅ 0 0 g " 22 ⋅ sau 0

1 0

Pentru ţara < % % g " 22 ⋅ % % g " 11 ⋅ sau %

2 %

1 &6.1'

unde< %i

0i g g " " --- &i H 1-2' sunt preţurile respecti" cantităţile din bunurile considerate produse n ţările ! %i .

;n acest moment nu putem spune care produs este mai ie,tin n ţara ! sau . Pieţele sunt acelea care modi,ică raportul preţurilor n ,uncţie decererea %i o,erta din ,iecare produs n ţările considerate. :ate ,iind rapoartele relati"e ale preţurilor- atunci sc*imbul %i mpărţirea c%ti+ului depinde decursul de scimb- care ncă nu a ,ost introdus n discuţie.

Principiul a$anta-ului asolut. :acă una dintre ţări este mai e,icientă n producţia ambelor bunuri- atunci aceasta are un avanta1 absolut . Să presupunem că modi,icăm condiţiile iniţiale prezentate n tabelul 6.1. oua situaţie este descrisă n tabelul 6.3.

5aelul +.!

Dara

Producie;unităi:

Muncă;unităi:

M8 Raport91<92

+1 +2 +1 +2 +1 +2

! 2777 1277 177 177 27 12 1-6

177

1577 477 177 177 15 4 4-#

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 101/202

Producţietotală nainte

de specializare 3577 1677 277 277 19 5 $

;n acest e)emplu ,orţa de muncă utilizată n ambele ţări este aceea%i- iar di,erenţa dintre producti"ităţi se e)plică prin e,icienţa mai mare acapitalului %i a celorlalţi ,actori de producţie. !st,el- n ţara ! e)istă un avanta1 absolut la ambele bunuri- dar un a"anta comparati" la producţia bunului+2- bun pentru care a"antaul absolut este mai mare &12A4'. kara are un a"anta comparati" pentru bunul 1- pentru care e)istă deza"anta absolutminim- Fminim &27A15- 12A4' H 27A15G.

C*iar dacă una dintre ţări are a"anta absolut- atunci poate ,i pro,itabil pentru aceasta să se specializeze n producţia acelui bun pentru care area"anta relati" mai mare- iar ţara ce este n deza"anta absolut să se specializeze n producţia bunului cu deza"antaul relati" mai mic.

!st,el- dacă ţara ! se specializează n producţia bunului + 2 %i dacă 17\ din resurse le alocă pentru producţia lui + 1- n timp ce ţara sespecializează e)clusi" n producerea bunului +1- rezultatul acestei deplasări este e"idenţiat n tabelul 6.4.

5aelul +.%

DaraProducie;unităi:

Muncă;unităi:

+1 +2 +1 +2 +1 +2

! 477 2167 27 157 27 12

3677 $ 277 $ 15 $

Producţietotală dupăspecializare 4777 2167 227 157 15-2 12

C%ti+ 277 #67 $ $ $ 7-5 4

?ezultatul unui comerţ liber este acela că n ambele ţări ni"elul de trai "a cre%te. :ar salariile reale- care se bazează pe producti"itatea absolută-"or ,i mai mari n ţara ! dect n ţara .

CKşti9ul din comer. Btiliznd acela%i e)emplu- "om analiza c%ti+ul din comerţ prin intermediul curbei posibilităţilor de producţie &,i+ura 6.1'.

171

Enainte de

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 102/202

5bservaţii:

1. (rontiera de producţie este liniară deoarece se presupune că nu e)istă randamente descrescătoare la deplasarea resurselor de la un bun la altul.2. Se+mentele !! %i sunt ,rontierele de producţie pentru cele două ţări &nainte de specializare'. Se+mentul indică ,rontiera de producţie

pentru ambele ţări &cumulate' nainte %i după specializare. Cele două a)e "or arăta cantităţile din cele două bunuri produse n total. 0imita ma)imă &pecele două a)e' "a indica producţia ma)imă ce poate ,i obţinută dacă resursele sunt alocate doar pentru producerea unui sin+ur bun.

3. Orice alocare a ,actorilor de producţie ntre cele două e)tremităţi "a arăta un punct de pe ,rontiera +enerală de producţie. :e e)emplu- dacă ne re,erim laţara !- atunci alocarea de muncă &27- 157' conduce la punctul &477- 2167' de pe se+mentul !!. !locaţia &227- 157' reprezintă punctul &4777- 2167' de pe curba .

:e asemenea- obser"ăm că termenii de scimb comercial - de,iniţi ca raportul +1A+2 trebuie să ,ie cuprin%i ntre raportul costurilor interne deoportunitate din cele două ţări &1-6 < 1 %i 4-# < 1'. Comerţul "a continua atta timp ct raportul costurilor interne de oportunitate n cele două ţări estedi,erit.

Termenii de scimb comercial descriu proporţia n care se sc*imbă bunurile produse de cele două ţări. ;n realitate bunurile ,izice sunt sc*imbatecontra unui preţ plătit n di"erse monede. :acă termenii sc*imbului "or ,i măsuraţi prin intermediul indicelui termenilor de sc*imb IS atunci "oma"ea<

IS H177

importate bunurilor preturilor

e)portate bunurilor preturilor ⋅

#ndicele

172

6upă specializare

CKşti9 din comer

Enainte despecializare

/i9. +.1

2% !2 %

Indicele pentru anul de bază este 177 O mbunătăţire a termenilor de sc*imb comercial se obţine n cazul cre%terii indicelui termenilor de sc*imb

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 103/202

Indicele pentru anul de bază este 177. O mbunătăţire a termenilor de sc*imb comercial se obţine n cazul cre%terii indicelui termenilor de sc*imb&IS'- ceea ce "a indica ,aptul că dat ,iind un "olum al e)porturilor- pentru contra"aloarea acestor e)porturi se poate obţine o cantitate mai mare de bunuri importate.

O scădere a acestui indice "a indica o nrăutăţire a termenilor de sc*imb &raport ne,a"orabil'- ceea ce "a ,ace ca pentru acela%i "olum ale)porturilor să se importe o cantitate mai mică de bunuri.

?ezumnd cele prezentate pnă acum constatăm<1. !tunci cnd două ţări au relaţii comerciale- ,iecare dintre acestea "a e)porta produsele pentru care deţine un a"anta comparati". !ceasta se "a

ntmpla indi,erent de producti"itatea absolută din cele două ţări.2. C%ti+ul obţinut din sc*imb este dat de cre%terea outputului total datorită specializării ,iecărei ţări n produsele pentru care deţine a"anta

relati".3. ;mpărţirea c%ti+ului ntre ţări depinde de raportul preţurilor produselor sc*imbate. !ceasta "a ,i e,ectuată prin intermediul termenilor de

scimb comercial - de,init mai simplu ca raport al preţurilor pe care ţările le primesc pentru bunurile e)portate %i preţurile plătite pentru bunurileimportate. :acă preţurile la e)port cresc relati" la preţurile la import- atunci termenii de sc*imb se mbunătăţesc.

4. Pe termen lun+ di,erenţele dintre producti"ităţile absolute tind să ,ie eliminate prin deplasarea ,orţei de muncă %i a altor resurse către re+iunilecu producti"itate naltă.

eoria sc*imburilor comerciale atra+e atenţia că trans,erul resurselor de la producţia unui bun către altul poate conduce la pierderi de e,icienţă %i

de asemenea- transportul bunurilor ntre ţări > care este la rndul lui costisitor > poate in,luenţa a"antaul costurilor relati"e.O re"izuire substanţială a teoriei sc*imburilor a ,ost adusă de economi%tii suedezi /li JecWsc*er %i ertil O*lin. :acă economi%tii secolului al

LIL$lea reduceau ,actorii de producţie la munca ec*i"alentă- analizele e,ectuate de către JecWsc*er %i O*lin au subliniat %i modul n care o,erta di,erităde ,actori de producţie in,luenţează sc*imbul.

?aţionamentul dez"oltat de ace%tia se ,undamentează pe ipoteze simpli,icatoare< se presupune că ,iecare ţară este caracterizată de competiţia per,ectă- utilizare completă a ,actorilor %i costuri constante n toate ramurile. (iecare ,actor de producţie are aceea%i calitate n toate ţările %i nu e)istăcosturi de transport sau bariere n calea comerţului. Cum aceste ipoteze nu sunt ndeplinite simultan n "iaţa reală- atunci modelul o,eră n primul rndtendinţe %i nu rezultate concrete- "eri,icabile.

!ceastă teorie a ,ost completată prin contribuţia lui P.!. Samuelson- iar ulterior literatura de specialitate a prezentat "arianta completă ca modelulJ.O.S. &/.(. JecWs*er- . O*lin- P.!. Samuelson'. Ipotezele pe care se ,undamentează modelele sunt<

@ a"antaul relati" n comerţul internaţional depinde de +radul de dotare cu ,actori de producţie a ţărilor=@ mecanismul de ,uncţionare a sc*imburilor internaţionale are la bază teoria e+alizării preţurilor ,actorilor de producţie %i a e+alizării "eniturilor=@ ,ormarea preţurilor pe pieţele mondiale se ntemeiază pe costul de oportunitate=@ se consideră că mecanismul comercial se bazează pe o politică economică liber sc*imbistă.

173

Prin urmare con,orm acestei teorii dotările cu ,actori de producţie sunt di,erite de la ţară la ţară. !ceasta se "a re,lecta n preţurile ,actorilor deproducţie %i "a a,ecta structura producţiei n ,iecare ţară Ca rezultat al sc*imbului "eniturile aduse de ,actori se "or deplasa ntre ţări iar salariile %i

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 104/202

producţie %i "a a,ecta structura producţiei n ,iecare ţară. Ca rezultat al sc*imbului "eniturile aduse de ,actori se "or deplasa ntre ţări- iar salariile %iratele dobnzilor din cele două ţări de"in relati" e+ale.

:acă acest ,enomen se mani,estă pe termen lun+- atunci %i preţurile ,actorilor se apropie n cele două ţări. !ceastă situaţie poate ,i realizată ncondiţiile unei mi%cări libere a ,actorilor de producţie pe plan mondial. Cum n realitate deplasarea ,actorilor este restricţionată- atunci libera circulaţie a bunurilor produse cu ace%ti ,actori poate ,i un substitut pentru deplasarea acestora- iar e,ectul "a ,i acela%i- de e+alizare a preţului ,actorilor.

!cest rezultat mai poate ,i ntlnit sub numele de teorema de egalizare a preţurilor factorilor . eorema este aplicabilă n urma unor ipoteze ,oarterestricti"e- ipoteze ce nu sunt ndeplinite n totalitate n "iaţa reală.

Printre lipsurile modelului J.O.S. amintim caracterul să static- absolutizarea teoriei subiecti"e a preţurilor- i+norarea decalaelor economicedintre ţări %i a blocaelor produse de practicile protecţioniste ale ţărilor dez"oltate economic.

abloul preocupărilor pri"ind tema supusă dezbaterii s$a completat după 1957 cu teoria propusă de P. Nru+man&.I.. > SB!' care susţine posibilitatea creării a"antaelor comparati"e de către ţările care dispun de te*nolo+ie naltă- deci se opune a"antaul comparati" creat celui o,erit decondiţiile naturale.

O parte a cercetărilor pri"ind a"antaul comparati" bazat pe ,actorii de producţie s$a concretizat prin utilizarea modelelor economico > matematice care au a"antaul e"aluării e,ectelor asupra producţiei a unor scenarii de e"oluţie n comerţul internaţional. !ceste modele au utilizat o seriede ipoteze simpli,icatoare- cum ar ,i utilizarea a doar doi ,actori de producţie &munca %i capitalul' %i presupunerea că bunurile produse sunt identice ntoate ţările %i că ,uncţiile de producţie sunt de asemenea identice n toate ţările.

estarea empirică a a"antaului comparati" a ,ost %i este di,icilă. ocmai de aceea n abordările mai ra,inateD s$au introdus clasi,icări %i

deza+re+ări mai detaliate ale ,actorilor &cum ar ,i separarea ,actorului muncă n muncă necali,icată %i muncă cali,icată sau e"idenţierea capitalului uman%i a capitalului ,izicD ata%at muncii'. :e asemenea- au ,ost rela)ate o serie de ipoteze ce pri"esc mobilitatea ,actorilor de producţie. ;n po,ida cre%teriimobilităţii ,actorilor- care ar ,i putut conduce la scăderea "olumului comerţului internaţional- acesta a continuat să prospere.

O parte a unor cercetări empirice relati" actuale &(a :utc*in > /conomia strucurală' au recon,irmat parado)ul 0eontie,. odelul JecWsc*er $O*lin $ Samuelson a ,ost de asemenea utilizat pentru a elucida misterulD parado)ului 0eontie,. 0eamer &1957' a rezol"at acest parado)- demonstrnd căSB! au ,ost e)portator net att de muncă- ct %i de capital n perioada studiată de 0eontie,.

O nouă paradi+mă n e"aluarea e,icienţei comerţului e)terior s$a conturat o dată cu apariţia unor lucrări &dintre care se remarcă cele ale luiic*ael /. Porter'. !ceasta este datorată ,aptului că teoriile e)istente nu au putut e)plica n ntrea+a sa comple)itate e"oluţia comerţului internaţional.Se pot in"oca multe e)emple care atestă ,aptul că teoria a"antaului comparati" ,undamentată pe contribuţia ,actorilor de producţie nu acoperă toatecazurile semni,icati"e.

!st,el de e)emple ar putea ,i<

1. Coreea de Sud a ,ost capabilă să$%i e)tindă e)portul de produse din unele ramuri intensi" consumatoare de capital- de%i nu dispunea de odotare satis,ăcătoare de capital ,i) &oţel- construcţii na"ale- automobile'. ;n sc*imb SB! cu o economie puternic dotată cu muncă cali,icată %i capital- aunre+istrat o scădere a cotei de piaţă pentru ramuri ca ma%ini unelte- semiconductori %i produse electronice.

2. O mare parte a comerţului mondial are loc ntre ţări industrializate care au o dotare similară cu ,actori de producţie. ai mult cercetările audemonstrat că sc*imbul are loc cu produse care consumă aceea%i proporţie de ,actori.

174

3. ;n multe industrii nu se aplică ipotezele standard ale teoriei a"antaului comparati". !st,el ipotezele potri"it cărora nu ,uncţionează economiala scară te*nolo+iile sunt identice bunurile nu sunt di,erenţiate dotarea cu ,actori este ,i)ă &constantă' ori ,actorii de producţie &%i n special munca

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 105/202

la scară- te*nolo+iile sunt identice- bunurile nu sunt di,erenţiate- dotarea cu ,actori este ,i)ă &constantă' ori ,actorii de producţie &%i n special muncacali,icată %i capitalul' nu se deplasează ntre naţiuni- nu sunt realiste pentru e)plicarea competiti"ităţii multor ramuri industriale. ;n cel mai bun cazteoria a"antaului comparati" este utilă pentru a e)plica tendinţele maore din comerţul mondial.

4. :e asemenea teoria a"antaului comparati" nu este satis,ăcătoare pentru e)plicarea competiti"ităţii la ni"elul ,irmelor. Costul ,actorilor rămneimportant n industriile dependente de resursele naturale %i unde se utilizează n proporţie mare munca necali,icată. ;n multe industrii se o,eră e)plicaţii parţiale= aceasta se ntmplă n mod special n acele ramuri care utilizează te*nolo+ii so,isticate %i muncă ,oarte cali,icată. !"antaele economiei la scarăsunt implicate n multe industrii- multe produse ,iind di"ersi,icate.

#.Klobalizarea are e,ecte deosebite asupra competiţiei nu numai n ramurile manu,acturiere ci %i n ser"icii. (irmele se concurează ,olosindstrate+ii +lobale- "nznd %i cumpărnd peste tot %i localiznd acti"ităţile acolo unde ,actorii sunt ie,tini. !st,el +lobalizarea decuplează ,irmele dedotarea cu ,actori a unei sin+ure ţări.

oul concept propus de Poter este Iavanta1ul competitivJ al ramurilor sau ,irmelor +enerat de cre%terea producti"ităţii la ni"el naţional.Conceptul este aplicabil la ni"el macroeconomic- ni"el re+ional %i al unităţilor economice- dar ,ocalizarea n cadrul acestei abordări este orientată cătrerolul ntreprinderilor n crearea e,icienţei ma)ime %i a competiti"ităţii. !utorul susţine că e,icienţa %i prosperitatea depind de crearea condiţiilor ,a"orabile pentru dez"oltarea a,acerilor- iar aceasta depinde de instituţiile care susţin acest mediuD. Prosperitatea %i competiti"itatea nu reprezintă un oc cu sumă nulă- multe naţiuni pot să$%i mbunătăţească simultan producti"itatea %i bo+ăţia. Succesul depinde de or+anizarea politicilor- a le+islaţiei %i ainstituţiilor care asi+ură cadrul necesar cre%terii producti"ităţii. ;nsă producti"itatea %i competiti"itatea necesită specializare. !ceasta se obţine princrearea unor +rupuri de ,irme interconectate- care acoperă toate "eri+ile procesului de producţie- de la apro"izionare pnă la des,acere %i care sunt

prezente ntr$o anumită zonă +eo+ra,ică sau economică- constituind o structură comple)ă- denumită +rupD sau a+lomerareD.!+lomerareaD a ,ost semnalată n %tiinţele re+ionale- +eo+ra,ice sau sociale- dar nu s$a ,ăcut le+ătura cu competiţia internaţională- n care input > urile sau ,actorii de producţie sunt accesibili din di"erse locuri &datorită reducerii c*eltuielilor de transport'. !"antaul competiti" realizeazăinterconectarea acestor concepte ntr$o "iziune nouă. Porter susţine că a+lomerărileD ,a"orizează ino"aţiile- accelerează cre%terea producti"ităţii %icreează condiţii pentru dez"oltarea unor noi ,irme. (enomenul de +lobalizare nu ,rnează ,ormarea +rupurilorD ntruct creează condiţii pentrulocalizări ,a"orabile- eliminnd barierele comerciale %i pentru in"estiţii.

:e asemenea- se atribuie +u"ernelor roluri constructi"e %i acţiuni realizabile n direcţia asi+urării mediului de a,aceri %i a competiti"ităţii.:istincţia dintre politicile sociale %i economice de"ine arti,icială ntruct ambele sunt le+ate n de,inirea mediului pentru competiţia producti"ă. !st,elrezultă că e)istă o dependenţă ntre politicile +u"ernului %i ale ,irmelor n asi+urarea producti"ităţii naţionale.

Istoria +ndirii economice a remarcat aportul pro,esorului romn i*ail anoilescu &1951$19#7' care a intrat n circuitul mondial %tiinţi,ic printeoria sa ori+inală despre rolul %i e,icienţa comerţului e)terior- ,undamentată n lucrarea *eorie du protectionisme et de lYec*an+e internationalD

&Paris- 1929'- care a ,ost tradusă n limba romnă abia n 1956 cu titlul (orţele naţionale producti"e %i comerţul e)teriorD.0ucrarea sa nu ,ace numai o critică a teoriilor clasice ale a"antaelor comparati"e %i absolute dar propune dezbaterii un model ori+inal prin carese analizează %i e"aluează e,icienţa muncii la ni"elul economiei naţionale.

Principalele concepte cu care operează autorul sunt<$ "aloarea de sc*imb conţine toţi acei ,actori %i in,luenţe care determină ec*ilibrul mondial al tuturor "alorilor=

17#

$ considerarea statului naţional ca o unitate economicăD pentru care se măsoară producti"itatea muncii ca indicator ce e)primă +ardul de utilizarea ,orţelor economice la ni"el naţional=

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 106/202

a ,orţelor economice la ni"el naţional=$ producti"itatea capitalului este secundară ,aţă de cea a muncii=$ susţine aplicarea unui protecţionism raţional care ,ace posibilă cre%terea e,icienţei muncii naţionale- protecţionismul său se opune e)ploatării

unor ţări de către altele.Concluzia +enerală a teoriei sale este că le+ea costului comparati" poate duce la ma)imizarea producţiei mondiale- dar nu %i la a ,iecărei ţări.Restricii asupra sc(imului ;comerului:. Prin e)tinderea comerţului internaţional- ,irmele naţionale intră n concurenţă cu parteneri e)terni-

,apt ce ar putea stimula scăderea costurilor de producţie %i cre%terea e,icienţei. ;n ciuda c%ti+urilor e"idente o,erite de comerţul internaţional- naţiunileadoptă ,rec"ent restricţii n ceea ce pri"e%te dimensiunea sc*imbului pentru a$%i protea economiile de e,ectul competiţiei cu străinătatea.

O ast,el de atitudine este numită protecţionism, iar restricţiile asupra comerţului pot cunoa%te di"erse ,orme<

• tari,e H ta)e asupra importurilor=• cote H limitarea ,izică a cantităţii dintr$un bun importat=• sub"enţii H plata anumitor sume producătorilor interni n scopul de a reduce preţurile lor sub cele ale concurenţei e)terne=• re+lementarea &controlul' cursului de sc*imb H limitarea sumelor n monedă străină disponibile pentru plata importurilor=• controlul ,izic H limitarea sau interzicerea accesului anumitor bunuri pe teritoriul ţării &embar+oul'.

!r+umentele +enerale ce susţin protecţionismul sunt<

• protearea unei industrii noi sau n dez"oltare > cazul industriei tinere=• eliminarea de,icitului balanţei de plăţi e)terne=• protearea economiei interne de %omaul datorat importurilor prea multor bunuri=• protearea industriilor strate+ice &cum ar ,i cele siderur+ice %i oţelului sau construcţia de na"e'=• protearea economiei interne de o competiţie neloială- incorectă- &n particular de politica de dumpin+'. ;n condiţiile n care producţia

e)cedentară este "ndută n străinătate la preţul de cost &doar pentru acoperirea costului mar+inal' sau este utilizată n producţie o ,orţă de muncă ie,tină&cum ar ,i cea a copiilor' atunci ţările a,ectate iau măsuri protecţioniste.

otu%i- protearea industriilor &sectoarelor' interne de concurenţă e)ternă pentru a le asi+ura supra"ieţuirea nu este un ar+ument ntotdeauna"iabil. Pe termen lun+- protecţia conduce la o pierdere de e,icienţă %i in"enti"itate- iar n e"entualitatea re"enirii n competiţia internaţională ,irmele

proteate nu "or putea ,ace ,aţă datorită scăderii competiti"ităţii %i a dotărilor insu,iciente.Costul protecţiei este suportat n +eneral de către consumatori- care sunt obli+aţi să plătească un preţ mai mare %i au la dispoziţie un panel mairestrns de bunuri din care să poată ale+e. :e asemenea- comerţul internaţional poate ,i cea mai bună metodă de ,ormare a le+ăturilor dintre ţări %i de promo"are a cooperării internaţionale. ;ncercările de inter"enţie n comerţul internaţional > sub o ,ormă sau alta > poate conduce la un comerţ de,icitar-din care să rezulte pierderi pentru toată lumea.

176

u se poate a,irma ,aptul că- dacă o ţară are a"anta comparati" n producerea unui anumit bun- a"antaul acesteia "a continua la in,init.Producţia se modi,ică permanent- te*nolo+iile de asemenea %i de aceea a"antaul comparati" se poate deplasa de la o ţară la alta. Sc*imbările n

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 107/202

Producţia se modi,ică permanent- te*nolo+iile de asemenea %i de aceea a"antaul comparati" se poate deplasa de la o ţară la alta. Sc*imbările na"antaul comparati" constituie o cauză maoră a şoma1ului structural .

;n,iinţarea Pieţei Bnice /uropene &PB/' de către Bniunea /uropeană &B/' este un e)emplu de teorie a comerţului internaţional pusă n practică.Ideea că nlăturarea tuturor barierelor din calea comerţului "a conduce la cre%terea producţiei %i sc*imbului a ,ost pusă n practică. Crearea Pieţei Bnice/uropene a ,ost unul din primele obiecti"e pentru ţările semnatare ale ratatului de la ?oma.

ari,ele interne asupra bunurilor industriale au ,ost eliminate n mare parte după 19- n sc*imb au rămas cte"a obstacole- care se speră să ,iedepă%ite n "iitorul apropiat. Obiecti"ul Pieţei Bnice /uropene după 1992 a ,ost propus de Pre%edintele Comisiei /uropene- acues :elors %i a ,ostinclus n Carta albă a pieţei interneD &CommissionerYs R*aite Paper Completin+ *e Internal arWetD'- iunie 195#.

Principalele bariere n calea comerţului dintre ţările Bniunii au ,ost identi,icate %i cuanti,icate de către Paolo Cecc*ini n lucrarea< *e ene,ito, a Sin+le arWetD publicată cu spriinul Comisiei /uropene. C*iar dacă tari,ele au ,ost eliminate n mare măsură după 19- au mai rămas uneleobstacole cum ar ,i<

• bariere ,izice > n particular ntrzieri la ,rontieră sau ,ormalităţi administrati"e impuse bunurilor n tranzit=• bariere te*nice > di,erenţe de re+lementări te*nice dintre di"ersele ţări componente ale Bniunii- precum %i di,erenţele dintre standarde %i

le+islaţia a,acerilor=• bariere ,iscale > urmare n special a cotelor de E! di,erite %i altor tipuri de accize %i ta)e.

;n 195# n Cartea albăD s$au identi,icat %i alte bariere<

$ restricţionarea competiţiei sau accesului la contractele o,erite de sectorul public- ceea ce reprezintă n ,apt protearea o,ertei interne=$ aranamente speciale pentru unele sectoare- cum ar ,i !ranamentul ulti,ibreD adoptat indi"idual de unele ţări etc.

+.!. *alana de plăi externe ;*P:

alanţa de plăţi e)terne este un instrument prin care se nre+istrează ncasările %i plăţile rezultate din tranzacţiile cu bunuri %i ser"icii- ,inanciare%i monetare- e,ectuate de o ţară cu partenerii săi e)terni- ntr$o perioadă de timp- de obicei un an.

Structura balanţei de plăţi este următoarea<I. Contul curent?!. unuri %i ser"icii &operaţiuni comerciale le+ate de importul %i e)portul de bunuri %i operaţiunile necomerciale le+ate de ser"icii'.. Eenituri &din muncă- din in"estiţii directe %i de porto,oliu- alte in"estiţii de capital'.

C. rans,eruri curente &ale administraţiei publice %i alte sectoare'II. Contul de capital şi financiar?!. Contul de capital &trans,eruri de capital %i ac*iziţionarea sau "nzarea de acti"e nemateriale$ne,inanciare'.. Contul ,inanciar &in"estiţii directe %i de porto,oliu- alte in"estiţii de capital- conturi n tranzit- conturi de clirin+Abarter- acti"e de rezer"ă ale

...$ aur monetar- :S- poziţia de rezer"ă a (I- de"ize con"ertibile'III. /rori %i omisiuni<

(iecare poziţie a balanţei este detaliată n mai multe posturi iar sumele de pe ,iecare rnd se nscriu n trei coloane< 1' creditAintrări- 2' debitAie%iri-3' netHcredit$debit. O re+ulă simplă a balanţei arată că orice tranzacţie ce constă ntr$o plată ,ăcută de rezidenţii interni conduce la o cre%tere a

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 108/202

' + p ţ ţ p ţ %de,icitului balanţei de plăţi &ie%ire sau debite' iar orice ncasare spore%te intrările &coloană credit'.

Ponderea cea mai mare n relaţiile economice internaţionale re"ine sc*imburilor comerciale- adică importul %i e)portul de măr,uri. ;n cate+oriasc*imburilor de ser"icii se includ ser"iciile de transport %i asi+urare a transportului de măr,uri- ser"iciile bancare pentru decontarea sc*imburilor de măr,uri- precum %i ser"iciile de turism internaţional- ntreţinerea reprezentanţelor diplomatice %i economice- "nzările %i cumpărările de licenţe- ser"iciile de po%tă- tele,on-radio- ,a)- tele"iziune.

Eeniturile includ sumele pro"enite din munca cetăţenilor naţionali care au lucrat n străinătate &intrăriAcredite'- precum %i sumele ncasate decetăţenii străini care au lucrat n ţară &ie%iriAdebite'. 0a acestea se adau+ă "eniturile din in"estiţiile directe %i de porto,oliu &dobnzi %i di"idente' ncasate&credite' %i plătite &debite'. rans,erurile &autoare- burse- cadouri- etc.' sunt +rupate pe administraţia publică %i alte sectoare.

alanţa comercială sau balanţă "izibilăD cuprinde importul %i e)portul- n timp ce balanţa in"izibilă nre+istrează ser"iciile %i trans,erurile.Soldul contului curent se calculează ca di,erenţă ntre "aloarea e)porturilor %i cea a importurilor la care se adau+ă "eniturile nete %i trans,erurile

nete. Contul curent este n surplus cnd soldul său este poziti". Importurile %i e)porturile de bunuri sunt nre+istrate la preţul (O &(ree on oard'-carereprezintă preţul la ,rontiera ţării e)portatoare %i cuprinde "aloarea măr,ii- c*eltuielile de transport pnă la +raniţa e)portatorului %i ta)e.

Preţul CI( &Cost- Insurance- (rei+*t' este preţul la ,rontiera ţării importatoare %i cuprinde preţul (O la care se adau+ă costul transportului internaţional %ita)ele de asi+urare internaţionale.

Sc(imurile de capital se di,erenţiază de celelalte tranzacţii prin durata n care au loc %i prin metodolo+ia operaţiunilor. !st,el- pentruoperaţiunile pe termen lun+ %i milociu- creditele sunt acordate de or+anisme ,inanciare internaţionale cu scopul ec*ilibrării balanţelor de plăţi ale ţărilor

membre or+anismelor internaţionale sau pentru realizarea unor pro+rame de dez"oltare ale acestora. ;n această cate+orie sunt incluse %i in"estiţiiledirecte de capital &n monedă' destinate cumpărării unor obiecti"e economice. Pe ln+ă aceste ,lu)uri de capital pot a"ea loc %i mi%cări pe termen scurt&speculati"e'. ai trebuie incluse n aceste ,lu)uri %i creditele bancare care asi+ură ,inanţarea comerţului internaţional cu bunuri de consum %i materii prime &credite pe termen scurt'- precum %i ,inanţarea importului de ma%ini %i ec*ipamente industriale &credite pe termen mediu %i lun+'.

Surplusul contului de capital- care se mai nume%te ,lu) net de capital către interior- apare atunci cnd ncasările din "nzarea acti"elor speculati"e- pămntului- depozitelor bancare %i altor acti"e depă%esc plăţile pentru ac*iziţionarea de acti"e străine.

&ontul acordurilor oficiale nre+istrează modi,icarea rezer"elor o,iciale ale ţării. ?ezer"ele o,iciale sunt reprezentate de acti"ele ,inanciarestrăine deţinute de stat %i administrate de anca Centrală. O cre%tere a rezer"elor o,iciale conduce la o balanţă ne+ati"ă a acordurilor curente.

oti"ul este acela că deţinerea de acti"e străine este pri"ită ca o in"estiţie n străinătate- ceea ce n contul de capital este e"idenţiată cu semnul minus- ca %in contul acordurilor o,iciale.

Suma soldurilor celor trei conturi este ntotdeauna zero. !st,el- pentru plata de,icitului de cont curent ,ie "om mprumuta din e)terior ,ie "om

descre%te rezer"ele o,iciale pentru acoperirea de,icitului.Cre%terea rezer"elor o,iciale se mai nume%te surplus total al balanţei de plăţi.!st,el- rezumnd cele prezentate anterior a"em<

/urplusul balanţei de plăţi 7 creşterea rezervelor oficiale 7 7 surplusul contului curent 3 fluxul net privat de capital către interior.

sau ]P H &/$' > S, > Sc H ?

175

unde &/$' reprezintă e)portul net=S, este soldul operaţiunilor ,inanciare &,ără rezer"ele '=

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 109/202

p ţ & '=Sc este soldul contului de capital=? reprezintă modi,icarea rezer"elor o,iciale.:acă att contul curent ct %i contul de capital pri"at nre+istrează de,icit- atunci balanţa de plăţi totală este n de,icit %i ast,el banca centrală "a

pierde rezer"e.Pentru a nţele+e mai bine aceste relaţii- n ,i+ura 6.2 este prezentată dinamica balanţei de plăţi pe componente n perioada 1957 $277#- ca

procent din PI nominal.

/i9. +.2

3ser$aie?

;n perioada anilor 1957$1992 ,luctuaţiile balanţei de plăţi au ,ost relati" mici- n timp ce după anul 1992 s$a nre+istrat un de,icit accentuat- care ascăzut spre s,r%itul anilor 1997 %i a crescut după 2771.

Contul curent re,lectă n o+lindă contul de capital- respecti" un cont curent ne+ati" a ,ost nsoţit de un cont de capital poziti" &s$a mprumutat de

la restul lumii'= "ariaţiile balanţei contului acordurilor o,iciale sunt mici n comparaţie cu cele ale contului de capital sau al celui curent.;n tabelul 6.# sunt detaliate componentele balanţei de plăţi pentru ?omnia n anul 2774$277#*787ND7 64 P8@DI# 2%&2)

5aelul +.) milioane /B?

7rticol 2% 2)credit deit net credit deit net

179

-5

-4

-3

-2

-1

B a l a n t a d e p l a t i

p r o c e n t e i n

P ! B "

Contul de capital

Contul curent

Rezer$e oficiale

1957 1997 199# 2777 277#

1. Contul curent 0. %unuri şi serviciia. unurib. Ser"icii

2##33215351593#2973

37632234242#5

3116

$#799$##36$#323$213

31657263#222##4172

35#6534#123776144#1

$6555$51##$576$349

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 110/202

b. Ser"icii $ transport $ turism $ alte ser"icii %. enituri $ din muncă $ din in"estiţii directe $ din in"estiţii de porto,oliu$ din alte in"estiţii de capital

297312#2476

124#329915

1663

31161276434

1462564

#27562#5#1#

21346

$25$231

$2#3#56

$275$91

$4#2

417211555#2

27621241

1$6139413

44#11#53#7

21153#6

1923#346431

349$39#172$#6

$2326#2

$2414$7

$#94&. Transferuri curente 3366 394 292 4752 459 3#93$ admiministraţia publică 11 4# 126 1#6 56 7$ alte sectoare 319# 349 2546 3926 473 3#23

2. Contul de capital şi financiar 1#55# 1167 421# 315 3774 6453 0. &ontul de capital #32 27 #12 6# 57 #9#a. rans,eruri de capital #32 27 #12 661 6# #96$ administraţia publică 436 7 436 391 7 391$ alte sectoare 96 27 6 27 6# 27# b. !c*iziţionareaA"nzarea de acti"enemateriale $ ne,inanciare T T T 14 1# $1 %. &ontul financiar 1#3#3 116#7 373 36#12 37624 #555a. In"estiţii directe 6#9# 1465 #12 5313 376 #23$ ale rezidenţilor n străinătate 9 6# $#6 5 $16 24 b. In"estiţii de porto,oliu 431 54 $416 4322 3#44 5$ acti"e 2 433 $431 2#13 2635 $12#$ pasi"e 429 414 1# 1579 976 973c. :eri"ate ,inanciare T T T 29 #7 $21d. !lte in"estiţii de capital 532 4496 3531 23545 15#27 #325$ acti"e< #53 43 $167 6#26 #2# $9991. mprumuturi %i credite pe termenmediu %i lun+1.1. credite comerciale

623

#4 $25$31

12125

17533

13$#

1.2. credite ,inanciare 44 41 3 93 # 152. mprumuturi %i credite pe termen scurt

215 24# $2 11#3 194 $641

2.1. credite comerciale 1#6 272 $46 923 952 $#92.2. credite ,inanciare 62 43 19 237 512 $#523. numerar %i depozite 269 36 $17 #7 #43 $367

4. alte acti"e 29 2 2 1# 156 $11 $ termen lun+ 7 7 7 174 143 $39 $ termen scurt 29 2 2 1 43 25$ pasi"e< 44 3#3 3991 1322 1799# 6321. credite %i mprumuturi de la (I 7 135 $135 7 122 $1222. mprumuturi %i credite pe termenmediu %i lun+ 4915 2##4 2364 66#3 3479 32442.1. credite comerciale 136 15# $49 193 347 $142.2. credite ,inanciare 452 2369 2413 6467 3769 33913. mprumuturi %i credite pe termen scurt 195 92# 1762 4171 2## 1#443.1. credite comerciale 34 2#1 96 1#9 643 9363.2. credite ,inanciare 1647 64 966 2#22 1914 6754. numerar %i depozite #77 7 #77 4#95 35#6 42#. alte pasi"e 339 136 273 197 17#1 919$ termen lun+ 237 1 213 9## 42 453$ termen scurt 179 119 $17 171# #9 436e. !cti"e de rezer"ă ? &net' &cre%tere$D[ scădere D

T 4539 $4539 T #434 $#434

!. 4rori şi omisiuni ;net: 554 $ 554 47# $ 47#

Sursa< anca naţională a ?omniei= ?aport anual- 277#Pe baza analizei balanţei de plăţi se poate stabili datoria e)ternă a unei ţări. :upă cum s$a arătat mai nainte- n relaţiile economice internaţionale

se ,olosesc di,erite ,orme de creditare< credite pentru măr,uri %i credite ,inanciare= credite pe termen scurt- mediu %i lun+= credite comerciale acordate de,irme- credite acordate de bănci- instituţii ,inanciare naţionale sau internaţionale= credite +u"ernamentale &acordate de +u"ern'= credite primite de ,irme pri"ate- de bănci- de +u"ern &mprumuturi +u"ernamentale- de ,irme de stat %i alte instituţii'.

