Lângă, în şi sub apă
Malurile râurilor şi lacurilor, precum şi fundul corpurilor acvatice sunt habitate importante care găzduiesc
numeroase animale și plante. Ele oferă loc pentru reproducere, adăpost și hrană pentru animalele care trăiesc,
se hrănesc sau se reproduc în sau lângă apă. Malurile și țărmurile pot fi constituite din straturi de noroi, nisip,
pietricele sau bolovani. Stufărişul, ierburile şi arborii riverani le stabilizează împotriva forței apei. Produsele chimice
periculoase și pierderea vegetației riverane amenință habitatele animalelor. Poluarea, pierderea vegetației,
eroziunea, introducerea speciilor invazive și utilizarea nedurabilă de către om determină distrugerea ecosistemului,
care, la rândul său afectează bunăstarea și supraviețuirea speciilor din interiorul acestuia.2
Ce este
Oameni din Ungaria, Italia, Austria, Serbia, România, Bulgaria și Grecia s-au adunat și lucrează împreună în scopul
de a ajuta unele ecosisteme care se află în apropierea corpurile de apă să supraviețuiască. Acest proiect se numește
Be-Natur și este realizat de către paisprezece parteneri din şapte țări. Domeniile de management sunt, în cele mai
multe cazuri, o parte din rețeaua Natura 2000. De ce noi europenii l-am creat? Pentru că este foarte important să se
cunoască modul în care unele ecosisteme funcționează şi cum le putem proteja. Fiecare țară trebuie să ia măsuri și
să acționeze într-un mod care să asigure viitorul acestor ecosisteme a plantelor și animalelor care trăiesc acolo şi care
sunt parte din Rețeaua Natura 2000. 3
Toamnă târzie în zona umedă Amvrakikos, Grecia
Habitatele umede sunt bogate în specii de plante și animale.
Cele mai multe dintre plantele acvatice cresc în apropierea malurilor,
întrucât în apa de mică adâncime poate pătrunde lumină din abundență.
Numeroase nevertebrate trăiesc pe plantele acvatice şi se hrănesc
cu ele. Multe specii de peşti trăiesc aproape de maluri/țărm, unde
găsesc o mulțime de plante şi nevertebrate. Malurile apelor abundă
în umezeală, favorizând apariția speciilor hidrofile de arbori care
formează adevărate desişuri. Vegetația riverană este o oază în peisaj.
Reaprovizionarea apelor subterane
4
Ameninţare!“Redarea terenurilor în circuitul
agricol”
Biodiversitate bogată (plante, păsări, amfibieni, numeroase nevertebrate)
Mulţi peşti
Reaprovizionarea apelor subterane
Habitatele umede sunt valoroase pentru noi.
Zonele umede ne servesc în multe feluri, ele sunt locuri de pescuit,
sunt locuri de recreere, ajută la purificarea apei, joacă un rol
important în formarea şi stabilizarea climei şi aşa mai departe. Ele
sunt amenințate de diverse acțiuni umane, cum ar fi poluarea directă
şi indirectă, schimbarea utilizării terenurilor, agricultura intensivă,
construcții, turism iresponsabil etc.5
Pescuit
Recreere
Agricultură
Plantele din apropierea apeiPlopii (Populus sp) și sălciile (Salix sp) formează păduri - galerii
de-a lungul râurilor. Papura (Thypha sp) preferă apa puțin
adâncă. Pipirigul (Juncaceae) creşte pe terenurile care sunt
inundate cu regularitate. Nuferii (Nymphaeaceae) sunt
înrădăcinați în partea de jos, dar au frunze şi flori plutitoare.
Dacă vă aflați pe un țărm/mal, puteți găsi oricare dintre aceste
plante?
6
Plop alb (Populus alba)
Nufăr alb (Nymphaea alba)
Salcie (Salix alba)
Frasin de luncă (Fraxinus oxycarpa)
Arin negru(Alnus glutinosa)
Pipirig (Juncus
maritima)Papură
(Typha sp.)Stuf (Phragmites
australis)
Animalele din apropierea apeiLibelule adulte vânează insectele care zboară deasupra apei, în schimb ce cărăbuşii de apă
vânează sub apă. Broaştele au nevoie de apă pentru reproducere. Şerpii de casă vânează
broaşte. Vidrele pescuiesc înnotând sub apă. Aceasta este vulnerabilă la distrugerea
habitatului.
