Download - HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Transcript
Page 1: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

HORAŢIU POPA-BOTA

GEOGRAFIEModulul 1Spaţiul geografic Ghidul elevului

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”Programul „A doua șansă”

Page 2: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării,pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă”– învăţământ secundar inferiorDorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”Carmen Costina, autoare „Limba engleză”Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”Mihai Stamatescu, autor „Istorie”dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”

Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Geografie din cadrulprogramului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005 și este distribuit gratuit cursanţilorînscriși în acest program educaţional.

Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conformsugestiilor de îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe [email protected]

Coordonator editorial: Laura CodreanuDesign copertă, layout: Elemér KönczeyDesign și dtp: András TánczosIlustraţii: Levente SzekeresCorectură: Mirabela Mitrică

Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an deaplicare experimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a lefolosi în această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi [email protected].

Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate”, componenta „A doua șansă”.Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și CercetăriiData publicării: februarie 2006

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Page 3: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

CuprinsIntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Capitolul I. Spaþiul geografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71. Universul ºi Sistemul Solar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82. Pãmântul – planeta noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103. Ora pe glob . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Capitolul II. Reprezentãri ale suprafeþei Pãmântului . . . . . . . 151. Globul geografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162. Harta geograficã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183. Schiþa geograficã – ghidul elevului . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Capitolul III. Mijloace naturale de orientare în spaþiu ºi timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

1. Mijloace naturale de orientare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242. Mijloace artificiale de orientare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Capitolul IV. Orientarea în spaþiu ºi timp . . . . . . . . . . . . . . . . . 291. Orientarea cu ajutorul materialelor cartografice . . . . . . . 302. Orientarea în teren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Mic dicþionar de termeni întâlniþi în geografie . . . . . . . . . . . . . 35Index . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Cuvânt final autor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Page 4: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

SPAŢIUL GEOGRAFIC

Introducere

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI4

Ghidul de faþã a fost elaborat pentru elevii dincadrul programului „A doua ºansã”.

Am pornit de la premisa cã fiecare elev pose-dã o bazã de cunoºtinþe constituitã dintr-o varie-tate de cunoºtinþe (cunoºtinþe declarative, cuno-ºtinþe procedurale, atitudini ºi competenþe),reprezentate mental prin diverse modalitãþi. Peacest fundament deja existent, se pot clãdi noicunoºtinþe, de data aceasta aplicabile în viaþacotidianã. În acest fel, ceea ce veþi învãþa la geo-grafie în modulul intitulat „Spaþiul geografic” vafi util ºi accesibil pentru fiecare dintre voi.

Prin parcurgerea acestui modul, vei dobândio serie de competenþe cu aplicabilitate practicã,indinspensabile vieþii cotidiene, în concordanþãcu necesitãþile vieþii moderne. Dupã parcurgereamodulului, va trebui sã te poþi orienta cu saufãrã ajutorul materialelor cartografice, sã citeºtidiferite hãrþi, sã poþi efectua mãsurãtori pe hartãºi pe teren etc.

Pentru accesibilizarea învãþãrii este necesarãutilizarea unor suporturi educaþionale variate:hãrþi, atlase, fotografii, filme documentare, fiºe,ghiduri etc., iar lecþiile se vor desfãºura, pe câtposibil, în cabinetul de geografie.

Realizarea competenþei generale „Orientareaîn spaþiu ºi timp”, pe care în mod normal vatrebui sã o dobândiþi pânã la sfârºitul acestuimodul, este posibilã prin intermediul a patrucompetenþe specifice:

a. Identificarea elementelor naturale caresusþin orientarea în spaþiu ºi timp;

b. Citirea materialelor cartografice;c. Interpretarea materialelor cartografice ºi a

elementelor naturale;d. Orientarea cu ºi fãrã ajutorul materialelor

cartografice sau naturale.Pentru acest modul au fost gândite patru teme

majore:1. Spaþiul geografic;2. Reprezentãri ale suprafeþei Pãmântului;3. Mijloace naturale de orientare în spaþiu

ºi timp;4. Orientarea în spaþiu ºi timp.Fiecare dintre temele majore cuprinde una

sau mai multe lecþii. Temele majore sunt pre-zentate succint, însoþite de o imagine sugestivã.

