INTOXICATII CU REZIDUURI TOXICE MEDICAMENTOASE
►Medicamente de uz veterinar = substante administrate (aplicate) animalelor producatoare de hrana, fie in scop terapeutic, profilactic sau de diagnoza, fie pentru modificarea functiilor fiziologice
►Principalele grupe de medicamente de uz veterinar aprobate spre utilizare:1. Medicamentele antimicrobiene (chimioterapice+antibiotice) - cea mai cunoscuta si larg
utilizata clasa de medicamente → naturale → sintetice (sintetizate dupa modele naturale sau cu structuri diferite)
Ex.: bambermicina (amestec de antibiotice din Streptomyces bambergiensis – promotor de crestere), lasalocid, monensin, salinomicina (ionofore - crestere masa musculara), virginiamicina, bacitracina (peptide – promotor de crestere la pasari)
lasalocid salinomicina
monensin
OO
OH3C H
CH3
CH3
OH
OH
O
CH3
H3C
HCH2 CH3
O
CH3
OH
CH3
O
CH3
HH
HOOC
CH3
O
HO
O
O OH
COOH
OH O
O
OO
O
CH3
H
CH2
H3CCH3
H H
H
HOCH2OH
CH3
CH3
HO
H3C H
CH3H3CO
H3C COOH
3. Antihelmintice (vermifuge) – impotriva parazitilor interni (intestinali), majoritatea fiind derivati de benzoimidazol (Albendazol, Fenbendazol, Mebendazol etc.)
4. Antiparazitare – derivati organofosforici (Diclorvos, Malation, Paration etc.) folositi impotriva parazitilor externi (musculite, viermisori, capuse), in special la vite si oi.
5. Hormoni şi substanţe cu structură/acţiune înrudită, naturali sau sintetici
2. Antifungice - majoritatea se folosesc in tratamente topice (de suprafata) pentru tratarea micozelor cutanate.
Ex: Nistatinul – poate fi folosit si pentru tratarea infectiilor gastro-intestinale
P
S
O
RCH2O
RCH2O NO2
R= CH3 - parationR = H - metilparation
►Mod de administrare
Cai de administrare: oral (prin hrana sau apa), injectabil (subcutanat, intramuscular), sub forma de implanturi
● alegerea caii de administrare = f(efectul dorit, de calea de absorbtie a medicamentului, timpul necesar pentru eliminarea medicamentului/metabolitilor
Scopul administrarii si modul de actiune al medicamentelor
Scopuri: - terapeutic (200-1000 g medicament/t nutret) – pentru tratarea bolilor infectioase
- profilactic (100-400 g/t) – prevenirea bolilor cauzate de bacterii sau protozoare
- subterapeutic (doze < 200 g medicament/t nutret), pe perioade de cel putin 2 saptamani, in scopul accelerarii cresterii in greutate (efect eutrofic) si al cresterii eficientei consumului de hrana
Mod de actiune
● actiune bacteriostatica sau bactericida
● Prevenirea bolilor prin administrarea profilactica de medicamente antimicrobiene - foarte eficienta ↔ pot distruge microorganismele responsabile de infectii si diminueaza producerea de toxine microbiene
* metoda utila (in special) in cazul animalelor care traiesc in medii contaminate sau in conditii sanitare necorespunzatoare
●Antibioticele (ex. penicilina) - inhiba cresterea unui numar mare de bacterii gram-pozitive → dezvoltarea bacteriilor benefice din flora intestinala → sintetizeaza numeroase vitamine si aminoacizi importanti in metabolism
●Medicamentele antimicrobiene (administrate constant, pe baze stiintifice) - subtiaza peretele intestinal → creste adaptabilitatea si devine mai eficient pentru absorbtia nutrientilor => cresterea in greutate a animalului
●Antimicrobienele - diminueaza nr. microorganismelor din flora intestinala (care concureaza cu organismul animal pentru nutrientii din hrana) → creste gradul de absorbtie nutrienti din tractul gastro-intestinal => economisire a hranei
● Unele medicamente de uz veterinar modifica procesele metabolice; ex: tetraciclinele afecteaza excretia apei si a azotului
► Surse de reziduuri medicamentoase in alimente si consecinte
▪Utilizarea corecta a medicamentelor de uz veterinar = cf. cerintelor din licentele autorizate de catre agentiile de reglementare lipsa sau cel mult prezenta in cantitati foarte mici si acceptabile a reziduurilor medicamentoase in carnea animalelor