117

oate creditele primite de o ţară sau de a+enţii economici pri"aţi interni n cadrul relaţiilor economice internaţionale ,ormează datoria sa e)ternă.;ntr$o ,ormulare mai cuprinzătoare datoria e)ternă se constituie din totalitatea obli+aţiilor de plată ale unei ţări- la un moment dat- ca urmare a

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 111/202

p + ţ p ţ - -tranzacţiilor e)terne- a%a cum sunt ele nre+istrate n balanţa de plăţi.

;n practica internaţională e)istă mai multe accepţiuni ale noţiunii de datorie e)ternă- de aceea n continuare "om prezenta pe cea a .I.?.:.<@ datoria externă include "alorile n "alută- n bunuri materiale sau ser"icii- ce trebuie rambursate unor creditori e)terni- publici sau pri"aţi- n

termen mai mare de un an= aici se includ %i sumele băne%ti datorate e)teriorului de persoane pri"ate- dar +arantate de stat n ţara debitoare dar nu seinclud anumite datorii pre"ăzute de statutul .I.?.:.

6atoria externă netă se calculează ca di,erenţă ntre creanţele %i an+aamentele e)terne ale unei ţări.Politici de corectare a deficituluiBn de,icit al balanţei de plăţi arată că pe termen scurt populaţia unei ţări are un standard de "iaţă mai nalt dect cel pe care %i$l poate permite

prin propriile resurse. O asemenea situaţie poate ,i menţinută pe termen lun+ doar dacă e)istă rezer"e su,iciente. ;n absenţa acestora- nici o ţară nu poatecontinua la nes,r%it menţinnd o balanţă de plăţi de,icitară.

Politici ce pot corecta balanţa de plăţi sunt<• de"alorizarea monedei naţionale- pentru a ,ace e)porturile mai ie,tine %i importurile mai scumpe=• controlul importurilor=• politici de reducere a c*eltuielilor &consumului'. Prin acestea se reduce ni"elul cererii interne pentru toate bunurile- inclusi" pentru cele

importate. !ceasta are nsă un cost nalt n raport cu producţia internă %i cu utilizarea ,orţei de muncă=• politici de substituire a c*eltuielilor > prin care să se modi,ice c*eltuielile cu deplasarea acestora de la ac*iziţionarea bunurilor importate către

cele produse n interior. Bn e)emplu n acest sens este cre%terea preţurilor bunurilor importate relati" la cele interne prin impunerea ta)elor "amale=

• sub"enţii sau autoare pentru e)portatori=• cre%terea ratelor dobnzilor interne pentru a atra+e ,lu)uri de capital.

+.%. Curs<rată de sc(im $alutar.

Piaţa monetară a sc*imburilor e)terne &piaţa "alutară' este piaţa internaţională pe care o monedă naţională poate ,i sc*imbată contra alteia. Preţulla care o monedă se sc*imbă cu alta se nume%te rata de sc*imb sau curs de sc*imb. !cest indicator se de,ine%te numeric prin cantitatea de monedă

străină ce re"ine pe unitate monetară naţională- sau in"ers.?e,erindu$ne la ?omnia- cursul de sc*imb al leului e)primat reprezintă preţul leului n alte monede. Ca %i orice alt preţ- cursul de sc*imb este

determinat de raportul cerere > o,ertă.&ererea de lei pe piaţa e)ternă reprezintă suma pe care a+enţii economici doresc să o cumpere ntr$o anumită zi pentru un anumit curs de sc*imb

dacă "or +ăsi un "nzător.

111

:ferta de lei reprezintă suma pe care a+enţii doresc să o "ndă pe piaţă dacă "or +ăsi un cumpărător./)istă două moti"e pentru care legea cererii şi a ofertei se aplică %i monedei naţionale< e,ectul tranzacţiilor %i e,ectul c%ti+ului de capital

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 112/202

p g ş f p % ţ ţ % % + pa%teptat.

Efectul tranzacţiilor pro"ine din e)porturile ,irmelor romne%ti %i din costul tranzacţiilor. Cererea de monedă depinde de cererea străinilor pentru bunuri interne- ceea ce implică necesitatea de a a"ea moneda internă pentru a le plăti. Pentru o "aloare a%teptată dată a monedei- cu ct este mai scăzută"aloarea acesteia ,aţă de acel ni"el- cu att este mai mare c%ti+ul de capital a%teptat din păstrarea monedei interne %i ca urmare este mai mare cantitateade monedă cerută.

O,erta de monedă depinde de cererea a+enţilor interni pentru bunuri străine &pentru importuri' ceea ce necesită monede străine pentru a le plăti.Sc*imbul monedei interne pentru cele străine "a cre%te o,erta de monedă internă.

;n ,i+ura 6.3 se prezintă ni"elul de ec*ilibru al ratei de sc*imb- care se determină n punctul n care cererea %i o,erta sunt e+ale.Ealoarea monedei unei ţări depinde n ultimă instanţă de per,ormanţele economiei sale n comerţul internaţional. Bn surplus al balanţei

comerciale indica o cerere mai mare pentru moneda naţională- respecti" o cerere mai mare de bunuri interne. ;n acest caz- cursul de sc*imb "a ,i relati"ridicat n raport cu alte monede. Bn de,icit al balanţei comerciale "a indica un e)ces de o,ertă de monedă internă %i n consecinţă o monedă slabă.

112

O&eY

Curs desc*imb

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 113/202

Obser"aţii<@ cursul de sc*imb e este de,init aici ca unităţi de monedă naţională pentru o unitate de monedă străinăD=@ cre%terea cererii de lei are ca e,ect deplasarea curbei cererii &e&e n &eK&eY %i "a determina o apreciere a ratei de sc*imb de la e la eK - respecti"

o deplasare din / n /Y- n acest ,el scade numărul de unităţi monedă naţională ce re"ine pe un euro &dolar'- ca urmare leul de"ine mai puternic.@ deplasarea curbei o,ertei din :: n :K:Y "a produce o depreciere a ratei de sc*imb de ec*ilibru de la e la eYY- n acest ,el cre%te numărul de

unităţi monedă naţională pe un euro &dolar'- iar leul de"ine mai slab.

O cre%tere a cererii de monedă naţională poate ,i determinată de<a' o cre%tere a pre,erinţelor străinilor pentru bunurile

importate &cre%terea e)porturilor' din ?omnia= b' o cre%tere a "enitului restului lumii=

&eK Y

/YY

"aloare ;lei:

eKK

` `Y`YY

/i9. +.!

113

c' un ,lu) de capital către interior=d' speculaţiile=

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 114/202

O cre%tere a importurilor ?omniei %i a ,lu)urilor de capital către e)terior "or determina o cre%tere a o,ertei de monedă naţională.Măsurarea cursului de sc(im ;e:. /)istă mai multe moduri de a se măsura cursul de sc*imb &e'.Bnul dintre modurile con"enţionale de măsurare se nume%te cursul de scimb nominal bilateral - prin care se e)primă preţul monedei străine n

moneda naţională. !cesta este bilateral n sensul că este o rată de sc*imb a unei monede n raport cu alta %i nominală deoarece speci,ică rata de sc*imbn termeni nominali- adică leiA lire sterline- leiA en aponez sau lei Adolar etc.

Cursul de sc*imb bilateral poate ,i e)primat n două moduri<

nationalămoneda

strainămoneda sau

strainămoneda

nationalămoneda.

!desea dorim să caracterizăm deplasările monedei naţionale ,aţă de alte monede printr$un sin+ur număr %i nu prin cursuri de sc*imb separate nraport cu ,iecare dintre monedele străine. !st,el dorim un indice care să re,lecte n +eneral cursul de sc*imb- cu caracteristici asemănătoare indicelui+eneral al preţurilor. !cest indice se nume%te rata efectivă sau multilaterală %i reprezintă preţul unui co% reprezentati" de "alute străine- ,iecaremultiplicată cu ponderea comerţului cu ţara respecti"ă.

Pentru a nţele+e mai bine metoda de calcul "om considera un e)emplu simplu- descris n tabelul 6.6- n raport cu dolarul american."abelul 9.9

MonedaPonderea

comeruluiSU7

Rata de sc(im ;e: Indicelecursului

de sc(imilateral

Indiceleponderat

7nul 1 7nul 2

:olarcanadian

7-4 1-34 1-41 17#-22 42-79

Men aponez

7-2# 17 96 59-2 22-43

0irasterlină

7-2 7-65 7-63 92-6# 15-#3

/uro 7-1# 7-5211 7-1 56-4 12-9O!0 1-77 $ $ $ 96-72

L&ursul (rata! de scimb este definit ca unităţi de monedă străină pe dolar >/0.

:in tabel se poate obser"a că modi,icările +lobale a cursului de sc*imb depind n mare măsură de ponderea comerţului cu ţara respecti"ă %i dee"oluţia cursurilor de sc*imb nominal bilateral.

114

Cu alte cu"inte indicele cursului de sc*imb e,ecti" măsoară e"oluţia cursului de sc*imb nominal mediu- iar n tabelul 6.6 se obser"ă că rata desc*imb multilaterală a scăzut cu 3-95\ &de la 177 la 96-72\'. ?ezultatul se interpretează ca o depreciere medie a dolarului n raport cu cele patru

d l il

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 115/202

monede ale parametrilor.Pentru a %ti nsă dacă bunurile interne au de"enit mai ie,tine sau mai scumpe dect bunurile din străinătate- mai trebuie să e"idenţiem e"oluţia

preţurilor interne %i n străinătate. !st,el "om obţine cursul de scimb efectiv real sau- simplu- cursul de scimb real.&ursul de scimb real este raportul dintre preţurile străine şi interne măsurat în aceeaşi monedă. El va măsura competitivitatea ţării în comerţul

internaţional. Deci, cursul real de scimb este definit M ca;

? H "

e " f ⋅ &6.2'

unde " f > ni"elul preţurilor din străinătate= " > ni"elul preţurilor interne= e > cursul de sc*imb &preţul n lei a unei unităţi monetare străine de e)emplu leiAdolari'.

umărătorul & " f . e' e)primă preţurile din străinătate măsurate n lei iar numitorul & " ' reprezintă preţurile interne= ast,el cursul real de sc*imbe)primă raportul preţurilor din străinătate %i cele interne.

Cre%terea cursului de sc*imb real arată că bunurile %i ser"iciile din străinătate au de"enit mai scumpe dect cele interne %i de aici rezultă ocre%tere a competiti"ităţii bunurilor interne. !ceasta poate ,i o consecinţă a deprecierii monedei naţionale- a cre%terii preţurilor e)terne- " f sau a scăderii preţurilor interne- " .

?eciproc- scăderea lui 6 arată ,aptul că bunurile interne de"in mai scumpe %i prin urmare mai puţin competiti"e.Pentru a calcula cursul real de sc*imb 6 prin utilizarea relaţiei &6.2' este necesară cunoa%terea indicelui preţurilor &+eneral sau de consum' din

ţările cu care a"em relaţii comerciale &n loc de " f ' precum %i cel al preţurilor interne &n loc de " '. Prin intermediul acestora "om austa cursul e,ecti"&nominal' de sc*imb la modi,icările preţurilor e)terne %i interne.

"eoria parităţii puterii de cumpărare PP0!. 0ceastă teorie explică modul în care se formează ecilibrul cursului de scimb între două monedeîn raport cu nivelul preţurilor din cele două ţări. aloarea unei monede relativ la cealaltă depinde de puterea de cumpărare relativă a celor douămonede în ţările de provenienţă. &u alte cuvinte cursul de scimb se va stabili în punctul în care puterea de cumpărare a unei unităţi de monedă esteaceeaşi în fiecare ţară.

$actorii care intervin asupra parităţii puterii de cumpărare se clasifică în factori interni şi factori externi. $actorii interni sunt; factori economici legaţi de producţie şi preţ factori financiari (monedă, dobAndă şi credit!, factori extra economici(politici, sociali, psiologici!.

$actorii externi sunt; situaţia balanţei de plăţi externe, raportul cerere 8 ofertă pentru monedele respective pe piaţa mondială şi factorii politici

;n cazul cnd rata de sc*imb nominală &e' se e)primă prin cantitatea de monedă străină pe o unitate de monedă naţională &doalarAleu' atunci numărătorul relaţiei &6.2' se nmulţe%tecu 1Ae.

11#

şi sociali ai economiei mondiale.Cursul de sc*imb ce e)primă paritatea puterilor de cumpărare se re,eră la cursul de sc*imb nominal- care menţine cursul de sc*imb real constant

i ă i dă d l , l i i l l i i i ă ii i i l kă il i ,l i i d l i l ii i

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 116/202

pentru o anumită perioadă- ca de alt,el %i ni"elul competiti"ităţii internaţionale. kările n care in,laţia este mai mare dect a restului lumii "or nre+istra odepreciere a cursului de sc*imb- n timp ce ţările cu o in,laţie scăzută "or nre+istra o apreciere a ratei de sc*imb. !ceastă relaţie dintre cursul de sc*imb%i in,laţie este ,oarte importantă pentru politica de redresare a balanţei de plăţi e)terne. /"ident- pe termen scurt sunt posibile de"ieri de la paritatea puterilor de cumpărare- pe termen lun+ nsă această teorie pare ade"ărată.

0ursuri de sc;imb flexibile flotante!. Cursurile de sc*imb ,le)ibile &,lotante- libere' sunt acele cursuri care se formează ca ecilibru între

cererea şi oferta de monedă pe piaţa de scimb valutar internaţională. &ursurile de scimb flexibile au următoarele caracteristici;• la nc*eierea unei a,aceri de li"rare a unor bunuri de către un partener străin cu plata n "iitor n moneda străină nu "om %ti e)act ct "a trebui plătit datorită ,luctuaţiilor ce pot inter"eni n cursul de sc*imb. !cest ,apt tinde să descuraeze comerţul internaţional. /ste posibil să se ia o măsură de pre"edere mpotri"a acestei situaţii prin ac*iziţionarea anticipată a monedei necesare de pe pieţele de sc*imb "alutar=

• ntr$un sistem al cursurilor de sc*imb libere acţiunile speculati"e tind să stabilizeze cursul pe termen lun+ prin ,aptul că se "a cumpăramoneda atunci cnd este slabă %i se "a "inde atunci cnd este puternică=

• ntr$un sistem de cursuri ,lotante- balanţa de plăţi trebuie să se autocorecteze permanent. Bn de,icit care rezultă din deprecierea monedeinaţionale &ce reduce preţul e)porturilor interne' poate conduce la cre%terea cererii %i de aici prin cre%terea cantităţii "ndute se poate restabili ec*ilibrul balanţei de plăţi.

;ntr$un sistem de cursuri flotante IcuratJ, anca aţională permite stabilirea cursului de sc*imb absolut liber pe pieţele e)terne de sc*imb.

!ceasta conduce la ,aptul că rezer"ele o,iciale pentru tranzacţii %i implicit soldul balanţei de plăţi sunt zero< ca urmare- cursul de sc*imb se stabile%teast,el nct suma conturilor curente %i de capital să ,ie nulă.;n practică- sistemul cursurilor de sc*imb ,lotante &pus n practică ncepnd cu 193' nu este unul curatD. :e ,apt acesta este un sistem

condusD- sau cu fluctuaţii murdareD &mana+ed- dirt ,loatin+'. ;ntr$un sistem al cursurilor de sc*imb condus- anca Centrală inter"ine pe piaţă prin"nzarea$cumpărarea de "alută străină pentru in,luenţarea cursurilor de sc*imb. /"ident- rezer"ele pentru tranzacţii nu "or mai ,i zero n acest caz.

: monedă se depreciază atunci cAnd, într-un sistem de cursuri flotante, devine mai ieftină în raport cu alte monede. : monedă se apreciazăatunci cAnd devine mai scumpă în raport cu alte monede străine.

Cursuri de sc(im fixe. Cursurile de sc*imb ,i)e nlătură incertitudinea asociată cursurilor ,le)ibile. Sistemul cursurilor de sc*imb ,i)e a ,ostintrodus prin !cordul de la retton Roods &1944' %i a de"enit e,ecti" n 194. Prin acest sistem se intenţiona stabilizarea comerţului mondial %istimularea dez"oltării sale. (ondul onetar Internaţional &(I'' a ,ost de asemenea n,iinţat pentru a asista ţările a căror balanţă de plăţi este de,icitară-nre+istrnd di,icultăţi n plata datoriilor e)terne. Sistemul a ,ost abandonat n 194.

;n cadrul acestui sistem de stabilire a cursului de sc*imb ,iecare "alută a"ea un preţ ,i)at iar băncile naţionale din ,iecare ţară trebuiau săinter"ină pe pieţele străine ori de cte ori apăreau modi,icări radicale- ast,el nct e"oluţia cursului de sc*imb să se menţină ntr$o plaă de 1\ pnă n191 %i de 2-2#\ pnă n 194.

#ntervenţiile pe pieţele de scimb se efectuează de către %anca &entrală prin vAnzarea sau cumpărarea de valută.alanţa de Plăţi "a măsura n acest caz cantitatea de monedă străină cu care anca Centrală &anca aţională' trebuie să inter"ină pe piaţă.

116

!st,el- att timp ct anca aţională deţine su,iciente rezer"e- se poate inter"eni pe piaţă pentru menţinerea unui curs de sc*imb constant. :acă o ţarănre+istrează nsă n mod constant de,icite ale balanţei de plăţi- atunci rezer"ele ăncii aţionale se pot epuiza %i "a a"ea loc o de"alorizare a monedei

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 117/202

naţionale. Devalorizarea are loc n acest caz ca un proces deliberat de reducere a cursului de sc*imb relati" la alte "alute &ie,tinirea monedei naţionale' %i

are drept obiecti" cre%terea competiti"ităţii e)porturilor %i scumpirea importurilor. ;n cadrul acestui sistem &de rate ,i)e'- n multe situaţii ţările au aunssă nre+istreze di,icultăţi n ceea ce pri"e%te balanţa de plăţi.

6evalorizarea este procesul in"ers- care presupune cre%terea cursului de sc*imb &scumpirea monedei naţionale'. :e"alorizarea nu conduce n

mod necesar la o mbunătăţire a balanţei de plăţi n următoarele cazuri<

• cererea pentru e)porturi este inelastică= atunci o de"alorizare nu "a cre%te ncasările din e)porturi %i ast,el nu apar n mod necesar "eniturisuplimentare=

• partenerii de a,aceri &celelalte ţări' e,ectuează la rndul lor de"alorizări ale monedei- atunci se poate pierde c%ti+ul iniţial=• n economia internă trebuie să e)iste un e)ces de capacităţi de producţie care să permită acoperirea cererii de e)porturi.

Combinaţia dintre un re+im de cursuri ,i)e %i cel de cursuri ,lotante- considernd o zonă ,i)ată de "ariaţie a ratei de sc*imb- se mai nume%teregim (zonă! ţintă.

;ntr$un regim ţintă anca Centrală caută să menţină cursul de sc*imb ntre o limită in,erioară %i una superioară. ;n interiorul zonei ţintă- cursuleste determinat de raportul dintre cerere %i o,ertă.

!"antaul de bază al cursurilor de sc*imb ,i)e este acela că elimină incertitudinea din comerţul internaţional.Cele mai importante deza"antae sunt<

• dacă rata de sc*imb iniţială este prea mare &prea depărtată de punctul de ec*ilibru' atunci "a ,i di,icil de obţinut un ec*ilibru al balanţei de plăţi=• politicile economice interne "or ,i supuse necesităţii de a menţine cursul e)tern al monedei naţionale=• cursurile de sc*imb ,i)e sunt supuse unor mari presiuni speculati"e.

alanţade plăţi

timp

surplus&'

de,icit;&:

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 118/202

/i9. +.%

Impactul iniţial al unei deprecieri sau de"alorizări poate determina o deteriorare a contului curent. ;n economiile industrializate unele materii prime importate au preţuri mai mari %i de aici rezultă o cre%tere a costurilor- dar %i a preţurilor bunurilor ,urnizate la e)port./,ectul unei deprecieri ar putea ,i susţinut printr$o cre%tere a ni"elului e)porturilor %i substituirea bunurilor importate cu cele interne- ast,el nct

contul curent să nre+istreze un surplus. ;n ,i+ura 6.4 este prezentat acest e,ect ce se nume%te %i curba .O depreciere iniţială &ce pleacă din punctul ' "a conduce n prima ,ază la deteriorarea contului curent. ;n punctul deprecierea %i ,ace e,ectul

n ceea ce pri"e%te e)porturile iar contul curent ncepe să se mbunătăţească pnă aun+e n punctul `.

+.). 4c(ilirul economiei desc(ise

;n această secţiune "a ,i introdus sectorul e)tern %i comerţul internaţional n modelul IS > 0. Pentru nceput "om presupune că de%i ni"elul preţului este dat- o,erta satis,ace orice cerere. ai trziu se "a rela)a această ipoteză.

Cea mai importantă modi,icare a modelului este aceea că outputul intern nu este determinat doar de consumul intern ci %i de cererea pentrue)port- adică<

&eltuieli pentru bunuri interne; 2 7 0 3 *+ 7 (& 3 # 3 )! 3 (+ 8 # m ! 7 (& 3 # 3 )! 3 *+ &6.3'unde L reprezintă e)portul iar # m importul.

Cum c*eltuielile interne & 0' depind de rata dobnzii &r ' %i de "enit &2 '- e)porturile depind de "enitul străinătăţii &2 f ' %i rata reală de sc*imb 6- iar importurile depind de "enitul a+re+at %i de rata reală a dobnzii- putem scrie<(#/!; 2 7 0(2, r! 3 + (2 f , 6! 8 # m (2, 6! 7 0(2, r! 3 *+(2, 2 f , 6! &6.4'

;ntr$o economie desc*isă curba IS include e)porturile nete ca o componentă a cererii a+re+ate.(aptul că o parte a "enitului "a ,i c*eltuită pentru bunuri importate conduce la "erticalizarea curbei IS ,aţă de cazul unei economii nc*ise= o

reducere a ratei dobnzii "a conducere la o cre%tere mai mică a "enitului %i producţiei pentru restabilirea ec*ilibrului pieţei. @nclinaţia marginală către importuri (im ! se calculează ca raport între sporul de importuri şi cel de venituri im 7 ∆ # m ' ∆2!, arătAnd cAt din

veniturile suplimentare realizate se celtuieşte pentru importuri.

115

ultiplicatorul c*eltuielilor publice α ) introdus n capitolul 3 de"ine α [)

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 119/202

α ∗

) H'1&i1

m t c −−+ Q αK &6.#'

/)porturile sunt determinate de 2 f %i 6. O depreciere reală "a cre%te cererea pentru bunuri interne- deplasnd curba IS către dreapta. :easemenea- o cre%tere a M, %i a c*eltuielilor străinătăţii "a conduce la cre%terea e)porturilor nete.

/,ectele unei cre%teri a cererii e)terne "or ,i cre%terea ratei dobnzii- a producţiei interne %i a +radului de ocupare a ,actorilor.

/,ectele unor "ariabile- prin %ocuri stimulatoare- asupra "eniturilor &M' %i e)porturilor nete &)'- sunt sintetizate n tabelul 6..

5aelul +.,

/luxurile de capital şi alana de plăi. Pe plan internaţional- capitalul este per,ect mobil atunci cnd in"estitorii pot ac*iziţiona acti"e n oriceţară doresc cu un cost scăzut al tranzacţiilor %i ntr$o sumă nelimitată.

(aptul că ratele dobnzilor in,luenţează ,lu)ul de capital %i balanţa de plăţi are o implicaţie deosebită pentru politica de stabilizare.(lu)urile de capital &&$ ' depind de di,erenţele dintre rata internă a dobnzii &r ' %i ratele dobnzilor din străinătate &r f '- ast,el că surplusul balanţei

de plăţi &] %" ' este<

] %" 7 *x(2, 2 f , 6! 3 &$(r 8 r f ! &6.6'

!st,el- n multe situaţii- ţările trebuie să ,acă ,aţă problemei politicii pe care să o adopte- deoarece un cont curent de,icitar conduce la nrăutăţirea,lu)urilor de capital- ast,el nct "a e)ista un con,lict ntre ec*ilibrul intern %i cel e)tern.

Ecilibrul extern e)istă atunci cnd balanţa de plăţi are un sold apropiat de zero. !lt,el- banca centrală "a pierde sau "a c%ti+a rezer"e.

Ecilibrul intern este atins atunci cnd economia se a,lă la ni"elul ocupării complete a ,actorilor.;n condiţiile unei mobilităţi per,ecte a capitalului- e)istă ec*ilibru e)tern doar dacă r H r. , . :in ecuaţia &6.6' putem deduce curba ]P de$a lun+ulcăreia balanţa de plăţi este ec*ilibrată &]P H 7'. ;n ,i+ura 6.# este prezentat ntr$un sistem de a)e "enit > rată a dobnzii- relaţia dintre balanţa de plăţi %i"enitul de ec*ilibru.

;n acest moment putem identi,ica n cele 4 cadrane din ,i+ura 6.#- raportul dintre contul curent %i contul de capital. Pentru ,iecare caz serecomandă o politică corespunzătoare de stabilire a ec*ilibrului

Creştereac(eltuielilorinterne ;7:

Creşterea$eniturilor

externe ;f:

6eprecierereală

Eenit &M'

/)port net &)' $

119

;n zona /1 e)istă un de,icit al balanţei de plăţi %i o subutilizare a ,actorilor.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 120/202

/i9. +.)

127

r ,

Surplus-subutilizarea ,actorilor

:e,icit-subutilizarea ,actorilor

Surplus-suprautilizare

a ,actorilor

:e,icit-suprautilizare

a ,actorilor

/]PH7

Eenit intern- output

? a t a d o b n z i i

:bservaţii;@ /c*ilibrul intern se atin+e pentru producţia M[ n condiţiile utilizării complete a ,actorilor=@ :e a lun+ul dreptei ]P H 7 balanţa de plăţi este n ec*ilibru=

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 121/202

@ :e$a lun+ul dreptei ]P H 7- balanţa de plăţi este n ec*ilibru=@ Punctele de deasupra ]P corespund surplusu$lui- n timp ce punctele de sub ]P corespund de,icitului balanţei de plăţi.O politică monetară e)pansionistă "a mbunătăţi situaţia utilizării ,actorilor dar- "a nrăutăţi balanţa de plăţi ntruct scade rata internă a dobnzii

r %i capitalul se deplasează către e)terior. ;n acest conte)t ,lu)urile de capital- sensibile la rata dobnzii- su+erează soluţia problemei< o cre%tere a rateidobnzii "a conduce la ,inanţarea de,icitului comercial. !ceasta arată ,aptul că pentru atin+erea ec*ilibrului intern %i e)tern trebuie utilizate simultanatt politici ,iscale ct %i politici monetare.

(iecare punct de ec*ilibru se a,lă la intersecţia curbelor IS %i 0. ;n aceste condiţii austările depind n mod esenţial de re+imul cursului desc*imb.

<odelul <undell 8 $leming e)tinde analiza pentru economii cu o per,ectă mobilitate a capitalului.a' @n condiţiile unor cursuri de scimb fixe ţările nu pot adopta o politică monetară independentă. ?atele dobnzilor nu pot de"ia de la cele

e)istente pe plan mondial. Orice ncercare de a duce o politică monetară independentă "a conduce la ,lu)uri de capital %i la necesitatea inter"enţiei neconomie- ast,el nct rata dobnzii să re"ină la ni"elul celei internaţionale.

Pentru a e)plica această concluzie "om prezenta lanţul de cauzalitate asociat unei politici monetare %i consecinţele sale. ;n tabelul 6.5 suntanalizate e,ectele pro"ocate de modi,icarea "ariabilelor dea introduse- să+eţile %i indicnd cre%terea sau scăderea indicatorului respecti".

5aelul +.

7ciune Simol 4xplicaieCre%terea ratei dobnzii r 4 > r ? $

1. Scăderea o,ertei de monedă < :ecizia băncii centrale

2. Cre%terea ratei dobnzii r $4. (lu) de capital spreinteriorul ţării

&$ :ecizii ale străinilor de ain"esti n interior

4. Surplus al P ] %" $#. Presiune pentru aprecierea

monedeie

$6. Inter"enţie pentru "nzareamonedei interne %i cumpărarea"alutelor străine

-Inter"enţia băncii centrale

pentru a menţine rata desc*imb constantă

. Cre%terea masei monetare < $

5. Scade rata dobnzii r $

9. Se re"ine la ni"elele iniţialeale ratei dobnzii- maseimonetare %i balanţei de plăţi

r ? , < ? ,] %" ?

121

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 122/202

!st,el- orice ncercare de a diminua masa monetară "a conduce la pierderea de rezer"e- determinnd ast,el necesitatea unei politici monetaree)pansioniste %i masa monetară re"ine la ni"elul iniţial.

Politica ,iscală e)pansionistă este n sc*imb mult mai e,icientă.Pentru o o,ertă de masă monetară iniţial constantă & < ?'- e)pansiunea ,iscală deplasează curba IS la dreapta %i ast,el "or cre%te att outputul ct %i

rata dobnzii. ?ate nalte ale dobnzii conduc la ,lu)uri de capital către interior iar cursul de sc*imb se "a re"aloriza. Pentru menţinerea unui curs desc*imb ,i) banca centrală "a ,i ne"oită să crească o,erta de bani- ceea ce conduce la cre%terea ulterioară a "enitului. /c*ilibrul se "a restabili atunci cndo,erta de monedă a crescut su,icient ast,el nct să readucă rata dobnzii la ni"elul iniţial &r 7 r f '.

b' @n condiţiile unor cursuri de scimb perfect flexibile banca centrală nu "a inter"eni pe piaţa monetară deoarece cursul de sc*imb se austeazăautomat- ast,el nct să se păstreze ec*ilibrul balanţei de plăţi ( ] %" 7 ?!. Orice de,icit al contului curent trebuie ,inanţat prin ,lu)uri de capital dine)terior- iar un surplus al contului curent conduce la ,lu)uri de capital către e)terior &restul lumii'.

odi,icările cursului de sc*imb "or conduce la ec*ilibru- respecti" suma dintre conturile curente %i de capital "a ,i zero.;n condiţiile mobilităţii per,ecte a capitalului %i a ratelor de sc*imb ,le)ibile- ,lu)urilor de capital au un impact deosebit de puternic asupra

cererii. :acă rata internă a dobnzii scade sub r , atunci capitalul se "a deplasa către e)terior- ceea ce "a conduce la deprecierea monedei- cu un c%ti+ decompetiti"itate rezultnd o cre%tere a cererii pentru bunuri interne &curba IS se deplasează la dreapta'. In"ers- dacă r > r f , atunci capitalul se "a deplasacătre interior- ceea ce conduce la aprecierea monedei- o pierdere de competiti"itate %i o scădere a cererii pentru bunuri interne &curba IS se "a deplasa lastn+a'.

;n reprezentarea nlănţuită- un ast,el de proces de austări &cu " %i " f constante' arată ast,el<

&r < r f ' ⇒ &(lu) de capital către e)terior' ⇒ e ⇒ + ⇒ *x &IS se deplasează la dreapta' %i

&r > r f ' ⇒ &(lu) de capital către interior' ⇒ e ⇒ + ⇒ *x &IS se deplasează la stn+a'.

/ste important să precizăm că e 'nseamnă depreciere- iar e

& apreciere- indi,erent de modul n care este de,init indicatorul e.O cre%tere a cererii străinătăţii pentru bunuri interne la un curs de sc*imb & e?' %i rată a dobnzii &r ?' "a determina un e)ces de cerere de bunuri

122

& E&%' %i IS se "a deplasa la dreapta. /ste atins un nou punct de ec*ilibru al pieţei & 2 4 , r 4'- cu r 4 > r f . Capitalul tinde să se deplaseze către interior- iar surplusul balanţei de plăţi rezultat "a conduce la aprecierea monedei. :in această apreciere bunurile interne de"in mai puţin competiti"e- iar curba IS sedeplasează napoi la stn+a către ni"elul de ec*ilibru iniţial ;n ,inal se remarcă ,aptul că o cre%tere a e)porturilor &sau o e)pansiune ,iscală' nu a,ectează

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 123/202

deplasează napoi la stn+a către ni"elul de ec*ilibru iniţial. ;n ,inal se remarcă ,aptul că o cre%tere a e)porturilor &sau o e)pansiune ,iscală' nu a,ecteazăni"elul iniţial al outputului. ?ezultatul "a ,i o apreciere a monedei %i o modi,icare a e)porturilor nete<

+ ⇒ E&% ⇒ IS la dreapta ⇒ (r 4 > r f 2 4 > 2 ? ! ⇒ &(lu)uri de capital spre interior ! ⇒ ] %" ⇒ e ⇒ (2 ? , r ? ! Expansiunea fiscală &ce se poate obţine prin reducerea ta)elor sau cre%terea c*eltuielilor publice )' "a determina o cre%tere a cererii

asemănătoare cre%terii e)porturilor. ;n acest caz "a a"ea loc e,ectul de substituţie &crodin+ out' deoarece o apreciere a monedei "a reduce e)porturilenete.

Concluzia ce deri"ă este aceea că %ocurile asupra cererii nu "or in,luenţa ni"elul de ec*ilibru al outputului n condiţiile ratelor de sc*imb ,le)ibile%i o per,ectă mobilitate a capitalului.

: expansiune monetară &respecti" o cre%tere a o,ertei de bani < 4 > < ?' "a deplasa curba 0 la dreapta n punctul de ec*ilibru (2 4 , r 4 !, cu 2 4 > 2 ?.Cum r 4 < r f - ,lu)ul de capital se "a ndrepta către e)terior- iar balanţa de plăţi "a nre+istra de,icit %i cursul de sc*imb "a cunoa%te o depreciere. /conomia

internă "a de"eni mai competiti"ă %i e)porturile nete "or cre%te- ast,el că IS se "a deplasa la dreapta intr$un nou punct de ec*ilibru (2 G , r G ! cu r G 7 r f %i 2 G > 2 4.!st,el prin intermediul politicii monetare au crescut e)porturile nete. :eplasările succesi"e de la (2 ? , r ? ! la (2 4 , r 4 ! %i (2 G , r G ! pot ,i e)plicate prin

intermediul ecuaţiei de ec*ilibru pe piaţa monetară =(r, 2! 7 "

< 1 . Cum r nu poate di,eri de r f , 2 "a cre%te ast,el nct cererea de bani să e+aleze o,erta

&pentru preţuri constante'. !cest proces poate ,i rezumat ast,el<

> "

< 71 ⇒ 0 se deplasează la dreapta ⇒ (2 4 , r 4 < r f !

⇒ &(lu) de capital către e)terior' ⇒ ] %" ⇒ e ⇒ *x ⇒

#/ se deplasează la dreapta ⇒ (2 G , r G !.;n tabelul 6.9 sunt sintetizate concluziile acestei secţiuni<

4fectele politicilor monetară şi fiscală 'n condiii de moilitate perfectă a capitalului

5aelul +.0Cursuri fixe Cursuri flexiile

4xpansiuneOutputul nu se modi,ică- se

pierd rezer"e e+ale cucre%terea masei monetare

4xpansiuneCre%tere a outputului- nrăutăţirea ]P

monetarăCre%tere a outputului- mbunătăţire

a balanţei de plăţi- depreciere acursului de sc*imb.fiscalăOutput nemodi,icat- reducereae)porturilor nete- aprecierea cursuluide sc*imb.

123

Influena preurilor 'ntr&o economie desc(isă. ;n această secţiune "om nlocui ipotezele preţurilor interne ,i)e %i ale capitalului per,ect mobilcu cele ale preţurilor "ariabile %i a capitalului ce nu este per,ect mobil !st,el ecuaţia ]%" nu "a mai ,i o dreaptă orizontală Considernd 2f "f %i rf

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 124/202

cu cele ale preţurilor "ariabile %i a capitalului ce nu este per,ect mobil. !st,el- ecuaţia ] %" nu "a mai ,i o dreaptă orizontală. Considernd 2 f - " f %i r f constante- ecuaţia &6.6' de"ine<

N%" 7 +(", e! 8 # m(2, ", e! 8 $*C (r! &6.'&cu $*C(r! H ,lu)ul de capital net către e)terior'.

Componentele ] %" din relaţia 6. sunt descrise ast,el<

a' ,uncţia e)porturilor + 7 +(", e!, cu " + ∂∂ Q 7⇒ (" ⇒ + !

