SVEN HAssEL, pe numele siu Sven Pedersen, s-a nescut pe 19 aprilie
1917, la Fredensborg, in Danemarca. La vArsta de 14 ani a intrat in marina
comercialtr, iar in 1937 Hassel va mutat in Germania pentru a se inrola ca
voluntar in armattr. A luptat pe mai multe fronturi, fihd rtrnit de mai multe
oi. in cele din urmtr, a ajuns la gradul de locotenent. 9a predat trupelor
sovietice de la Bedin in 1945 qi qi-a petrecut anii urmitori in diverse lagire
de prizonieri. A inceput sa scrie prima sa carte, Legiunea blatema1ilor, in
rimp ce ereprizonierin lagare. in 1987, ea va fi ecranizatl sub titlul "Fronrul
terorli Qhe Misf't tuigadc).
A fost eliberat in 1949, iar in 1951 ea cisitorit cu Donhe Jensen, solia sa {iind
cea care l-a irrcurajat si scrie despre experienl eIe saJe dn trzboi' legiunea bles'
tetrwpihr, romanlluide debut, a fost publicat in 1953. tn 1957, Sven Hassel
a rimas paralizar 5i rimp de doi ani s-a luptat cu boala. Dupd recuperare' qi-a
continuat activitatea de scriitor. L 1964 s-a mutat la Barcelona, unde a lreit
pinn la sflrqitui vielii. S-a stins la 21 septembrie 2012'
De-a lungul timpului, Sven Hassel a publicat mai multe volume de mare
succes internalional' printre care: Legiunea blestemapilor, Blindatele mo4ii,
Camatazi de front, Gatapo, Generul SS, Impuitl iadulai, Moarte si oiscol,
Drarn ngeros cdtre ,noarte, Ctnea Ma4iald 1i Comisaral.
$llrlr ll[$$ttIillPIRIlJT
tillltlllEdilia a V-a
Traducere de
Guenasm JIc
NETIIRA
ei erau ln afara legii qi nu aveau drept la apel. De aceea
au fost impugcali flrn judecatd.
Pulinii civili care au mai ramas dupi masacrele din tim-
pul noplii au fost adunagi 9i inghesuili, ca vitele, intr-un
imens lagtrr de concentrare situat"in nord-vestul Vargoviei.
Acolo, au fost ,tinugi fern hrani gi api, fd'ri asistenll sanitari
adecvati, feri nicio ingrijire a bolnavilor sau bitrAnilor,
pAnn cind s-a organizat transportarea lor in Germania.
Mu$ dintre ei au murit pe drum.
irrtre timp, companiile de pionieri a fost trimise siinceapi operaliunea de distrugere totali ordonatl de
Himmler. Doar la sfArgitul lui ianuarie ruinele Varqoviei
au fost, in cele din urmI, hsate sI moari in pace. N-a mai
rimas nimic de ars, nimic de demolat. Oamenii fuseserl
toli ucigi, cladirile toate distruse. Ordinul lui Himmlerfusese executat cu o minugiozitate tipic prusaci. Toli ber-
ba1ii, femeile 9i copiii; togi cAinii gi toate pisicile; toate
strizile gi toate cledirile...
tn cele din urrni, totul se infiptuise. Vargovia fusese
gtearsi de pe hanl.
Lagirul de la Sennelager
Dezenorii
Maiorul din corpul de pionieri..............,
io jos pe coasta muntelui...............
Trecerea rAului ..
La,.Capra Ospitaliern"........
Guprins7
70
t72
175
272
252
289
306
Aceastd. carte este dedicatd
Sold,atului Ne cunoscut Si tuturor rtictitnelor
celui de-Al Doiba Rdzboi Mondial,
in Eeranla cd politicienii
nu ne oor rnai arwnca niciodatd
in n ebunia iresPon sabil d
a unui mdcel ln masd.
lagirul$ennElaIErile la
Ceea ce orem noi este p terea. $i o aoem,
o ztom pdstra. Ninteni nu oa putea sd ne-o ia.
Hitler. Discurs tinut la Miinchen,
in 30 noiembrie 1932.