Prezentarea fiecãrei lecþii se face pe parcursula douã pagini, fãrã excepþie. Dupã titlul lecþieine-am gândit la o foarte scurtã introducere înlecþie, conceputã sub forma: Discutaþi în grup,unde vei avea câteva minute la dispoziþie pentrua înþelege rapid despre ce va fi vorba în lecþia ceurmeazã a fi studiatã. Tot aici sunt câtevaîntrebãri care þi se adreseazã, legate de temalecþiei. Urmeazã Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sãafli despre…?, care este de fapt un tabel pe carevoi îl veþi trece pe caiet, care are douã coloane,prima ªtiu, iar a doua Mã intereseazã.

De exemplu în lecþia „Harta geograficã” aceas-tã rubricã se prezintã astfel:

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

În rubrica marcatã cu Reþine! sunt furnizatecele mai multe informaþii din lecþie. Acestea suntde regulã informaþii cu caracter general, acce-sibile fiecãrui elev înscris în cadrul acestuiprogram. Aici sunt concentrate elementele cu ca-racter informativ, definiþii, enunþuri reguli etc.

Pentru a încuraja munca – individual sau înechipã – ai posibilitatea de a-þi pune mintea la

contribuþie pentru a descoperi ºi alte lucruri im-portante în rubrica Lucreazã ºi vei afla! (Desco-perã!). Aici sunt multe întrebãri, aplicaþii intere-sante, care stimuleazã permanent gândirea.

În rubrica ªtiaþi cã… sunt prezentate diversecuriozitãþi, care au rol complementar rubriciiReþine! ªi aceste curiozitãþi sunt foarte impor-tante, ele fiind o sursã mai aparte de informare ºi

Harta geograficãªtiu Mã intereseazã

Completeazã tabelul pe caiet

Page 5: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

documentare. Am aflat… este rubrica gânditãsub forma unor întrebãri, cu spaþii libere pentrucompletarea rãspunsurilor; rãspunsurile vor figãsite chiar în conþinutul lecþiei predate. Atât

întrebãrile, cât ºi rãspunsurile vor fi transpuse încaiet. De exemplu în lecþia „Harta geograficã”,aceastã rubricã se prezintã astfel:

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 5

Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.Care sunt elementele pe care o hartã trebuie sã le conþinã în mod obligatoriu pentru a putea fi cititã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cum se calculeazã scara hãrþii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ce semnificaþie au culorile pe hartã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ce redã o hartã politicã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Secþiunea Cuvinte-cheie conþine chiar celemai importante cuvinte pe care le are lecþia. Elesunt astfel scoase mult în evidenþã, pentru a vã„ghida” cât mai uºor ºi rapid.

Ultima rubricã a lecþiei este Aplicaþie, careinclude diverse probleme, exerciþii, calcule,mãsurãtori, dar ºi diferite alte activitãþi deorientare pe hartã etc.

Performanþele tale la geografie vor fi evaluatepe parcursul acestui modul având ca specificaxarea pe competenþa generalã formatã în acesta.Evaluarea fiecãrei competenþe specifice se va faceprin probe de evaluare specifice, în primul rândprin utilizarea metodelor ºi instrumentelor deevaluare formativã (proiectul, portofoliul, fiºe deactivitate experimentalã, grile de evaluare, fiºe deobservaþie sistematicã etc.). Profesorii îþi vor co-munica criteriile ºi procedurile de evaluare.

Evaluarea va cuprinde itemi de tipul:– selectarea rãspunsului corect;– gãsirea corespondenþei între douã

coloane care conþin noþiuni ºtiinþifice;– completarea unor fraze incomplete;– rãspunsuri libere la întrebãri formulate pe

o temã datã;– recunoaºtere de tipul adevãrat sau fals;– descrierea etapelor parcurse în derularea

unor investigaþii cartografice;– completarea explicaþiilor pe schiþe sau

desene;– completarea unor hãrþi mute.

Evaluarea de modul urmãreºte evaluareacompetenþei generale a modului: orientarea înspaþiu ºi timp.

Modulul „Spaþiul geografic” se va încheia cuun test modular, care o sã fie o evaluare în terensau o lucrare practicã.