∂∂

Q 7 ⇒ (e ⇒ + !

b' ,uncţia importurilor # m 7 # m (2, ", e!, cu2

# m

∂∂

?⇒ (2 ⇒ # m !

# m

∂∂

? ⇒ (" ⇒ # m !

# m

∂∂

7 ⇒ &e ⇒ # m '

c' ,uncţia ,lu)ului de capital $*C 7 $*C(r!, cur

$*C

∂∂ Q 7⇒ (r ⇒ $*C către exterior !

/c*ilibrul contului curent n e)presie monetară- respecti" surplusul balanţei de plăţi "a ,i<

+ 8 # m 7 "+(", e! 8 " f ⋅ e ⋅ # m(2, ", e! &6.5'

N%" 7 *x(2, ", e! 8 $*C(r! &6.9'

:in relaţia &6.9' rezultă că ] %" 7 ? dacă *x(2, ", e! 7 $*C(r!.

@ntr-un sistem cu rate de scimb fixe ecuaţia (O.P! indică deficitul (surplusul! balanţei de plăţi. @ntr-un sistem cu rate de scimb flexibile ] %" 7? şi ecuaţia (O.P! indică punctul de ecilibru al cursului de scimb e.

Prin relaţia &6.9' se poate determina ,orma curbei ] %" &pentru %" 7 ?! din ,aptul că e)porturile nete sunt e+ale cu ,lu)ul net de capital cătree)terior. Btiliznd reprezentarea n 4 cadrane descrisă n modelul IS > 0 "om obţine curba ] %" n cadranul I &,i+ura 6.6'. Pentru un ni"el dat al preţurilor e)terne " f %i un curs de sc*imb ,i)at e %i cu ni"elul iniţial al preţurilor interne " ? rezultă n cadranul IE ,uncţia e)portului net n raport cu 2 &o

124

,uncţie descrescătoare'.(lu)ul net de capital către e)terior este prezentat n cadranul II. Cadranul III conţine restricţia *x 7 $*C &e)port net H ,lu) net de capital'. Curba

]%" arată combinaţiile de rate ale dobnzii interne %i ni"ele ale producţiei (r, 2! pentru care e)porturile nete sunt e+ale cu ,lu)ul net de capital către

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 125/202

] %" arată combinaţiile de rate ale dobnzii interne %i ni"ele ale producţiei (r, 2! pentru care e)porturile nete sunt e+ale cu ,lu)ul net de capital cătree)terior. Pe curba ] %? " ? este asi+urat ec*ilibrul balanţei de plăţi ( ] %" 7 ?!. Orice punct de sub ] %" &zona /1' arată un de,icit al balanţei de plăţi- ntimp ce orice punct de deasupra ] %" &zona /2' indică un surplus al balanţei de plăţi.

Pentru a "eri,ica dacă un punct de ec*ilibru intern (r, 2!,( situat la intersecţia curbelor IS %i 0' conduce la un de,icit &sau un surplus' al balanţeide plăţi este su,icient să suprapunem dia+rama ] %" peste dia+rama IS > 0.

12#

r 4

( M

L$U

$*C(r!I

IEIII

:e,icit]PQ7

Surplus]P7

4#o

P ) <P

) !'p

f e I

) !

PA > p

f eI

F /NJ

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 126/202

/i9. +.+3ser$aii?Pornind de la un ni"el iniţial M7 se determină r 7 &urmnd sc*ema IE > III > II > I de succesiune a cadranelor'. !ceasta "a conduce la punctul &M 7-

r 7' pentru care ]P H 7. Punctele ce satis,ac această condiţie ,ormează dreapta 7P7.Precizăm că n relaţia &6.5' %i n ,i+ura 6.6 se consideră că rata de sc*imb este de,inită ca monedă naţională pe monedă străină.

126

CAPITOLUL 7

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 127/202

IN/87DI7 I 3M7U8

,.1. Inflaia 'n economiile moderne

#nflaţia este procesul de creştere semnificativă şi persistentă a nivelului preţurilor. ;n perioadele n care se mani,estă ,enomenele in,laţioniste-in,luenţa preţurilor care cresc este mai mare dect a celor care scad- ast,el nct- pe total- ni"elul mediu al preţurilor "a cre%te.

:e asemenea- in,laţia mai poate ,i de,inită prin scăderea puterii de cumpărare a unei unităţi monetare &respecti" a cantităţii de bunuri %i ser"iciice poate ,i ac*iziţionată prin intermediul unei unităţi monetare'.

:e obicei- o cre%tere a ni"elului mediu al preţurilor de sub 1\ anual nu este considerată in,laţie. Bn ni"el al in,laţiei ntre 1 %i 3 \ pe an esteconsiderat rezonabil pentru o economie n e)pansiune- iar o ast,el de in,laţie se nume%te inflaţie tArAtoare. 0a polul opus se situează situaţia n carein,laţia este de peste #7\ pe lună- caz n care a"em iperinflaţie.

Pe termen lun+ in,laţia este prezentă n orice economie. :eci- ,enomenul nu poate ,i controlat n totalitate- ci doar in,luenţat. In,laţia nu estepă+uboasăD pentru toată lumea. Cei care anticipează corect e"oluţia acesteia au de c%ti+at- n timp ce cei care nu o pot anticipa au n +eneral de pierdut.

Bn ni"el nalt al in,laţiei induce tendinţa de a se consuma mai mult n prezent- respecti" de a se economisi mai puţin. !st,el- acumulările maimici "or +re"a "iitoarea dez"oltare a in"estiţiilor- deci a economiei.

In,laţia este un obstacol important n calea implementării politicilor economice de cre%tere economică- datorită ,aptului că anticipările a+enţilor nu mai pot ,i e,ectuate corect- %i de aici o risipă de resurse %i o nencredere n politicile implementate de puterea publică.

/ste necesar să ,acem distincţie ntre inflaţia anticipată %i inflaţia neanticipată. #nflaţia neanticipată este acea cre%tere surprinzătoare a preţurilor-cre%tere care nu a ,ost anticipată de către a+enţii economici. !cest ni"el al in,laţiei poate ,i mai mare dect ni"elul real- determinat e)$post- sau mai micdect acesta. #nflaţia anticipată este acea in,laţie pe care a+enţii economici o a%teaptă n decursul perioadei următoare. Procesul in,laţionist determină oredistribuire a "eniturilor ntre a+enţii care mprumută bani %i cei care dau cu mprumut.

Măsurarea inflaiei. In,laţia poate ,i măsurată prin intermediul mai multor indicatori. Cei mai importanţi dintre ace%tia sunt<a' indicele preţurilor bunurilor de consum &IPC'= b' indicele preţurilor de producţie &IPP'=c' indicele +eneral al preţurilor &IKP'=d' de,latorul PI. #ndicele preţurilor bunurilor de consum &IPC' măsoară e"oluţia preţurilor unui co% de produse semni,icati" pentru c*eltuielile e,ectuate de o

+ospodărie reprezentati"ă. Componentele acestui co% %i ponderea acestora n c*eltuielile totale sunt determinate de către Institutul aţional de Statistică pe baza unor studii e,ectuate prin sonda asupra +ospodăriilor din ?omnia.

#ndicele preţurilor de producţie &IPP' măsoară e"oluţia preţurilor n stadiile anterioare consumului ,inal- respecti" preţurile materiilor prime- alsemi,abricatelor %i ale produselor ,inite nainte a ,i li"rate pe piaţă.

#ndicele general al preţurilor &IKP' măsoară e"oluţia tuturor preţurilor din economie- respecti" att a preţurilor bunurilor consumate de către

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 128/202

g p ţ & ' ţ p ţ - p p ţ+ospodării ct %i a preţurilor bunurilor care intră n procesele de producţie. !cesta reprezintă cel mai +eneral mod de măsurare al in,laţiei.

Deflatorul "#% arată e"oluţia ni"elului mediu al preţurilor tuturor bunurilor %i ser"iciilor incluse n PI- %i se calculează ast,el<

Deflatorul "#% 7 177realPI

nominalPI⋅

:i,erenţa dintre IKP %i de,latorul PI pro"ine din structura di,erită a bunurilor %i ser"iciilor care sunt incluse n ,iecare dintre ace%tia. :acăde,latorul PI se calculează pe baza bunurilor %i ser"iciilor produse n interiorul ţării- indicele +eneral al preţurilor se calculează ţinnd cont %i de produsele importate.

Cele mai +enerale măsuri pentru in,laţie sunt indicele +eneral al preţurilor %i de,latorul PI.;n aprecierea indicatorilor care descriu in,laţia apar %i di"erse probleme- cum ar ,i< pentru toţi indicatorii- pe parcursul perioadei analizate ponderile cantităţilor consumate se presupun a ,i nemodi,icate. !ceastă ipoteză nu este

absolut corectă &satis,ăcătoare'- deoarece pe parcursul unui an apar di"erse e,ecte de substituţie datorate modi,icărilor preţurilor- ceea ce conduce lamodi,icarea ponderilor cu care bunurile %i ser"iciile intră n calculul indicilor corespunzători.

altă problemă o constituie cre%terea calităţii bunurilor %i ser"iciilor. :e e)emplu- calitatea tele"izoarelor a e"oluat permanent- trecnd de lacele alb$ne+ru la cele color. Preţurile- de asemenea au crescut- nsă nu mai este "orba de acela%i produs. ;n statistică se nre+istrează doar cre%terea preţului la produsul tele"izorD- ,ără a se ţine seama de modi,icările calitati"e. !st,el- cre%terea preţurilor datorată cre%terii calităţii produselor nu mai poate ,i pri"ită drept in,laţie.

n mod analo+ apare problema produselor noi- care nu au e)istat n perioada anterioară- dar "or intra n uzul curent n perioada curentă. Pentruacestea nu e)istă un termen de comparaţie- deci %i estimarea in,luenţei acestora asupra modi,icării preţurilor este di,icil de e"aluat.

n cazul indicelui preţurilor bunurilor de consum apare problema reprezentati"ităţii co%ului de bunuri selecţionat pentru a ,ace calculele. C*iar dacă la nceputul perioadei acesta este reprezentati"- pe parcurs este posibil ca structura consumului să se modi,ice- %i de aici %i reprezentati"itateaco%ului de consum.

Cauzele inflaieia! #nflaţia prin salarii şi prin costuri;n toate ţările lumii- sindicatele urmăresc interesele membrilor proprii- respecti" cre%terea puterii de cumpărare. !ceasta se realizează n primul

rnd prin cre%terea ni"elului salariilor. Orice cre%tere a salariilor conduce la cre%terea costurilor de producţie- %i de aici- la cre%terea preţurilor- deci lain,laţie.

:e asemenea- cre%terea costurilor de producţie datorată cre%terii preţurilor materiilor prime- a materialelor sau ener+iei "a determina cre%terea preţurilor bunurilor %i ser"iciilor ,inale- contribuind la cre%terea in,laţiei.

125

;n cadrul in,laţiei prin costuri o ,ormă distinctă o constituie inflaţia importată. !cest tip de in,laţie se mani,estă ntr$o economie puternicdependentă de mediul e)tern &cum de alt,el sunt maoritatea ţărilor lumii' datorită cre%terii preţurilor mondiale &de e)emplu la combustibili- materii prime etc.'. Cre%terea preţurilor pe piaţa mondială "a conduce la cre%terea costurilor de producţie +enerate de bunurile %i ser"iciile importate- %i de aici

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 129/202

p ' % p ţ p p ţ % p ţ + % p %cre%terea preţurilor interne.

b! #nflaţia prin cerereCre%terea cererii de bunuri %i ser"icii mai rapidă dect cre%terea o,ertei "a determina cre%terea preţurilor. ;n ,i+urile .1 %i .2 sunt reprezentate

+ra,ic două mecanisme de cre%tere a preţurilor datorate cre%terii cererii de bunuri %i ser"icii.;n ,i+ura .1 s$a reprezentat- ntr$un sistem de a)e venit disponibil 8 output, e,ectele unei cre%teri a cererii datorate maorării c*eltuielilor

+u"ernamentale- ). O cre%tere a c*eltuielilor publice ) cu ]K "a conduce economia din punctul ! n punctul /- adică la o cerere de output 2 e mai maredect 2 0 &punctul iniţial'. :acă %i o,erta ar cre%te la ni"elul cererii- atunci ni"elul preţurilor ar rămne nemodi,icat.

/i9. ,.1

129

] K

CM!

Eenitdisponibil

Output

Kapin,laţionist

ConsumC

C(eltuieli totale0

)%I

)%=

)%N<

)

Eenit disponibil

C(eltuieli totale0

1%I

1%>=

1%N<

:acă o,erta nu se modi,ică att de repede sau c*iar deloc- atunci di,erenţa 2 e 8 2 0 &cererea e)cedentară' se trans,ormă n in,laţie- respecti" pentruca economia să atin+ă un nou punct n care cererea să e+aleze o,erta "or cre%te preţurile. !cest +ap in,laţionist "a indica ast,el ct de repede se austeazăo,erta la cerere- sau ct de mult cresc preţurile.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 130/202

Bn alt e)emplu de cre%tere a cererii- %i implicit a in,laţiei- este descris n ,i+ura .2. ;ntr$un sistem de a)e venit-preţuri este descris e,ectul pe carel are o cre%tere a "eniturilor asupra cererii- %i implicit asupra preţurilor. O cre%tere iniţială a "eniturilor de la E la EY "a determina cre%terea preţurilor dela p la pY &dacă o,erta rămne nemodi,icată'. Producătorii obser"ă cre%terea cererii a+re+ate &&e0' %i răspund prin cre%terea o,ertei a+re+ate &:0'. ;n ceade$a doua ,ază- odată cu cre%terea o,ertei a+re+ate ni"elul preţurilor "a scădea- nsă nu "a re"eni la ni"elul iniţial. Cu alte cu"inte- e,ectul total- "a ,i decre%tere a ni"elului preţurilor.

/i9. ,.2.

Cre%terea masei monetare &a o,ertei de monedă' poate constitui o nouă sursă de cre%tere a preţurilor. :acă o,erta de bunuri %i ser"icii nu seadaptează su,icient de repede la "ariaţia o,ertei de bani- atunci restabilirea ec*ilibrului se "a ,ace prin intermediul preţurilor- respecti" "a cre%te ni"elulacestora. :eplasarea curbei IS la dreapta &respecti" o cre%tere a o,ertei de bunuri %i ser"icii' determină cre%terea ratei dobnzii- %i de aici %i cre%terea

preţurilor. &Eezi ,i+. .3'. Cre%terea masei monetare- nsoţită de cre%terea producţiei- poate conduce la reducerea ratei dobnzii- de aici la cre%terea cererii pentru in"estiţii- %i implicit la cre%terea preţurilor. ;n cazul unei ntrzieri ntre momentul cre%terii o,ertei de monedă %i cre%terea producţiei n cadrulsectorului real- atunci cre%terea de masă monetară se ndreaptă n totalitate către preţuri- adică se "a re+ăsi n sporirea in,laţiei.

137

Preuri ;p: 5#

"TT

pTT

5?#

0e#?0e#

Eenit

’

42 p

8Mr

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 131/202

/i9. ,.!

,.2. 4xplicarea inflaiei prin teoria cantitati$ă a anilor

eoria clasică a cererii a+re+ate %i a ,ormării preţurilor- denumită uneori teoria cantitati"ă a banilor- se ,undamentează pe cuplarea abordăriimicroeconomice a ec*ilibrului competiti" cu modelul dinamic al utilizării banilor. ;n această concepţie- o +ospodărie tipicăD nu cumpără bunuri %i

ser"icii n acela%i timp cu "nzarea ,orţei de muncă. Ca urmare ntr$o perioadă medie &de e)emplu o săptămnă' are ne"oie de un stoc de bani careasi+ură c*eltuielile plani,icate %i cele nepre"ăzute. !st,el restricţia de bu+et a ,amiliei are ,orma<

: P V M: H P V V 0S S- &.1'

unde<: este suma de bani lic*izi pe care ,amilia o deţine la s,r%itul săptămnii. !cest termen este interpretat ca cerere de bani- ntruct este suma de

bani pe care ,amilia a optat s$o posede pentru a ,ace c*eltuieli n "iitor=S este suma de bani pe care ,amilia o deţine la nceputul săptămnii %i de"ine o,ertă de bani pentru că este ,olosită pentru c*eltuieli n timpul

săptămnii=P V M: H reprezintă cererea de bunuri %i ser"icii=P V H este pro,itul=

V 0S H este "enitul din muncă.Con,orm teoriei clasice- stocul de bani necesar n orice moment unei +ospodării tipiceD este proporţional cu "aloarea nominală a cererii de

bunuri %i ser"icii- deci rezultă ecuaţia

: H W V P V M: &.2'

131

rTT

8MT

IST

Dkk

TYkk

Coe,icientul de proporţionalitate W se nume%te nclinaţie medie pentru bani lic*izi.!cceptnd ipoteza ec*ilibrului pe piaţa banilor &: H S'- din ecuaţia &.2' se obţine

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 132/202

P H D

⋅ &.3'

!ceastă relaţie poate ,i pri"ită ca ,orma redusăD a ,uncţiei cererii a+re+ate %i prin urmare e"idenţiază le+ătura dintre ni"elul preţurilor %i PI.;ntruct curba cererii a+re+ate &&e0' este ,ormată din puncte care reprezintă ec*ilibrul simultan al pieţelor bunurilor %i ser"iciilor %i al pieţei monetare&&e0 7 :0, < D 7 < / '- corespunzătoare di,eritelor ni"eluri ale preţurilor- rezultă că pentru ,iecare punct de pe aceste curbe "aloarea nominală a PI esteconstantă.

:upă cum s$a arătat anterior- o,erta a+re+ată &:0' n modelul clasic este o dreaptă "erticală &2 / ' ca urmare a ,aptului că piaţa ,orţei de muncă sea,lă n ec*ilibru %i pentru orice punct al dreptei M S cererea de muncă este e+ală cu o,erta- iar cantitatea de producţie o,erită depinde numai de dotareate*nică. ;n consecinţă modi,icarea &e0 "a pro"oca o "ariaţie a preţurilor medii ,ără a,ectarea ni"elului real al "ariabilelor. !,irmaţia că "ariabilelenominale se modi,ică proporţional cu modi,icarea cantităţii de bani- iar "ariabilele reale rămn constante se nume%te neutralitate a anilor.

?elaţia &.3'- n care 2 D H 2 / - reprezintă n acela%i timp ecuaia cantitati$ă a anilor %i e"idenţiază ,actorii care determină ni"elul preţurilor.odelul clasic aplică ipoteza că nclinaţia pentru bani lic*izi este constantă. Cel de$al doilea ,actor care determină modi,icarea preţurilor este

o,erta a+re+ată &:0 7 2 / '- care se a,lă la ni"elul său ma)im din punctul de "edere al pieţei ,orţei de muncă. !cest ,actor poate pro"oca in,laţie numaidacă o,erta a+re+ată "a scădea permanent.

Statisticile economiilor a"ansate nre+istrează cre%teri ale o,ertei a+re+ate %i deci tendinţe de scădere a preţurilor. :upă opinia economi%tilor

monetari%ti- sin+ura cauză a in,laţiei este cre%terea stocului de bani & < /

' %i ulterior a cererii a+re+ate. :e aceea se deduce următoarea ecuaţie dinamică ain,laţiei<

" ∆

< ∆

2 ∆

&.4' ;n economia contemporană se constată că indicatorul W 5 nu este constant %i ca urmare in,laţia poate ,i pro"ocată %i de "ariaţia nclinaţiei pentru

bani lic*izi. C*iar dacă se acceptă doar acest ar+ument- se poate susţine că in,laţia nu are o sin+ură cauză- respecti" cre%terea stocului de bani.O altă direcţie a criticilor este orientată către eroarea ,ăcută de monetari%ti n aplicarea relaţiei cauză$e,ect. !st,el se recunoa%te că e)istă o

corelaţie ntre o,erta de bani %i in,laţie- dar relaţia este %i in"ersă< in,laţia impune cre%terea o,ertei de bani ca răspuns de austare n e"itarea recesiunii.rebuie ,ăcută obser"aţia că relaţia &.4' o,eră o bună e)plicaţie a mecanismului prin care cererea %i o,erta determină in,laţia.

:acă n relaţia &.2'considerăm 4'v 7 - atunci se obţine relaţia &.#' care reprezintă modelul clasic al teoriei cantitati"e a banilor< < Q v 7 " Q B, &.#'

5 W H D

2 "

⋅ H

servicii si

licizi

bunuri

bani

cererii

mediu

aloare

/tocul

132

unde< v este "iteza de rotaţie a banilor- iar B este ni"elul output$ului real.

:in această relaţie obser"ăm că- att timp ct ni"elul output$ului real %i "iteza de rotaţie rămn nemodi,icate- orice cre%tere a masei monetare setrans,ormă n in,laţie (aptul că output$ul real &' rămne nemodi,icat se e)plică prin ocuparea completă a ,actorilor sau prin elasticitatea redusă a

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 133/202

trans,ormă n in,laţie. (aptul că output ul real &' rămne nemodi,icat se e)plică prin ocuparea completă a ,actorilor sau prin elasticitatea redusă a producţiei la modi,icarea masei monetare.

Politici antiinflaioniste. ;n cazul inflaiei prin costuri una dintre măsurile posibile este controlul preţurilor. !ceastă măsură poate ,iimplementată nsă doar pe termen scurt. Pe termen lun+ "a conduce la un dezec*ilibru dintre cerere %i o,ertă &cererea mai mare dect o,erta'- %i ncontinuare la dezec*ilibre structurale maore- cum ar ,i cre%terea %omaului %i o presiune crescndă asupra cursului de sc*imb sau preţurilor. ;n

concluzie- aceasta este o măsură puţin recomandată- mai ales n cadrul unei economii de piaţă. Pe termen scurt poate aduce anumite a"antae- nsă petermen lun+ sunt mai multe deza"antae.;n cazul inflaiei prin salarii- contra$măsura recomandată este controlul salariilor. !ceasta se poate e,ectua prin intermediul curbelor de

sacri,iciu sau memorandumurilor cu sindicatele prin care să se accepte ,ie reducerea salariilor ,ie reducerea timpului de lucru concomitent cu reducereacorespunzătoare a salariului. 8i această măsură este utilă doar pe termen scurt- deoarece att sindicatele ct %i salariaţii nu pot suporta perioadendelun+ate n care să se reducă puterea de cumpărare. :e aici- posibilitatea con"ulsiilor sociale sau pierderea ale+erilor următoare n ,a"oarea partidelor care promit rela)area politicilor salariale.

Reducerea cererii a9re9ate este o altă măsură antiin,laţionistă ce poate ,i aplicată mai ales n cazul unei in,laţii pro"ocate de %ocuri ale cererii.!ceastă reducere a cererii a+re+ate poate ,i determinată direct- ,ie prin reducerea c*eltuielilor publice- ,ie prin cre%terea ni"elului ta)elor %i impozitelor-sau indirect prin cre%terea ratei dobnzii- iar de aici reducerea cererii pentru in"estiţii %i implicit scăderea presiunii in,laţioniste. ;n acest caz principala problemă care apare este aceea a scăderii "eniturilor- a in"estiţiilor- de aici cre%terea ratei %omaului %i la in,luenţarea ne+ati"ă a cre%terii economice

"iitoare. ;n acest conte)t- reducerea cererii a+re+ate este o măsură recomandată doar pe termen scurt- %i nsoţită de alte măsuri prin care să se ncuraezecre%terea economică.

O altă modalitate de in,luenţare a in,laţiei este prin intermediul politicii de "enituri. !ceasta presupune să se acţioneze asupra "eniturilor %i pro,iturilor a%teptate- %i nu asupra %omaului. Pre%edintele american i)on a propus n 191 un control strict al preţurilor %i salariilor &deci un control al pro,iturilor %i "eniturilor salariale'. !ceastă măsură nu a a"ut e,ect dect pe termen scurt &6 luni' după care au nceput să apară dezec*ilibre n altesectoare- ceea ce a condus la renunţarea la acest tip de politică. :e,icienţele maore ale acestei politici sunt<

@ Eeniturile milocii sunt puţin a,ectate de aceste măsuri= ntruct aceste "enituri ,ormează- n statele dez"oltate economic- partea cea mai mare a"eniturilor a+re+ate- impactul politicii este redus. Eor ,i mai a,ectate "eniturile scăzute %i cele mari.

@ O politică de control se"eră conduce la controlul alocării resurselor- alocare ce poate ,i neeconomică.@ ;ntrzierea- la+ul dintre momentul introducerii măsurilor de control %i cel al intrării e,ecti"e n practică poate +enera pierderi de resurse %i

ine,icienţă att pe plan intern ct %i n relaţiile cu e)teriorul. "olitica monetară poate in,luenţa la rndul ei e"oluţia in,laţiei. O politică monetară restricti"ă "a conduce la cre%terea ratelor dobnzilor %i deaici la scăderea cererii. Scăderea cererii "a determina scăderea presiunii in,laţioniste %i de aici reducerea cre%terii preţurilor.

O problemă deosebită n cadrul analizei in,laţiei o constituie politica de inde)are a salariilor. ;n multe ţări sindicatele au obţinut prin ne+ocieri posibilitatea de a include printre clauzele contractelor de muncă una pri"itoare la inde)area automată a salariilor n raport cu costul "ieţii. Inde)area

133

tuturor salariilor este o măsură de reducere a in,laţiei n condiţiile n care cre%terea salariilor este in,erioară ratei in,laţiei. ;n plus- se elimină c%ti+urilene+arantate sau pierderile ce rezultă din erorile de anticipare a ratei in,laţiei.

Cele mai importante probleme sunt +enerate de ,aptul că- o reducere a producti"iţăţii muncii ar trebui să conducă la scăderea salariului real- ceeai di l d i i d il ,i d ă i d l ăd , i d i ă i

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 134/202

ce sindicatele nu "or accepta- deci toate pierderile "or ,i suportate de către patroni- ceea ce "a conduce la scăderea o,ertei- deci o nouă presiunein,laţionistă.

,.!. oma-ul

;nainte de a ,ace o sinteză a de,iniţiilor date %omaului n literatura de specialitate- trebuie precizat că- la ori+ine- noţiunea de %oma era sinonimăcu aceea de inacti"itateD. Cu"ntul %omaD din limba romnă pro"ine din cu"ntul ,rancez c*oma+eD. 0a rndul său- acesta deri"ă din latinesculcaumareD- ,iind pro"enit de la cu"ntul +rec caumaD- care nseamnă căldură mareD- din cauza căreia nceta orice acti"itate.

6efinirea indicatorilor statistici ai şoma-ului

:in punct de "edere statistic- indicatorii prin care se apreciază %omaul sunt de două ,eluri<$ indicatori absoluţi=$ indicatori relati"i.Indicatorii absoluţi sau indicatorii de ni"el se re,eră la numărul efectiv de şomeri. /i se e)primă n persoaneD &mii persoaneD' %i se determină

pentru anumite perioade de re,erinţă< lunar- trimestrial sau anual. umărul %omerilor se calculează %i n corelaţie cu anumite "ariabile demo+ra,ice- ca<"rstă- se)- stare ci"ilă- dar %i ţinnd cont de pre+ătirea pro,esională- de ni"elul studiilor sau de repartiţia teritorială.

O caracteristică aparte urmărită n ceea ce pri"e%te analiza %omaului este durata acestuia. :in acest punct de "edere- se identi,ică un %oma descurtă durată &sub un an' %i un %oma de lun+ă durată &pe o perioadă mai mare de un an'.

Romerii- a doua componentă a populaţiei acti"e- reprezintă o cate+orie economică a cărei de,inire a suscitat numeroase abordări.;n statistica romnească- efecti$ul şomerilor se determină n două "ariante<Romerii înregistraţi sunt persoanele care au declarat că n perioada de re,erinţă erau nscrise la O,iciile ,orţei de muncă %i %oma- indi,erent dacă

primeau sau nu alocaţie de spriin- autor de %oma- sau alte ,orme de protecţie socială.Romerii în sens %.#.<. sunt persoanele de 1# ani %i peste care n decursul perioadei de re,erinţă ndeplinesc simultan următoarele condiţii<$ nu au un loc de muncă %i nu des,ă%oară o acti"itate n scopul obţinerii unor "enituri=$ sunt n căutarea unui loc de muncă- utiliznd n ultimele 4 săptămni di,erite metode pentru a$l +ăsi< nscrierea la O,iciul de ,orţă de muncă %i

%oma sau la a+enţii particulare de plasare- demersuri pentru a ncepe o acti"itate pe cont propriu- publicarea de anunţuri sau răspunsuri la anunţuri- apella rude- prieteni- sindicate etc=

$ sunt disponibile să nceapă lucrul n următoarele 1# zile- dacă s$ar +ăsi imediat un loc de muncă=Sunt incluse- de asemenea<$ persoanele ,ără loc de muncă- disponibile să lucreze- care a%teaptă să ,ie rec*emate la lucru sau care au +ăsit un loc de muncă %i urmează să

nceapă lucrul la o dată ulterioară perioadei de re,erinţă=

134

$ persoanele care n mod obi%nuit ,ac parte din populaţia inacti"ă &ele"i- studenţi- pensionari'- dar care au declarat că sunt n căutarea unui loc demuncă %i sunt disponibile să nceapă lucrul.

Indicatorul relati" prin care se apreciază intensitatea %omaului este unul din cei mai importanţi indicatori macroeconomici< rata @omaAului .! t d t i ă i t ă l i t t l d i l l ţi ti ă i i ă t i l l t i l i i l ţi t i

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 135/202

!ceasta se determină prin raportarea numărului total de %omeri la populaţia acti"ă %i se e)primă n procente. i"elul ratei %omaului %i e"oluţia acesteiareprezintă unul din barometrii n ,uncţie de care se iau anumite măsuri de protecţie socială sau decizii de politică economică.

Ca relaţie +enerală de calcul- rata %omaului se determină prin raportarea unui indicator care e)primă %omaul &numărul de %omeri$R! la un altindicator care măsoară populaţia de re,erinţă- cel mai adesea populaţia acti"ă & "a'<

177⋅= "a

R 6 ş &.6'

Concret- acest indicator se poate determina n modalităţi "ariate. ?elaţiile de calcul pot să di,ere n practică- n ,uncţie de le+islaţia naţională saude in,ormaţiile disponibile. :i,erenţele care apar sunt determinate de elemente cum sunt<

- ermenii de raportare %i se re,eră la numitorul raportului care poate ,i populaţia acti"ă sau- de e)emplu- populaţia n limitele "rstei de muncă.- Conţinutul indicatorilor primari luaţi n calcul=- Sursele de colectare a in,ormaţiilor=- etodolo+ia de calcul.

In,ormaţiile cele mai precise pri"ind rata %omaului sunt obţinute cu prileul recensămintelor. ?ecensămintele %i anc*etele prin sonda sunt sursede date ,oarte costisitoare- care- la ni"elul ţării noastre nu pot ,i realizate cu o periodicitate corespunzătoare &lunară' pentru asi+urarea cu in,ormaţii

necesare. Se recur+e- prin urmare la surse de date administrati"e- a,ectate nsă de le+islaţia n "i+oare.;n statistica internaţională se utilizează următoarele rate de %oma< 6ata globală standardizată %#<, care se calculează ca raport ntre numărul %omerilor n sens I %i populaţia acti"ă totală= are cea mai mare

s,eră de cuprindere- ,iind cea mai utilizată n comparaţiile internaţionale= 6ata globală standardizată C// care este raportul dintre numărul de %omeri %i populaţia acti"ă ci"ilă= 6ata globală standardizată :E&D care se determină ca raport ntre numărul de %omeri %i populaţia acti"ă totală. 6ata parţială de şoma1 se re,eră la o anumită cate+orie de ,orţă de muncă sau la o anumită re+iune +eo+ra,ică sau administrati"ă- se determină ca

raport ntre numărul de %omeri pro"eniţi din cate+oria respecti"ă %i populaţia acti"ă din cate+oria respecti"ă. 6ata integrală (compusă! de şoma1 şi subocupare vizibilă se calculează ca raport ntre timpul de muncă disponibil neutilizat corespunzător al

persoanelor n %oma %i a celor a,late n stare de subocupare "izibilă &persoane care au un loc de muncă dar care lucrează in"oluntar n timp parţial' %itimpul de muncă total disponibil sau timpul de muncă utilizat. !ceasta măsoară de ,apt %omaul potenţial- calculul acesteia impunndu$se n special ncazul ţărilor n care subocuparea "izibilă are dimensiuni apreciabile. ?omnia ,ace parte din cate+oria acestor ţări.

;n conte)tul implicaţiilor economice maore pe care le are %omaul- a le+ăturilor acestuia cu in,laţia- se "orbe%te despre o rată naturală a şoma1ului.

13#

Modalităi de calcul a indicatorilor şoma-ului

Indicatorii statistici prin care se apreciază %omaul se determină n practică prin anumite metode statistice- ,olosind surse de date speci,ice.; l t ti ti ţi il B it id ti,i ă t i d i , ţii l b ă t d i d ti l ,i

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 136/202

;n +eneral- n statistica aţiunilor Bnite- se identi,ică patru surse mari de in,ormaţii- care au la bază metode %i procedee particulare- cum ar ,isondaele statistice sau cule+erea datelor de la di"erse instituţii publice. !ceste surse de date au anumite coduri- speci,icate pentru ,iecare ţară.

Prima sursă &ce are codul %0' o constituie ancetele prin sondarea forţei de muncă. ! doua sursă & E ' o constituie estimările oficiale. !ceste datestatistice sunt estimări o,iciale o,erite de di"erse instituţii naţionale %i- de re+ulă- se bazează pe in,ormaţii combinate- rezultate din una sau mai multesurse. ! treia sursă & $0' este reprezentată de statisticile asigurărilor sociale. !ceste statistici sunt deri"ate din nre+istrările- acolo unde e)istă- a celor

nscri%i n sistemul asi+urărilor sociale. ! patra sursă & *0' o reprezintă statisticile oficiilor forţei de muncă. !cestea se re,eră n +eneral- la numărul persoanelor care caută de lucru- nre+istrate la o,iciile ,orţei de muncă. Persoanelor ,ără loc de muncă se pot adău+a cele a,late n +re"ă- temporar bolna"e sau incapabile de muncă. Bnii din cei nre+istraţi sunt dea an+aaţi %i caută un loc de muncă suplimentar sau sc*imbarea locului de muncă.

;n ţările dez"oltate- ca aponia- Suedia- (ranţa sau Statele Bnite- procedeul principal de obţinere a datelor statistice pri"ind %omaul l constituieanc*etele prin sonda.

;n S.B.!.- de e)emplu- n ,iecare lună- iroul de Statistică a uncii din cadrul :epartamentului de uncă al Statelor Bnite calculează %i publicănumărul %omerilor- al populaţiei ocupate %i al celor din a,ara ,orţei de muncă. Pentru aceasta se realizează un sonda a"nd ca perioadă de re,erinţăsăptămna care conţine ziua a douăsprezecea din ,iecare lună. Se ale+e aleator un e%antion reprezentati" de #9.#77 +ospodării- din 29 localităţi di,erite- ast,el nct să se asi+ure reprezentati"itate din punct de "edere al repartiţiei +eo+ra,ice %i demo+ra,ice a populaţiei. Inter"ie"atori special pre+ătiţi adresează acelea%intrebări ,iecărei persoane din e%antion- n urma cărora se identi,ică statutul acesteia< an+aat- %omer sau n a,ara ,orţei de muncă. Criteriile n ,uncţie de care sencadrează persoanele n aceste cate+orii respectă cu stricteţe recomandările iroului Internaţional al uncii.

;n ?omnia- numărul de %omeri se determină prin mai multe metode< recensămnt- anc*eta prin sonda- prelucrarea datelor o,erite de instituţii+u"ernamentale- ca inisterul uncii %i Protecţiei Sociale. ;n a,ara recensămintelor- e,ecti"ul %omerilor %i rata %omaului se determină %i prin altemetode statistice aplicate de către Institutul aţional pentru Studii Statistice %i /conomice &I..S.' %i inisterul uncii %i Solidarităţii Sociale&..S.S.'.

?ata %omaului se determină prin raportarea numărului total de %omeri nre+istraţi la populaţia acti"ă ci"ilă.Pentru calculul acestor indicatori- a căror publicare se ,ace n mass$media- n buletinele statistice lunare sau n anuare- se a+re+ă datele culese la

ni"elul O,iciilor udeţene ale ,orţei de muncă %i %omaului.Tipologia şoma1ului8omaul a de"enit o problemă odată cu dez"oltarea industrială- respecti" ncepnd cu cea de a două umătate a secolului al LEIII$lea- n

perioadele de recesiune- cnd ntreprinderile industriale %i mic%orau producţiile %i- ca urmare- eliberau un număr important de muncitori care de"eneau%omeri.