Niciunul dintre soldapii Companiei a V-a nu aoia
sd ajungd in {Jnitatea de pazd de la Sennelager. Dar
ce contedzd ce orea satt nu erea n soldat? Soldatul
este o lna.tindria. Singurul scop al soldatului este acek
de a executa ordine. Doar o singard greseala dacdface,
se porrrenette foarte curind transferat k degradantul
Baulion disciplinar numdrul 999, ghena dc gunoi a
t u t ur o r de I inco e nY i I or.
imperiul iadului
Exemple sunt nen .rndrdte. Sd-l Ltutun, de pild,z, pe
comandantul unitdgii dz tancuri care a refuzat sd as-
' culte ordinul de a ardn pina tn temelii an sat impreurd
cu nli locuitorii lui: Curtea Mar,tiald, degradn'rea p2'nd
h grad,ul de soldnt, Germersbeim, 999... Succesiunea
era raPi.dd ti ineoituAk.
Sau sd-l ludrn pe Obersturmfuhrentl SS, care s-a
opus transferdrii sale in senticiul securitdpii: Curtea
Marpi.ald, degradarea pdnd la gradul de soldat,
Torgau,999...
Toau exenplele au o monotonie lugubra. $ablonul,
od"ata sabilit, nu mai putea fi. modifi'cat, dc;i dupd o
o.treme rdndurile batalioanelor dirciplinare au tnceput
sd fie ingrosate atit prin transferarea criminalihr, cit
5i prin cea a delincoenlilor m.ilita.ri.
tn paragraful 1, partea I a Regulamentului
Armatei Germane pot fi. citite nndtoarele: .Serukiulmilitar este o datorie dc onoare..."
Iar in paragraful 13: ,Oricine prirnegte o condam'
nare la tnchisoare mai mare de cinci luni nu oa mai
fi considerat dzntn pentru sertsiciul rnilitar, iar pe oi-
itor i. se oa refuza drEtwl dz a serut in Lyeuna d'intre
forpele armate de uscdt, marititne sdu aeri'ene,*
in paragraful 36 tnsd: .in imprejurari excepfio-
nale, paragraful 13 poate fi ignorat, iar persoanele
care executd condarnniri k inchisoare rnai rnai de
SVEN HASSEL
cinci luni pot fi. tnrohte tn arrnatd cu cond.ipia sd fi.e
trimise la companii disciplinare speciale.
Delincompii cei rnai tnniipi oorfi repartizapi doar
la daasammte de dczantorsare a minehr sau la serai-
ciile de inmormdntare; aceste dza5amente nu trebuie
dotate cu arme dc foc. Dupd sase luni de seroiciu satis-
f,icdtor, aceste pernane potrt transferate k Baali.onul
999 de k Sennekger, impreund cu mldatii care au fostdc,tzdli de abateri pe cimpul dc luptd. Pe tinp de rdz-
boi, subofiperi.i trebuie sdfi. pe*ecut cel pulin douhpre
zece luni tn senticiul activ pe linia frontului; pe tirnp
de pace, zece ani. Topi ofiperii si subofi,terii aor fi. agrulnustrali, daai se oor face oinooapi de manifestdri de
indulgenpd nepotrioit,i fap,i de oamenii d.e sub co-
manda lor. Orice remtt care sa?ortd di.sciplina sel.)erd
fara sa se pling,i si se dooedepte dcmn pentru serairiul
militar poate fi transferat h un regirnent obisnuit al
armatei, unde oa aoea dreptul la promooare pe calea
obisnuia. Tou.rsi, inainte ca un astfel de transfer *ifieaprobat, soldatul trebuie *i fi fost recomandat pmtru
Crucea de Fier de cel putrin patru oi, ca urrnare a ac-
yiunilor pe cimpul de lupd."Numdrul 999 (cei trei nowd, curn era canoscut) era
o glum.d. Saa, in orice caz, se presupunea af. o glumd.
Trebui,e recwnoscut cd, h tncEat, Comandarnentul
Suprem n-a reuSit dcloc sd inpel.eagd aceasta glumd,
imperiul iadului
deoarece acele nowd sute fuseserd totdeauna rezerTLate
regimentelor speciale de elita. Apoi, cineoa le'a expli-
cat cu amabilitate c,i niplul noui era numdrul de te-
lefon al Scotland Yard'ului din Londra. $i ce putea fimai swbtil sau mai amuzant pmfuu mintea nazistd dc-
cAt sd dai exact acela;i' numdr unui batalion forrnat
in tntregime din infractori? Comandammtul Suprem
gi-a tng,iduit un zimbet birocratic for.tdt ti a tncuvi-
inpat cu o inclinare inyeleapt,i din cap. Sd fie noud-
noud-no .d nun drul; Si pentru un pic de distracpie in
plug de ce sd nu-i pund inai'nte un V mare tdiat cu o
Iinie rogiel Semnifi'cind: anulat. Suprimat. $ters"'
Ceea ce, fi.regte, se putea referi fie la Scotland Yard, fi'e
la batali.onul insusi. Dar asta era glurna. O glum'i ne-
maipomenitd. Oricum ai fi' luat-o' era dc'ajuns ca s'i
te facd sd te pnipdde;ti de ris. Caci, sd prioim lucru'
ile in fapa, porcii care serceaw tn Batalionul 999 nu
prea erau ceea ce s'ar putea numi dezirabili' Hopi' uci'
gaSi ;i infraaori mdrunli, trddlitori, lati Si rnaniaci re'
ligio;i; cele mai abjecte lepaddturi' ale pdmdntului,
bune doar pmtru a muri.