Barza albă şi stârcii vânează animalele mici din zonele umede. Pescărașii albaștri pescuiesc
plonjând de la înălțime. Cormoranul mic are nevoie de arbori pentru odihnă.
Dacă vă aflați pe un țărm/mal, puteți găsi oricare dintre aceste animale?
7
Barză albă (Ciconia ciconia)
Broască mare de lac
(Rana ridibunda)
Broască ţestoasă de apă (Emys orbicularis)
Şarpe de casă (Natrix natrix)
Stârc cenuşiu (Ardea cinerea)
Pescărel albastru (Alcedo atthis)Găinuşă de baltă
(Gallinula chloropus)Buhai de baltă
(Dytiscus marginalis)
Cormoran mic(Phalacrocorax pygmeus)
Libelulă(Odonata)
Vidră (Lutra lutra)
Cartarea sunetelor În natură, nu este vorba doar despre ceea ce vezi, ci, de asemenea, despre ceea ce auzi.
Aşează-te pe malul unui râu sau lac sau pe litoral cu o bucată de hârtie în mână. Pune un semn în centrul
hârtiei: aceasta este poziția ta. Stai în tăcere şi ascultă. Pentru fiecare sunet pe care îl auzi, pune un semn (care-
ți aminteşte de acest sunet special) către direcția şi aproximativ distanța la care l-ai auzit. După un timp, poți
compara harta cu cele făcute de către prietenii tăi. Ai auzit aceleaşi sunete? Poți face o hartă notând mirosurile?
O hartă notând ceea ce atingi?
8
Plimbare în Microcosmos Există o altă lume care trăieşte sub picioarele tale. O poți vedea cu
uşurință, atâta timp cât te vei culca pe pământ. Întinde un metru de
sfoară pe plajă sau pe mal/țărm şi aşează-te sau culcă-te lângă ea.
Foarte încet, urmăreşte sfoara şi observă tot ceea ce este interesant pe
lângă ea. Este mai bine să te uiți de la o distanță mică, nu mai mult de
30 de centimetri şi având o lupă cu tine.
9
Păianjen
Melc
Cărăbuş
Furnică
Râmă
Găsiţi urmele apeiLa malul unui râu, ramurile care sunt îndoite sau sunt
pline de buruieni şi resturi arată înălțimea celui mai înalt
nivel de inundații. Pe un lac, stuful ne arată unde este
malul primăvara în timpul topirii zăpezii. Speciile de
arbori iubitoare de apă arată existența apei subterane,
chiar şi la o distanță mai mare față de la malul râului.
10
Găsiţi animalele după urmele lor Cele mai multe dintre animale merg pe mal/țărm numai
în timpul nopții sau dimineața devreme. Identificați cât mai
multe animale puteți după urmele lăsate pe noroi sau pe zăpadă.
Cine poate să găsească cele mai multe dintre speciile de
animale?
Bizam (Ondantrazibethicus)
11
Vidră (Lutra lutra)
Câine (Canis
familiaris)
Bursuc (Meles meles)
Lişiţă (Fulica atra) Cioară Grivă
(Corvus cornix)Raţă mare (Anas platyrhynchos)
Pescăruş (Larus sp.)
Stârc cenuşiu (Ardea
cinerea)
Găinuşă de baltă(Gallinula chloropus)
Barză albă (Ciconia ciconia)
Vulpe (Vulpes vulpes)
Privind prin ochii unui naturalist Precum vechii naturalişti-cercetători, uită-te atent la orice
animal sau plantă pe care o găseşti interesantă şi ia notițe.
Împătureşte 1-2 coli de hârtie astfel încât să faci un carnețel
în care îți poți nota orice consideri interesant. Poți scrie, poți
desena un animal sau o frunză, poți mâzgăli... Îl poți denumi
“Notițe despre lac”, “Jurnalul unui explorator” sau cum vrei
tu. Poți folosi stilouri, creioane colorate, carioci (3-4 culori
sunt suficiente), sau orice altceva este posibil să fie utilizat.
Încearcă acest lucru cu câțiva prieteni şi compară notițele la
sfârşit. Ați notat aceleaşi lucruri?