0a nceput- %omaul era considerat un ,enomen trecător- conunctural. ?ealitatea din toate ţările a demonstrat că %omaul are un caracter permanent- ast,el nct economi%tii %i$au ndreptat atenţia asupra lui ncă din zorii economiei- ca %tiinţă. Conceptul de %oma este- după cum amconstatat- oarecum ambi+uu- din moment ce oricine ar dori să lucreze n sc*imbul unei sume +eneroase de bani. /conomi%tii tind să rezol"e aceastădilemă corelnd dorinţa indi"izilor de a munci cu salariul mediu pe respecti"a piaţă a muncii.

136

O primă delimitare a %omaului este aceea n şoma- $oluntar %i şoma- in$oluntar. 8omaul "oluntar e)istă atunci cnd muncitorii re,uzăoportunităţile de a se an+aa n anumite slube- la salariile e)istente pe piaţă. 8omaul in"oluntar e)istă atunci cnd n economie sunt insu,iciente locuride muncă- la salariile e)istente. Procentul %omerilor care sunt nean+aaţi "oluntar este cunoscut- potri"it unor de,iniţii- ca ,iind rata naturală a %omaului.

S l i l t i i l t t di t l di t i i ă / i tii W i i ,i t ă

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 137/202

Separarea %omaului n "oluntar %i in"oluntar este una din contro"ersele maore din teoria economică. /conomi%tii Wenesieni au a,irmat că ceamai mare parte a %omaului din timpul crizelor economice din anii 37 %i 57 s$au datorat de,icitului cererii- ,iind deci- de natură in"oluntară. Pe de altă parte- economi%tii clasici ai teoriei a%teptărilor raţionale pleacă de la premisa că piaţa muncii austează imediat cre%terile %omaului- prin scădereasalariilor. :in punctul lor de "edere- n anii Y37 erau locuri de muncă su,iciente- dar muncitorii au re,uzat să le ia. ot %omaul din timpul crizelor economice era "oluntar- menţinndu$se la rata sa naturală.

Cel mai ,rec"ent sistem de clasi,icare are la bază mpărţirea %omaului pe cauze n următoarele mari tipuri< şoma- fricional- structural- n timpce după raportul cerere$o,ertă- se identi,ică %omaul sezonier %i ciclic. S$a ncercat %i o +rupare a acestor tipuri de %oma n ,uncţie de caracterul lor "oluntar sau in"oluntar< şoma-ul ciclic este considerat in"oluntar- n timp ce toate celelalte tipuri sunt considerate %oma "oluntar.

;n cele ce urmează- se "a ,ace o caracterizare a acestor tipuri de %oma din punctul de "edere al ,uncţionării %i locului lor pe piaţa muncii.

@n funcţie de natura şi cauzele şoma1ului deosebim;1. oma- con-unctural- +enerat de reducerea "olumului acti"ităţii economice a ntreprinderilor ca urmare a deteriorării conuncturii economice

interne %iAsau internaţionale- a "ariaţiilor conuncturale ale cererii %i o,ertei de bunuri %i ser"icii- care pro"oacă o reducere a necesarului de ,orţă demuncă.

2. oma-ul fricional se circumscrie perioadei necesare n mod normal pentru a +ăsi un alt loc de muncă. /ste probabil cea mai răspndită ,ormăde %oma care poate apare c*iar %i n condiţia ocupării depline a ,orţei de muncă.

8omaul ,ricţional apare deoarece piaţa muncii este inerent dinamică- datorită imper,ecţiunii ,lu)ului de in,ormaţii %i deoarece trebuie să treacăun timp pnă cnd %omerii %i ,irmele ce o,eră slube "acante să se +ăsească unii pe alţii.

C*iar dacă dimensiunea ,orţei de muncă ar ,i constantă- n ,iecare perioadă sunt noi intrări pe piaţa muncii- n timp ce alţi an+aaţi sau %omeri părăsesc ,orţa de muncă. Bnii oameni %i "or părăsi locul de muncă n căutarea altuia- mai bun. ai mult dect att- ,luctuaţiile aleatoare ale cererii de bunuri %i ser"icii la ni"elul ,irmelor determină unele ,irme să ,acă concedieri de personal- n timp ce altele ,ac noi an+aări. :eoarece in,ormaţiile desprecaracteristicile celor care caută de lucru %i natura locurilor de muncă "acante nu pot ,i cunoscute instantaneu- este necesar să treacă un timp pnă lasatis,acerea cererilor potenţialilor patroni %i ale muncitorilor care caută de lucru. Prin urmare- c*iar dacă la ni"el a+re+at cererea %i o,erta de ,orţă demuncă sunt e+ale- %omaul ,ricţional e)istă.

Presupunem că o piaţă a muncii este n ec*ilibru n sensul că- la un salariu mediu- cantitatea de muncă o,erită e+alează cantitatea de muncăcerută. Se "or nota cu D? cererea de muncă- / ? o,erta de muncă- H? salariul mediu pe piaţă %i E ? numărul de an+aaţi.

C*iar %i pe o piaţă n ec*ilibru- sau n situaţia de ocupare totală a ,orţei de muncă- "a e)ista ntotdeauna un număr de %omeri care se a,lă ntredouă locuri de muncă- %i care alcătuiesc %omaul ,ricţional.

Kra,ic- e)istenţa unei mase a %omerilor care apare c*iar %i atunci cnd- la ni"el a+re+at piaţa muncii este n ec*ilibru este ar+umentată prin ,i+ura.4.

)

, 1

, 2 ,

)

+ )

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 138/202

/i9. ,.% i"elul %omaului ,ricţional ntr$o economie este determinat de ,lu)urile e)istente la ni"elul ,orţei de muncă %i de "iteza cu care %omerii %i

+ăsesc de lucru. !ceastă "iteză depinde de instituţiile economice e)istente %i de modul n care aceste instituţii acţionează pe piaţa muncii. :e e)emplu- ocre%tere a alocaţiilor de %oma "a determina cre%terea timpului necesar pentru ca %omerii să$%i +ăsească de lucru.

!. oma-ul structural & şoma1 de neadaptare' este consecinţa unui dezec*ilibru ntre structurile ocupaţional$pro,esionale- teritoriale- demo+ra,iceale o,ertei ,orţei de muncă %i ale cererii. !ceste neconcordanţe pot apare datorită< structurii sectoriale %i teritoriale a economiei- pro+resului te*nolo+ic-structurii sistemului educaţional etc.

;n perioadele de restructurări esenţiale ale unei economii- cum sunt cele ale tranziţiei de la economia centralizată la economia de piaţă- %omaulstructural reprezintă principala formă de şoma1.

8omaul structural apare atunci cnd sc*imbări importante n cererea de muncă determină o nepotri"ire ntre calităţile %i competenţele pro,esionale ale muncitorilor- cerute %i o,erite pe piaţa muncii. :acă salariile ar ,i complet ,le)ibile %i costurile mobilităţii +eo+ra,ice %i ocupaţionale ar ,i reduse- atunci acest tip de %oma ar ,i rapid eliminat de austările pieţei. ;n practică- aceste condiţii nu sunt ntotdeauna ndeplinite- iar %omaulstructural poate apare ca o problemă ,oarte serioasă.

Pentru a ilustra mai bine aceste aspecte- să presupunem e)istenţa unei pieţe a muncii cu două sectoare< o piaţă ! pentru muncitorii producti"i dinindustria automobilelor %i o piaţă pentru speciali%tii din domeniul computerelor. !mbele pieţe sunt iniţial n ec*ilibru. :ate ,iind curbele cererii %io,ertei de muncă pe ambele pieţe (D?0 , / ?0 ! %i (D?% , / ?% !, perec*ile (salariu de ecilibru, număr de anga1aţi! "or ,i< (H?0 , E ?0 ! şi (H?% , E ?% ! . Salariile deec*ilibru nu "or ,i identice datorită costurilor di,erite ale instruirii pe cele două pieţe.

Presupunem că cererea pentru muncitorii din industria automobilelor scade la ni"elul D40 ca rezultat al concurenţei cu importurile străine- n timpce cererea de speciali%ti n computere cre%te- consecinţă a răspndirii utilizării acestora. Pe piaţa 0- datorită pre"ederilor contractelor sindicale sau

le+islaţiei +u"ernamentale- salariile sunt in,le)ibile n sens descrescător- ast,el nct numărul de an+aaţi "a scădea la ni"elul E 40. Pe piaţa % salariile %inumărul an+aaţilor "or cre%te la ni"elul H4%- %i- respecti"- E 4%. Prin urmare- un număr de %omeri e+al- cu di,erenţa E ?0-E 40 "a ,i creat pe termen scurt.

135

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 139/202

/i9. ,.)

:acă muncitorii din industria automobilelor ar putea de"eni- cu costuri reduse- speciali%ti n computere- ace%ti %omeri s$ar mutaD rapid pe piaţa- %omaul structural ,iind ast,el eliminat. !cest %oma "a apare oricum atunci cnd costurile austării ,orţei de muncă la necesităţile pieţei sunt destul demari pentru a ntrzia acest tip de mi%cări.

;ntr$un mod asemănător se pot analiza %i dezec*ilibrele +eo+ra,ice n căutarea ,orţei de muncă. ;n aceste situaţii se identi,ică un şoma1 regional.8omaul structural apare datorită sc*imbărilor esenţiale ale cererii de muncă- "is$a$"is de salariile ri+ide %i costurile ridicate ale mobilităţii

ocupaţionale %i +eo+ra,ice. 8omerii inclu%i n %omaul structural au o mai mică probabilitate de a trece de la statutul de %omer la cel de an+aat. Oricemăsuri de politică socială ndreptate spre cre%terea acestei probabilităţi- au drept scop diminuarea %omaului structural. /)emple de asemenea politicisunt cele de sub"enţionare a instruirii %omerilor- de mbunătăţire a in,ormaţiilor despre condiţiile locurilor de muncă %i de reducere a costurilor mi+răriiinterne.

8omaul structural a ,ost atribuit- după cum s$a putut constata- di,erenţelor dintre cererea %i o,erta de ,orţă de muncă n condiţiile costurilor ridicate de austare a ofertei la necesităţile pieţei. eorii economice dintre cele mai recente a,irmă că cel puţin un se+ment al %omaului poate ,i atribuitcomportamentului producătorilor de ma)imizare a pro,itului. Concret- s$a demonstrat că %omaul structural poate apare %i dacă anumiţi producători plătesc salarii mai mari dect salariul considerat e,icient pentru a cre%te producti"itatea %iAsau reduce deplasările de personal. :ecizia "oluntară a acestor producători este cea care menţine salariul la un ni"el ridicat- %i acesta nu "a ,i cobort nici dacă alţi muncitori de pe piaţa muncii &%omeri' %i o,erăser"iciile la un salariu mai mic.

139

H?0

E 40

E ?0

E ?%

E 4%

E număr salariaţi

D4%

D?%

/ ?%

H4%

H?%

/ ?0

D40

D?0

Piaa muncii 7 Piaa muncii *

!n+aaţii cu salarii mici %i "or dori să lucreze n ,irmele cu salarii mari %i- atta timp ct e)istă posibilitatea unor slube "acante pe "iitor- ei se"or ata%aD sectorului cu salarii mari- pre,ernd să a%tepte apariţia unui loc liber. Prin urmare- datorită acestui comportament- apare un şoma1 deaşteptare.

Cn funcţie de raportul cerere ofertă pe diverse pieţe @i de impactul acestora asupra pieţei muncii teoria economică a pus n e"idenţă două

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 140/202

Cn funcţie de raportul cerere'ofertă pe diverse pieţe @i de impactul acestora asupra pieţei muncii teoria economică a pus n e"idenţă două,orme de %oma<

1. oma-ul clasic- ca urmare a reţinerii ntreprinzătorilor de a produce o cantitate mai mare de bunuri %i ser"icii. C*iar dacă e)istă cereree,ecti"ă- ntreprinzătorii nu sunt interesaţi n lăr+irea capacităţilor de producţie %i n an+aarea de ,orţă suplimentară de producţie deoarece ,irmele ,iesunt n pierdere de competiti"itate > ca urmare a costurilor de producţie mai mari ,ie că nu$%i asumă noi riscuri= acest tip este numit %i %oma prin

e,icienţă a producţiei9

.2. oma-ul ciclic sau %oma prin insu,icienţa cererii- care apare atunci cnd cererea de bunuri %i ser"icii din toate sectoarele economiei &economiareală- sectorul menae sau restul lumii' este mai mică dect o,erta. Consecinţa este o o,ertă de ,orţă de muncă mai mare dect cererea.

8omaul ,ricţional sau cel structural pot apare c*iar dacă- la ni"el a+re+at- cererea totală de muncă e+alează o,erta. 8omaul ciclic este asociat cu,luctuaţiile n ciclul a,acerilor %i apare atunci cnd o scădere a cererii a+re+ate pe piaţa bunurilor %i ser"iciilor determină o scădere a cererii a+re+ate de,orţă de muncă- simultan cu in,le)ibilitatea salariilor reale. !cest tip de %oma este cunoscut n literatura economică %i sub numele de Sşoma1eBnesianJ, după numele celui care l$a identi,icat %i analizat.

O reacţie adec"ată a +u"ernului la %omaul ciclic este să impună politici economice de cre%tere a cererii a+re+ate- crescnd c*eltuielile+u"ernamentale- reducnd ta)ele %i impozitele %i crescnd rata de cre%tere a o,ertei de bani. !lte măsuri de politică economică se re,eră la elaborareaunor pro+rame concrete concentrate asupra %omaului- incluznd credite temporare pentru dez"oltarea unor pro+rame anti%oma de către ,irme pri"atesau sectorul public.

!. oma-ul sezonier este similar celui ciclic- n sensul că este determinat de ,luctuaţiile cererii de ,orţă de muncă. ;n acest caz- ,luctuaţiile cereriide muncă pot ,i anticipate %i urmează un model sistematic de$a lun+ul anului. :e e)emplu- cererea de muncă n a+ricultură sau construcţii scade nlunile de iarnă.

;ntrebarea care se pune %i n acest caz este de ce ,irmele reacţionează la "ariaţiile sezoniere ale cererii de muncă prin disponibilizarea personalului %i nu prin reducerea salariului sau timpului de lucru. :e asemenea- se poate pune ntrebarea de ce muncitorii acceptă locuri de muncă nsectoare cu caracter sezonier. ?ăspunsul ar ,i că pentru unii muncitori- e)istenţa autorului de %oma pe perioada ct nu lucrează %i posibilitatea de a ,irean+aaţi ulterior ec*i"alează cu un concediu plătit. Pentru a atra+e muncitorii n asemenea sectoare- ,irmele "or trebui să plătească muncitorilor salariimai mari- care să compenseze ,aptul că nu "or lucra o perioadă de timp.

;n economiile contemporane nu există forme pure de şoma1. :i,eritele ,orme de %oma coe)istă- se ntrepătrund %i se susţin reciproc.Rata naturală a şoma-ului?ata naturală a %omaului corespunde ,uncţionării normale a pieţei muncii %i este asociată cu ocuparea totală a ,orţei de muncă. 8omaul poate ,i

considerat e)cesi"- n orice ţară- dacă depă%e%te ni"elul său natural.:e,inirea ratei naturale a %omaului este destul de di,icilă- dar e)istă cte"a abordări n acest sens. ;n continuare "om ,ace o succintă sinteză a

de,iniţiilor date n teoria economică ratei naturale a %omaului.

9 Salais- ?. > =Kemploi et le comage- /nciclopedie (rancaise- /d. /conomica- Paris- 1997- pa+. 23

147

Bnii economi%ti de,inesc rata naturală a %omaului ca ,iind rata la care att salariile ct %i in,laţia sunt ,ie stabile- ,ie la ni"ele acceptabile. :upăalţi autori rata naturală a %omaului este rata %omaului pentru care locurile "acante de muncă sunt e+ale cu numărul de %omeri. O altă de,iniţie a,irmă cărata naturală a %omaului este ni"elul %omaului la care orice cre%tere n cererea a+re+ată nu determină reducerea %omaului. Potri"it unei "ariante aacestei ultime de,iniţii rata naturală a %omaului este rata la care toţi %omerii sunt "oluntari adică e)istă doar %oma ciclic %i e"entual sezonier ;n cele

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 141/202

acestei ultime de,iniţii rata naturală a %omaului este rata la care toţi %omerii sunt "oluntari- adică e)istă doar %oma ciclic %i- e"entual- sezonier. ;n celedin urmă- o recentă de,iniţie dată de ames obin a,irmă că rata naturală este rata %omaului la care ni"elul acestuia este nesc*imbat %i att ,luctuaţiile e)istente lani"elul masei de %omeri ct %i durata %omaului sunt normale.

oate aceste de,iniţii ncearcă să sintetizeze ntr$un mod speci,ic conceptul mai +eneral al ocupării totale a ,orţei de muncă.:acă presupunem că %omaul ,ricţional %i sezonier e)istă c*iar %i atunci cnd piaţa ,orţei de muncă este n ec*ilibru este e"ident că rata naturală a

%omaului este a,ectată de ,actori ca< mi%carea "oluntară a an+aaţilor- mi%cările n %i n a,ara ,orţei de muncă- durata de timp n care %omerii %i +ăsescslube acceptabile. !ce%ti ultimi ,actori "ariază mult n cadrul +rupurilor demo+ra,ice- ast,el nct rata naturală a %omaului este puternic a,ectată decompoziţia demo+ra,ică a ,orţei de muncă.

!tunci cnd o economie este n ec*ilibru pe termen lun+- %omaul "a ,i la rata sa naturală. :in moment ce rata naturală a %omaului este unconcept teoretic- ea nu poate ,i direct obser"ată- %i- prin urmare- trebuie estimată.

/conomi%tii au două modalităţi di,erite pentru a estima rata naturală a %omaului. ;n primul rnd ei determină o ecuaţie prin care corelează%omaul a+re+at de rata in,laţiei. Conceptual- rata naturală a %omaului este prezentă atunci cnd rata %omaului nu cre%te %i nici nu scade. !st,el- atuncicnd in,laţia este constantă- ecuaţia ce stabile%te le+ătura ntre rata in,laţiei %i %oma ,urnizează un estimator pentru rata naturală a %omaului.

! doua metodă de estimare a ratei naturale a %omaului se bazează pe datele istorice le+ate de rata %omaului de$a lun+ul unor perioade mari detimp. !ceste date sunt di,erite n ,uncţie de +rupurile demo+ra,ice. Se estimează ratele %omaului pentru aceste +rupuri demo+ra,ice %i apoi se a+re+ăaceste estimări.

Cţi"a economi%ti au ,olosit una sau mai multe metode pentru a estima rata naturală a %omaului la di"erse momente de timp. Bna dintre cele maicunoscute %i citate estimări este cea a lui ?obert Kordon de la ort*estern Bni"ersit. /stimările sale se ncadrează ntre limitele minime %i ma)imeale altor estimări e,ectuate de alţi economi%ti. Pentru economia S.B.!.- rata naturală a %omaului estimată de Kordon a ,ost de #-1 \ n anul 19##. ;n perioada 1967$197- toţi cercetătorii sunt de acord că rata naturală a %omaului a crescut- ca urmare a marelui in,lu) de tineri n rndul ,orţei de muncă.Pnă n anii 57Y estimările ratei naturale au auns de la #\ la \. Pe măsură ce +eneraţia bab$boomD s$a maturizat %i cre%terea ,orţei de muncă ancetinit- n anii 57 rata naturală a %omaului %i$a diminuat ritmul de cre%tere.

Cercetătorii :ou+las Stai+er- . StorW %i arW Ratson- care au ,ăcut %i ei estimări ale ratei naturale- a,irmă că aceasta "ariază n anii 97 neconomia S.B.!. ntre #-1\ %i -\ cu un inter"al de ncredere de 9#\. ?. Kordon a demonstrat nsă că rata naturală a %omaului "ariază n limite maireduse.

?ata naturală a %omaului este analizată %i din perspecti"a le+ăturii %omaului cu in,laţia< atunci cnd rata in,laţiei este stabilă- constantă- se"orbe%te de rata naturală a %omaului- numită %i !I?B- &on !cceleratin+ In,lation ?ate o, BnemplomentD'.

?obert /isner a analizat seriile in,laţiei %i %omaului de după 1967 %i a descoperit că le+ătura ntre %oma %i in,laţie este asimetrică n următorulsens< ratele %omaului mai mici dect rata naturală a %omaului &!I?B' nu erau asociate cu in,laţia accelerată- n timp ce ratele %omaului mai maridect rata naturală a %omaului erau asociate cu in,laţia descrescătoare.

!ceste rezultate implică următoarea concluzie- aparent parado)ală< rata naturală a %omaului poate ,i %i un rezultat al măsurilor de politicăeconomică %i nu numai o cauză a acestora.

141

/conomistul american . Kre+or anWi- pro,esor la Jar"ard Bni"ersit- de,ine%te rata naturală a %omaului ca ,iind rata medie a %omaului n urul căreia se mani,estă ,luctuaţiile economice. /l calculează acest indicator ca o medie a ratelor anuale ale %omaului pe o perioadă de 17 ani anteriori%i 17 ani ulteriori momentului &anului' pentru care se ,ace analiza. Btiliznd acest mod de calcul- el a determinat o rată naturală a %omaului pentrueconomia americană cu "alori ntre 4\ %i \ pe o perioadă de 4# de ani ntre 194#$1997

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 142/202

economia americană cu "alori ntre 4\ %i \- pe o perioadă de 4# de ani ntre 194# 1997.

,.%. oma-ul şi inflaia

:e mulţi ani economi%tii a,irmă e)istenţa unei corelaţii ne+ati"e ntre rata in,laţiei pe de o parte %i rata %omaului din economie- pe de altă parte.Cu alte cu"inte- ni"ele ridicate ale %omaului sunt asociate cu ni"ele scăzute ale in,laţiei %i in"ers.?elaţia dintre in,laţie %i %oma este reprezentată +ra,ic prin curba P*ilips- după numele primului economist care a obser"at această le+ătură n

,i+urile .6 %i ..!naliznd serii de date ale in,laţiei %i %omaului- economi%tii au remarcat ,aptul că le+ătura in"ersă- stabilă- ntre cei doi indicatori nu este

ntotdeauna "alabilă. O interpretare alternati"ă a acelora%i date ar ,i aceea că- n timp ce le+ătura ntre in,laţie %i %oma e)istă la un anumit moment- poziţia curbelor este determinată %i de un număr de alţi ,actori.

1.).1.1.1.).1.2.

/i9. ,.+ Cura P(ilips 'n anul 10+

Sursa< /*reber+- ?.- Smit*- ?. $ odern 0abor /conomics- 4t* /dition- JarperCollins Publis*ers- 1991/,ectul net al acestor ,actori a ,ost deplasarea curbei P*ilips spre dreapta pentru perioada cuprinsă ntre anii 1967$1957. ;n ultimii ani- curba se

pare că s$ar ,i deplasat din nou spre stn+a- după opiniile unor economi%ti americani.Se poate "orbi- prin urmare- nu de curba P*ilipsD- ci de o ,amilie de curbeD- ca n ,i+ura ..

142

3 #-# 5

2.#

?ata in,laţiei &\'

?ata %omaului &\'

Curba P*ilips

)

Rata inflaieişi a salariilor

anii 67

anii 7

anii 57

Rata şoma-ului u1

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 143/202

/i9. ,.,.

Cu autorul curbelor P*ilips pentru un anumit ni"el al in,laţiei se poate determina ni"elul !I?B- dar se pot elabora %i anumite politicimacroeconomice.

Curba P*illips pe termen scurt arată că rata %omaului este cu att mai mică cu ct salariile cresc mai repede. Cu alte cu"inte- e)istă o le+ăturăin"ersă ntre rata %omaului %i rata cre%terii salariilor.

;n problema in,laţiei determinantă este credibilitatea +u"ernului- care prin măsurile %i anunţurile e,ectuate in,luenţează comportamentul a+enţilor economici. !tta timp ct +u"ernul este credibil- a+enţii economici %i ,ormează anticipările placnd de la anunţurile acestuia %i de aici posibilitatea de aconcepe politici de cre%tere economică "iabile. ;n sc*imb dacă a+enţii economici obser"ă că acţiunile +u"ernului nu corespund realităţii- atuncia%teptările acestora se adaptează realităţii %i nu anunţurilor %i de aici imposibilitatea +u"ernului de a implementa politici credibile de dez"oltare

economică.7specte dinamice ale şoma-ului şi inflaiei. ;n condiţiile pieţei libere- ec*ilibrul pe piaţa muncii este determinat pe baza cererii %i o,ertei de,orţă de muncă. Cererea %i o,erta de ,orţă de muncă se estimează cu autorul ,uncţiilor cererii %i ale o,ertei. !ceste ,uncţii surprind le+ătura dintresalariul nominal &S' sau salariul real & s' %i ,orţa de muncă ocupată & * '. (orma acestora poate ,i<

Cererea &C('< S H p f &' sau s H f &'- cu f Y&' Q 7 &.'

O,erta &O('< S H pa g &' sau sa H g &'- cu g Y &' 7 &.5'

unde< p > reprezintă ni"elul mediu al preţurilor curente= pa > reprezintă ni"elul mediu al preţurilor a%teptate

pentru bunuri %i ser"icii=S > reprezintă salariul nominal=s > reprezintă salariul real=sa > reprezintă salariul a%teptat real= f &' > ,uncţia cererii de ,orţă de muncă= g &' > ,uncţia o,ertei de ,orţă de muncă.

143

;n condiţiile n care cererea de ,orţă de muncă e+alează o,erta- rezultă ni"elul de ec*ilibru pentru salariul real %i pentru ,orţa de muncă ocupată(*!.

!st,el "om a"ea<S 7 p f(*! &.9.'

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 144/202

S p f(*! &.9.'

Din M.P. se poate deduce relaţia;

p H S A , &' &.17'

rans,ormnd relaţia .17 n ritmuri de e"oluţie ale "ariabilelor &prin lo+aritmare %i di,erenţiere' obţinem<

r p 7 r s 8 r f(*! &.11'

!ceastă ecuaţie e)primă relaţia binecunoscută că dacă ritmul de cre%tere al salariului nominal r s este e+al cu ritmul de cre%tere al producti"ităţiimar+inale a muncii r f(*!- atunci r p 7 ?- adică preţurile rămn nemodi,icate.

Considernd o ,uncţie de producţie de tip Cobb$:ou+las B 7 0 C * 4- , iar pentru aceasta f(*! 7 *

∂∂

&producti"itatea mar+inală a muncii'

atunci relaţia .11 "a a"ea următoarea ,ormă17<r p 7 r s 8 r (B'*! &.12'

Prin urmare ecuaţiile .11 %i .12 reprezintă două speci,icări ale relaţiei productivitate - salariu 8 preţ deosebit de importantă pentru e)plicareamecanismului dinamicii macroeconomice.

Cadrul poate ,i lăr+it introducnd n analiză "aloarea nominală a producţiei< 2 7 p B- pentru care ritmul de e"oluţie se poate scrie ast,el<r 2 7 r B 3 r p &.13'

;nlocuind relaţia .11 n relaţiile .12 obţinem<

r 2 7 ( r (B'*! 3 r * ! 3 r s 8 r (B'*! 7 r s 3 r * &.14'

ermenul r s 7 r p 3 r B'* conţine ritmul de cre%tere al producti"ităţii %i al preţurilor- deci ecuaţia .14 surprinde cei trei ,actori care e)plică dinamicaoutputului nominal.

Preţurile sunt implicate direct sau indirect n toate acti"ităţile economico$sociale- asi+urnd n a,ară de măsurarea c*eltuielilor de muncăncorporate n produse %i ser"icii- e"aluarea raportului dintre cerere %i o,ertă- redistribuirea "eniturilor ntre a+enţii economici- ,undamentarea deciziilor economice- etc.

17 f(*! 7 ( ) ( ) *

* C 0

B⋅−=⋅⋅⋅−=

∂∂ −

α α

111

prin nlocuire n .9. "om obţine< p 7 s'(4-!(B'*! această e)presie se "a di,erenţa n raport cu timpul %i "om obţine

relaţia .12.

144

Sintetiznd- se poate a,irma că prin intermediul preţurilor se realizează cone)iuni "alorice directe ntre componentele sistemului economic.!ustarea către ec*ilibru a preţurilor %i a cantităţilor cerute %i o,erite nu se realizează instantaneu- ci ntr$un proces dinamic- ilustrat n ,i+ura .5 %i prinintermediul teoremei Cobeb.

eorema Cobeb surprinde austarea dinamică preţ$cantitate n condiţiile unei concurenţe per,ecte pe piaţă- proces care este descris sec"enţial n

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 145/202

p p ţ ţ ţ p p p ţ - p ţ,i+ura .9.

/i9. ,. /i9. ,.0

Cum re+larea ni"elului producţiei ca urmare a modi,icării preţului nu se ,ace instantaneu- ci printr$o decizie care are e,ect n perioada următoare-rezultă că punctul de ec*ilibru se "a atin+e n mai multe perioade.

Eariaţiile prezentate n (i+. .5 %i .9 corespund cazului n care preţul ,inal tinde către cel de ec*ilibru. /)istă nsă %i situaţii n care tendinţa nueste con"er+entă către ec*ilibru- ci este di"er+entă- ,ără posibilitatea atin+erii ec*ilibrului.

14#

(

)

&e0

t 9

t U

t G

t 4

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 146/202

CAPITOLUL 8

/8UC5U7DII84 7C5I"I5@DII4C3N3MIC4

.1. /luctuaiile ciclice şi trendul economic.

O economie naţională care se conduce n principal după re+ulile economiei de piaţă se caracterizează printr$o dinamică de tip oscilant a acti"ităţiieconomice- cu abateri mai mari sau mai mici de la trendul +eneral. !ceastă dinamică speci,ică este cunoscută n literatura de specialitate sub denumireade fluctuaţie ciclică, ,luctuaţie a a,acerilor- sau cicluri ale a,acerilor.

&iclurile afacerilor reprezintă un tip de ,luctuaţii a acti"ităţii economice a+re+ate a unei ţări- n care a+enţii economici sunt or+anizaţi preponderent n ntreprinderi de a,aceri. Bn ciclu al a,acerilor constă n cre%terea simultană a ni"elului maorităţii acti"ităţilor economice- urmată de o

scădere a acestor ni"eluri- după care urmează ,aza de e)pansiune a ciclului următor. :e re+ulă- ciclurile se de,inesc ca ,luctuaţii n urul unei mărimi-care este o medie a cre%terii economice ntr$o perioadă= ele sunt recurente dar nu periodice- durata lor "ariind de la un an la #7$67 ani.

<ăsurarea fluctuaţiilor ciclice presupune utilizarea unui sistem de indicatori- dintre care cei mai importanţi ,olosiţi n practica economică sunt< produsul naţional brut n preţuri curente %i n preţuri constante- "olumul "nzărilor cu amănuntul %i cu ridicata- ni"elul debitelor bancare- indicele"olumului ,izic al producţiei industriale- ni"elul %omaului- numărul locurilor de muncă n ramurile nea+ricole- timpul lucrat n ramurile nea+ricole-

146

"enitul personal- preţurile etc. Pe baza seriilor de date ale indicatorilor stabiliţi- precum %i a unora deri"aţi din ace%tia- se descrie dinamica sistemuluieconomic analizat %i se pun n e"idenţă- printr$o prelucrare adec"ată- ,luctuaţiile ciclice. Prelucrarea statistică aplicată seriilor cronolo+ice a indicatorilor amintiţi constă n determinarea trendului &T '- a "ariaţiei sezoniere &/ ' %i a celei ntmplătoare & # '- care are ca e,ect izolarea ,luctuaţiei ciclice && '.

2 T / & # &5 1'

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 147/202

2 t 7 T t ⋅ / t ⋅ & t ⋅ # t , &5.1'

Prin urmare- pentru a identi,ica componenta ciclică a variaţiei totale &2 t ' a unui ,enomen economic- &produsul naţional brut spre e)emplu' seelimină n primul rnd "ariaţia sezonieră- cu metode statistice cunoscute- rezultnd o curbă & "ezi ,i+. 5.1'<

2 /

t 7 T t ⋅ & t ⋅ # t &5.2'

Btiliznd metode statistice adec"ate- se calculează curba trendului 2 t - care reprezintă "ariaţia medie a ,enomenului analizat %i poate ,i consideratăca normă a dez"oltării economice.

Punctul de pe curba 2 /

t marc*ează ni"elul acti"ităţii după eliminarea ,luctuaţiei sezoniere &(S'- mărimea acesteia la momentul t * este<

$/ t 7 2 0

t - 2 %

t &5.3'

:i,erenţa ∆ $&# t 7 2 %

t - 2 &

t reprezintă ,luctuaţia ciclică %i cea ntmplătoare măsurată ca de"iaţie ,aţă de linia trendului. !ceastă de"iaţie poate,i măsurată n "alori absolute sau relati"e. ;n primul caz- ,i+ura 5.1- pe ordonată se reprezintă "alorile absolute ale indicatorului considerat- iar n cel deal doilea caz- ,i+ura 5.2- abaterile relati"e de la trend &normă'<± ( ∆ $&# t ; 2 t ! ⋅ 4??- pentru t 7 4, G, 5, T - se reprezintă de o parte %i de alta a normei.

P.N.B.

2 0t 7 $/ > ,luctuaţia sezonieră Mt $trendul

2 %t *

2 & t C

* + > cura acti$ităi

F0I (luctuaţiai li ă ,ă ă i i i ă

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 148/202

ciclică ,ără "ariaţia sezonieră

t* timp t

/i9. .1

ai trebuie subliniat ,aptul că aceste oscilaţii se datorează %i ,actorilor ntmplători- ntruct nu e)istă metode statistice satis,ăcătoare pentru aelimina "ariaţia ntmplătoare= prin urmare- curba N$&# din ,i+ura 5.2 poate ,i de,inită prin N$&# t H N$& t ⋅ N$# t unde N$& t este ,luctuaţia ciclică iar N$# teste ,luctuaţia ntmplătoare.

\ F0I 47 37 27 t

17 7 $17 $27 $37 $47

timp

145

/i9ura .24.V.4.U.

"ipuri de cicluri ale afacerilor . După durata lor, ciclurile de afaceri sunt de trei feluri; cicluri minore, cicluri ma1ore, şi macrocicluri.&iclurile minore &Nitc*in > după numele economistului american care l$a introdus n literatura economică' sunt ,luctuaţii de intensitate relati"

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 149/202

moderată n care oscilaţiile sunt notabile dar nu se"ere %i apar la ,iecare 3$4 ani.&iclurile ma1ore &u+ular > economist ,rancez' se caracterizează prin oscilaţii lar+i n acti"itatea de a,aceri- a"nd o periodicitate de apro)imati"

17 ani. <acrociclurile sau ciclurile lungi (Condratief 8 economist rus! sunt ,luctuaţii de #7$67 ani- putnd conţine mai multe cicluri maore %i cicluri

minore n interiorul său. Este posibil să apară un declin pe termen scurt în timpul unei expansiuni pe termen lung, după cum poate să apară o mică creştere într-ocontracţie pe termen lung. 0ceste oscilaţii mari se datoresc dinamicii specifice diferitelor componente ale sistemului social-economic (populaţie, forţă demuncă, fonduri fixe, resurse de materii prime şi energie, mecanismul economic!, a interacţiunii dintre acestea, a contradicţiilor ce se manifestă îndezvoltarea economico-socială, a reacţiei întArziate a agenţilor economici la diferite modificări a inerţiei, pe care o manifestă unele componente.

&auzele care determină aceste ,luctuaţii sunt externe sistemului economic &dinamica populaţiei- perturbaţii sociale %i politice etc' %i interneacestuia.

(orţele interne au mobilitate mai mare- de aceea este unanim acceptată ideea că n această zonă trebuie căutată ori+inea maorităţii cauzelor ,luctuaţiilor ciclice. ;n plus- acestea depind direct de acţiunea a+enţilor economici- ceea ce permite pe de o parte cunoa%terea intercondiţionărilor dintre cauze %ie,ecte iar pe de altă parte ,acilitează posibilităţile de orientare %i diriare- ţinnd seama de le+ile care +u"ernează această dinamică.

Fa/ele ciclului afacerilor . 0vAnd în vedere structura fluctuaţiilor ciclice, studiile teoretice şi aplicative au pus în evidenţă patru faze distincte 8

prosperitatea, recesiunea, depresiunea şi învoirea 8 care formează o succesiune ce poate fi urmărită în figura W.U.

P.N.*.

ProsperitateEn$iorare

Recesiune

6epresiune

"imp

149

/i9. .! "rosperitatea reprezintă acea stare a economiei n care toate acti"ităţile operează la ni"el nalt- recesiunea se caracterizează prin declin notabil al

ni"elului acti"ităţilor- depresiunea este perioada n care toate acti"ităţile economice au scăzut la ni"elul cel mai mic dintr$un ciclu- iar înviorarea semani,estă prin cre%terea ni"elului acti"ităţilor economice.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 150/202

u se poate "orbi de o periodicitate de,inită a ciclului- deoarece "ariaţia lun+imii acestuia ,aţă de medie este ,oarte mare. :e asemenea nu esteu%or de ,ăcut o demarcaţie precisă ntre recesiune %i depresiune sau ntre n"iorare %i prosperitate.