Aceia dintre noi care trdgeau din greu pe linia
frontului. nu considcrau lucrurile cbiar asa. Nu t1i pu-
ted.u perlnite dsta. Duci' sau gunoieri, sfinpi sau escroci,
pe noi ne intercsa doar dacd un catnarad era dispus
sd-Si impartd ubimul lui cbi;toc cu tine in oremuri
10 SVEN HA S SEL imperiul iadului 11
de restri;te. La naiba cu ce fdcase un om inainte! Ceea
ce conta pentra noi era ce fdcea aici Si acutn. CindeSti in armatd, na poli trdi singur. Fiecare este pentru
celdlalt, iar legea bunei camaraderii are precdd.ere asu-
pra tuturor celorlabe.
O locomotivi anticn gAfiia incet, trigAnd dupi ea un
gir de vagoane de marfi ce scA4Aiau.
Pe peron, pasagerii priveau curiogi trenul care se
oprea. irrtr-rrnlrl dintre vagoane se gisea o grupl de pazL
dotati cu armament suficient incAt sI distrugi un intreg
regiment.
Noi qedeam pe unul dintre peroanele de plecare gi ju-
cam ci4i cu cili.va prizonieri Irancezi qi britanici. Porta
qi un sergent scotian ne curifaseri practic pe togi ceilalf,
iar Micupl 9i Gregor Martin jucau de o ori pe un credit
destul de dubios. Sergentul primise deja pentru chitanle
IOU1 de la ei.
Tocmai se impd4eau ci4ile cAnd locotenentul L6we,
comandantul companiei noastre, a pus brusc capit jocu-
lui cu una dintre intreruperile lui neghioabe.
- Gata, beiegil Haideli, migcali-vr! E timpul sl plecnm!
Porta, qt-e azvirlit cn4ile, nemullumit.
1 IOU - t"".rtto"5r"re formala a unor datorii prin inscriplia "IOU"( owe yon. - .Yt datorez", in engl,, in orig.) (n. tr).
- Nemaipomenit! a zis plin de inverqunare' Cum, nu
se mai poate? Nici nu te-apuci bine de un joc de ci4i ca
lumea, ctr trebuie si qi aparl un tArnpit care si inceapi iar
nenorocitul de rizboi. E de-ajuns ca si-qi provoace greala'
Ldwe gi-a aruncat brapl inainte, indreptAndu-9i un de-
get spre Porta.
- Te avenrzez, a zis. Dtcit-,ti mai aud spurcata aia de
gurI, o si...
- Domnule locotenent! Pofta a sirit repede in picioare
;i a salutat. Nu putea rezista si nu aibi ultimul cuvAnt'
Fiihrerul instssi ar fi rdmas blocat in fala lui' Domnule, a
zis pe un ton serios. Ag vrea sn qtigi cI, daci-mi gisili vo-
cea supiritoare in vreun fel, voi {i pe viitor fericit sd nu
vorbesc, daci nu mi se va vorbi mai intAi.
Ldwe a scos un sunet de iritare cu limba 9i s-a indepir-
tat inlelept, fari niciun alt comentariu. Bitrlnul s-a ridi-
cat anevoie de jos ;i a tras un ;ut gdelii rlsturnate pe care
gezuse. $ia aranjat bereta pe cap 9i gi-a luat centura de
care atarna tocul revolverului'
- Plutonul doi, fili gata de plecare!
Ne-am ridicat in picioare firi nicio tragere de inimi qi
am privit cu repulsie la locomotiua care aslePta, cu siru-i
deprimant de vagoane de marfi. Cum de n-a reuqit inami-
cul si distrugi mizeria asta cu bombe? Prizonierii de rLz'
boi, ind tolanili in voie pe pimAnt, rAdeau de noi.
t2 SVEN H ASSEL imperiul iadului 13
-!araare nevoie de tine, soldatulel Sergentul scolian
gi-a luat dintre buze ligara pe jumitate fumati qi i-a prins
capitul intre aritltor gi degetul mare. N-o sI te uit, a pro-
mis. A fluturat chitangele Miculului intr-un gest de adio.