▪ In majoritatea tarilor au fost stabilite limite de toleranta pentru doza zilnica admisa (acceptable daily intake, ADI) si limitele maxime de reziduuri (maximal rezidue limits, MRL) pentru medicamente si/sau metaboliti
▪ Totusi, reziduuri medicamentoase in alimentele de origine animala → conc. = f(gradul de absorbtie al medicamentelor, de doza administrata si de timpul de asteptare)
▪ Factori care conduc la generarea de reziduuri medicamentoase peste limitele admise: - supradozarea medicamentelor- ignorarea varstei, a sexului si a rasei animalelor- ignorarea sau gresirea diagnosticului- nerespectarea timpului de asteptare
● Cel mai frecvent - ignorat sau scurtat timpul de asteptare = intervalul dintre incetarea administrarii medicamentului si momentul cand
concentratia reziduurilor a scazut sub MRL → dupa acest interval, animalele pot fi sacrificate, iar produsele lactate si ouale pot fi consumate in siguranta = 14-30 zile (de obicei)timpul de asteptare trebuie stabilit pentru fiecare formulatie a medicamentului, pentru fiecare specie animala, pentru fiecare cale de administrare, folosind cea mai mare doza recomandata pe durata cea mai lunga de timp fermierii si veterinarii aleg (de multe ori) formulatia cu cel mai mic timp de asteptare → animalul sacrificat cat mai repedereziduurile medicamentoase din animalele vii - concentratia scade in timp reziduurile din oua si lapte nu se diminueaza => trebuie aruncate pana cind limitele de reziduuri in pasarile si vitele producatoare scad pana la valori permise => pierderi economice => nerespectarea timpul de asteptaremedicamentele administrate pestilor- timpii de asteptare trebuie determinati la mai multe temperaturi (vitezele preoceselor metabolice, inclusiv eliminarea reziduurilor depind de temperatura corpului si implicit a apei in care traiesc)in cazul medicamentelor ilegale - timpii de asteptare nu sunt clar stabiliti sau sunt necunoscuti => pericolul de contaminare a alimentelor cu reziduuri
►Efectele negative:
* indica posibila provenienta a alimentului de la un animal bolnav/afectat de infectie
* pot cauza reactii adverse: toxicitate – ototoxicitate, nefrotoxicitate, toxicitate hepatica, hematotoxicitate - icter, reactii alergice si idiosincrazice la consumatorii sensibili
* reziduurile din lapte pot interfera cu culturile bacteriene care declanseaza procesele fermentative in procesul de procesare a laptelui
* utilizarea abuziva a antibioticelor favorizeaza aparitia de tulpini mutante, rezistente la antibiotice → dificultati mari in terapeutica animala si umana cat si in tehnologia alimentara si in ceea ce priveste salubritatea produselor alimentare
* probleme de moralitate si legalitate
In prezent: utilizarea antibioticelor ca biostimulatoare este mult ingradita → singurele medicamente acceptate pentru utilizare continua in furajarea pasarilor sunt coccidiostaticele (pentru prevenirea coccidiozei).
* Exemple: Monensin, Salinomicin, Narasin, Lasalocid etc.=> determinarea reziduurilor de coccidiostatice este o analiza uzuala in controlul alimentelor
● pot fi obtinute si din plante sau prin sinteza chimica (de exemplu chinina, cloramfenicolul)
● structuri diverse: in practica medicala sunt utilizate β-lactame (benzilpenicilina, ampicilina, amoxicilina, oxacilina, cloxacilina etc.), tetracicline (tetraciclina, clortetraciclina, oxitetraciclina, doxiciclina etc.), aminoglicozide (streptomicina, neomicina, gentamicina, canamicina s.a.m.d.), macrolide (eritromicina, siramicina etc.)
● Antibiotice = substante produse de anumite microorganisme (majoritatea mucegaiuri), netoxice pentru organismele producatoare, dar capabile, in concentratii mici, sa distruga sau sa inhibe cresterea unor microbi.