Cu toate că statul poate inter"eni prin di"erse măsuri economice- cum ar ,i cele monetare %i ,iscale pentru a pre"eni ,luctuaţiile mari ale producţiei- ocupării ,orţei de muncă %i a "eniturilor- ntr$o economie de piaţă ,luctuaţiile nu pot ,i eliminate n totalitate.

.2. Cauzele ciclurilor economice

Caracterizarea ,iecărei ,aze se poate ,ace analiznd un număr de cel puţin 1 ,actori principali- a relaţiilor dintre ace%tia %i a dinamicii lor pe parcursul ,luctuaţiei ciclice- ,actori ce sunt redaţi n tabelul 5.1.

:upă cum s$a arătat- e)istă multe ,orţe interne care determină dinamica economiei- dar cei 1 ,actori prezentaţi au importanţă maoră. ;ncontinuare se "or analiza pe scurt modificările care au loc în cadrul intercondiţionărilor dintre factorii amintiţi, de$a lun+ul celor patru ,aze %i acestea se"or pune n le+ătură cu oscilaţiile ce apar n cadrul acti"ităţii economice.

Considerăm că momentul iniţial al analizei este faza de depresiune care este caracterizată prin "ectorul de stare dat n coloana 3 a tabelului 5.1.

5aelul .1

Nr.Crt.

4lemente;factori:

Starea economică 'n faza de?

6e presiune En$iorare Prospe ritate Recesiune;1: ;2: ;!: ;%: ;): ;+:

1#7

Producţie &`'

(orţa de muncă ocupată &0'

Eenitul total &?'

Cererea &:'

i"el scăzut

Scăzut

Cre%te

i"el ridicat

?idicat

:escre%te

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 151/202

17.

11.

12.

13.

14.

1#.

16.

Cererea &:'

Preţurile &P'

Costurile &C'

Pro,ituri &P?'

In"estiţii &I'

In"entarul &I'

Cererea pentru mprumuturi &0:'

/)cesul de rezer"e bancare &?'

?ata dobnzii &?:'

Pre,erinţe pentru lic*idităţi

&0P'

Pre,erinţă pentru consum &CP'

;nlocuiri &SJ'

Capacităţi ne,olosite &BC'

!titudinea a+enţilor &!!'

Scăzut

?idicat

Scăzut

Puternică

?idicat

Scăzut

?idicat

?eţinută

Cre%te

Cresc ncet

;n ntrziere

Cresc

Cre%te

:escre%te

Staţionată

;n slăbire

:escre%te

Cresc

Se reduc

(a"orabilă

?idicat

?idicate

Cresc

?idicat

Scăzut

Cre%te

Slabă

Scăzut

Crescut

Scăzut

Optimistă

:escre%te

:escresc

;n ntrziere

:escresc

:escre%te

Cre%te

Staţionată

Se ntăre%te

Cre%te

:escre%te

Cresc

Pesimistă

Pentru ,ormalizarea relaţiilor dintre ,actori "om ,olosi %i să+eţi a"nd următoarea ,ormă %i semni,icaţie< ni"el scăzut- ↑ ni"el ridicat- ni"el ncre%tere- ni"el n scădere- ni"el constant %i ⇒ rezultă.

0anţul cauzal care determină trecerea de la o ,ază la alta este prezentat n ,i+ura 5.4.

1#1

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 152/202

/i9. .%.

1#2

/ste e"identă cone)iunea directă din cadrul blocului ! care arată că ni"elul scăzut al producţiei determină un ni"el scăzut al ocupării ,orţei de muncă %i nconsecinţă al "eniturilor. :e aici decur+e un ni"el scăzut al cererii pentru bunuri de consum- blocul - care pe ,ondul unei o,erte superioare n comparaţie cucererea- "a conduce la scăderea preţurilor- la scăderea relati"ă a costurilor- la scăderea pro,iturilor %i n ,inal a in"estiţiilor<

&` '&0 '&? ' ⇒ &: '&P'&C'&P?'&I'

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 153/202

'&0

'&?

' ⇒ &:

'&P'&C'&P? '&I'

0anţul de le+ături din blocul C %i are ori+inea tot n ni"elul scăzut al producţiei- care obli+ă pe toţi a+enţii economici să$%i consume stocurile de bunuri acumulate n ,aza anterioară- reducnd comenzile de apro"izionare de la producători- de aici decur+nd %i scăderea interesului pentrumprumuturi. ?ezultă un e)ces de rezer"e bancare %i prin urmare o scădere a ratei dobnzii pentru credite acordate.

'&I' ⇒ &CP'&? '&?:'

locul : pune n e"idenţă dependenţa pre,erinţei pentru baniD %i a nclinaţiei pentru consumD de scăderea ni"elului preţurilor %i respecti" de scăderea"eniturilor- de aici decur+nd %i scăderea nclinaţiei pentru acumulare &economii' mai ales la cei cu "enituri mici.

&P '&? ' ⇒ &CP'&0P'

/ste e"ident că un ni"el scăzut al producţiei nseamnă capacităţi de producţie ne,olosite %i prin urmare e,ortul de nlocuire a ma%inilor %iec*ipamentelor uzate se reduce la minim.

;n s,r%it- toate aceste caracteristici ale depresiunii "or determina o atitudine pesimistă- de reţinere de la acţiune a a+enţilor economici. &`↓'&BC↑'&SJ' ⇒ &!!'

!cest ,apt este marcat n ,i+ura 5.4- prin cone)iuni cu toate blocurile- tocmai pentru a sublinia in,luenţele multiple directe %i in"erse- care apar nacest proces. Kra,icul nu surprinde toate cone)iunile posibile- ci doar cele descrise mai sus.

#eşirea din depresiune poate ,i stimulată de ,actori e)o+eni sau prin utilizarea unor politici monetare sau ,iscale. :ar- c*iar ,ără aceste măsuri-relaţiile dintre cele 1 elemente de bază se modi,ică- ntr$o poziţie ,a"orabilă deplasării economiei către ,aza de n"iorare.

:intre forţele care pot provoca trecerea economiei prin cele patru faze se remarcă cinci modi,icări esenţiale< 1' relaţia cost$preţ= 2' modi,icareain"entarului= 3' rata dobnzii= 4' cererea de nlocuire= #' ,actorul psi*olo+ic.

1. 6elaţia cost-preţ are o dinamică speci,ică care se prezintă ca n ,i+ura 5.#.Se constată că preţul reacţionează mai nainte %i mai repede dect costul la sc*imbările din economie= el atin+e ni"elul minim naintea costului.

1#3

Cost

Preţ

Profit n

!c"#ere

timp

ProsperitateProsperitate :epresiune

Pre#cost

?ecesiune;n"iorare

Profit n

cre$tere

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 154/202

/i9. .)/ste posibil ca după atin+erea acestui ni"el costul să scadă n continuare sub ni"elul preţului- crend premisele obţinerii de pro,ituri la produse

care erau nerentabile. ;n partea ascendentă a ciclului- preţul cre%te mai repede dect costul- rezultnd o sporire a pro,itului %i deci a in"estiţiilor.

∆P\ > ∆C\ ⇒ &P? ' &I'

Preţul se stabilizează la un ni"el ma)im n ,aza de prosperitate n timp ce costul continuă să crească pnă cnd pro,itul de"ine din ce n ce maimic.

&P' &C' ⇒ &P? '

;n această situaţie multe ,irme mar+inale dau ,aliment iar altele intră n alertă lundu$%i măsurile necesare pentru a rămne competiti"e- crendu$se condiţiile necesare depă%irii ,azei de depresiune.

2. #nventarul &stocul de bunuri deţinut de ,irme' se a,lă la ni"elul minim datorită ,aptului că n ,aza de depresiune satis,acerea cererii se ,ace cu prioritate prin "nzări din stocurile e)istente. Cnd in"entarul a auns la ni"elul minim- toate "nzările curente trebuie satis,ăcute prin comenzi către producători- ,apt ce "a stimula producţie %i deci dez"oltarea economică.

:acă această acţiune se multiplică cu numărul producătorilor- a "nzărilor cu ridicata %i cu amănuntul- care deţin in"entare- rezultă o cre%tere a producţiei peste cererea de consum.

&I' ⇒ &`'

/ste u%or de "ăzut că această cre%tere a in"entarului are e,ecte asupra tuturor celor 1 elemente incluse n analiză.3. 6ata dobAnzii este %i ea sensibilă la modi,icările din economie. !st,el- diminuarea cererilor pentru mprumuturi comerciale are ca e,ect

cre%terea rezer"elor bancare %i n consecinţă scăderea ratei dobnzii.

;n aceste condiţii- o n"iorare a economiei poate stimula cre%terea de mprumuturi pentru in"estiţii. ?ezultă că rata dobnzii poate ,i utilizată ca pr+*ie pentru impulsionarea dez"oltării economiei .

&0:' &? ' ⇒ &?:' &I' &`'

4. &ererea de înlocuire constituie- de asemenea- un alt stimulent al producţiei de miloace de producţie.

1#4

Pierderi

Cre%terea c*eltuielilor ,irmelor sau a indi"izilor pentru nlocuirea miloacelor de producţie sau pentru bunuri de ,olosinţă ndelun+ată "a sporicererea pentru produsele acestor ramuri %i "a a"ea e,ecte poziti"e asupra dez"oltării economice n +eneral.

&SJ' &I' ⇒ &`'

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 155/202

#. /tarea psiică este considerată cu un ,actor al ,luctuaţiilor ciclice ntruct atitudinea ,a"orabilă sau reţinută- optimistă sau pesimistă- poatestimula sau ,rna acţiunea a+enţilor economici. !cest element poate introduce "ariaţii aleatoare n mi%carea sistemului economic mult mai mari dectcele datorate altor ,actori.

&!!

' ⇒ &`

' sau &!!

' ⇒ &`

' $aza de înviorare este marcată de sc*imbări ,a"orabile %i substanţiale a celor cinci elemente prezentate mai sus- care conduc n ,inal la cre%terea

producţiei- a ocupării ,orţei de muncă- a "eniturilor %i n consecinţă a cererii de bunuri de consum.

&`' &0' &? ' ⇒ &:'Con,orm sc*emei din ,i+ura 5.4 cre%terea cererii de consum peste o,ertă "a determina cre%terea preţurilor- lentă la nceput- %i a"nd n "edere că-

costul rămne relati" scăzut la nceputul n"iorării- pro,itul "a cre%te prin sporirea "olumului producţiei.Pe măsură ce spore%te in"entarul %i pro,itul- se mani,estă o cerere sporită pentru mprumuturi bancare necesare in"estiţiilor &relaţia 5$17C' ,apt ce "a

determina scăderea rezer"elor bancare %i cre%terea lentă a ratei dobnzii.

&:' ⇒ &`' &P' &C' &P? '

&I' &P? ' ⇒ &0:' &? ' &?:'

?elaţiile blocului : arată că prin cre%terea "eniturilor se stimulează consumul %i scade pre,erinţa pentru lic*iditate. :e asemenea- crescnd"enitul scade nclinaţia mar+inală pentru consum %i spore%te nclinaţia mar+inală pentru acumulare. ;n s,r%it- se diminuează capacităţile de producţiene,olosite- se mbunătăţe%te atitudinea agenţilor economici- aceasta de"enind ,a"orabilă acţiunii.

&? ' ⇒ &CP' &0P' %i &? ' ⇒ &!!' &BC' &`'

oate aceste modi,icări sunt surprinse n coloana 3 a tabelului 5.1.

$aza de prosperitate se caracterizează prin "ectorul de stare din coloana # a tabelului 5.1- la care se aun+e prin accentuarea tendinţelor din ,aza

precedentă. Procesul de cre%tere ,iind relati" ascendent- "a ,i marcat de apariţia unor locuri n+uste pentru unele produse %i unele resurse- ceea ce "adetermina cre%terea preţurilor la aceste produse %i n ,inal o cre%tere +enerală a preţurilor. :acă relaţia preţ$cost ,uncţionează normal- atunci pro,itul "acre%te nu numai pe seama "olumului "nzărilor- ci %i datorită cre%terii preţurilor n condiţiile costurilor relati" constante.

:e obicei pro,itul cre%te mai mult dect proporţional ,aţă de salarii- contribuind %i mai mult la sporirea acumulărilor %i deci a capacităţii dein"estire.

1##

&P' & & ' ⇒ &P? ' &I'

rebuie subliniat că "olumul total al in"estiţiilor din economie este determinat de e,ectul de multiplicare %i accelerare care acti"ează %i mai mult,actorii de cre%tere.

;n această ,ază a ,luctuaţiei ciclice in"entarul "a cre%te datorită ,aptului că maoritatea producătorilor %i comercianţilor ţin stocuri la o anumită

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 156/202

;n această ,ază a ,luctuaţiei ciclice in"entarul "a cre%te datorită ,aptului că maoritatea producătorilor %i comercianţilor ţin stocuri la o anumitărată ,aţă de "olumul "nzărilor- care de"in %i mai mare dacă se anticipează cre%terea preţurilor. :e asemenea- se mani,estă %i tendinţe de nlocuire amiloacelor de muncă uzate mai ales n etapa cnd economia a auns la utilizarea ma)imă a capacităţilor de producţie stimulnd %i mai mult in"estiţiile.Procesul este mai accentuat n etapa iniţială- cnd rata dobnzii este mai mică.

:escre%terea rezer"elor bancare contribuie la cre%terea ratei dobnzii.

&P' ⇒ &I'= &BC' ⇒ &SJ' &0:' &I' &? '

"erioada de vArf a prosperităţii se caracterizează prin ni"el nalt al producţiei- ocupării ,orţei de muncă- "enitului- cererii- preţurilor- pro,itului-in"estiţiilor- stocurilor- cererii pentru mprumut comercial- nlocuirea ec*ipamentelor %i printr$o atitudine optimistă a a+enţilor economici ,aţă de "iitoruleconomiei.

&`' ⇒ &0' &? ' &:' &P' &P? '

⇒ &I' &I' &0:' ⇒ &SJ' &!!'

:iminundu$se pre,erinţa pentru lic*idate "a cre%te cererea de bunuri %i ser"icii %i n ,inal "a spori presiunea in,laţionistă n economie. Cre%terea nclinaţiei

pentru acumulare nu este su,icientă pentru a stimula cre%terea economică- deoarece limita sa ma)imă este determinată de ocuparea totală a ,orţei de muncă.Sporirea n continuare a cererii pentru consum- a in"estiţiilor- a mprumuturilor acordate etc. conduce la in,laţie.

&0P' ⇒ &CP' &:'= &:' &I' &0:' ⇒ in,laţie

6ecesiunea apare ca o consecinţă a modi,icării acţiunii ,actorilor e)terni precum %i a sc*imbării relaţiilor dintre ,actorii interni- n a%a manierănct contribuie la declinul economiei. Cererea ncepe să crească din ce n ce mai ncet- scade nclinaţia pentru consum pe măsură ce cre%te "enitul- preţul se stabilizează iar costul continuă să crească determinnd scăderea pro,itului %i in"estiţiilor.

&:' &? ' &CP' &P' &C' ⇒ &P? ' &I'

Producătorii %i comercianţii ncep să$%i reducă in"entarul stocat n e)ces %i prin urmare scad comenzile către producţie.

&P? ' ⇒ &I' &`'

Se remarcă ,aptul că n ,i+ura 5.4 apare o relaţie in"ersă- elementul 9 determină pe 1- iar n continuare scăderea producţiei contribuie la ocuparearedusă a ,orţei de muncă %i scăderea "enitului total- procesul de scădere ampli,icndu$se prin relaţiile din blocul .

&`' ⇒ &0' &? ' &:'

1#6

Scăznd ni"elul consumului- al pro,itului %i al in"estiţiilor- ,irmelor "or reduce e,ortul de nlocuire al miloacelor de muncă- apar capacităţine,olosite- scade cererea de bunuri de ,olosinţă ndelun+ată.

&:' &P? ' &I' ⇒ &SJ' &BC'

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 157/202

;ntruct o,erta de"ine mai mare dect cererea- preţurile ncep să scadă treptat- se ntăre%te pre,erinţa pentru lic*iditate %i scade nclinaţia spreeconomisire crescnd n sc*imb nclinaţia pentru consum.

` > : ⇒ &P' &0P' &CP'

Scăderea producţiei- a ocupării ,orţei de muncă- a "enitului- a pro,itului- a cererii %i a preţurilor de"in cumulati"e. !ceasta se concretizează nreducerea in"estiţiilor care este nsoţită de e,ectul de multiplicare in"ersă- iar acceleratorul tinde către zero. Starea celor 1 elemente interne este prezentată n coloana 6 a tabelului 5.1.

&`' &0' &? ' &P? ' &:' &P' ⇒ &I'

.!. Indicatorii fluctuaiilor ciclice

După cum s-a arătat în expunerea teoretică din paragraful precedent, fluctuaţiile ciclice ale economiei sunt rezultatul unor cauze şiintercondiţionări multiple ceea ce impune utilizarea unui sistem adecvat de indicatori pentru măsurarea acestor oscilaţii, pentru sesizarea şi

prognozarea mutaţiilor esenţiale din economie, şi în final pentru fundamentarea unor strategii de atenuare a variaţiilor mari.Sistemul de indicatori statistici utilizaţi de ţările dez"oltate n analiza %i pro+noza ,luctuaţiilor ciclice se poate clasi,ica ast,el<1. Indicatori reprezentati"i=2. Indicatori compu%i=3. Indicatori +enerali ai a,acerilor.

1. #ndicatorii reprezentativi au ,ost selectaţi dintre cei utilizaţi pentru a re,lecta dinamica unor ,aza particulare ale acti"ităţii economice- dar bazndu$se pe corelaţia dintre ,luctuaţiile dintr$un sector %i economie n ansamblul ei ace%tia caracterizează indirect starea economiei naţionale. :inaceastă cate+orie ,ac parte<

1.1. *ivelul producţiei de fier şi oţel care poate caracteriza pe termen scurt tendinţele ce se mani,estă n economia naţională.1.2. "lăţile bancare sau debitele bancare care sunt n corelaţie cu ni"elul acti"ităţilor economice.1.3. Eolumul transporturilor pe căile ,erate.1.. Producţia de ener+ie electrică &nu re,lectă %i ni"elul acti"ităţilor din comerţ- ,inanţe- a+ricultură etc. cu care nu se corelează'.1.#. !lţi indicatori cum ar ,i< ni"elul producţiei de *rtie pentru ambala- ni"elul producţiei de cărbune %i bitum- a producţiei de automobile.Se pot utiliza %i alţi indicatori ca pro,iturile- preţurile cu ridicata- producţia a+ricolă- numărul ,alimentelor etc. dar ,iecare are de,icienţe cnd se

utilizează separat.

2. #ndicatorii compuşi caracterizează mai multe ,aze ale acti"ităţii economice %i cuprind<2.1. umărul de an+aaţi n ,abrici > calculat pe baza unui e%antion de ,abrici care cuprinde peste #7\ din personalul an+aat.2.2. Indicele plăţilor pentru ,orţa de muncă care surprinde %i modi,icările n numărul de ore lucrate săptămnal.2.3. Indicele producţiei industriale se bazează pe un e%antion de ,abrici %i mine care acoperă apro)imati" 2#\ din numărul an+aaţilor din aceste

ramuri dar nu cuprinde a+ricultura construcţiile %i ser"iciile /ste un bun indicator de a"ertizare pentru acti"itatea economiei naţionale dar ntruct

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 158/202

ramuri- dar nu cuprinde a+ricultura- construcţiile %i ser"iciile. /ste un bun indicator de a"ertizare pentru acti"itatea economiei naţionale- dar ntruct producţia bunurilor durabile ,luctuează mai mult ca cea a bunurilor nedurabile- indicatorul tinde să e)a+ereze sc*imburile n ni"elul acti"ităţii.

2.4. Produsul naţional brut n preţuri constante.

3. #ndicatorii generali ai afacerilor combină o serie de indici ai di,eritelor acti"ităţi ntr$un indice +eneral al acti"ităţii de a,aceri. Indicele acti"ităţii de a,aceri > re,lectă mi%carea combinată a 17 serii indi"iduale< producţia de lin+ouri de oţel- lin+ouri de zinc- noi construcţii-consumul de bumbac- producţia de ţiţei- producţia de ener+ie electrică- ocuparea ,orţei de muncă nea+ricole- "olumul transporturilor- debitele bancare-"nzări prin ma+azine. Indicatorii statistici pentru sc*imbările ciclice ale a,acerilor > cuprinde un număr de 2611 indici- ,iecare măsurnd un aspect di,erit al acti"ităţiieconomice %i se mparte n trei +rupe.

Indicatorii de a"ertizare &0eadin+'=Indicatorii de coincidenţă &Coincident'=Indicatorii de ntrziere &0a++in+'

#ndicatorii de avertizare (=eading #ndex!

"e baza indicatorilor de avertizare se calculează un indice compozit, în componenţa căruia vor intra sub formă standardizată şi ponderată cei4G indici menţionaţi. "onderea cu care vor intra cei 4G indici este variabilă, în raport cu perioada de referinţă şi se bazează pe influenţele anterioareale respectivilor indicatori în evoluţia economiei.

!cest indice "a arăta tendinţa pe care o are economia- respecti" o scădere a acestuia "a indica nceputul unei perioade de recesiune- iar ocomutare de la scădere la cre%tere "a indica deplasarea către o perioadă de n"iorare.

/istemul indicatorilor de avertizare cuprinde 4G indici care semnalează momentele ce preced modificările esenţiale ale fluctuaţiei ciclice, în special punctele extreme ale fazei de prosperitate şi depresiune. &ei doisprezece indicatori sunt;

1. umărul mediu de ore lucrate săptămnal=2. oi nre+istrări ale cazurilor de %oma=3. (ormarea netă de ntreprinderi noi=4. Comenzi de bunuri de ,olosinţă ndelun+ată &comenzi pentru bunuri de consum'=#. Comenzi pentru ,abrici %i ec*ipamente=6. Construcţii de clădiri %i locuinţe=. Sc*imbări ale in"entarului=

11 umărul indicilor ce compun acest sistem este di,erit n statisticile naţionale sau OB.

1#5

5. Preţurile materialelor industriale=9. Preţurile produselor comune stocate=17. Pro,iturile corporaţiilor=11. ?aportul dintre preţ %i costul muncii=12 Sc*imbări n datoria consumatorului

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 159/202

12. Sc*imbări n datoria consumatorului.

/istemul indicatorilor de coincidenţă cuprinde 5 indici care %i modi,ică semni,icati" sensul mi%cării- nre+istrnd sc*imbarea n acela%i timp cu"r,ul prosperităţii sau punctul de minim al depresiunii<

13. Ocuparea ,orţei de muncă n sectoarele nea+ricole=

14. ?ata %omaului=1#. Produsul naţional brut n preţuri curente=16. Produsul naţional brut n preţuri constante=1. i"elul producţiei industriale=15. Eeniturile personale=19. Enzări prin comerţ de produse manu,acturate=27. Enzări prin comerţul cu amănuntul. Este util să facem precizarea că în unele statistici nu se include decAt unul dintre indicatorii 4V sau 4O şi se renunţă la indicatorul G? care are o

dinamică aproximativ asemănătoare cu a indicatorului 4P.

/istemul indicatorilor de întArziere este ,ormat din 6 indici la care punctul de sc*imbare se nre+istrează după momentul de "r, sau de minim a

,luctuaţiei<21. ?ata %omaului pe termen lun+=22. In"estiţii n ,abrici %i ec*ipamente=23. In"entar de a,aceri &al ,abricilor %i comerţului'=24. Costul unitar al ,orţei de muncă=2#. ;mprumuturi industriale %i comerciale=26. ?ata dobnzii la bănci &la mprumuturile pentru a,aceri'.

/e mai folosesc ca indicatori de întArziere modificarea productivităţii neagricole şi pierderi din afaceri.

:ate statistice corespunzătoare ,iecăruia dintre cei 26 indicatori precum %i date prelucrate pentru cele trei cate+orii de indicatori- se publicăsăptămnal de către di,erite instituţii specializate. :e asemenea- lunar se publică +ra,ice care surprind dinamica acestor indicatori precum %i +ra,ice procentuale separate pentru indicatorii de a"ertizare- de coincidenţă %i respecti" de ntrziere. odul de stabilire a acestor procente este simplu- ast,eldacă din cei 12 indicatori de a"ertizare 9 sunt n cre%tere- atunci se consideră că procentul de dez"oltare semnalat de indicatorii de a"ertizare este #\.

.%. Metode de pre$izionare şi influenare a fluctuaiilor ciclice

1#9

:upă cum s$a arătat- sistemul indicatorilor de a"ertizare- de coincidenţă %i de ntrziere- ,undamentat pe serii cronolo+ice se utilizează pentrucaracterizarea ,luctuaţiilor ciclice. :e%i cercetările teoretice %i aplicati"e au e"idenţiat unele slăbiciuni ale sistemului- totu%i maoritatea ţărilor dez"oltateau acceptat %i utilizează ideile de bază ale acestei metodolo+ii- iar o serie de or+anizaţii %i institute de cercetări internaţionale- inclusi" ale O..B. auadoptat$o %i o recomandă.

Sistemul este conceput pentru a ,urniza n a"ans a"ertismente cu pri"ire la sc*imbările importante care apar n ,luctuaţiile ciclice Prin urmare

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 160/202

Sistemul este conceput pentru a ,urniza n a"ans a"ertismente cu pri"ire la sc*imbările importante care apar n ,luctuaţiile ciclice. Prin urmare-"ariabilele care interesează n mod deosebit sunt mai de+rabă momenteleD dect ni"elurile "ariabilelor macroeconomice.

Indicatorii de a$ertizare oacă un rol important n sistemul de supra"e+*ere %i pre"izionare a ,luctuaţiilor ciclice- n timp ce indicatorii decoincidenţă %i cei de ntrziere sunt utilizaţi de re+ulă pentru a con,irma semnalele anterioare.

Er,urileD prosperităţii %i ale recesiunii reprezintă momente apro)imati"e cnd acti"itatea economică a+re+ată atin+e ni"elul ma)im %i respecti"minim. :atorită ,aptului că ni"elurile indi"iduale ale indicatorilor pot a"ea caracteristici ciclice di,erite- ale+erea punctului de sc*imbareD trebuie,ăcută cu autorul unei medii ponderate a punctelor indi"iduale. Pe de altă parte- ale+erea unui sin+ur punct de sc*imbare implică utilizarea mai multor criterii.

Pe baza analizei statistico$matematice a comportamentului indicatorilor de a"ertizare %i de coincidenţă s$a elaborat următorul sistem metodolo+ic de urmărirea ciclurilor de cre%tere %i a celor de a,aceri<

1' Succesiunea de semnale ce marc*ează tendinţa către recesiune- plecnd de la prosperitatea ma)imă n acti"itatea economică este<

a' = X U,U & F ? primul semnal &1' b' = X ? & X U,U al doilea semnal &2'c' = X ? & X ? al treilea semnal &3'

unde = reprezintă ritmul sporului pentru indicatorii de a"ertizare- iar & este ritmul sporului pentru indicatorii de coincidenţă.

2' Succesiunea de semnale ce marc*ează tendinţa către n"iorare- plecnd de la punctual de minim &recesiune' n acti"itatea economică este<

a' = F ? & X ? primul semnal &m1' b' = F U,U & F ? al doilea semnal &m2'c' = F U,U & F U,U al treilea semnal &m3'

!samblnd in,ormaţiile ntr$un sistem de semnalizare e)$post %i e,ectund reprezentarea +ra,ică a celor două serii se obţine +ra,icul din ,i+ura5.6.

167

?ecesiune;ncetinire ;n"iorare

?itmul sporuluiCoincidenţa &C'

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 161/202

/i9. .+

&epre/entarea 8rafică a informaţiilor de semnali/are a ciclurilor afacerilor

!naliza +ra,icului e"idenţiază ,aptul că primele semnale ale diminuării cre%terii economice sunt date de reducerea ritmului sporului indicatoruluide a"ertizare sub 3-3\- iar ritmul sporului la indicatori de coincidenţă este n scădere mai trziu. Cel de$al doilea semnal & = X ?, & X U,U ' indică ,aptulcă probabilitatea recesiunii este mare- iar cel de$al treilea & = X ?, & X ? ' arată că sunt %anse mari ca scăderea să de"ină declin n toate acti"ităţile economice-ducnd la recesiune.

Semnalele de ni"el minim identi,ică s,r%itul ,iecărei recesiuni cu ntrzieri medii "ariabile ntre 1$5 luni. Se mai obser"ă că primul semnal deminim trebuie să urmeze celui de$al treilea semnal de ma)im.

;ntruct un ciclu al a,acerilor conţine cel puţin un ciclu al cre%terii economice- este util ca la nc*eierea analizei să nuanţăm aplicareametodolo+iei de pre"iziune a sc*imbărilor esenţiale din ,luctuaţiile ciclice.

161

?itmul anual&procente'

a)imulciclului

?itmul sporului!"ertizare &0'

inimulciclului

3-3

$3-3

Semnale de recesiune

Semnale de n"iorare

Prima remarcă se re,eră la ,aptul că o scădere a ritmurilor n ciclul cre%terii apare naintea celor din cadrul ciclurilor a,acerilor- prin urmare-indicatorii de a"ertizare asi+ură mai bine pre"izionarea ciclurilor cre%terii dect a ciclurilor de a,aceri.

! doua remarcă constă n ,aptul că n timp ce "r,urile ciclurilor de cre%tere conduc la "r,uri ale ciclurilor a,acerilor- ni"elele minime senre+istrează cam n acela%i timp la ambele tipuri de ,luctuaţii.

Influenarea e$oluiei ciclurilor economice. ;n economia contemporană s$a acutizat dezbaterea dintre economi%tii Wenesieni %i cei monetari%ti

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 162/202

Influenarea e$oluiei ciclurilor economice. ;n economia contemporană s a acutizat dezbaterea dintre economi%tii Wenesieni %i cei monetari%tin ceea ce pri"e%te modul n care poate ,i in,luenţată e"oluţia economiei.

O parte a economi%tilor- n special cei de ,actură Wenesiană- militează pentru o strate+ie acti"ă- care presupune inter"enţia statului pentrustabilizare macroeconomică. !st,el- o strate+ie acti"ă presupune modi,icări deliberate ale politicii ,iscale %i monetare pentru a stimula cererea n

perioadele de recesiune %i utilizarea de măsuri restricti"e n perioadele de e)pansiune pentru a se calmaD un trend prea rapid al e"oluţiei economice precum %i pentru minimizarea instabilităţii economiei.Pe de altă parte- economi%tii monetari%ti militează pentru strate+ii pasi"e de inter"enţie- respecti" menţinerea unei rate de cre%tere constantă a

masei monetare %i un bu+et ec*ilibrat anual- independent de e"oluţia economiei. ;n "iziunea acestor economi%ti piaţa liberă este n măsură să se re+leze prin ,orţe proprii- o perioadă de recesiune ndelun+ată ne,iind posibilă tocmai datorită mecanismului autocoractor al pieţei.

!mbele curente acceptă ,aptul că erorile de politică economică accentuează instabilitatea economiei.

#.+trate8ii active de intervenţie publică %anca *aţională a /tatelor >nite - $ed ($ederal 6eserve! analizează în special trei indicatori înainte de a decide măsurile de politică pe care le

va adopta. 0ceşti indicatori sunt;a' preţurile bunurilor de consum=

b' raportul dintre rata dobnzilor pe termen scurt %i rata dobnzilor pe termen lun+=c' e"oluţia ratelor de sc*imb. 0stfel, o creştere a preţurilor este un semnal pentru lansarea unei politici monetare restrictive pentru a se calma evoluţia inflaţiei. : scădere a

preţurilor indică un posibil viitor pericol deflaţionist, şi prin urmare este necesară o politică monetară expansionistă. @n ceea ce priveşte rata dobAnzilor pe termen lung, aceasta este în general mai mare decAt cea pe termen scurt, deoarece investiţiile pe termen

lung sunt mai riscante. @n aceste condiţii, o creştere a ratei dobAnzilor pe termen scurt este un semnal pentru $ed de a promova o politică expansionistă(care va avea ca urmare o scădere a ratei dobAnzilor pe termen scurt!, iar o scădere a acestora va fi un semnal pentru promovarea unei politicirestrictive.

Pentru ratele de sc*imb- o cre%tere a cursului dolarului reprezintă un semnal pentru promo"area unei politici e)pansioniste- iar o de"alorizare aacestuia "a conduce la o politică restricti"ă.

;n condiţiile n care cei trei indicatori au acela%i sens al e"oluţiei &de e)emplu o scădere a preţurilor nsoţită de o cre%tere a ratei dobnzilor pe

termen scurt %i o apreciere a dolarului' atunci a"em un semnal puternic pentru ,aptul că politica monetară este prea restricti"ă- %i prin urmare se impunetrecerea către o politică e)pansionistă.

Sunt multe situaţii n care cei trei indicatori au o e"oluţie contradictorie- %i prin urmare nu sunt indicii clare pentru tipul de politică ce trebuieurmat. ;n aceste condiţii deciziile se "or baza %i pe analiza altor indicatori- cum sunt cei de a"ertizare sau cei de coincidenţă.

162

;n perioadele de recesiune politicile inter"enţioniste presupun %ocuri poziti"e din partea statului- respecti" cre%terea o,ertei de masă monetară %ireducerea ta)elor. :in contră- n perioadele de n"oire %i mai ales n ,aza de prosperitate- perioade n care se mani,estă o puternică presiune in,laţionistă- pentru calmareaD economiei %i menţinerea unor ritmuri de cre%tere relati" constante se impun măsuri restricti"e &scăderea masei monetare- cre%tereata)elor %i scăderea c*eltuielilor publice'.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 163/202

B.Politici pasive de intervenţie publicăTeoreticienii monetarişti (în frunte cu <ilton $riedman şi 6obert )ordon! au afirmat că măsurile intervenţioniste nu au efectul dorit în economie

datorită, în special, întArzierilor care se manifestă între momentul în care apare necesitatea adoptării unor anumite măsuri şi momentul în care acestea

devin efective. @n această viziune există trei tipuri de întArzieri ce pot să apară;a' ntrzierile de recunoa%tere &reco+nition la+'- care reprezintă perioada de timp dintre momentul n care este necesar un %oc stabilizator %imomentul n care se percepe necesitatea unui asemenea %oc de către autoritatea publică. :e cele mai multe ori este di,icil de pre"ăzut pentru "iitor careeste momentul cel mai potri"it pentru modi,icarea politicii economice- %i de aici apare această di,erenţă dintre momentul necesar %i cel e,ecti" alrecunoa%terii necesităţii acestuia=

b' ntrzierile administrati"e- ce pro"in din durata pe care o presupune adoptarea măsurii respecti"e %i implementarea acesteia n economie. :acămăsurile monetare pot ,i luate n +eneral rapid &deoarece depind de %* '- măsurile de politică ,iscală %i bu+etară depinde de +u"ern %i de parlament- ceeace conduce la ntrzieri > uneori apreciabile > ntre momentul n care se cere luarea unei măsuri %i momentul n care aceasta este adoptată=

c' ntrzieri de impact &impact la+s' care "or arăta di,erenţa dintre momentul n care măsurile au ,ost adoptate %i momentul n care acestea %i$auarătat primele e,ecte.

:i"erse cercetări au arătat că durata acestor ntrzieri &cumulate' este de 12$15 luni n cazul măsurilor de politică monetară %i c*iar mult mai

mare n cazul celorlalte tipuri de %ocuri &,iscale %i bu+etare'.;n aceste condiţii adepţii monetarismului a,irmă că măsurile de politică acti"e nu au e,ectul scontat tocmai datorită acestor ntrzieri- ba c*iar potde"eni dăunătoare n momentul n care de"in e,ecti"e- deoarece ntre timp trendul economiei s$a modi,icat.

ăsurile promo"ate de monetari%ti se bazează pe trei re+uli de bază n domeniul politicii monetare<• re+ula masei monetare=• re+ula "enitului nominal=• re+ula ni"elului preţurilor.

6egula masei monetare indică o politică de cre%tere constantă a masei monetare &de e)emplu ntr$un ritm mediu anual de 3\'. /,ectul acesteicre%teri constante este următorul< ntr$o perioadă de e)pansiune- n care PI cre%te cu mai mult de 3\- atunci o,erta de bani redusă "a +enera o scădere aritmurilor de cre%tere- ceea ce este ec*i"alentul unei politici restricti"e. :acă ritmul de cre%tere este sub 3\- atunci politica monetară de"ine &relati"'

e)pansionistă- ceea ce nseamnă %ocuri poziti"e n economie %i ncuraarea relansării economice. !st,el e"oluţia masei monetare nu mai constituie osursă de instabilitate- ci un ,actor stabilizator- care acţionează n direcţia dorită &relansare sau restricţionare' indi,erent de e"oluţia economiei.