O si te astept sl-1i urez bun venit cind te vei intoarce.
- $tii ce? a zis Micugul firi ranchiuni. Ar fi trebuit si
va fi lichidat o dati pentru totdeauna la Dunkerque.
Sergentul a ridicat din umeri, prietenos.
- Nu-1i face griji, camarade. O sI mai fie multe ocazii...
O si-!i pastrez un loc cAnd o si ajung in ceruri. Vom
relua jocui de unde l-am llsat.
- Nu in ceruri, a zis Micuqul. Nicio qansi! A aritat
brusc cu degetul mare spre pimAnt. Locul meu e acolo
jos, amice! Tu poli merge unde vrei, dar n-o sd mi con-
vingi si urc acolo ca siJ intAlnesc pe afurisitul de Sfintu
Petru 9i gaqca lui de ingeri.
Sergentul a zimbit doar 9i qi-a vArnt chitanlele in bu-
ztnar. A scos Crucea de Fier pe care o cAgtigase de la
Micupl gi a lustruit-o cu griji pe tunici.
- Omule, a$teapti pAnn ajung yankeii aici! O sn fie o
distraclie pe cinste...
A privit admirativ crucea, bucuros la gindul preplui pe
care i-l va aduce. Americanii erau renumili pentru suveni-
ruri de rlzboi. Exista deja un come4 tnfloritor cu bandaje
prtate de sAnge gi bucili de uniforme imbibate cu sudoare.
Porta avea un cuftr mare plin de amintiri infiorltoare,
pregitite pentru dmPul cAnd piala avea si fie fioane Ia-
vorabill O afacere uriti, dar cel pulin asta lnsemna in-
ceputul sfArgitului in privinla rizboiului.
Locomotiva cu giru-i de vagoane deschise a pufrit 9i s-a
oprit incet, scAnAind, iar noi am urcat posaci Pe Peron'
apoi in tren. Pioaia cidea netntre rtpt de patnt irle gi-acum
ajunseserim aproape si ne impicim cu ea. Ne ridicam gu-
lerele vestoanelor qi ne vAram mAinile tn buzunare, stAnd
adugi de spate lntr-o ticere nepisitoare. Nu de mult ni se
diduserl uniforme noi gi mirosul greu de naftalini era in-
grozitor. intr-o zi frumoasl se simlea de la o mild depir-
tare, iar in spalii inchise era de-ajuns ca si te sufoce. Din
fericire, nici piduchilor nu le pldcea mai mult decAt noui,
aqa ci ne ptrrisiseri en m'dsse in favoarea prizonierilor'
Aga, cel putin, eram scutili de a ne scoate mereu mina
din buzunar ca si ne scirpinim tn vreo parte inaccesibih
a trupului.
Pe pn4ile laterale aie primelor vagoane erau scrise cu
vopsea numele uitate deja pe jumlt ate Bergm 9i Trondheim'
Vagoanele erau folosite pentru un transPort de ponei de
munte. Ne-am oprit o clipi ca sn-i privim. Seminau unul
cu altul intr-un mod absurd, avAnd o dungi de culoare tn-
chisi de-a lungul spinrrii ;i boturile negre' catifelate'
Unuia i-a cizut cu tronc Micugrl 9i a inceput si-i lingtr {aqa,
ca un ciine, la care Micupl, totdeauna dispus si adopte
primul animal sau copil care-i arata cea mai mici
l4 SVEN HASSEL imperiul iadului 15
afecfune, a decis numaidecit ci poneiul face pafte din pro-
prietatea 1ui personali gi cr pe viitor il va tnsogi peste tot
unde va merge. incerca si-l despartl de restul hergheliei 9i
sil scoati din vagon, cAnd au apirut doul santinele inar-
mate, agitAndu-gi revolverele gi ricnind cAt ii ginea gura.
CAteva secunde m u tirzitt, zgomotul combinat al santine-
lelor damblagii, al poneilor speriagi gi cel al Micugului, care
injura de mama-focului, l-a adus la fala locului pe locote-
nentul Liiwe plin de furie.
- Ce naiba se petrece aici?
A impins santinelele la o parte din calea lui, intrAnd in
mijlocul inciierlrii impreuni ct Danz, 9efu1 pazei de la
Sennelager qi cea mai odioasi bestie de pe pimAnt, pngind
alituri de el, plin de tngAmfare. Lowe s-a oprit uimit la
vederea Micugului gi a poneiului.