12
Căută malul/ţărmul Plimbă-te încet de-a lungul malului
căutând cu atenție animalele mici
aşezate pe marginea apei.
Confecționează o plasă, dintr-un umeraş de
haine din sârmă şi o mică bucată de pânză
(tifon). Trage-l cu atenție aproape de fundul
apei sau prin vegetația acvatică în aşa fel
încât să prinzi insecte și alte animale mici.
13
Lipitoare (Hirudo medicinalis)
Larvă de Buhai de baltă (Dytiscus marginalis)
Melc de baltă (Lymnaea stagnalis) Fugaci
(Gerris lacustris)
Plaşniţa de apă (Notonecta glauca)
Larvă de Libelulă(Odonata)
Larvă de Carabete (Trichoptera)
Larvă de Rusalie (Ephemeroptera)
Larvă de Ţânţar (Culicidae)
Apa este curată? Există mai multe moduri de a descoperi
poluarea ascunsă:
Diversitatea de plante acvatice arată cât
este de bună calitatea apei.
Puține plante acvatice şi mâzga verde
pe fundul apei indică poluarea apei.
Broaştele, țestoase de apă şi şerpii de
casă ne arată că apa este curată. Apa
curată, uneori, poate fi maro sau verde
sau tulbure, ceea ce nu înseamnă că
este şi poluată.
Larvele de muşte şi flocoanele (acestea
arată ca viermii mici ascunşi în găuri sau
sub pietrele de pe fundul apei), indică
poluarea apei.
14
Larvă de muscă (Eristalis sp.)
Larvă de Carabete (Hydropsyche sp.)
Larve de Chironomide (Chironomus
sp.)
Larvă de Simulide
(Simulium sp.)
Melc de apă (ex. Limnaea sp.)
Zvârlugă (Cobitis sp.)
Larvă de Megaloptere
(Sialis sp.)
Rămâne malul neschimbat? Vă puteți imagina cum arăta malul acum zece sau o sută de ani în urmă?
Din ceea ce vedeți acum, ce credeți că ar fi fost atunci aici? Cineva care trăieşte
aici, v-ar putea spune sau arăta o fotografie veche. Vă puteți imagina cum va fi
malul peste zece sau o sută de ani? Ce doriți să păstrați dintre toate lucrurile
care vă înconjoară? Vă puteți gândi la o modalitate de a le păstra aşa cum sunt
astăzi sau de a le îmbunătăți?
15
Drawings: Vasilis Hatzirvassanis Texts: Vasilis Hatzirvassanis, Irini Loi Translation: xxx xxxxxxxxxx Layout design: Aris Vidalis
Photos: Aris Vidalis, XXX XXXXProduction: ATEPE Ecosystem Management Ltd.
ProtejeazăBiodiversitatea
Bucură-te de natură
Conservare pe termen lung
Partners
Nimfea – Environment and Nature Conservation Association (LP) (HU) www.nimfea.hu
Strandja Nature Park Directorate (BG)www.strandja.bg
Timis County Council (RO) www.cjtimis.ro
Province of Ravenna (IT)www.provincia.ra.it/Argomenti/Europa-e-relazioni-internazionali/Cooperazione-Territoriale-Europea/Programma-SEE-Sud-Est-Europa/BE-NATUR
Veneto Region Commissions’ Coordination Project Unit (IT)www.regione.veneto.it/Ambiente+e+Territorio/Territorio/Reti+Ecologiche+e+Biodiversità/
Consortium of Management of Torre Guaceto - Brindisi (IT)www.riservaditorreguaceto.it
INCDDD Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (RO)www.ddni.ro
LBDCA Lake Balaton Development Coordination Agency (HU)www.balatonregion.hu
AREC - Agricultural Research and Education Centre Raumberg-Gumpenstein (AT)www.raumberg-gumpenstein.at
VIETU Vienna University of Technology, Centre of Public Finance and Infrastructure Policy (AT)www.tuwien.ac.at
ETANAM - Development Agency for South Epirus - Amvrakikos (GR)www.etanam.gr
Municipality of Cacak (RS)www.cacak.org.rs
Associated Partners
University of Klagenfurt – Department of Economics (AT)www.mpa.uni-klu.ac.at
ARBDD Administraţia Biosferei Delta Dunării (RO)www.ddbra.ro
Top Related