6egula venitului nominal presupune o cre%tere a "enitului nominal cu aceea%i rată cu care cre%te outputul real pe termen lun+. !st,el- aceastăre+ulă &care este o altă "ariantă a re+ulii monetare' propune o cre%tere constantă a masei monetare &la ni"elul outputului real pe termen lun+'- cre%terecare "a +enera o austare de la sine a "enitului nominal cu outputul real pe termen lun+.

163

6egula nivelului preţurilor impune de asemenea un ritm constant de cre%tere a preţurilor. Cum n "iziunea monetari%tilor- politica monetară nu poate in,luenţa "enitul real- ni"elul %omaului sau ratele dobnzilor pe termen lun+- o e"oluţie constantă a masei monetare "a conduce la austăriautomate ale ni"elului preţurilor n raport cu tipul perioadei străbătute- respecti" "a +enera o cre%tere a preţurilor n perioadele de recesiune %i o scăderea trendului ascendent al acestora n perioadele de a"nt %i prosperitate.

;n ceea ce pri"e%te măsurile ,iscale monetari%tii susţin impunerea unor bu+ete ec*ilibrate anual. !ceasta presupune susţinerea relati" constantă a

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 164/202

p % % ţ p + p p ţratelor de ta)are- respecti" a c*eltuielilor publice n PI- indi,erent dacă economia se a,lă n recesiune sau n a"nt. /,ectul menţinerii ratei de ta)areconstante "a ,i următorul< n perioadele de a"nt se "or nre+istra surplusuri bu+etare care "or calmaD ncălzirea economiei- n timp ce n perioadele derecesiune se "or nre+istra de,icite bu+etare- de,icite care se "or constitui ca %ocuri poziti"e n economie.

Cele două abordări sunt ,undamental di,erite- dar pnă acum nu s$a demonstrat ,alsitatea "reuneia dintre ele sau superioritatea uneia asupraceleilalte "ariante.

6iferenele eseniale dintre politicile neoVeQnesieneşi cele monetariste

5aelul .2.

@n tabelul W.G sunt prezentate sintetic principalele diferenţe dintre celedouă abordări ale politicilor economice de influenţare a ciclurilor economice.

&unoscAndu-se relaţii cauzale ce se pot manifesta în desfăşurarea cicluluiafacerilor, factorii de decizie pot adopta diverse măsuri de politicăantidepresionară cum sunt;

4. <ăsuri care au ca scop sporirea consumului de bunuri şi servicii

Nrcrt

Bona deaciune

Măsuri acti$e Măsuri pasi$e

1. Sursainstabilităţii

/conomia esteinerent instabilă

/conomia este inerentstabilă- iar sursa

instabilităţii o reprezintămăsurile acti"e

2. Eitezamecanismelor de auto$re+lare

ecanismul auto$corector ,uncţionează ncet %iine,icient

ecanismele de autore+lare,uncţionează su,icient derapid %i e,icient- dar estein,luenţat ne+ati" demăsurile acti"e

3. impul n careau e,ect politicileeconomice

C*iar dacă e)istăunele ntrzieri- politicile acti"e aurol stabilizator

:atorită ntrzierilor-măsurile de politică acti"ăsunt ine,iciente %i inducinstabilitate

4. Impactulre+ulilor

monetare %i,iscale

?e+uli in,le)ibilenu "or in,luenţa

%ocuri neanticipate%i "or conduce lacre%tereainstabilităţii

?e+ulile in,le)ibile "or reduce instabilitatea

economiei

164

cum ar fi; salarii mai mari pentru muncitori, taxe progresive, crearea unor fonduri de securitate socială.G. &reşterea "olumului de in"estiţii prin menţinerea ratei dobAnzii sub nivelul eficienţei marginale a capitalului, pAnă cAnd se a1unge la

ocuparea totală a forţei de muncă. De asemenea prin măsuri de descura1are a unor investiţii se poate reduce inflaţia în perioadele de vArf.U. $olosirea unor măsuri fiscale cum ar fi efectuarea unor celtuieli de cAtre guvern cu scopul de a estompa diferenţa dintre producţia totală şi

cererea efectivă în cazul ocupării totale a forţei de muncă. 0ceste celtuieli care produc deficit bugetar au diferite surse de acoperire; taxe,

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 165/202

f p f ţ p f g f pîmprumuturi de la diferite persoane, oameni de afaceri sau bănci (prin vAnzări de obligaţiuni! sau tipărirea de bani.

Eficienţa măsurilor depinde şi de momentul aplicării. <onetariştii susţin că politicile fiscale destabilizează economia (datorită efectelor întArziate!.

/i9. .+.

ăsura anticiclu la t H 1 &pentru reducerea tendinţelor in,laţioniste' are e,ect la t H 2- cauznd o recesiune mai mare. ăsurile de stimulare luaten C "or a"ea e,ecte n /- cauznd n,laţie. !st,el- monetari%tii propun ..(.S. &medium term ,inancial strate+'<

16#

&iclul afacerilor

6ata normală decreştere a <

< reduce inflaţia

< menţine 2

!ni

a' măsuri pe patru ani de reducere a 3 &bani n circulaţie depozite la "edere %i la termen a sectorului pri"at certi,icate de depozit la bănci asectorului pri"at'=

b' reducerea cererilor de mprumut ale sectorului public.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 166/202

CAPITOLUL 9

CR454R4 4C3N3MIC@ I 64B"3857R4 6UR7*I8@

166

0.1. Noiuni introducti$e

Cre%terea economică este una dintre temele cele mai ,rec"ent abordate de$a lun+ul timpului n literatura economică teoretică %i aplicati"ă- dar %in cea socială- din perspecti"a interacţiunilor dintre componentele economicului %i socialului.

:e,inind cre%terea economică ca un spor al ritmului produsului naţional brut a produsului intern brut sau a "enitului naţional brut pe cap de

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 167/202

:e,inind cre%terea economică ca un spor al ritmului produsului naţional brut- a produsului intern brut sau a "enitului naţional brut pe cap delocuitor- se ncearcă tratarea simultană a aspectelor economice %i sociale. (ără a a"ea pretenţia că rezol"ă toate problemele interacţiunii dintre cele douăsubsisteme- teoria economică ncearcă- n ipoteza că o naţiune %i$a ales ca obiecti" cre%terea economică- să stabilească condiţiile ,a"orabile %ine,a"orabile pro+resului economic- să măsoare e,orturile %i e,ectele n dinamica lor pe terme scurt- mediu sau lun+ n "ederea cre%terii cantităţii de

e,ecte utile ntr$o perioadă determinată. ;n perioada interbelică teoria cre%terii economice a ,ost dominată de teza primordialităţii consumului- iar perioada postbelică de teza stimulării o,ertei= totu%i- c*eia stimulării o,ertei dar %i a cererii o constituie acumularea %i in"estirea n noi capacităţi.

!naliza cre%terii economice operează cu concepte macroeconomice a+re+ate cum ar ,i< ritmul de cre%tere a populaţiei %i al producţiei- al ,orţei demuncă- al %omaului- al capitalului ,i)- etc- dar %i cu indicatori ce surprind dinamica %i interacţiunile componentelor sistemului economic naţional.

:ez"oltarea economică a unei ţări este consecinţa unor procese dinamice comple)e de trans,ormări calitati"e %i cantitati"e care se mani,estă n structurileeconomice- %tiinţi,ico > te*nice- sociale- precum %i n ni"elul de trai %i comportamentul oamenilor.

Orice dez"oltare economică este rezultatul cre%terii economice- dar nu orice cre%tere economică se concretizează n dez"oltarea economică- careeste un concept mai cuprinzător ntruct de,inirea sa presupune interacţiunea dintre economic- social %i protecţia mediului.

!naliza cre%terii economice se ,undamentează pe următoarele principii<$ economia naţională este cadrul n care se des,ă%oară procesele de cre%tere economică %i prin urmare acestea sunt determinate de dinamica

macroeconomică &a structurii pe ramuri- a mecanismelor de ,uncţionare- a structurilor te*nico > %tiinţi,ice- etc.' de e"oluţia demo+ra,ică- precum %i cea

socială- de accesul la resurse naturale etc. $ se are n "edere analiza pe termen lun+ care e"idenţiază trendul %i permite izolarea in,luenţelor conuncturale=$ alocarea %i utilizarea e,icientă a resurselor limitate- n condiţiile ,uncţionării normale a pieţelor=$ asi+urarea ,inalităţii sociale a pro+ramelorAmodelelor de cre%tere economică= strate+ia dez"oltării +lobale se bazează pe prosperitatea socială %i

nu pe ma)imizarea pro,itului=$ se operează cu "ariabile reale pentru a elimina in,luenţa in,laţiei.0iteratura de specialitate prezintă două accepţiuni a de,iniţiei cre%terii economice<a' ;n sens lar+- cre%terea economică este de,inită ca ansamblul modi,icărilor care au loc la ni"elul rezultatelor macroeconomice- e"oluate pe un

anumit orizont de timp= b' ;n sens restrns- cre%terea economică se măsoară prin ni"elul atins de principalii indicatori macroeconomici de rezultate.

Pro+resul economic este un e,ect al cre%terii %i dez"oltării economice. /senţa pro+resului economic constă n sporirea producti"ităţii ,actorilor de producţie- nsporul potenţialului economic.(actorii cre%terii economice se clasi,ică n factori direci %i factori indireci<@ :in cate+oria ,actorilor direcţi ,ac parte munca- natura- capitalul %i neo,actorii &pro+resul te*nic- ino"area- cercetarea %tiinţi,ică- in,ormaţia'=

@ ;n cate+oria ,actorilor indirecţi sunt inclu%i cererea a+re+ată- capacitatea de absorţie a pieţei interne- accesul la credite- nclinaţia mar+inală spreeconomisire %i in"estire- nclinaţie mar+inală spre e)port %i import- etc.

!tt ,actorii direcţi ct %i ,actorii indirecţi pot ,i analizaţi din perspecti"a intercondiţionărilor cantitati"e %i a celor calitati"e.;n ,uncţie de ponderea acestora deosebim două tipuri de cre%tere economică.0a creşterea economică extensi$ă predomină impactul laturii cantitati"e a ,actorilor direcţi- adică cre%terea "olumului acestora.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 168/202

0a tipul de creştere economică intensi$ă sporul de rezultate se datorează n cea mai mare parte laturilor calitati"e ale ,actorilor &producti"itateamuncii naţionale- e,icienţa in"estiţiilor- e,icienţa combinării ,actorilor- etc.'.

Cel de$al treilea model- tipul intermediar de creştere economică se caracterizează prin participarea e+ală a laturii cantitati"e %i calitati"e derealizarea sporului de rezultate.

0.2. Scurta prezentare a teoriilor creşterii şi dez$oltării economice.eoria modernă a cre%terii economice are o serie de trăsături dintre care reţinem<1. /ste o teorie a cre%terii economice n ţările dez"oltate- %i de aceea utilizarea ei pentru economiile subdez"oltate impune adaptări

corespunzătoare.2. Se distin+ două direcţii de abordare< prima %i ,ocalizează atenţia pe ofertă iar cea de$a doua pe cerere. ratarea problemei din perspecti"a o,ertei

ncearcă să e)plice cre%terea capacităţii producti"e a economiei- iar cea din perspecti"a cererii se ocupă cu măsurarea %i stimularea acesteia precum %i cudeterminarea condiţiilor care asi+ură utilizarea completă a capacităţilor de producţie n "ederea satis,acerii cererii.

3. :escrie mecanismul de cre%tere a capacităţii de producţie sub incidenţa dinamicii ,actorilor de producţie %i a ratei pro+resului te*nic.4. Opernd cu indicatori a+re+aţi- se acceptă ipoteza e)istenţei unui sin+ur ,el de produs- &produsul naţional- produsul intern brut- "enitul naţional'-

a e)istenţei a doi ,actori de producţie &,orţa de muncă %i capitalul ,i)'- care se "nd pe piaţă n condiţii de competiti"itate pură.

Succesele obţinute prin utilizarea matematicii n teoria %i practica economică s$au ,inalizat prin consacrarea unei abordări distincte- cunoscută caeconometrie- analiza economico$matematică sau analiză cantitati"ă. odelul- ca ,ormă de reprezentare a realităţii- destinat cunoa%terii comportamentului %iconducerii sistemelor reale- a de"enit un concept ,undamental n %tiinţele economice. (iecare model este subordonat scopului cercetării %i de aceea "aloarea sa+noseolo+ică depinde de teoria matematică %i mai ales cea economică pe care acesta se ,undamentează. ;n modelarea proceselor de cre%tere economică s$auncorporat ideile no"atoare ale teoriei economice %i a celei matematice mani,estndu$se trecerea pro+resi"ă de la modelele ideale la cele e)perimentale Aeconometrice- de la modelele a+re+ate le cele deza+re+ate- de la modelele statice la cele dinamice- etc.

Prin includerea analizei input$ouput n modelarea cre%terii economice s$a realizat un salt calitati" n direcţia abordării structuraliste. :ar ncercarea de a ,ormula politici macroeconomice pentru ţările n curs de dez"oltare pe baza modelelor neoclasice de cre%tere economică a rele"atri+iditatea structuralăD a acestor macrosisteme. Ca urmare se impun politici ,le)ibile care nu pot ,i analizate prin modelele neoclasice.

/ste ,iresc ca ntr$o lume incertă- cu structură %i cone)iuni ce se construiesc din mers- să se acorde importanţa cu"enită analizei calitati"e %i structurării

lo+ice a economiei de piaţă- urmnd ca analiza cantitati"ă să e"aluezeD %i să per,ecţioneze di,erite strate+ii &"ariante' prin modelarea econometrică. e+liarea acestui demers %tiinţi,ic creează ntotdeauna tentaţia de a supraaprecia rolul modelului matematic n ,undamentarea deciziilor

economice.ulţi economi%ti acceptă ideea lansată de .S. ill că atunci cnd populaţia s$a stabilizat ntr$o societate relati" abundentă- oamenii ar putea

pre,era alte ,orme de satis,acţie dect cre%terea consumului de bunuri %i ser"icii- mai ales dacă de"in con%tienţi de presiunea asupra mediului. :e aici

165

rezultă că scenariile despre "iitor trebuie să cuprindă %i ipoteza sc(imării $oluntare a stilului de $iaă- pentru a contracara tendinţa sc*imbăriiin"oluntare determinată de societatea de consum.

0a s,r%itul secolului trecut- n cercetările aplicati"e s$a lansat conceptul de economie structurală rezultat din modelele economico > matematiceutilizate n analiza macroeconomică.

Se poate spune că economia structurală este un cadru pentru realizarea scenariilor pri"ind dez$oltarea durailă- n special ţinnd seama de opţiunile

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 169/202

te*nolo+ice %i cele pri"ind calitatea "ieţii.Cre%terea economică declan%ează acti"area unor mecanisme micro %i macroeconomice dintre care esenţial este următorul< sporul capacităţilor

producti"e- a ni"elului producţiei- a "eniturilor etc. %i ca urmare asi+urarea unui potenţial pentru mbunătăţirea ni"elului de trai.Cre%terea economică este +enerată de sporul calitati" %i cantitati" al resurselor producti"e ale economiei naţionale- n mod special al ,orţei de

muncă %i capitalului. 0atura cantitati"ă a o,ertei de ,orţă de muncă este determinată de dinamica populaţiei &natalitate- mortalitate- mi%care mi+ratorieetc.'- iar cea calitati"ă de resursele disponibile pentru educaţie %i cali,icare pro,esională. /ste important ca pre+ătirea pro,esională să corespundăne"oilor economiei naţionale determinate de sc*imbările te*nolo+ice- iar pe de altă parte este necesar ca ,orţa de muncă să ,ie dispusă să accepterecali,icarea. Cercetările econometrice au identi,icat in"estiţia n capital uman ca unul dintre ,actorii maori care +enerează cre%tere economică.

Celălalt ,actor maor al cre%terii economice este ,ormarea brută de capital- care constă n lăr+irea stocului de capital determinată de sporulin"estiţiilor brute. Calitatea stocului de capital depinde de ni"elul te*nolo+iei ncorporate n acesta. Cercetările econometrice con,irmă că att cantitateact %i calitatea ,actorilor de producţie an+aaţi n producţie sunt determinante pentru cre%terea economică. !st,el- din studiile e,ectuate de /. :enison pentrueconomia S.B.!. a rezultat că ritmul anual de cre%tere a "enitului naţional- r B 7 U,GGY, se e)plică prin sporul inputurilorA,actorilor- r x 7 4,9?Y- precum %i princre%terea calităţii ,actorilor- măsurată cu indicatorul e,icienţei totale- e 7 B ' x- al cărui ritm mediu anual a ,ost de r e 7 4,WGY. Se obser"ă că r B 7 r x 3 r e- rezultndcă 4\ din cre%terea "enitului naţional se datorează ,actorului cantitati" iar #\ celui calitati".

Indicatorul care caracterizează e,icienţa in"estiţilor n capital este raportul dintre sporul producţiei %i sporul in"estiţiei & ∆ A∆I '.Pro+resul te*nic se ncorporează n noi te*nolo+ii de producţie sau n noi produse- ,iind rezultatul cercetării %tiinţi,ice %i dez"oltării te*nice.;n cazul te*nicilor de producţie se ,ace distincţie ntre etapa de ino"aţie- care constă n aplicarea de către o ,irmă a unei noi te*nolo+ii de

,abricaţie %i etapa de di,uzare care constă n e)tinderea %i la alte ,irme a aplicării noii te*nolo+ii. !ceste două etape sunt speci,ice %i noilor produse- dar aici sunt importante %i cercetările de marWetin+.

Prin urmare- pe termen lun+- o,erta de ,actori de producţie este cea care determină cre%terea economică. :e aceea +u"ernele ncearcă să acţionezen această direcţie ,olosind următoarele pr+*ii<

• per,ecţionarea calităţii ,orţei de muncă=• stimularea in"estiţiilor prin sistemul de ta)are=• menţinerea ratei dobnzii la un ni"el scăzut pentru a se reduce costul mprumuturilor destinate in"estiţiilor=

• stimularea cercetării %tiinţi,ice %i a dez"oltării te*nice=• sporirea in"estiţiilor n sectorul public. Deşi este general acceptată ideea creşterii economice ca motor al dezvoltării sociale, teoria economică evidenţiază şi daunele care însoţesc

acest proces;• deteriorarea mediului prin industrializare- urbanizare %i n special poluare=

169

• modi,icarea rapidă a pro,esiunilor %i a stilului de "iaţă care produce inadaptări cu consecinţe asupra calităţii "ieţii=• sc*imbarea in"oluntară a stilului de "iaţă %i a calităţii acesteia determinată de societatea de consum "entru ţările în curs de dezvoltare şi tranziţie la economia de piaţă aplicarea unor politici macroeconomice trebuie să ţină seama de starea social-

economică caracterizată de rata mare de creştere a populaţiei, venit mic pe cap de locuitor, volum mic de investiţii atAt în capital productiv cAt şi în capital social şi infrastructură. =a acestea se mai adaugă limitele tenice şi economice în utilizarea eficientă a resurselor care este o consecinţă a lipsei de capital financiar, de

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 170/202

ş f g ş f ţ p p ftenologii noi şi noH-oH, deficienţe ale capitalului uman, etc.

:upă cum s$a arătat la nceputul acestei secţiuni- teoria cre%terii economice a parcurs un drum care marc*ează e"oluţia concepţiei pri"inde)plicarea dinamicii macroeconomice. 0iteratura de specialitate e"idenţiază trei teorii maore<

a' eoria clasică a cre%terii economice= b' eoria neoclasică a cre%terii economice=c' oua teorie &teoria modernă' a cre%terii economice. eoria clasică se ,undamentează pe ideea dependenţei dintre cre%terea populaţiei %i dinamica "enitului pe persoană- idee ,ormulată n lucrările lui

!dam Smit*- *omas ?obert alt*us %i :a"id ?icardo.;n ,i+ura 9.1 se e)plică mecanismul intercondiţionării dintre salariul real %i cre%terea populaţiei pe baza curbelor cererii &C(' %i o,ertei &O('

de ,orţă de muncă.;n ,i+ura 9.1 a' se e"idenţiază ec*ilibrul iniţial / 7 al pieţei ,orţei de muncă %i modi,icarea salariului real de la 4 la 5 unităţi "alorice. :atorită

cre%terii cererii de ,orţă de muncă curba C(7 se deplasează n C(1 pro"ocnd sporirea salariului real %i a ni"elului o,ertei de ,orţă de muncă.Pe termen lun+- cnd salariul real depă%e%te ni"elul salariului real de subzistenţă- populaţia ncepe să sporească numeric- "a cre%te o,erta de ,orţă

de muncă- curba O(7 deplasndu$se n poziţia O(1 &"ezi ,i+ura 9.1 b'. Punctul /2 marc*ează un ni"el de ocupare a ,orţei de muncă mai ridicat dectcel iniţial- dar salariul real a re"enit la ni"elul său de subzistenţă.

C(7

S a l a r i u l r e a l & p r e ţ u r i c o n s t a n t e '

C(1

O(7

4 # (orţa de muncă&unităţi ,izice'

/15

S a l a r i u l r e a l & p r e ţ u r i c o n s t a n t e '

(orţa de muncă&unităţi ,izice'

O(1

O(7

Salariul real desubzistenţă

/i 0 1

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 171/202

/i9. 0.1.

eoria neoclasică12 e)plică cre%terea economică ntr$o manieră mai comple)ă introducnd n model acumularea- in"estiţiile %i pro+resulte*nolo+ic. Cre%terea populaţiei %i pro+resul te*nolo+ic sunt parametrii stabiliţi e)o+en- ei in,luenţnd cre%terea economică- dar nu %i in"ers. otorul

cre%terii economice este stocul de capital %i nzestrarea te*nică a muncii ( '. 0a calculul nzestrării te*nice a muncii se consideră că ntrea+a populaţielucrează %i numărul de ore lucrate este constant pentru toţi. Se introduce n acest ,el o ,uncţie de producţie a"nd producti"itatea muncii ca "ariabilărezultati"ă %i nzestrarea te*nică a muncii ca "ariabilă ,actorială. Prin această ,uncţie de producţie se realizează le+ătura ntre cele două "ariabilee)o+ene %i "ariabilele endo+ene- producti"itatea medie a muncii %i nzestrarea te*nică a acesteia. Pe această bază se calculează u%or ritmul de cre%tere a produsului intern brutA"enitului naţional- a "enitului pe persoană- dinamica nzestrării te*nice a muncii %i cea a stocului de capital.

:inamica nzestrării te*nice a muncii este determinată de cererea de capital &&C! %i de o,erta de capital &:C ' care sunt ,uncţii de rata reală a dobnzii&r! %i de o rată reală de re,erinţă constantă pe termen lun+ &pre,erată de in"estitori pe termen lun+'.

(i+ura 9.2 reprezintă +ra,ic dinamica "ariabilelor &C, :C %i r - precum %i intercondiţionările dintre acestea.

12 0iteratura de specialitate consemnează primele preocupări după anul 19#7 n lucrările lui ?obert Solo.

r \

67 7

? a t a r e a l ă a d o b n z i i

;nzestrareate*nică a muncii

ON 1

ON 7

?ata reală dere,erinţă

r \

CN 7

? a t a r e

l ă a d o b n z i i

CN 1

ON 7

#7 67 ;nzestrareate*nică a muncii

/i9. 0.2

:atorită pro+resului te*nic spore%te producti"itatea capitalului %i ca urmare curba cererii de capital se deplasează n poziţia &C 4 pro"ocnd ocre%tere a stocului de capital pe persoană la 67 de unităţi %i a ratei dobnzii la \ &punctul / 1 din ,i+ura 9.2 a'. ;n ,i+ura 9.2 b' se demonstrează căntruct rata reală a dobnzii a de"enit mai mare dect rata reală de re,erinţă- cre%te "olumul acumulării &economisirii' %i al o,ertei de capital= curba ON

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 172/202

t uct ata ea ă a dob a de"e t a a e dect ata ea ă de e e ţă- c e%te "o u u acu u ă &eco o s ' % a o e te de cap ta = cu ba Ose deplasează n poziţia ON 1 pro"ocnd cre%terea stocului de capital %i scăderea ratei reale a dobnzii. ;n noul punct de ec*ilibru / 2 stocul de capital pe persoană se stabilizează la ni"elul de 7 de unităţi deoarece rata reală a dobnzii e+alează rata de re,erinţă iar acumularea de"ine zero.

!cest mecanism e)plică procesul de cre%tere a stocului de capital pe persoană- a producţiei- a populaţiei ocupate %i a "eniturilor. :ar n teoria

neoclasică se consideră că toate ţările au acces la noile te*nolo+ii- iar capitalul este per,ect mobil- ca urmare ritmul de cre%tere %i ni"elul "eniturilor tindsă se apropie la toate ţările. !ceastă ipoteză nu este con,irmată de e"oluţia economiilor contemporane.eoria modernă a cre%terii economice ncearcă să corecteze slăbiciunile teoriei neoclasice prin acceptarea ideii că pro+resul te*nolo+ic este

endo+en modelului- rezultnd din opţiunile a+enţilor economici pentru te*nolo+ii care sporesc pro,itul. Potenţialul de cre%tere al economiei estedeterminat de stocul de cuno%tinţe %i idei producti"e acumulate ca rezultat al cercetării %tiinţi,ice %i dez"oltării te*nolo+ice. !supra acestui tip special decapital > stocul de cuno%tinţe > nu acţionează le+ea randamentului descrescător %i ca urmare curba cererii pentru acest tip de capital nu mai are pantane+ati"ă ca n cazul celorlalte tipuri de capital &ea de"ine paralelă cu abscisa'. :acă rata "enitului a,erent stocului de cuno%tinţe este mai mică dect ratareală de re,erinţă a dobnzii atunci stocul de cuno%tinţe este zero. :ez"oltarea cercetării %tiinţi,ice %i te*nolo+ice măre%te rata "enitului pentru stocul decuno%tinţe. ;n momentul n care rata "enitului depă%e%te ni"elul ratei reale de re,erinţă se mani,estă cerere pentru utilizarea stocului de cuno%tinţe.;ntruct acumularea &economisirea' este poziti"ă- o,erta de cuno%tinţe spore%te iar cre%terea economică continuă atta timp ct rata "enitului pentrustocul de cuno%tinţe depă%e%te rata reală de re,erinţă pe termen lun+.

(actorii care determină cre%terea pe termen lun+ rezultă din deciziile indi"iduale ale a+enţilor economici- iar politicile macroeconomice pot doar săin,luenţeze deciziile a+enţilor pri"aţi. eoriile cre%terii economice su+erează următoarele direcţii<

a' stimularea acumulării &economisirii' pri"ate %i naţionale= b' promo"area %i stimularea in"estiţiilor n industrii %i te*nolo+ii de "r,=c' promo"area %i stimularea in"estiţiilor n capitalul uman=d' ncuraarea comerţului internaţional.0imitele unei cre%teri durabile sunt determinate de accesul la resurse naturale- de necesitatea proteării mediului natural- precum %i opţiunea

a+enţilor economici pentru in"estiţii n cercetare %tiinţi,ică %i pro+res te*nic.

0.!. Modelele de creştere economică.

E.1.3. 7odele a8re8ate de cre@tere economicăCel mai simplu model a+re+at pune n le+ătură cauzală dinamica producţiei naţionale reale & r B ' cu cea a capitalului ,i) &r ' %i cea a ,orţei de

muncă &r =' prin relaţia<

=l C 2 r / r / r ⋅+⋅= &9.1'

unde<r 2 , r C , r = reprezintă ritmurile medii de cre%tere al producţiei naţionale &P...- P...- sau E.. '- al capitalului ,i) %i respecti" al ,orţei de muncă=

/ C %i / = reprezintă ponderea13 capitalului %i respecti" a ,orţei de muncă n "aloarea producţiei naţionale & / C 3 / = 7 4!. !st,el dacă "om considera /C 7 ? U /= 7 ? M rC 7 ? ?9 r= 7 ? ?G atunci din relaţia 9 1 rezultă că producţia "a cre%te cu un ritm mediu anual de

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 173/202

!st,el dacă "om considera / C ?,U, / = ?,M - r C ?,?9, r = ?,?G atunci din relaţia 9.1 rezultă că producţia "a cre%te cu un ritm mediu anual der 2 7 G,O Y.

Pentru perioade mici de timp- putem apro)ima ritmul de cre%tere al producti"ităţii muncii ca di,erenţa dintre r 2 %i r =- deci din 9.1 rezultă<

( ) = C C =2

= = C C = = = C C =2

r r / r r

decir / r / r r / r / r r

−⋅=−

⋅−−⋅=−⋅+⋅=− -'1&

&9.2'

Pe baza relaţiilor 9.1 %i 9.2 se ,ormulează concluzii importante ale dinamicii macroeconomice<a' producţia nu poate cre%te mai repede dect ritmul cel mai mare al ,actorilor< r 2 X max (r C , r = ! b' ritmul de cre%tere al producti"ităţii muncii este determinat de ritmul nzestrării te*nice a muncii (r C - r = !.Cercetări aplicati"e e,ectuate pentru ţări dez"oltate au demonstrat că n economiile contemporane r 2 F / C r C 3 / = r =- ceea ce a impus re,ormularea

modelelor 9.1 %i 9.2 %i nlocuirea lor cu< pt =l C 2 r r / r / r +⋅+⋅= &9.1Y'

( ) pt = C C =2 r r r / r r +−⋅=− &9.2Y'

ărimea reziduală r pt , care reprezintă partea din r B ce nu se poate e)plica prin r C %i r =- a constituit obiectul unor cercetări aplicati"e care au,undamentat conceptul de pro+res te*nic care ulterior a ,ost ncorporat n modelele neoclasice de cre%tere economică.

:acă plecăm de la producţia potenţială & B' de,inită prin &9.3'<

= =

B B ⋅= &9.3'

atunci după lo+aritmarea e)presiei- &ln B 7 ln (B'=! 3 ln ='- di,erenţiere n raport cu timpul %i trecere la "ariabile discrete se obţine <r B 7 r B'= 3 r = &9.4'care arată că ritmul de cre%tere al producţiei naţionale potenţiale rezultă din nsumarea ritmului de cre%tere a producti"ităţii muncii &r A0' %i al

ritmului ,orţei de muncă disponibile (r ='.:ar după cum demonstrează teoria economică- r B este determinat %i de "ariaţia cererii %i o,ertei de pe piaţa muncii- care stabile%te ni"elul

salariului- precum %i dinamica preţurilor &care n a,ară de componenta salariu este in,luenţată de alte elemente ale costului %i de ec*ilibrul de pe piaţa

munciitatea producti"i

mediurealsalariul )nominalmediusalariul

productiei "aloarea

muncdin"enituri=

⋅==

2 "

a/ =

iar / C 7 4 - / =

producţiei %i a banilor'. :e aceea- pentru a include n analiză relaţia salarii $ preţ > producti"itate trebuie să se ,acă apel la condiţia de ec*ilibru de pe piaţa muncii- care a ,ost prezentată n 4.4.

Considernd o serie de ipoteze simpli,icatoare- consecinţă a e"oluţiei teoriei economice- a trendurilor pe termen lun+ obser"ate n dinamicaindicatorilor macroeconomici sau a ni"elului de dez"oltare atins de di,erite ţări s$au elaborat di,erite modele de cre%tere economică.

0aracteri are sintetică a modelelor unisectoriale

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 174/202

0aracteri/are sintetică a modelelor unisectoriale:upă cum s$a arătat mai nainte- modelele statice analizează posibilităţile de obţinere a "enitului totalAoutputului total care asi+ură utilizarea

inte+rală a ,actorilor de producţie.odelele de cre%tere economică au ca obiect dinamica economiei pe termen lun+ %i stabilirea condiţiilor care permit dez"oltarea ec*ilibrată sau

optimă a economiei naţionale. Cercetările teoretice %i aplicati"e e,ectuate pe această tematică s$au concretizat ntr$o literatură de specialitate deosebit de bo+ată care propune %i analizează teorii- modele %i politici de cre%tere economică. ;ntruct tratarea detaliată a subiectului constituie obiectul altor cursuridar %i datorită structurii cursului de acroeconomie ne "om concentra atenţia numai asupra principiilor de modelare- a conceptelor cu care se operează%i a cone)iunilor dintre componentele economiei naţionale.

1. Se pot distin+e patru perioade de cre%tere economică- ilustrate +ra,ic n (i+ura 9.3. :inamica economiei ntre punctul 7- la momentul t 7- pnăla punctul 2- momentul t2- conţine patru trenduri di,erite.

/i9. 0.!

t1t

ln R

Notaii?R H A 0 $ producti"itatea medie a muncii $ producţia reală0 >,orţa de muncă e)primată n om$ore- &2-2' %i &1-1' reprezintă trenduri de cre%tere cu panta e+ală cu ritmul de cre%tere al producti"ităţii muncii &r '.- trendul &1-1' are o rată r . rendul &1-1' are o rată de acumulare &economisire' mai mică dect ' & 2.2'

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 175/202

& - ' & - ' & ' ' & '

a' primul constă n mi%carea din punctul 7- n care starea economiei este caracterizată prin cerere mică %i +rad nalt de neutilizare a ,actorilor către traiectoria ! care asi+ură eliminarea neutilizării ,actorilor. Odată atinsă ţinta- economia se poate dez"olta n continuare numai prin cre%terea

stocului de capital- a ,orţei de muncă- prin stimularea pro+resului te*nic %i de aici la cre%terea economică pe termen scurt a%teptată. b' !l doilea tip de cre%tere constă n mi%carea economiei pe traiectoria ! către o cre%tere ec*ilibrată pe termen lun+- cum este traiectoria R1R1.Pe traiectoria ! economia utilizează complet ,actorii de producţie %i %i spore%te nzestrarea te*nică a muncii %i producti"itatea acesteia= este o cre%tereeconomică pe termen mediu.

c' !l treilea tip de cre%tere se realizează odată cu deplasarea economiei pe traiectoria R 1R1 ncepnd din punctul . !ceastă traiectorie decre%tere ec*ilibrată pe termen lun+ este denumită %i traiectoria stării constanteD- ntruct se menţin nesc*imbate unele raporturi dintre "ariabile sauritmuri de cre%tere. :e e)emplu- dacă stocul de capital cre%te n acela%i ritm cu populaţia ocupată- atunci nzestrarea te*nică a muncii rămne constantă.

d' Bltimul trend descrie deplasarea ntre două traiectorii pe terme lun+- care este cauzată de modi,icarea ratei de acumulare la momentul t 1 cuconsecinţe poziti"e asupra stocului de capital- nzestrării te*nice a muncii %i a producti"ităţii.

2' (orţa de muncă se tratează ca un parametru e)o+en- iar dinamica sa este descrisă de relaţiile<

t l

t e = = ⋅⋅= 7 &9.#'

sau ( ) t l t

t t e =e = E ⋅+⋅ ⋅=⋅= λ λ

7 &9.6'

!ici l 7 = , cu λ ritmul pro+resului te*nic ncorporat n ,orţa de muncă- iar E t reprezintă ,orţa de muncă e,ecti"ăD care se mani,estă printr$un potenţial producti" superior %i ca urmare ritmul său de cre%tere este n 7 l 3 λ , denumit %i rata naturală de cre%tere a economiei.

3. Producţia & Bt' depinde de stocul de capital C t %i de ,orţa de muncă =t sau E t , iar relaţia dintre ,actori %i rezultat se realizează printr$o ,uncţie de producţie cu ,actori substituibili<

2 t 7 $ (C t , =t ! sau Bt 7 $ (C t , E t ! &9.'

:acă se consideră ipoteza că ,uncţia de producţie este omo+enă de +rad unu &sau cu randamente constante la scală $ ?CS'- atunci putem scrie<

( ) .7ZZ-7Z=1- <>=⇒

= f f D f

C $

Bt t

t &9.5'

Prin urmare se aun+e la o ,uncţie de producţie n care producti"itatea medie a muncii se e)primă ca ,uncţie de nzestrarea te*nică a muncii & t '.;n ,i+ura 9.4 se prezintă +ra,icul acestei ,uncţii<

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 176/202

+ p + ţ

/i9. 0.%

;n cazul n care se operează cu indicatorul =t atunci trebuie să se utilizeze alte ,orme de e)primare a pro+resului te*nic.