NHO
H
N
H3CO
Chinina
O2N CH
OH
CH
NHCOCHCl2
CH2OH
Cloramfenicol
►Chimiterapice/antibiotice
N
S
O
NH R
HOOC
H3C
H3CPeniciline semisintetice
NO
CO
CH3
C6H5
H
C6H5 CH
NH2
CO
Oxacilina
Ampicilina
OH
NH
HO
HNO
OH C
NH
NH2
C
NH
NH2
O
O
CH3
HO
CHO
OHO
H2CHO
NH
H3C
OH
N-metil--glucozamina
Strepoza
Streptobiozamina StreptidinaStreptomicina S. griseus
Eritronolida
O
CH3
HO
H3C
H5C2
CH3 O
OCH3
O
O
H3C
HO
OH
CH3
OCH3
OHOCH3
HO
CH3
CH3HO
N(CH3)2
ODezoxamina
Cladinoza
Eritromicina
R1
OH O
R2 OH R3 N(CH3)2
OH
CONH2
O
OH
1
2
3456
7
12
Tetracicline
R1 R2 R3 DenumireCl CH3 H ClortetraciclinăH CH3 OH OxitetraciclinăH CH3 OH TetraciclinăH CH3 OH Doxiciclină
● Chimioterapicele de sinteza (f.numeroase) - cele mai utilizate: sulfonamidele (in special in tratamentul porcinelor pentru prevenirea bolilor respiratorii), chinolonele, fluorochinolonele etc.
● Difuzarea, metabolizarea si eliminarea antibioticelor
Difuzarea antibioticelor in organismul animal - rapida la nivelul tesuturilor si organelor cu buna vascularizatie
Eliminarea (prin bila, lapte, urina, fecale) – greu ←in sange si tesuturi antibioticele sunt legate de proteine →ingreunarea filtrarii la nivelul rinichilor.
● eliminarea antibioticelor prin lapte (in special tetraciclina si cloramfenicolul) - foarte importanta → modifica gustul, aroma si flora de fermentatie
Metabolizarea are loc in special in ficat si rinichi prin sulfatare si conjugare glucuronica
Legislatie: Regulamentul Consiliului Comunitatii Economice Europene 2337/1990
SO2H2N NH
N
N
Sulfadiazina
SO2H2N NH
N
N
CH3
Sulfamerazina
SO2H2N NH
N
N
CH3
CH3Sulfametazina
Sulfizoxazol
SO2H2N NHNO
H3CCH3
► Hormonii şi substanţe cu acţiune înrudită
•Mijloace endocrine, hormonale, de fortare a cresterii in greutate a animalelor (in special cresterea masei musculare) → acoperirea cererii mari de produse alimentare de origine animala, in special a celor cu continut proteic ridicat, •Hormonii introdusi in zootehnie ca aditivi de crestere - obtinuti pe care biologica sau prin sinteza chimica → restrictii de folosire in multe tari
O
CH3
CH3OH
Testosterona
HO
CH3
CH3O
H
Androsterona
HO
CH3OH
Estradiol
HO
CH3O
EstronaHO
CH3OH
OH
EstriolO
CH3
CH3C
OCH3
Progesterona
Disputa:
• SUA foloseste tratamentele hormonale avand ca argument lipsa dovezilor care sa ateste pericolul acestei practici pentru sanatatea oamenilor
• Tarile din Comunitatea Economica Europeana sunt impotriva folosirii hormonilor, opunandu-se importului de carne de vita din SUA
• Administrarea hormonilor: pentru cresterea masei musculare si pentru cresterea productiei de lapte => sporuri de 16-26 % pentru greutatea corporala si 25-40 % pentru productia de lapte
• Hormonii = substante secretate de celule organizate in glande cu secretie interna care pot regla, pe cale sanguina, limfatica sau prin lichidul cefalo-rahidian, activitatea altui grup de celule sau organe. Activitatea lor este coordonata de sistemul hipotalamo-hipofizar
Hormonii naturali cu implicatii in crestere sunt hormonii:- hipofizari, - tiroidieni, - sexuali (estrogeni, androgeni)- cortico-suprarenali.
