La jumtatea secolului trecut, avea s se nasc unul dintre ilutrii reprezentani ai criminologiei i sociologiei franceze, Gabriel Tarde. Prin marea sa autoritate de filosof, sociolog, jurist i prin originalitatea concepiilor sale, fostul profesor la College de France i membru al Institutului Francez i-a ridicat singur un monument, n domeniul tiinei i al criminologiei. Gabriel Tarde (1843-1904) a fost un polemist strlucit, fascinant prin discuiile pe care le purta, iar n urma sa, dei a murit la o vrst prematur, a lsat opere de referina de exemplu: La criminalit compar, 1924; La philosophie pnale, Paris, 1890; Les lois de limitation, tude sociologique, Paris, 1890; Le type criminel; La criminalit et les phnomnes economiques, i altele. Gabriel Tarde, mai nti a lucrat timp de peste 15 ani ca judector de provincie, dup care la serviciul statisticilor naionale ale Franei, unde, dup o analiz detaliat a datelor oferite de acestea, a ajuns la urmtoarea concluzie: majoritatea ucigailor i a hoilor notorii provin din rndul copiilor care au fost abandonai, iar focarul adevrat al criminalitii trebuie cutat n fiecare pia public sau strad din oraele noastre, fie ele mici sau mar n smocurile de pr ale golanilor tlhari, care se adun laolalt, precum stolurile de vrbii, la nceput pentru jafuri uoare, apoi pentru furturi n toat regula, din cauza lipsei de educaie i de hran n cminele lor. Gabriel Tarde a fost unul dintre primii criminologi care a prezentat o teorie a crimei ca pe un comportament normal nvat. El a respins teoria lui Lombroso care susinea c fapta ilegal (crima) ar fi cauzat de anormaliti biologice i a argumentatc cei care au comis crime sunt oameni normali, care, prin accidentul naterii au fost adui ntr-o atmosfer n care ei au nvat crima ca pe un mod de via, aa cum alii nvau meserii fireti. A.1. Prima lege a lui Tarde Oamenii se imit unul pe altul n funcie de ct de strns este contactul dintre ei. Aadar, imitaia este foarte frecvent i se schimb cel mai rapid n orae, fiind consideraca o mod. n localitile rurale imitaia este mai puin frecvent i se schimb foarte ncet. Ca atarTarde, a afirmat c aceasta constituie deja un obicei. De altfel, Gabriel Tarde a susinut c, crima, ncepe ca o mod i mai trziu devine un obicei ca aproape orice alt fenomen social. A2. A doua lege a lui Tarde Cea de a doua lege a imitaiei a fost aceea c inferiorul imit pe superior. Ca argumente, Gabriel Tarde prezint o ntreag istorie a crimelor, ndeosebi a vagabondajului