4. !cumularea &/ '- in"estiţiile & # ' %i stocul de capital & C ' sunt elemente ,undamentale ale modelelor de cre%tere. Stabilire unei relaţii ntre cerere

&CS'- o,ertă &OS' %i sistemul de cre%tere care asi+ură utilizarea totală a stocului de capital- impune e)primarea in"estiţiei nete & # n' ca ,uncţie deni"elul producţiei ,olosind nclinaţia medie către acumulare s 7 / ' B. !st,el- rezultă ecuaţia de dinamică<

t B s # t d

C d ⋅== &9.9'

f(!

otă. (orma ,uncţiei este speci,icătipului de randament la scală- respecti" pentru randamentul descrescător al,actorului a"em<

71 −>

−>

−

Prin urmare CS %i dinamica ei se de,inesc prin relaţiile<

CS< s

# B

t t = &9.17'

#dBd n1

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 177/202

%i respecti"<t d

# d

st d

Bd ⋅=

1&9.11'

:acă te*nolo+iile sunt caracterizate prin ,uncţii de producţie cu coe,icienţi constanţi- atunci se poate introduce coe,icientul de capital f 7 C ' B= caurmare OS %i dinamica acesteia se e)primă prin relaţiile<

OS< f

C B t

t = &9.12'

t # f t d

C d

f t d

Bd ⋅=⋅= 11&9.13'

/+alnd dinamica cererii cu cea a o,ertei obţinem condiţia pentru utilizarea deplină a capitalului<

# f t d

# d

st d

Bd ⋅=⋅=

11&9.14'

:e aici se determină rata necesară de cre%tere a in"estiţiilor nete %i a producţiei<

s # B == &9.1#'

Pentru ca ambii ,actori- ,orţa de muncă %i capitalul- să ,ie utilizaţi inte+ral- trebuie ndeplinită condiia arrod > 6omar<

sl =+ λ &9.16'

:acă f

sl >+ λ "a cre%te %omaul- iar dacă

sl <+ λ "a apare capital n e)ces %i ca urmare scăderea randamentului mar+inal al acestuia- reducerea

pro,itului %i descuraarea in"estiţiilor. !ceastă cre%tere pe muc*ie de cuţitD este instabilă datorită ri+idităţii ipotezelor iniţiale. (uncţia de producţie cucoe,icienţi constanţi conduce la ,aptul că f este constant %i stabilit a priori= rata de acumulare s %i rata de cre%tere a ,orţei de muncă ,iind constante nu permit nici o ,le)ibilitate n deplasarea către soluţia de ec*ilibru.

?i+iditatea modelului poate ,i rela)ată prin<a' utilizarea unei ,uncţii cu ,actori substituibili %i ca urmare , se determină n procesul de cre%tere=

b' e)primarea ratei de acumulare ca ,iind dependentă de pro,it sau de distribuirea "enitului ntre capital %i ,orţa de muncă &de e)emplu s 7 f ( ρ !,

unde ρ H C

B∂

∂ '.

c' Combinaţii ale primelor două căi.

#. Introducerea consumului pe persoană && ' E ' %i a ratei de acumulare & s' ca "ariabile ale modelelor de cre%tere economică a permis descoperirea

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 178/202

p p & ' & ' p pa două noi direcţii ale analizei cantitati"e.

#.1. ?e+ula de aur a acumulării- ,ormulată de /.S. P*elps- care susţine că traiectoria care ma)imizează consumul pe persoană (& ' E !L sedetermină ale+nd acea rată de acumulare s căreia i corespunde o nzestrare te*nică a muncii optimă (L!, aceasta rezultnd din relaţia<

( ) λ += lLD Z f &9.1'

;ntr$o economie competiti"ă- descrisă de o ,uncţie de producţie cu randamente constante la scară &?CS'- "enitul 14 ce re"ine capitalului este rata pro,itului ρ.

?ata pro,itului- ρ- este tocmai producţia mar+inală a capitalului-( ) C

= C $ "<C

∂∂

!"nd n "edere că ( )

⋅⋅=

⋅= ⋅

C f e = B

C f E E C $ t λ sau-- atunci<

⋅⋅

⋅⋅⋅=

∂∂

= ⋅⋅⋅

C f

e =e =

C f e =

Bt t

t Z

λ λ

λ ρ

:eci- ( ) f Z= ρ .14 Eenitul ce re"ine ,orţei de muncă- sau salariul real & sr ' este<

( )D f e =e

e =

C f e =

B sr

t t

t ⋅+

⋅−⋅

⋅⋅⋅=

∂∂

= ⋅⋅⋅

⋅ λ

λ λ

2Z sau ( ) ( )[ ] Z f f e sr t ⋅−= ⋅λ

;n cazul ,uncţiei de producţie ,ără pro+res te*nic- ( )D f = =

C f = B ⋅=

⋅= - deci<

( ) ( ) ( ).ZZ.Z1

D f D D f sr =

C f

C f =

B sr D f

= =

C f =

B⋅−=⇒

−⋅

⋅=

∂∂

==⋅

⋅=

∂∂

= ρ

Prin urmare ecuaţia &9.1' arată că ni"elul L se obţine din ecuaţia<

( ) λ ρ +== l Z f &9.15'

#.2. Teoreme de creştere pe traiectorii'magistrale optime. !cestea se ocupă cu dinamica economiei pe traiectorii care ma)imizează bunăstareasocială totală măsurată printr$o ,uncţie de utilitate- sau ma)imizează ritmul de cre%tere al economiei.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 179/202

0.!.2 Modele multisectoriale de creştere

Ideea reprezentării economiei naţionale ca un sistem de elemente interconectate a ,ost "alori,icată cu deosebit succes n teoria %i practica

economică după apariţia analizei input$output A intrări$ie%iri- sau balanţa le+ăturilor dintre ramuri- al cărei autor este R. 0eontie,. :upă apariţia primelor sale lucrări1# s$a mani,estat interes crescnd pentru acest domeniu al economiei structurilorD datorită multiplelor posibilităţi pe care le o,eră acest modeleconomico$matematic. Ealoarea sa este con,irmată de ,aptul că a rămas ca un instrument acti" %i e,icient n patrimoniul analizei cantitati"e- maoritateaţărilor elaborndu$%i de$a lun+ul timpului balanţe statistice ale le+ăturilor dintre ramuri. Sistemul Contabilităţii aţionale- practicat de toate ţările- are la bază lo+ica input$output %i n acela%i timp ncorporează modelul ca atare pentru a realiza le+ătura dintre e)primarea cantitati"ă %i cea "alorică a,lu)urilor.

ai trebuie adău+at că aplicaţiile metodei sunt att macroeconomice ct %i microeconomice- abordări statice dar %i dinamice. Se re,eră- deasemenea- la economia unei ţări- dar e)istă %i cercetări pri"ind zone ale economiei mondiale.

Principalele caracteristici ale modelelor dinamice multisectoriale<1. Pentru analiza dinamică este necesar ca produsul ,inal 2 i să ,ie structurat ast,el<

!n ,i( , s E d & 2 iiiii 1=∆+++= unde<

& i $ reprezintă partea din utilizarea ,inală &produs ,inal' care se consumă %i nu mai reintră n procesul de producţie= această componentă estedenumită consum ,inal=

d i $ partea din produsul ,inal constituită din bunuri de capital &miloace de muncă' care sunt destinate in"estiţiilor &,ormarea brută de capital ,i)'= E i > e)portul=∆ si > "ariaţia stocurilor.

2. odelul input$output &balanţa le+ăturilor dintre ramuri' este cel mai ,olosit model datorită "alorii sale aplicati"e %i teoretice- care asi+urăreprezentarea su,icient de corectă a structurii economiei naţionale &componentele sale %i relaţiilor dintre acestea'. aoritatea cercetărilor %i aplicaţiilor macroeconomice se ,undamentează pe acest model- de aici %i interesul pentru elaborarea periodică a unor tabele statistice input$output.

3. 0a modelele dinamice- n a,ară de matricea coe,icienţilor te*nici 0, se introduce matricea coe,icienţilor de capital Φ sau a coe,icienţilor speci,ici de in"estiţii % care se de,inesc ast,el<

1# R.R. 0eontie, > ̀ uantitati"e Input$Output ?elations in t*e /conomic Sstem o, t*e Bnited States- in *e ?e"ie o, /conomics and StatsticsD- "ol LEIII- 1936

Φ 7 (f i1 ! unde 1

i1 +

$ f = &i- H 1-2-T-n' &9.19'

&indicatorul $ i1 reprezintă stocul de capital ,i) de tipul i utilizat n ramura 1, deci coe,icientul f i1 este o medie pe economia naţională ntructnsumează capitalul ,i) de "rste te*nolo+ice di,erite'.

% 7 (bi1! undei1

# b = &i H 1 2 n' &9 27'

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 180/202

% 7 (bi1 ! unde 1

i1 +

b∆ &i- H 1-2-T-n' &9.27'

&indicatorul # i1 reprezintă "olumul in"estiţiilor de tipul i necesare pentru a asi+ura cre%terea 1 + ∆ a producţiei n ramura 1.':atorită conţinutului lor- coe,icienţii f i1 %i bi1 e)primă stări di,eriteD ale economiei<a! f i1 $ cuprinde toate te*nolo+iile de ,abricare a unui produs ntr$o e"aluare medie= de aceea are o inerţie mai mare %i proiectează n "iitor tendinţe

determinate de capitalul ,i) cu ponderea cea mai mare=b! b i1 > caracterizează e,ortul in"estiţional necesar sporirii producţiei cu o unitate %i e"aluează e,ortul actual determinat de te*nolo+ia cea mai

a"ansată.

:e aici rezultă %i opţiunea pentru un indicator sau altul n ,uncţie de orizontul de pre"iziune.

4. Prin matricele Φ %i % se e)primă le+ătura ntre cre%terea ni"elului producţiei %i a capacităţilor de producţie n ramurile economiei naţionale.!st,el- din &9.19' %i &9.27' rezultă<

( )n 1i + b # + f $ 1i1i1 1i1i1 -1-= =∆⋅=∆⋅=∆ &9.21'

sau matriceal< + % # + $ ∆⋅=∆⋅Φ=∆ =#. Pentru a trans,orma modelul static input$output n model dinamic se descompune "ectorul produsului ,inal 2 n două componente- & %i d - deci<

2 7 & 3 d

Componenta d nsumează partea din producţia ,iecărei ramuri care este destinată in"estiţiei &cre%terii capacităţilor de producţie'- iar & 7 2 8 d reprezintă consumul final net.

Comparnd de,iniţia dată "ecotului d cu cea dată la punctul 4 "ectorului ∆ $ sau # se constată că<

d 7 ∆ $ sau d 7 # &9.22'

6. :acă "om considera că toate elementele modelului input$output sunt "ariabile n timp16 atunci obţinem e)presiile<

16 0a modelele de tip continuu "ariabila t poate lua orice "aloare n orizontul de timp ales. ?aportul di,erenţelor ,inite de ordin 1- t x ∆∆ A - tinde la limită către deri"ata d x ' d t -

adică xt d

==∆∆

→∆ 7lim . odelul discret se apropie de cel continuu atunci cnd ∆ t este mic.

157

'-...-2-1& T t d & + 0 + t t t t t =++⋅= $ modele discrete n timp=

( ) G-1F'&'&'&'& T t t d t & t + t 0t + ∈++⋅= $ modele continue n timp.

. ;n continuare "om aborda numai modelele de tip discret cu coe,icienţi constanţi n timp &sau cu te*nolo+ii constante'- adică 0t 70 %i %t 7 % pentru toţi t H 1-2-T- . :eci ,uncţiile de producţie care descriu dinamica economiei naţionale au ,orma<

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 181/202

b + %& + 0 +

saua + & + 0 +

t t t t

∆⋅++⋅=∆⋅Φ++⋅=

&9.23'

:in ecuaţia "ectorială &9.23b' rezultă relaţia ,undamentală a modelului dinamic input$output discret< [ ] t t t t t & + + % + 0 + +−⋅+⋅= +1 &9.24'

/cuaţia &9.24' stă la baza maorităţii modelelor dinamice din această clasă< modele desc*ise sau nc*ise- modele cu rezol"are sec"enţială- modelede ec*ilibru staţionare- modelul in"ersa 0eontie,- modele de ecuaţii cu di,erenţe ,inite etc.

,conomia structurală un demers către anali/a proceselor de/voltării durabile:e peste un s,ert de secol omenirea se con,runtă- aproape n toate domeniile e)istenţei %i cunoa%terii- cu abateri semni,icati"e de la trendurile

consacrateD . 0iteratura de specialitate din %tiinţele sociale- economice- te*nice- matematice- c*iar %i cea beletristică %i$au reorientat preocupările către temecum ar ,i< %ocul te*nolo+ic %i stilul de "iaţă- %ocul ener+etic- %ocul tranziţiei- %ocul "iitorului- +eo+ra,ia ,oamei %i securitatea alimentară- teoria *aosului-societatea in,ormaţională etc.

eoria %i practica economică au reacţionat la sc*imbare prin adaptări- reconsiderări de concepte %i metodolo+ii- dar %i prin ino"aţii. Bna dintre direcţiile,ertile ale acestui demers este inte+rarea economicului alături de celelalte componente$social- te*nic- ecolo+ic ale sistemului naţional sau mondial. Cercetărilerealizate pe această cale au impus o nouă abordare n %tiinţele economice- cunoscută sub denumirea de economie structuralăD- au lansat ideea e)plicării ciclurilor economice prin ciclicitatea sc*imbărilor n conducerea politică- au evidenţiat modificări în comportamentul gospodăriilor sub influenţa industrializării şiin,ormatizării etc.

Preocuparea teoriei %i practicii economice pentru e"idenţierea structurilor rezultă din interesul pentru caracterizarea %i e"aluarea stării unui sistemeconomic ntr$o perioadă.

:upă de,iniţia cea mai răspndită- structura este ansamblul elementelor componente %i al le+ăturilor dintre acestea- care se delimitează %i semani,estă n ,uncţionarea unui sistem. :eci structura desemnează modalitatea de construire a sistemului- modelul abstract care e)plică lo+ica sa de,uncţionare %i principiile care stau la baza cone)iunii interne. ;n cunoa%terea %tiinţi,ică- trecerea de la descriere la e)plicare- de la ,enomen la esenţă presupune identi,icarea structurii reale n "ederea reprezentării ct mai e)acte a sistemelor reale prin modele calitati"e %i economico$matematice.

Cte"a re,lecţii sintetizatoare<1. Structura economiei naţionale cu ,ormele ei concrete de mani,estare > structură industrială- structură te*nolo+ică- structură instituţională %i

structură socială sau structură a populaţiei etc. > este intim le+ată de e"oluţia economico > socială naţională- de cultură- reli+ie etc.- deci n ultimăinstanţă de e"oluţia +enerală a societăţii.

151

2. O de,iniţie completă trebuie să includă ideea de naţionalD. ;nsă pe măsura a"ansării n timpD- această latură se estompează- economia semondializează nu numai datorită e)tinderii relaţiilor economice %i politice- ci %i datorită sc*imbării atitudinii oamenilor ,aţă de conceptul de naţionalD.

3. Cu ct o structură răspunde mai bine ne"oilor societăţii respecti"e- cu att societatea este mai a"ansată- iar naţiunea mai ci"ilizată. Se poate discuta di*otomiaci"ilizaţie > economie a"ansatăD.

4. !naliza structurală se bazează pe o lo+ică comple)ă- ,undamentată pe principii care să asi+ure coerenţa multicriterială. udecata nu trebuie să,ie abstractă- ci să se re,ere la o realitate bine localizată n spaţiu %i n timp. Istoria nu este numai un oc de ,orţe economice ri+ide %i simpliste.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 182/202

- p ţ % p ţ + % p#. Conceptul de in,ormaţie structuralăD este aplicabil oricărei realităţi.6. Idealul ar corespunde acelei societăţi care absoarbeD toate demersurile indi"iduale.Cadrul analitic. :upă cum este cunoscut- sistemul contabilităţii naţionale este ,ormat din tabele inte+rate de date economice %i ,inanciare care se

elaborează periodic. Conturile descriu aspecte "ariate ale producţiei %i consumului de bunuri %i ser"icii- ,olosind concepte economice le+ate de produsul intern brut- iar o parte importantă a sistemului o constituie tabelele input$output.

?ic*ard Stone- laureat al premiului obel- a e)tins analiza input$output prin includerea sectorului +ospodăriiD- elabornd conturile sociale %i conturiledemo+ra,ice cu scopul descrierii cantitati"e a condiţionărilor dintre sistemul economic %i cel social.

odelele economiei structurale ncorporează tabelele intrări$ie%iri ntr$un sistem coerent de intercondiţionări cu subsistemul social %i cu mediul natural.In,ormaţia se or+anizează n tabele structurale care se obţin prin completarea tabelului intrări$ie%iri cu un număr de rnduri %i coloane alocate ,actorilor de producţie &munca- capitalul etc.'- instituţiilor &cate+orii de +ospodării- a+enţii +u"ernamentale etc.'- precum %i mediului natural. !samblnd aceste componente %i,ăcnd abstracţie de mediul natural- se obţine sc*ema din tabelul 9.1.

+tructura contabilităţii sociale 5aelul 0.1.

"enituri

C(eltuieli

5otal7cti$ităi deproducie

/actori deproducie

Instituii7lte

c(eltuieli

1 2 ! %1. !cti"ităţide producţie

Li Ci* Li

2. (actori de producţie

(N , W

152

3. Instituţii R*W ** d*

4. !lte"enituri

O!0 L , W d* oate ,lu)urile din tabel sunt e)primate n unităţi monetare. locurile &componentele' notate cu reprezintă ,lu)uri reziduale di,erite de zero.

Celelalte componente au următoarea semni,icaţie<

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 183/202

a' locul &1-1' nre+istrează ,lu)urile de consumuri intermediare ) i corespunzătoare acti"ităţilor de producţie. (iecare rnd i nre+istrează plăţilee,ectuate de acti"ităţile sistemului către ramura sau sectorul i &ncasările ramurii i' iar ,iecare coloană conţine plăţile unui sector către acti"ităţile,urnizoare. 0a modelul input$output clasic interpretarea ,lu)urilor este ,ăcută din perspecti"a e"idenţierii te*nolo+iei de ,abricaţie.

b' locul &1-3' conţine c*eltuielile instituţiilor pentru bunuri %i ser"icii destinate consumului ,inal al acestora. ;nsumarea elementelor de pe rndul i esteec*i"alentă cu aplicarea relaţiei ∑ +

ii1 B x deci )i reprezintă totalul producţiei brute a ramurii &acti"ităţii' i.

c' locul &2-1' nre+istrează- prin elementele ( W- plăţile pentru ,iecare ,actor ce pro"ine de la ,iecare acti"itate 1. !ceste elemente constituie odetaliere a "alorii adău+ate din cadranul III al tabelului intrări$ie%iri %i conţin "eniturile di,eritelor cate+orii de muncă sau "eniturile pentru dreptul de

proprietate. Suma elementelor de pe rndul reprezintă "enitul total al ,actorului %i este notat cu , W &

1 f $ =∑=1

'. ;n continuare "om nota cu f "ectorul

coloană de componente , W .d' locurile &3-2' %i &3-3' de elemente R*W %i ** e"idenţiază ,lu)urile care apar ntre "eniturile c%ti+ate de ,actori %i cele c*eltuite de instituţii.

:reptul de proprietate al instituţiilor asupra ,actorilor de producţie este re,lectat prin modul de distribuire a c%ti+urilor către ele %i se e"aluează prin

elementele R*W = componenta ** include trans,erurile de "enituri dintre instituţii &cum ar ,i plata ta)elor'. Suma elementelor de pe rndul * reprezintă"enitul total al instituţiei * %i este notat cu d*. ;n continuare "om nota cu d "ectorul$coloană de componente d*

:eza+re+area sectorului +ospodării pe baza unor criterii demo+ra,ice %i sociale permite descrierea distribuirii "eniturilor ntre di,erite cate+orii deinstituţii- desc*iznd ast,el posibilitatea analizei cantitati"e a cre%terii economice %i din perspecti"a calităţii "ieţii. Includerea mediului natural nsistemul de relaţii social$economice con,eră dimensiunea de dez"oltare durabilă tuturor scenariilor pri"ind dinamica economiei %i societăţii unei ţări.(iind un model de ec*ilibru- suma intrărilor de pe un rnd e+alează suma coloanei corespunzătoare. (lu)urile nre+istrate n ,iecare coloană setrans,ormă n coe,icienţi prin mpărţirea acestora la totalul coloanei. /,ectund aceste calcule- obţinem următoarele submatrice &"ezi tabelul 9.2'<

+tructura matricei contabilităţii sociale 5aelul 0.2.

153

"enituri

C(eltuieli

5otal7cti$ităide producie

/actori deproducie

Instituii7lte

c(eltuieli

1 2 ! %1. !cti"ităţide producţie

! C

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 184/202

de producţie2. (actori de

producţie(

3. Instituţii R 4. !lte"enituri

O!0

Primele trei blocuri- de rnduri %i coloane din tabelul 9.2- ,ormează o matrice pătratică - care e"aluează ,lu)urile monetare interne. Cea maisimplă analiză cantitati"ă ce se poate e,ectua pe baza acestui model rezultă din următoarea ecuaţie "ectorială<

U H U M- &9.2#'

unde U H

= H

M > "ector coloană cu componente stabilite e)o+en &n cazul e)aminat se poate asimila cu alte c*eltuieliD'.Soluţia ecuaţiei &9.2#' este<

U H &I$'$1M &9.26'

atricea &I$'$1- denumită matricea multiplicatorilor sociali- care este o +eneralizare a in"ersei 0eontie,- ,urnizează in,ormaţii pentru

e"aluarea di,eritelor scenarii de dez"oltare economico$socială cum ar ,i< analiza e,ectelor c*eltuielilor +u"ernului asupra distribuirii "eniturilor-e"aluarea interdependenţelor dintre zone economice- analiza stabilităţii %i a politicilor de austare etc.

O altă direcţie a analizei structurale constă n tratarea +ospodăriilor n modelul input$output ca un model nc*is- att consumul ,inal de bunuri %iser"icii- ct %i consumul de muncă sunt determinate din interior &nu ca parametri e)o+eni'.

154

Btiliznd aceste modele se pot elabora scenarii de dez"oltare economică considernd "ariante di,erite de modi,icări te*nolo+ice- de surseener+etice etc. Pe baza acestora se analizează e,ectele asupra ni"elului de trai apreciat aici prin ni"elul consumului- ni"elul "eniturilor %i al trans,erurilor.

/,ectund unele e)tensiuni asupra modelelor prezentate se poate apro,unda cercetarea n direcţia reprezentării e)plicite a dualităţii dintre relaţiilecantitati"e %i ni"elul unor preţuri- n direcţia analizei cost > bene,iciu- precum %i e"aluarea e,icienţei economice a unor proiecte strate+ice naţionale sau aa"antaului comparati" n utilizarea ,actorilor de producţie etc.

!naliza sc*imbărilor structurale impune utilizarea unor modele dinamice. !tt ale+erea modelului concret- ct %i acurateţea soluţiilor depinde de

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 185/202

in,ormaţia disponibilă- mai ales cea cu pri"ire la te*nolo+ia de ,abricaţie descrisă prin matricele !t %i t. /ste %tiut ,aptul că elaborarea tabelelor input$output statistice- pe baza cărora se obţin matricele !t %i t este o lucrare comple)ă %i costisitoare- ca urmare acestea sunt publicate la inter"ale mari detimp.

Studiul statistic al seriilor cronolo+ice ale coe,icienţilor te*nici necesită e)istenţa unui număr su,icient de mare de balanţe statistice elaborate printr$ometodolo+ie unică %i n acela%i timp elementele să ,ie e"aluate n preţuri comparabile. 0ipsa in,ormaţiilor complete impune ,olosirea unor metode de actualizare bazate pe modele. Cele mai ,rec"ent utilizate sunt modelele econometrice- metoda dublei proporţionalităţi %i metoda ?.!.S.

CAPITOLUL 10

NI"48U8 64 5R7I I C78I57547"I4DII

1.1. 6elimitări conceptuale

:upă parcur+erea secţiunilor precedente ale cursului se con,irmă ideea- discutată ncă din primul capitol- că economia naţională este un sistemcomple) care ,uncţionează prin interacţiune cu mediul natural- cu sistemul social %i cel politic.

:e asemenea se remarcă că omul este animatorul tuturor acti"ităţilor- dar %i bene,iciarul rezultatelor. :eci- ,inalitatea acti"ităţilor social$economice %i politice se concretizează n satis,acerea multiplelor ne"oi ale populaţiei- care de,inesc ni"elul de trai %i calitatea "ieţii.

Ni$elul de trai se e"aluează prin cantităţile de bunuri %i ser"icii consumate de o persoană- o +ospodărie sau un +rup social. !ceastă de,iniţie ,acele+ătura directă cu "enitul %i puterea de cumpărare a consumatorilor- utiliznd indicatori post ,actum realiD %i nu indicatori de potenţial sau deziderat1.

;n sens mai lar+- ni"elul de trai se caracterizează prin +radul de satis,acere a necesităţilor "itale ale unei persoane- ale unui +rup sau ale populaţiei unei ţări. Pentru compararea ni"elului de trai al unor +rupuri &+ospodarii' di,erite ca structură se utilizează scala de ec*i"alenţăD care permitecalcularea consumului %i a "eniturilor necesare n di,erite condiţii- pentru a realiza acela%i ni"el de trai.

Statistica macroeconomică caracterizează numeric ni"elul de trai cu autorul unui sistem de indicatori care se structurează ast,el<1. Indicatori ai potenţialului de asi+urare a unui anumit ni"el de trai &ni"elul- structura %i dinamica PI %i !"uţiei naţionale'

1 Spre e)emplu- ca de,iniţia< ansamblul bunurilor %i ser"iciilor a,late la dispoziţia unei persoane- unei +ospodării sau a unui +rup socialD.

15#

2. Indicatori ai ni"elului de trai e,ecti" &"enituri %i puterea de cumpărare- consum de bunuri %i ser"icii %i c*eltuieli a,erente- +radul de ocupare a populaţiei %i ,olosirea timpului liber- protecţia mediului- ni"elul cultural al populaţiei etc.'

3. Indicatori ai e,ectelor ni"elului de trai &durata medie de "iaţă- rata natalităţii- rata mortalităţii- etc.'! doua noţiune din titlul capitolului- calitatea $ieii are o accepţie mai lar+ă dect cea a ni"elului de trai- ntruct presupune %i alte criterii de

apreciere.Calitatea $ieii se apreciază prin realizarea condiţiilor de mediu natural- te*nice- economice- sociale- politice- culturale- etice etc.- care asi+ură

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 186/202

inte+ritatea biolo+ică- pro+resul econom- social %i spiritual a omenirii.;ndeplinirea condiţiilor enumerate mai sus se re,eră la următoarele e)i+enţe- pri"ind calitatea componentelor<a' ediul natural este considerat n mod tradiţional ca un ,actor important de producţie alături de muncă %i capital. ?elaţia dintre mediul natural %i

economic este biuni"ocă- dar componentele perturbatoare a ec*ilibrului ecolo+ic sunt acti"ităţile de producţie %i de consum n urma cărora apar e,ectele e)terne&e)ternalităţile'. 0ucrările15 de economia mediului tratează acest subiect ntr$un conte)t mai lar+- ncadrat n tema dimensiunea economică a mediuluiD careabordează problemele politicilor de protecţie a mediului %i a instrumentelor acti"ităţii mana+eriale din acest domeniu. onitorizarea mediului reprezintă unansamblu de acţiuni care au ca scop supra"e+*erea- e"aluarea- pro+nozarea %i a"ertizarea instituţiilor abilitate n "ederea menţinerii stării de ec*ilibru a mediului %ideci a calităii mediului natural.

b' Calitatea mediului te*nico$economic se apreciază prin +radul de inte+rare a te*nolo+iilor a"ansate si a Wno$*o$ului corespunzător precum%i prin per,ormanţele economiei naţionale

c' Calitatea mediului social trebuie sa asi+ure condiţii normale de "iata materiala concretizate n relaţii umane ci"ilizate- ocuparea deplină a,orţei de muncă- asi+urarea protecţiei sociale %i a timpului liber precum %i de acti"itate spirituală- acti"itate politică nen+rădită n con,ormitate cunormele de morală %i etică acceptate de societate.

d' Calitatea mediului de muncă este determinată de condiţiile er+onomice- de relaţiile din cadrul ec*ipelor %i inter$+rupuri pro,esionale etc.e' Calitatea mediului ,amilial este asi+urată prin inte+rarea comple)ă a ,amiliei ca unitate demo+ra,ică %i economică n sistemul social$

economic.Se constată că noţiunea de calitate a "ieţii apelează o +amă mai subtilăD de e)i+enţe ale e)istenţei ,iinţei umane. /)tinderea domeniului de

re,erinţă către aspiraţii spirituale implică o abordare interdisciplinară n care economicul- socialul- pro+resul %tiinţi,ico$te*nic- participarea oamenilor la,undamentarea deciziilor de politică macroeconomică- se nscriu ca elemente ale dez"oltării umane. /ste nendoielnic că accesul la realizările pro+resuluite*nico$%tiinţi,ic %i economic a determinat e)tinderea posibilităţilor de e"oluţie spirituală a naţiunilor. O societate care a depă%it un anumit standard de"iaţă a acumulat un potenţial ce$i permite să aloce mai multe resurse pentru ele"area spirituală. Pe baza acestor considerente s$a prezentat n primul rndcate+oria economică de ni"el de trai care se constituie ca premiză pentru calitatea "ieţii. ăsurarea statistică a +radului de satis,acere a criteriilor princare se apreciază calitatea "ieţii se e,ectuează cu autorul indicatorilor enumeraţi la ni"elul de trai- la care se adau+ă 19 indicatorii condiţiilor de locuit- aisănătăţii populaţiei- ai ni"elului cultural- ai drepturilor omului- ai stării de in,racţionalitate %i ai dez"oltării umane &ni"elul %i indicele dez"oltării umane'.

6ez$oltarea umană ;6U: este un concept relati" recent introdus n %tiinţele social$economice a"nd ca obiecti" e"aluarea sintetică a stocului decapital uman &ENB' %i a potenţialului de dez"oltare economică durabilă- deci a calităţii "ieţii.

15Spre e)emplu< e+rei Costel$ /conomia %i politica mediului /ditura !S/- ucure%ti- 277419 Easilie o+dan > Statistică mana+erială- /d a E$a re". /ditura OI! 2776 pa+. 262!n+elica ăcescu$Cărbunaru- /milia kiţan- Simona K*iţă $ Statistică macroeconomică- /ditura eteora Press ucure%ti 2771 pa+. 233.

156

Pro+ramul aţiunilor Bnite pentru :ez"oltare &PB:' a publicat n 1997 ?aportul dez"oltării umane n care s$a propus ca măsura pentru :Bun indice a+re+at &I:B' compus din trei elemente considerate esenţiale<

a' 8on9e$itatea &speranţe de "iaţă la na%tere' b' Ni$elul de instruire&calculat ca medie ponderată a +radului de al,abetizare a populaţiei adulte' două treimi %i durata medie de %colarizare &o

treime'<c' "enitul ;PI*: pe locuitor &n dolari SB!'

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 187/202

I6U este o măsură relati"ă care ,olose%te norme alese pentru ni"elurile minime %i ma)ime ale celor patru componente %i o metodolo+ie statisticăde calcul. !plicnd această metodolo+ie27 pentru ?omnia cu date din 1994 a rezultat I:B H 7.7# care a permis poziţionarea pe locul 2 din 13 deţări.

Se constată că I:B conţine trei "ariabile de stoc care măsoară impactul acumulărilor obţinute n timp n domeniul sănătăţii %i educaţiei- precum %i o "ariabilă de ,lu)- PI pe locuitor- care re,lectă +radul de acces al populaţiei la resursele naţionale. Se mai poate adău+a că I:B este nacela %i timp o măsură a rezultatelor obţinute de o economie- dar %i a potenţialului său de dez"oltare.

;n concluzie dez$oltarea umană este un concept comple) care ncearcă să e"alueze calităţile ,iinţei umane in+rate ntr$un sistem social$economic att ca animator ct %i ca bene,iciar al acestuia.

Se presupune că per,ormanţele sistemului sunt produse %i susţinute de persoane e"oluateAdotate care comunică e,icient cu toate componenteleacestuia. ;n această accepţiune :B include calităţile ,izice %i intelectuale ale persoanelor unei colecti"ităţi %i comportamentul lor n conte)tul economic-social %i politic.

0iteratura de specialitate consacrată temei analizate utilizează %i alte concepte menite să nuanţeze domeniul său de de,iniţie . !st,el- alături deni"el de trai- calitatea "ieţii %i dez"oltare umană- sunt prezente noţiunile de bunăstare umană- bunăstare economică %i sărăcie economică. Bltimele treinoţiuni sunt concepte a)iolo+ice %i etice ntruct ele e)primă ierar*izarea %i ,uncţiile sociale ale "alorilor . !st,el- acceptare unui ,actor drept contribuţiela bunăstare sau sărăcie nseamnă udecată de "aloare.

*unăstare umană ;socială: nseamnă prosperitate societăţii sau comunităţii n ansamblul său. /a se re,eră la o anumită stare &structură %i ni"el'a aspiraţiilor oamenilor %i la capacitatea lor de a %i le apropia. !ceastă stare conţine un sistem de ne"oi corespunzător conte)tului social economic-determinat de tipul de proprietate- ni"elul consumului- starea material$,inanciară- ni"elul cultural %i spiritual etc.

*unăstarea economică este o parte a bunăstării umane care implică ansamblul condiţiilor de e)istenţă materială a oamenilor %i ne"oilesatis,ăcute con,orm cu aspiraţiile lor.

Sărăcia economică se mani,estă prin lipsa acută- sub un ni"el minim al e)istenţei decente- a bunurilor materiale %i miloacelor monetar$,inanciare necesare unei persoane- ,amiliei sau +rup de oameni. /"aluarea n mărimi asolute a sărăciei se realizează prin stabilirea unor ni"eluriminime necesare supra"ieţuirii- iar 'n mărimi relati$e prin compararea "eniturilor sau c*eltuielilor di,eritelor +rupuri sociale cu ni"elurile desubzistenţă sau inter+rupuri.

!naliznd semni,icaţia noţiunilor prezentate pnă aici constatăm că ni"elul de trai are domeniul de de,inire cantitati"ă ntre sărăcia economică %i bunăstarea economică- iar bunăstarea umanăAsocială este pra+ul superior al calităţii "ieţii.

1.2. 6istriuirea şi redistriuirea $eniturilor. *unăstare şi sărăcie economică.27 "ezi $ Statistică macroeconomică- op. cit. pa+. 3#6$3#5

1.2.1. Ine9alitatea $eniturilor;ntr$o societate cu economie de piaţă per,ectă- printre rezultatele naturale ale acti"ităţii economice se enumeră %i ,enomenele de ine+alitate a

"eniturilor. Principalele cauze ale ine+alităţii "eniturilor obţinute de populaţie sunt<1. di,erenţele n c%ti+urile din muncă2. di,erenţele n c%ti+urile de capital

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 188/202

2. di,erenţele n c%ti+urile de capital!tt n partea de microeconomie ct %i n cea parcursă la macroeconomie- n capitolele piaţa muncii- piaţa monetar ,inanciară- "eniturile etc.- se

tratează unele aspecte le+ate de tema analizată. !ici discuţia este ,ocalizată spre e)plicarea %i măsurarea ine+alităţilor n "enituri precum %i e"idenţierea

impactului acestui ,enomen asupra ni"elului de trai %i al calităţii "ieţii. Ine+alitate c%ti+urilor din muncă pro"ine din<a' ni"elul di,erit al salariilor %i plăţilor salariale primite de an+aaţi b' numărul di,erit de ore e,ecti" lucrate.Principala cauză de "ariaţie a c%ti+urilor salariale o constituie ni"elul di,erit de cali,icare al an+aaţilor. Considernd ceilalţi ,actori constanţi- cre%terea ni"elului de cali,icare pro,esională tinde să determine c%ti+uri salariale mai mari persoanelor

cali,icate superior ,aţă de cele necali,icate . ?ezultatul se e)plică prin sporul de producti"itate a muncii la persoanele cu cali,icare superioară. ;n acestcadru se mani,estă e)perienţa acumulată %i condiţiile de muncă. Oamenii care au acumulat o bo+ată e)perienţă n prestarea unei acti"ităţi tind să c%ti+emai mult dect ncepătorii. !cest aspect este mai e"ident la ocupaţiile din cate+oria cali,icărilor superioare. Condiţiile +rele de muncă sau cele o,erite delocaţiile izolate impun retribuirea mai mare. O altă "ariabilă care ar putea a,ecta ni"elul "eniturilor este aplicarea unor salarii discriminatorii pentruanumite cate+orii de oameni .

;n s,r%it- numărul de ore lucrate este un alt ,actor care determină mărimea "eniturilor unei persoane.. Cea de$a doua cauză cu impact asupra "eniturilor populaţiei o constituie dotarea di,erită cu capital &,izic- monetar$,inanciar' %i rata c%ti+urilor a,erente patrimoniului. Cu ct este mai mare patrimoniul acumulat de o persoană sau o +ospodărie- iar plasamentele capitalului sunt mai e,iciente- cuatt sunt mai substanţiale "eniturile aduse de ace%ti ,actori. :i,erenţierea "eniturilor din această sursă depinde- deci de mărimea a"erii- dar %i deabilităţile mana+eriale ale proprietarilor- care implică- disponibilitatea pentru e,ort- pentru asumarea unor riscuri %i abilitate n optimizarea in"estiţiilor de porto,oliu.