Efectele lor favorabile dezvoltarii si cresterii organismului sunt: - favorizarea sintezei proteice, - stimularea lipolizei, - cresterea sistemului osos, - cresterea masei musculare etc.
Dintre aceştia se folosesc:- hormonii sexuali (testosterona si estradiolul), ca promotori de crestere ai
bovinelor (agenţi anbolizanţi). - hormoni steroidici sintetici (Trenbolona) sau - medicamente nesteroidice (Zeranol).
In Europa a fost interzisa utilizarea hormonilor ca promotori de crestere (in 1988), insa acestia sunt permisi pentru alte scopuri (prevenirea avorturilor, sincronizarea estrului). Hormonul lactotrop (hormon hipofizar) este cel care favorizeaza lactatia. Dintre hormonii sintetici estrogeni nesteroidici câteva exemple sunt: Hexestrol, Zeranol, Dietilstilbestrol.
C CHO OH
C2H5
C2H5
CHHO
C2H5
CH OH
C2H5
Dietilstilbestrol Hexoestrol (hexestrol)
O
CH3 O COCH3
Acetat de trenbolonă
OH
HO
O
O CH3H
R
Zeranol (zearalanol) – R = -OHZearalenonă: R = =O
Somatotropinele = hormoni de crestere, cu structura peptidica, prezenti in toate speciile *pot fi obtinuti si prin sinteza (utilizand ADN recombinant)*administrate (spre exemplu) vacilor de lapte pentru cresterea productiei de lapte•Hormoni de sinteza cu cea mai larga si recenta utilizare :- hormonul de crestere bovin (bovine somatotropine, BST) – produs in mod natural in organismul bovin de catre glanda pituitara – sintetic - obtinut prin tehnologie cu ADN recombinant. – utilizat pentru cresterea productiei de lapte- somatotropina porcina (porcine somatropine, PST) – obtinuta prin aceeasi tehnologie, – realizeaza cresterea in greutate si cresterea eficientei consumului de hrana (imbunatatirea indicelui de consum), scazand continutul de grasime si crescand continutul proteic si de apa.
•Pericolul folosirii hormonilor consta in:-posibila favorizare a actiunii carcinogenetice si tumorale-toxicitatea hormonilor de sinteza.
● Trebuie facuta diferenta intre hormonii naturali si cei de sinteza: - reziduurile de hormoni naturali din alimente nu reprezinta un pericol, acestia nefiind absorbiti pe cale digestiva-substantele anabolizante de sinteza sau a hormonilor modificati chimic pot prezenta activitate puternica, metaboliti toxici si capacitatea de a fi absorbiti pe cale digestiva● Utilizarea hormonilor ≠ atentat la sanatatea publica => provocare pentru gasirea celor mai bune mijloace de folosire si control
Beta-agonistii = substante ce activeaza receptorii β-2-adrenergici <=> receptori care sunt tinte pentru catecolamine (in special noradrenalina si adrenalina), in tesuturile musculare netede si scheletice, in tesutul adipos, pancreas, ficat=> utilizati în principal pentru tratamentul tulburărilor respiratorii (astm bronsic), atât la om cât şi la animale=> Efectele : relaxarea muschilor netezi (spre exemplu in bronhii), favorizarea lipolizei, a anabolismului in muschii scheletici, a glicogenolizei si glucogenezei s.a.m.d.
Cl
Cl
H2N
OH
N
H
Clenbuterol
HO
OH
N
H
HO
Salbutamol
O
OH
N
Propranolol
utilizarea beta-agonistilor ca factor de creştere la animalele de fermă destinate consumului uman poate antrena anumite riscuri pentru sănătatea consumatorilor
Reziduurile de beta-agonişti (Clenbuterolul) prezente în carnea animalelor tratate cu doze masive => cazuri de intoxicare masivă → simptome: accelerarea ritmului cardiac, dureri de cap, tremur şi palpitaţii, nervozitate sau tetanie musculară timp de câteva zile
Utilizarea interzisă în Uniunea Europeană
Alte exemple de beta-agonisti: Clenproparol, Brombuterol, Mabuterol, Salbutamo, Mapenterolul, Terbutalina etc. Legislatie: Directiva Parlamentului European si Consiliului Uniunii Europene 97/2008
Regulamentul Comisiei Europene 37/2010
Top Related