- Ce dracu' crezi cdfaci cu calul ila?
- fl iau, a zis Miculul. Vreau si vini cu mine. E mas-
cota mea. Poneiul l-a lins plin de extaz., iar Miculul i-a
pus o mini posesivi tn jurul gAtului. il cheami Iacob,
a zis. N-o si fie o povari. Poate cilitori cu mine peste
tot. Cred ci in curind o si-i plactr viaga militarl.
- O, nu mai spune?! L<iwe respira greoi prin nirile di-
latate. Du afurisitul ista de cal inapoi de unde l-ai luat!
Noi trebuie si luptim in rlzboi, nu si umbltrm cu circul.
A plecat ca o fununtr, urmat de Danz, iar Miculul s-a
uitat dupi el cu o privire incruntati.
- Si-i ia dracu' pe tofi! a zis Porta vesel. $i-a scos o mAnd
din buzunar 9i a gesticulat nepoliticos in direcaia spatelui
1ui Lciwe. Nu-1i face griji, camarade, o si rAdi minzeqte
nltiflelii nqtia de ofileri cAnd o si se termine aiureala asta" '
o si se ducl dracului cu to1ii, negregit. S-a tntors 9i a ridi-
cat din spranceand spre Julius Heide, care, ferd nicio tndo-
iall, era ce1 mai fanatic subofiger din intreaga armati
germani. Nu crezi? a zis.
Heide l-a privit cu o incruntiturl rece, plinl de uri'
ii displaceau disculiile de o asemenea naturr. ii pto"o""tt
frisoane pe coloana-i rigida de nazist.
- Mai degrabe caporalii, a zis, privind sever la tresele
lui Porta. Mai degrabn o si cadl capetele caporalilor'
- Ei, na! a zis batiocoritor Pona. $i cine o sl le adune pe
toate atunci? Nu afurisilii de ofileri, i1i pot spune asta de
la inceput. Cili caporali crezi c5 sunt in armata asta bles-
temati? Al naibii de mul1i ca si se lase batjocoriqi, atita
i1i pot spune. $i-a vlrAt degetul in pieptul lui Heide'
Trebuie sl-1i clarifici lucrurile, a zis. Ya trebui s[-1i des-
chizi ochii qi sI te uili in jur odati gi odati. Oalele pentru
gitit sunt deja puse la fien, camarade, 9i noi suntem dia
de vom giti totul, nu tu gi adunitura ta de ofileri cu
moace de qobolani!
Heide gi-a indreptat umerii inguqti.
- Continutr, a zis glainJ'. Continul 9i te spAnzuri' O str
fn minte toate astea.
l6 SVEN HASSEL imperiul iadului 77
Total degajat, in spatele lui, Micuqul a tras un $ut
unui bidon de ulei rlticit, trimilindu-l prin aer in directia unui poli[ist militar care trecea pe-acolo. Lovit in
umlr de bidon, polilistul s-a intors imediat. FIri si
scoatl o vorbl, Miculul gi-a rlsucit capul spre Heide.
Polilisrut s-a lansat ca un elefant infuriat. Cu ani in
urmtr, dirijase probabil circulalia oPt ore Pe zi, necrv
tetor cu cei care nu parcau unde trebuie gi cu pietonii
nearenti. Rnzboiul ii oferise qansa, iar acum ii venise
unicul siu moment de glorie. inainte de a-qi da seama
ce se intAmph, Heide s-a pomenit ci i se face raport, in
timp ce Pona rAdea ca un cretin, iar Micupl bombinea
ca un papagal plictisitor.
- L-amvizut cu propriii mei ochi. L-am vlzut cAnd a
dat cu piciorul. L-am vdzutl
Locotenentul Lciwe a pus caplt intregii tiri$enii cu
cAteva cuvinte scurte gi tiioase gi un gest furios din mAne.
- Ce vrei sI spui? CI ornul Lsta te-a aracat? Nu cred o
vorbi din ce zici. in viata mea n-tm auzit ceva mai tras
de pir! Sergentul Heide este un soldat excelent. Daci
rc-;Lr fr atacat, te pot asigura ci n-ai mai fi viu acum ca si
vorbegti fleacuri... $terge-o din faqa mea pinl nu-mi ies
din EfuAni! Du-te qi gise$te ceva mai bun de ficut decAt
si-1i irosegti vremea.
A mototolit raportul, l-a azvArlit disprequitor pe calea
ferati gi s-a intors spre BitrAnul.
Top Related