/ste e"ident că ine+alitatea "eniturilor constituie un ,actor determinant al ni"elului de trai %i al ine+alităţilor sociale. :e aici decur+einteresul %tiinţelor sociale- economice %i politice pentru dezbaterea acestei teme. ;n toate ţările- maoritatea oamenilor consideră că societatea ar trebui săntreprindă acţiuni care să modi,ice distribuirea "eniturilor %i să asi+ure o anumită ni"elare a lor. !cest deziderat este re,lectat n di,erite pro+rame %i politici +u"ernamentale de impozitare prin care se creează ,ondul de autor social.

eoria %i practica economică e"idenţiază două opţiuni pentru distribuţia "eniturilor <

1. distribuţia ine+ală care să asi+ure "enituri mari persoanelor care des,ă%oară acti"itate intensă %i e,icientă- pentru cei care in"estesc %i %i asumăriscul a,acerilor economice

2. distribuţia ,undamentată cu prioritate pe ne"oile oamenilor %i mai puţin pe mecanismele pieţei

155

In practica economică contemporană- este predominantă opţiunea pentru distribuirea "eniturilor după principiul ine+alităţii %i acceptarea nsocietate a consecinţei ,ire%ti de bo+ăţie pe de o parte %i sărăcie pe de altă parte . (ormarea "eniturilor ,undamentale se realizează pe temeiul unor principii economice adec"ate %i sub in,luenţa tensiunilor sociale dintre salariat %i patron- debitor %i creditor etc.

Ine+alităţile n "enituri constituie principala cauză a di,eritelor standarde de "iaţă ale oamenilor- a racordării ine+ale la e)i+enţele calităţii "ieţiicontemporane. Cea mai importantă metodă de e"idenţiere %i analiză a ine+alităţii n distribuţia "eniturilor este Cura 8orenz care ntr$un sistem de a)ecarteziene- reprezintă pe a)a orizontală ponderea +ospodăriilor sau persoanelor &e)primate procentual ,aţă de numărul total al acestora'- iar pe cea

i lă i l i l C b 0 b i i ,i ă l d ,i i d l l l ă l i d

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 189/202

"erticală "enitul e)primat procentual. Curba 0orenz se obţine prin reprezentarea +ra,ică a punctelor de,inite de procentul cumulat al numărului de persoane &,amilii' %i procentului cumulat corespunzător al "eniturilor. ;n ,i+. 17.1. este reprezentată Curba 0orenz pe baza datelor din tabelul 17.1. pentru +ospodării<

Procente 9ospodăriri

/i9. 1.1. Kra,icul 17.1 are următoarele caracteristici<

a' populaţia este ordonată crescător- de la "enituri minime la cele ma)ime

b' bisectoarea !C este de,inită de puncte care au abscisa e+ală cu ordonata- adică ponderile cumulate ale numărului de persoaneA+ospodăriisunt e+ale cu ponderile asociate a "eniturilor. /+alitatea coordonatelor punctelor bisectoarei nseamnă că toate persoaneleA +ospodăriile

colecti"ităţii analizate &' au "enituri e+ale cu media v &v H ∑=

i * 1

A '- deci e+alitarism

159

17 27 37 47 #7 67 7 57 97 177

177

P r o c e n t e $ e n i t

c' punctele situate sub dia+onala !C e"idenţiază e)istenţa ine+alităţii n "enituri. Curba care une%te aceste puncte poartă numele ,izicianuluiolandez !. J. 0orenz- laureat al premiului obel n 1972- care a introdus$o n arsenalul %tiinţi,ic al statisticii.

Plecnd de la raţionamentele precedente statisticianul italian Corado Kini a demonstrat că bisectoarea !C %i curba 0orenz de,inesc o supra,aţă deconcentrare a "eniturilor. Prin raportarea supra,eţei de concentrare la supra,aţa triun+*iului !C s$a obţinut indicatorul denumit coeficientul de concentrare Gini

1.2.2. *unăstare şi sărăcie economică

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 190/202

/"oluţia economiei %i a societăţii este nsoţită de cre%terea bunăstării economice %i sociale a"nd ca ,undament potenţialul sporit de dez"oltaredurabilă.

:istribuţia "eniturilor este un ,actor determinant n realizarea corelaţiei in"ocate mai sus. /a este o pr+*ie prin care societatea poate asi+urareducerea decalaelor n ni"elul de trai al unor +rupuri sociale deza"antaate.!ici inter"in- ca premize de satis,acere a obiecti"elor- mecanisme %i instrumente puse n acţiune de +rupuri %i instituţii sociale- dar mai ales de

puterea publică. recnd peste contro"ersele dintre teoria comportamentului decizional "oluntar al oamenilor- &care susţine că ntr$o societate modernă oamenii %i

pot impune opţiunile sociale' %i teoria in,luenţei ne,a"orabile a statului asupra comportamentului indi"idual &mai ales n consum' trebuie spus cămaoritatea sistemelor social economice tind să adopte %i să aplice mecanisme- soluţii mi)te.

;ntr$o economie de piaţă concurenţială se utilizează pr+*ii economico$,inanciare %i mecanisme de distribuţie primară a "eniturilor dar %imecanismul redistribuirii "eniturilor prin acţiuni sociale.

:istribuirea prin pr+*iile economice de piaţă asi+ură formarea $eniturilor primare n ,uncţie de e,icienţa oamenilor n acti"itatea economică-iar distribuirea bunăstării %i prin cumpărarea de bunuri economice. ?eamintim că n a,ară de "eniturile primare &salariul- pro,it- "enituri de patrimoniu'

sub ,ormă brută sau netă- populaţia mai poate bene,icia de "enituri pro"enite din transfer direct &pensii- autoare de %oma- autoare de boală- alocaţii pentru copii etc.' sau transfer indirect &+ratuităţi- consum de bunuri economice sub"enţionate'. Eenitul rezultat după plata impozitelor %i adău+areatrans,erurilor se nume%te $enitul net disponiil .

Redistriuirea unăstării prin aciuni sociale se realizează prin mecanisme statale cu caracter social care elaborează %i aplică pro+rame de politică socială- precum %i cu autorul unor mecanisme non9u$ernamentale &microeconomice- macroeconomice naţionale sau internaţionale'. Sursele de,inanţare ale acestor pro+rame pro"in din redistribuirea "eniturilor primare.

Principalele ,orme prin care se obţine redistribuirea bunăstării sunt<a' ,inanţarea de către stat a bunurilor publice- a c*eltuielilor de urbanizare- a celor ecolo+ice- a in,rastructurii economice %i urbaniste- a

c*eltuielilor pentru %tiinţă- ocrotirea sănătăţii- pentru cultură- artă- n"ăţămnt %i educaţie= b' rans,erurile ,inanciare de la +rupurile sociale nstărite către cele cu resurse materiale reduse &pensii- autoare de boală- autoare de %oma-

alocaţii ,amiliale- bunuri materiale- ser"icii +ratuite etc'=

c' !sistenţa socială sub ,ormele< autore pentru ,amiliile a,late sub standardul minim de "iaţă- ,inanţarea unor instituţii speciale &or,elinate- azile pentru bătrni etc.'=

d' !si+urări sociale sub di,erite ,orme &pentru pensii- "oluntare- obli+atorii- etc'

197

0a polul opus bunăstării materiale se situează sărăcia economicăW ea se e)plică prin distribuirea %i redistribuirea inec*itabilă a "eniturilor precum%i prin ine+alitatea %anselor unor persoane de a se inte+ra corespunzător n "iaţa economică %i socială.

eoria economică a sărăciei e)plică conceptul din perspecti"a psi*olo+ică &prin care se e"idenţiază impactul dez"oltării economice %i socialeasupra comportamentului uman'- din perspecti$a sociolo9ică &cu accentul cu"enit pe relaţia om %i mediul social' %i din perspecti$a economică. Peacest temei se de,ine%te un model uman &ansamblul dorinţelor- idealurilor- aspiraţiilor- ne"oilor- etc' %i un model al comportamentului umandeterminat de ine+alităţile dintre oameni care %i au sor+intea n di,erenţierile n mentalităţi- opţiuni- dotare intelectuală- educaţie etc. Studierea pe bazetii ţi,i ă ă i i i t ţii ti , i d ,i lit t l ti ă ă i !tt l ă ă i i t i b l i

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 191/202

%tiinţi,ice a sărăciei are %i conotaţii pra+matice ,urniznd ,inalitate pro+ramelor antisărăcie. !tt suprae"aluarea sărăciei ct %i sube"aluarea ei auconsecinţe ne+ati"e asupra ni"elului inter"enţiilor sociale.

/"aluarea ni"elului sărăciei se ,ace cu autorul unor indicatori asolui %i indicatori relati$i.

Sărăcia absolută se măsoară cu ni"elul se subzistenţă care e"aluează cantitatea de bunuri economice &*rană- locuinţă- mbrăcăminte- sănătateetc.' minim necesară pentru asi+urarea "ieţii ,izice a omului.

Sărăcia relati"ă rezultă din compararea resurselor disponibile ale unei persoane- +ospodării sau +rup social cu resursele necesare unui trai normal%i decent.

/ste e"ident că la e,ectuarea comparaţiilor se utilizează o serie de criterii care depind de esenţa sistemului economico social %i cultural- dar %i de poziţia acestuia n timp %i spaţiu. ;n acest ,el se recunoa%te "aloarea temporal$spaţială a acestora.

ai trebuie adău+at că n acest conte)t se nscrie %i conceptul de decala- prin care sărăcia se apreciază ca o diferenă ntre +rupul uman cel maisărac %i restul colecti"ităţii.

Pentru a concretiza ideile prezentate mai sus "om ancora discuţia ntr$un cadru mai pra+matic. ;n SB! Camera de Comerţ stabile%te periodic unni"el al "enitului care separă pe cei săraci de cei bo+aţi . !cest ni"el al "enitului se nume%te ni$elul sărăciei care este un indicator similar cu ni"elul desubzistenţă. Indicatorul "ariază n ,uncţie de mărimea ,amiliei %i locul de rezidenţă. !st,el- pentru 1967 indicatorul a"ea ni"elul de 3777 pe an iar n2775 este estimat la apro)imati" 27.777 pe an.

i"elul acestui indicator di,eră de la o ţară la alta n ,uncţie de ni"elul de trai material al ,iecăreia. Comple)itatea ,enomenelor din această clasăde preocupări au impus identi,icarea %i utilizarea unui sistem de indicatori. !st,el se poate aprecia +radul de sărăcie prin compararea "eniturilor medii pe persoanăA+ospodărie cu ni"elul indicat de mediana distribuţiei "eniturilor. Pra+ul de sărăcie este interpretat ca ,iind 47\ din mediană. Cu ct este maiscăzut ni"elul c*eltuielilor ,aţă de pra+ul de sărăcie- cu att este mai mare impactul ne+ati" asupra ni"elului de trai material. Pe baza comparării"eniturilor %i c*eltuielilor- a modi,icărilor sin structura c*eltuielilor- a e"idenţierii dinamicii economisirii- se obţin in,ormaţii care completează tabloulsărăciei sau al bunăstării economice. Pentru apro,undare se supun analizei date statistice cu pri"ire la acest subiect- care sunt prezentate n tabelul 17.1.

"eniturile şi c(eltuielile totale ale 9ospodăriilor# pe decile constituite 'n funcie de $enitul mediu pe o persoană

5ael nr. 1.1.

191

9 r u p a r e :

n 9 o s p o d ă r i i

e ; " i : ; l e i :

C i : ; l e i :

r e a 9 r i c o l e d i n r e s u r s e p r o p r i i

Ponderea decilei;L: 'n

; " i & C i :

e ; H :

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 192/202

N r . C r t .

6 e c i l e ; 6 i :

; I n t e r $ a l e d e

6 i s t r i u i a p e

r s o a n e l o r d i n

" e n i t l u n a r m e d i u p e o 9 o s p o d ă r i e

C ( e l t u i e l i l u n a r e m e d i i p e o 9 o s p o d ă r i e ; C

P o n d e r e a $ a l o r i i c o n s u m u l u

i d e p r o d u c e r

; L :

4 c o n o m i s i r e

E n d a t o r a r e ; & :

5otal$enituri

5otalc(eltuieli

1 2 ! % ) + ,

1 :1 & ^119' 13-3 634-6# 31-15 #4-3 4-#5 #-674 $96-#3

2 :2 &119 >1#' 17-9 6#-#2 55-15 39-6 #-#22 6-741 $22-66

! :3 &1# > 22#' 17-2 5#5-46 561-65 31-5 6-193 6-67# $3-22% :4 &22# > 29' 17-1 999-59 997-96 26-7 -213 -#96 5-93

) :# &29 > 336' 9-5 179#-1# 177-23 27-# -977 5-273 24-92

+ :6 &336 > 339' 9-4 1193-5 1132-26 16-3 5-612 5-69 61-#2

, : &339 > 453' 9-6 1477-26 133-43 12-# 17-171 17-2#1 62-53

:5 &453 > #99' 9-4 1641-91 1612-39 9-5 11-54# 12-3#9 29-#2

0 :9 &#99 > 527' 9-1 2776-79 1531-69 -1 14-42 14-747 14-47

1 :17 &521^' 5-2 3266-#2 2659-96 4-1 23-#64 27-615 #6-#6

11 O!0 177-7 13.562-23[ 13.74#-96[ $ 177-777 177-777 516-2

Sursa< !nuarul statistic al ?omniei 277 &cap. 4' Insti tutul aţional de Statistică. ucure%ti 277

[Obser"aţii< ;ntruct numărul +ospodăriilor din decile este e+al &17\ din numărul total' atunci suma mediilor este utilizabilă pentru studiereadistribuţiilor. Coloana # conţine ponderile consumului de produse a+ricole din resurse proprii n "enitul total al decilei :i

192

!naliznd datele tabelului precedent putem e"idenţia o serie de aspecte care au le+ătură directă cu sărăcia %i bunăstarea economic= o parte dintre acestea le prezentăm n continuare.

1. (iecare decilă conţine 36.919 +ospodării care reprezintă 17\ din numărul total al +ospodăriilor din ?omnia. Ierar*izarea acestora s$a e,ectuat pe baza"enitului mediu pe o persoană din +ospodărie. Prima decilă &: 1' conţine +ospodăriile cu "enitul mediu lunar pe o persoană ce nu depă%e%te 119 lei- iar ultima decilă &:17' este ,ormată din +ospodăriile cu "enit mediu lunar pe o persoană mai mare de 521 lei.

2. Eenitul lunar mediu pe o +ospodărie &Ei'- nscris n coloana 3- este crescător cu un spor mediu X. H 292-43 lei di,erenţa din tre E17 %i E1 este de 2631-lei iar raportul dintre cele două mărimi este E AE #

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 193/202

lei- iar raportul dintre cele două mărimi este E 17AE1 #.3. C*eltuielile medii lunare pe o +ospodărie &Ci'- nscrise n coloana 4- mani,estă acelea%i caracteristici= ele sunt crescătoare- dar "ariaţia este mai mică dect

la "enituri. !st,el- sporul mediu este X& H 21-64 lei- di,erenţa dintre C17 %i C1 este 19#5-5 lei- iar raportul dintre cele două mărimi este C 17AC1 H 3-65.

4. Comparnd coloana "eniturilor lunare medii cu cea a c*eltuielilor lunare medii pe o +ospodărie se con,irmă o idee de bază a teoriei consumului< ntre celedouă "ariabile e)istă o corelaţie poziti"ă directă- "enitul ,iind "ariabila cauzală. Pe măsură ce "enitul cre%te- sporesc %i c*eltuielile pentru consum- dar dupăasi+urarea unui standard de "iaţă decent c*eltuielile cresc mai lent %i o partea a "enitului se economise%te sau in"este%te. ;n sc*imb- +ospodăriile cu"enituri mici sunt obli+ate să$%i c*eltuiască toate "eniturile- să se mprumute sau să primească autoare sociale care le asi+ură ni"elul minim de subzistenţă.;n ultima coloană a tabelului se constată că la primele trei decile economisirea &Ei > Ci' este ne+ati"ă- ceea ce nseamnă că sumele c*eltuite peste "enituriau ,ost acoperite prin mprumuturi sau prin consumarea acumulărilor e,ectuate anterior perioadei analizate. :i,erenţa ne+ati"ă dintre "enituri %i c*eltuielile pentru consum s$ar putea datora %i te*nicilor de nre+istrare a datelor pri"ind autoconsumul.

;n sc*imb la ultimele decile se nre+istrează o cre%tere a sumei economisite &acumularea'#. !naliza datelor din coloanele 6 %i e"idenţiază un alt aspect al sărăciei. !st,el- de%i ,iecare decilă conţine 17\ din numărul total de +ospodării- ponderea

"eniturilor %i a c*eltuielilor acestora- ,aţă de total "enituri %i respecti" total c*eltuieli- se situează la primele %ase decile mult sub 17\. :acă aici maiadău+ăm distribuţia numărului de persoane din +ospodării &col. 2' constatăm că la primele patru decile ponderea numărului de persoane din +ospodărieeste mai mare ca 17\- respecti" 13-3\- 17-9\- 17-2\ %i 17-1\ 21. !ceasta nseamnă că la decilele in,erioare numărul de persoane ce ,ormează o+ospodărie este mai mare- prin urmare %i e,ortul de a le asi+ura miloacele necesare traiului.

6. ;n contrast cu situaţia descrisă la punctul anterior se situează starea economică a ultimelor patru decile &: $ :17'. !tt ponderea "eniturilor totale &+ .

172− '

ct %i a c*eltuielilor totale &+ &

172− ' ale celor patru decile- ,aţă de totalul pe economia naţională a "eniturilor %i respecti" a c*eltuielilor- atestă o relati"ă bunăstare materială22.

!,irmaţia este usti,icată cu precădere pentru decilele :9 %i :17- iar decilele : %i :5- mpreună cu :6- ar putea constitui o zonă de trecere de la sărăciela bunăstare economică. !r+umentele necesare susţinerii acestei delimitări se +ăsesc n in,ormaţiile ,urnizate de ultimele trei coloane ale tabelului.

Prin urmare- 47\ dintre +ospodării realizează 67\ din "enituri %i #\ din c*eltuieli. ?ezultă că celelalte 67\ dintre +ospodării- din decilele : 1 > :6- bene,iciază de 47\ din "enituri %i 43\ din totalul c*eltuielilor. rebuie ,ăcută precizarea că #-42\- din totalul de 43\- sunt c*eltuieli23 acoperite cu"enituri ce nu aparţin perioadei analizate &"ezi punctul patru'.

21 !nuarul Statistic al ?omniei 277

22+. 172−H \95-#9177

23-562.13

5-5314=⋅ = +& 172−

H \2-#17796-74#.13

4-41.=⋅ =

193

. Kradul de polarizare sau concentrare a "eniturilor poate ,i studiat cu autorul curbei 0orenz- care a ,ost prezentată mai nainte. :atele statistice dintabelul 17.1 conduc la obţinerea +ra,icului din (i+. 17.1. Prin aplicarea unor metode statistice adec"ate &Coe,icientul Kini sau Jirsc*mann' se aun+e lae"aluarea numerică a +radului de polarizare a "eniturilor.

!naliza numerică e,ectuată mai sus a e"idenţiat cte"a direcţii de utilizare a datelor puse la dispoziţie de statistica o,icială. ?ezultatele obţinute nu o,eră odescriere detaliată %i e)actă a stării economice a persoanelor- ci o caracterizare bazată pe indicatori a+re+aţi %i medii care re,lectă starea %i comportamentul+rupurilor de +ospodării- precum %i principalele corelaţii %i tendinţe ale ,enomenelor de distribuire a "eniturilor %i a celor de consum.

u numai teoria economică sau cea statistică dar %i sociolo+ia su+erează că pra9ul de sărăcie este un concept comple) care presupune o abordare

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 194/202

u numai teoria economică sau cea statistică- dar %i sociolo+ia- su+erează că pra9ul de sărăcie este un concept comple) care presupune o abordareinterdisciplinară. Pentru elaborarea unui indicator al pra+ului de sărăcie trebuie a"ut n "edere că nu numai "olumul c*eltuielilor dar %i structura acestora suntsemni,icati"e pentru o e"aluare corectă. /ste de necontestat ,aptul că +ospodăriilor decilelor in,erioare sunt obli+ate să Xoptimizeze alocarea resurselor lor

limitate ast,el nct să obţină o satis,acere a ne"oilor materiale strin+ente. O soluţie satis,ăcătoare care răspunde abordării multicriteriale ar consta n stabilirea pra+ului de sărăcie pe baza medianei distribuţiei "eniturilor personale ale ntre+ii populaţii.

ediana distribuţiei "eniturilor indică locul unde se +rupează cele mai multe persoane %i separă populaţia săracă de cea nstărită. :atele din bu+etele de,amilie ,urnizează in,ormaţiile necesare pentru a aprecia att ni"elul c*eltuielilor de consum ct %i structura consumului. Pe această bază se poate stabili că persoanele care c*eltuiesc mai puţin de 67\ din c*eltuielile a,erente "eniturilor medianei pot ,i incluse n cate+oria săracilor. ai este necesar să adău+ăm că udecata nu trebuie să ,ie abstractă %i +enerală ci să se re,ere la o realitate bine localizată n timp %i spaţiu.

1.!. Consumul şi cererea de consum

1.!.1. Caracterizarea 9enerală a aordării cantitati$e 'n teoria consumului.;n urma analizei cantitati"e a ,uncţiei de consum am arătat că ni"elul consumului depinde de "enitul disponibil &"enit total minus ta)e'< C 7 f F B 8 t(B'G=

cu 7 Q CY Q 1unde C este ,uncţia de consum.

:upă al doilea război mondial s$a dez"oltat o teorie analitică a consumului ,undamentată pe in,ormaţia statistică pri"ind comportamentul consumatorului %i pe relaţiadintre consum- acumulare %i "enit.

S$a constatat că rata consumului ,aţă de "enit "ariază in"ers cu ni"elul "enitului- ciclic %i ntre clase de ,amilii- dar n medie acest raport nu tinde să scadă pe măsurăce "enitul cre%te ntr$o perioadă lun+ă. eorii di,erite au ,ost elaborate de< Nenes &1936'- :usenberr &1949'= (riedman &19#'- !ndo- odi+liani &după 19#9'- etc.

23 !cest procent a rezultat din relaţia \42-#17741-22#5

41-122

3131 =⋅−

=−

−

−−

& =

194

:acă "om nota cu #<&7CY K nclinaţia mar+inală pentru consum n economie- iar prin &< 7 &'B ponderea consumului n "enit &nclinaţia medie pentru

consum'- atunci se obser"ă că

c⟨=

∆

∆ -- adică nclinaţia mar+inală către consum este mai mică dect ponderea consumului n "enit &sau ni"elul mediu al

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 195/202

consumului'- #<&X &< respecti" pe măsură ce cre%te- CA scade. !ceastă obser"aţie a condus la teoria sta9nării.

!naliznd e)presia B

c++ H 1- care reprezintă o ecuaţie de balanţă pentru economia nc*isă- obser"ăm că nu e)istă moti" să presupunem că ponderea

in"estiţiilor- iA- "a spori pe măsura cre%terii economice- deci +A trebuie să crească pentru a balansa scăderea lui cA %i a menţine ni"elul optim de ocupare al ,orţeide muncă- ast,el apare sta+nare. odelele mai comple)e consideră că- pentru un ni"el dat al "enitului- consumul poate ,i ,uncţia de a$uie şi acti$e.

;n 1946 Simon Nuznets a publicat un studiu asupra e"oluţiei consumului %i acumulării e"idenţiind rezultatele<a! Pe termen lun9 indicatorul CA nu arată trend n scădere- deci #<& 7 &< pe măsură ce cre%te de$a lun+ul trendului.b! !nii n care cA X &< > termen lun+- apar după perioadele de n"iorare economică. :eci cA "ariază in"ers n "enitul n timpul ,luctuaţiilor ciclice.c! Studiile de bu+et arată că sA cre%te- deci n ce pri"e%te consumul populaţiei rezultă #<&X &<.;n ,i+. 17.2. sunt reprezentate +ra,icele ,uncţiilor de consum pe termen scurt %i pe termen lun+.

/i9. 1.2.aoritatea teoriilor consumului se ,undamentează pe ideea ma)imizării utilităţii prin alocarea "enitului pentru consum- punctul de plecare ,iind

comportamentul consumatorului.

1.!.2 Modele economico&matematice ale consumului

19#

$uncţii de consum petermen scurt,cu #<& X &<

$uncţii de consum pe termen lung, cu #<& X &<

0! 0bordarea 0ndo-<odigliani. #poteza ciclului vieţii consumatorului

;n concordanţă cu această ipoteză un indi"id are un ,lu) de "enit care este relati" scăzut la nceput %i la s,r%itul "ieţii &,i+. 17.3.' ;n prima parte a "ieţii semprumută- iar n ultima trăie%te din economii. Se a%teaptă ca indi"idul să menţină un ni"el mai mult sau mai puţin constant- sau u%or crescător al consumului. semni,ică durata posibilă a "ieţii.

Consumul total pe durata este restricţionat prin relaţia< suma "eniturilor actualizată este e+ală cu suma c*eltuielilor actualizate.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 196/202

/i9. 1.!.

:acă ipoteza este corectă- atunci un studiu de bu+et e,ectuat prin selecţie ntmplătoare "a arăta ca la ,amiliile cu "enit mare indicatorul c'B este relati"scăzut- iar la cei cu "enit mic este relati" mare. :eci- se "eri,ică #<& X &< la analizele ntre cate+orii de "enit.

:acă nu se ,a"orizează consumul ntr$o perioadă ,aţă de alta- atunci pentru un consumator iD- cnd E pi cre%te c it cre%te mai mult sau mai puţin proporţional %i ca urmare rezultă relaţia<

c it 7 C i ( EP it ! ?X CX 4 &17.1'

196

>nităţimonetare

Bnde C i > este ,racţia din "enitul prezent &EP' pe care consumatorul dore%te s$o consume n t %i depinde de ,orma curbelor de indi,erenţă %i de r &ratadobnzii'

?elaţia 17.1. arată că dacă cre%te "enitul prezent sau probabil- "a cre%te " - %i el "a consuma ,racţia C din cre%tere n perioada curentă.Presupunnd că distribuţia populaţiei după "rstă %i "enit este relati" constantă %i pre,erinţele ntre consumul prezent %i "iitor rămne stabil- se pot nsuma

,uncţiile indi"iduale pentru a obţine o ,uncţie a+re+ată.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 197/202

%! 0bordarea $iredman; enit permanent

(iredman a propus un alt model care să e)plice dinamica consumului. /l porne%te de la ipoteza ma)imizării utilităţii consumului indi"idual plecnd de larelaţia de tipul<

c H , &"! fK F ?

;nmulţind " cu o rată a "enitului r se obţine "enitul permanent al lui (riedman<

p 7 r Q EPi

!cesta este "enitul permanent din "aloarea prezentă a consumatorului care include capitalul său uman&"aloarea prezentă a ,lu)ului "iitor de "enit dinmuncă' > care este inclusă n ".

&! <odelul DuesenberrB al venitului relativ (4P9P!

!cest model di,eră ,undamental de primele două %i se bazează pe alte ipoteze pri"ind "enitul relati"<a' Consumatorii nu sunt a%a de mult preocupaţi de ni"elul absolut al consumului ci mai mult de consumul lor relati" ,aţă de restul populaţiei.(uncţia de utilitate este<

B H BT

& -...--...-

unde 6 > este consumul mediu ponderat al restului populaţiei.

?elaţia spune că utilitatea cre%te numai dacă consumul indi"idual cre%te relati" ,aţă de medie.:e aici rezultă că ci ' Bi "a depinde de poziţia sa n distribuţia "enitului.

O persoană cu "enit sub medie tinde să$%i sporească raportul c'B căutnd să aun+ă la standardul mediu naţional de trai cu un "enit mediu mai mic. O persoană cu "enit peste medie "a a"ea c'B mai mic. !ceasta e)plică &<7#<& %i #<& X &<

b' Consumul prezent nu este in,luenţat numai de ni"elul absolut %i relati" al "enitului prezent- dar %i de ni"elul consumului atins n perioadele precedente<este mult mai di,icil pentru o ,amilie să$%i reducă ni"elul dea atins al consumului dect să reducă o parte din "enitul economisit n orice perioadă.?ezultă că rata acumulării depinde de ni"elul relati" al "enitului prezent ,aţă de ma)imul atins anterior

∧

B .

D! Efectul avuţiei în modelul static

;ncepnd cu ,orma +enerală a ,uncţiei 0-< %i ţinnd seama de a"uţia reală n ,uncţia de consum "om a"ea<

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 198/202

p + ţ % ţ ţ ţ

c 7 ? B = 8 4 a

unde< ? %i 4 sunt coe,icienţi poziti"i estimaţi 0-< .O cre%tere ,ie a "enitului din muncă- ,ie a a"uţiei "a spori consumul curent.:e,iniţia a"uţiei la nceputul perioadei este<

a? 7 ∑∑ ++=

T p

t pT p

t r

B B

t r

7 '1&'1&

Structura a"uţiei este<

0 7 C 3 6 3 %

unde<

C > "aloarea stocurilor de capital- măsurată prin "aloarea totală a acţiunilor= 6 > "aloarea rezer"elor deţinută de banca centrală- care este de partea o,ertei de bani &creanţa sectorului pri"at asupra +u"ernului' % > "aloarea n bani a certi,icatelor de "aloare emise de +u"ern %i deţinute de public &datoria +u"ernului'.Partea o,ertei de bani neinclusă n 6 sunt depozite n bănci comerciale.

;ntruct capitalul real este a H "

0"om a"ea<

a H "

% 6 C ++

unde< b 7 %'p > numărul de certi,icate cu pro,it anual de o unitate

monetară &sau 177 u.m.';ntruct C 7 " Q %i % 7 b'r atunci a"em<

195

a H r"

6 +

Eom analiza e,ectele modi,icării "ariabilelor r, 6, b şi " asupra curbei IS prin e,ectul a"uţiei asupra consumului<• O reducere a ratei dobnzii spore%te "aloarea datoriei neac*itate către sectorul pri"at datorită cre%terii preţului certi,icatelor. :in ,ormulele de mai sus

rezultă că scăderea ratei dobnzii r,măre%te "aloarea lui % %i a, reduce s %i spore%te consumul.:eci- atunci cnd scade rata dobnzii- att in"estiţiile ct %i consumul "or cre%te de$a lun+ul curbei IS.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 199/202

7stfel# efectul a$uiei desc(ide un alt canal prin care politica monetară afectează $enitul şi producia.Ku"ernul poate spori de,icitul prin "nzări de certi,icate către anca aţională pentru a menţine balanţa monetară. !ceasta conduce la o cre%tere n 6.

!st,el- printr$un de,icit continuu curba IS se mi%că +radat spre dreapta- iar un surplus o mută către stn+a.:eci- n modelul de ec*ilibru static cu bu+et neec*ilibrat- curba IS se mi%că n timp.;ntr$o piaţă desc*isă- n care anca aţională cumpără certi,icate de la public n sc*imbul banilor se obţine [ % 7-[ 6. :acă anca aţională cumpără

certi,icate de la băncile comerciale atunci 6 cre%te %i % scade cu aceea%i sumă %i in"ers.:eci- atta timp ct numai partea de bani n rezer"ă este inclusă n !- o piaţă desc*isă nu a,ectează a, %i ast,el nu sc*imbă direct curba IS.

Concluzii!naliza comportamentului consumatorului %i a ,uncţiei consumului are două implicaţii pentru politica de stabilizare<

1' Sc*imbările temporare n ta)e sunt mai puţin e,iciente dect cele permanente de aceea%i mărime- a"nd e,ect mic asupra cererii a+re+ate.&(luctuaţiile n suprata)e "or ,i absorbite de acumulare %i nu au e,ect asupra consumului'.

2' Includerea capitalului real ca determinant al cererii de consum probabil spore%te e,icienţa politicii monetare ,aţă de cea ,iscală prin intermediule,ectului ratei dobnzii asupra "alorii a"uţiei- care aplatizează curba IS.

a' O politică monetară e)pansionistă reduce r cu e,ecte asupra in"estiţiilor %i sporirea "alorii reale a a"uţiei > stimulnd consumul. b' O politică ,iscală e)pansionistă tinde să sporească r, reducnd "aloarea a"uţiei real %i c*eltuielile pentru consum.

E! <ăsurarea cererii

Principalele abordări n estimarea parametrilor ,uncţiei de cerere sunt< analiza econometrică- abordarea e)perimentală- obser"area &anc*eta'consumatorului- simularea sau metode mi)te.

!bordarea econometrică constă n identi,icarea unei ,uncţii a cererii ,olosind in,ormaţii statistice.

(uncţia de bază a cererii este<

\ 7f ("i, ", 2, gust!

;n această e)presie +enerală "ariabilele pi %i p reprezintă preţurile unui produs i %i respecti" &de substituire'- W este "enitul- iar g > +ustul.?eacţia consumatorului la modi,icarea primelor trei "ariabile se măsoară cu următorii indicatori ai elasticităţii<

199

1' -i

ii \

\e ⋅

∆∆

= cu 7≤ei

2' - i

i \

\e ⋅

∆∆

a: n cazul cnd bunul este nlocuitor

pentru bunul i a tunci 7⟩eiD %i la

Se nume%te elasticitatea bunului i n raport cu preţul p i

al acestuia

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 200/202

i \ p∆

3' -i

ii \

\ E ⋅

∆∆

;n tabelul 17.2. sunt prezentate ,uncţii dinamice ale consumului a+re+at utilizate n macroeconomie.

5ipuri de funcii de consum5aelul 1.2

Model /uncia de consum

4fectul sc(imării$enitului

5ermenscurt

5ermenlun9

1. Simplu Wenesian & t 7 ]? 3 ]4 2 t ]4 ]4

2. Simplu cu ntrziere & t 7 ]? 3 ]4 2 t 3 ]G 2 t-4 ]4 ]43 ]G

3. Cu "enit precedent mare

& t 7 ]? 3 ]4 2 t 3 ]G 2 t ? ]4 ]43 ]G

4. Consum precedent mare

& t 7 ]? 3 ]4 2 t 3 ]G & t ? ]4 ]4 '(4- ]G !

#. ;ntrziere n consum ;ntrziere n "enit

& t 7 ]? 3 ]4 2 t 3 ]G & t-4& t 7 ]? (4-^!3 ]4 2 t 3^& t-4

]4 ]4 '(4- ]G ! ]4 '(4- ^!

#Y. Eenit permanentsau a%teptat & t 7 Q℘ Q2 t 3(4-℘ !& t-4

℘

Parametrii ]4 ]G ,, ^, şi℘ sunt #<& - coe,icienţi incompleţi de austare sau rate de distribuirea ntrzierilor.

277

cre%terea preţului pW corespunde cre%tereacererii pentru bunul i.

: dacă bunurile i %i sunt

Se nume%te elasticitatea produsuluii n raport cu "enitul B

eoria consumatorului tipicD poate ,i utilizată pentru a aun+e de la cererea indi"iduală la cererea pieţeiD. Se introduce conceptul ,uncţia decerere per capitalD- %i se utilizează următoarele ipoteze<

a' Cnd se modi,ică doar preţul- acesta se sc*imbă e+al pentru toţi consumatorii. b' Cnd se modi,ică "enitul disponibil nu putem presupune totdeauna că sporul "enitului total se distribuie ast,el nct să lase

nesc*imbată distribuţia relati"ă a "enitului indi"idual.:eci n acest caz- elasticitate ,aţă de "enit a cererii a+re+ate &care este o medie ponderată a elasticităţilor indi"iduale- unde ponderea este

c*eltuiala relati"ă pentru produsul n discuţie' nu rămne nesc*imbată.

7/23/2019 Macro Econom i e 2013

http://slidepdf.com/reader/full/macro-econom-i-e-2013 201/202

p p ţ 'S$a dez"oltat o "arietate de abordări care operează cu e,ectul de a+re+are a "enitului- cele mai multe se bazează pe +ruparea pieţei n cate+orii de

"enit- calculnd e,ectul "enitului pe +rupe %i apoi a+re+nd din nou. :ar apar di,icultăţi n procesul de a+re+are a unei ,uncţii de cerere a pieţei.

*ilio9rafie

1. 7cademia de Studii4conomice*ucureşti

Economie, /ditura /conomică-ucure%ti- 2779

2. Ciucur 6umitru#Ga$rilă Ilie#Popescu Constantin

Economie. <anual universitar -/ditura /conomică- ucure%ti- 2772

!. 6iaconescu Mirela Economie Europeană- /dituraBranus- ucure%ti- 2774

%. 6orotă Niă Economie politică, /ditura/conomică- ucure%ti- 199

). NistorescuG(eor9(e Economie politică, partea a ##-a <acroeconomie- /ditura Omnia BniS!S- ra%o"- 2776

+. PelVmans ac=ues #ntegrarea europeană. <etode şi 0naliză Economică- raducere.

271

Institutul /uropean din ?omnia-2773