Scopul studierii acestui modul este atât dea-þi trezi interesul pentr a învãþa cum sã te ori-entezi în spaþiu ºi timpºi cum sã utilizezi diferitemateriale cu caracter geografic, cât ºi de a cu-noaºte direct, de a investiga ºi de a înþelege anu-mite procese ºi fenomene geografice – naturale ºiantropice –, precum ºi importanþa protecþieiunui mediu ambiant favorabil unei vieþi sãnãtoa-se ºi echilibrate.

Profesorii au libertatea de a prezenta cele maisugestive exemple, atât în ºcoalã, cât ºi pe teren,în aplicaþiile practice pe care le vei face, pentruo cât mai bunã înþelegere a lecþiilor. Aceste apli-caþii vor fi organizate cel puþin în localitatea încare studiezi ºi în vecinãtatea acesteia, pentrucunoaºterea orizontului local. Unde condiþiilepermit, aceste aplicaþii se pot face ºi la distanþemai mari, sub forma unor excursii de studii, peun traseu bine gândit de cãtre profesor.

Cu speranþa cã acest ghid este util, în înche-iere, îþi urãm mult succes!

Page 6: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea
Page 7: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Spaţiul geografic I

Parcurgând acest capitol vei studia trei lecţii interesante:

1. Universul și Sistemul Solar

2. Pământul – planeta noastră

3. Ora pe glob.

„Universul și Sistemul Solar” este o lecţie în care suntdefinite cele două noţiuni și prezentate elementelecomponente (stele, planete, comete, sateliţi etc.).

În cea de-a doua lecţie sunt prezentate mișcările Pământuluiși consecinţele acestora, dar și alte informaţii generaledespre Terra.

Lecţia „Ora pe glob” explică modul de calcul al orei și are oserie de exerciţii și aplicaţii practice.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 7

Page 8: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Completeazã tabelul pe caiet.

Reţine!Universul cuprinde toatecorpurile cosmice (cereºti),spaþiul ºi relaþiile dintre ele.Universul nu are limite, nicica distanþã ºi nici ca timp.Toate corpurile cereºti/materiadin Univers se miºcã ºi setransformã continuu.

Sistemul Solar cuprindeSoarele, cele 9 planete cusateliþii lor naturali (54),asteroizi, comete, meteoriþi ºimaterie interplanetarã (fig. 1).

Stelele sunt corpuri cosmice gazoase, de formã sfericã, cu luminã ºi cãldurã proprie. Soarele este ostea de mãrime mijlocie situatã în centrul Sistemului Solar.

Soarele este principala sursã de cãldurã ºi luminã pentru planetele care se rotesc în jurul lui.Gazele care intrã în alcãtuirea Soarelui sunt hidrogenul (81%) ºi heliul (18%); hidrogenul setransformã în heliu. Aceastã transformare produce cãldurã ºi luminã.

Planetele sunt corpuri cosmice de formã sfericã, fãrã luminã proprie, cu dimensiuni mai micidecât stelele, cu suprafeþe solide ºi care efectueazã rotaþii în acelaºi timp atât în jurul axei lor, câtºi în jurul unei stele, pe un traseu numit orbitã. Orbita este drumul pe care îl parcurg corpurilecereºti în jurul unei stele.

Sateliþii sunt corpuri cosmice fãrã luminã proprie, de formã sfericã, cu dimensiuni mai mici decâtstelele sau planetele ºi care efectueazã rotaþii în jurul planetelor.

Galaxiile sunt aglomerãri de miliarde de stele. Sistemul Solar face parte din galaxia Calea Lactee(Calea Laptelui), care cuprinde peste 200 de miliarde de stele. Constelaþiile sunt grupãri mici de stele.

Fig. 1 Sistemul Solar

SPAŢIUL GEOGRAFIC

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI8

Discutaţi în grupDouã ºtiri de senzaþie (prima confirmatã, iar a doua în curs de confirmare) au atras atenþia la începutullunii august 2005: lansarea de cãtre NASA a unui satelit artificial pentru a se ciocni cu un meteorit ºidescoperirea celei de-a zecea planete a Sistemului Solar, planetã care se pare cã se va numi Xena.

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

Universul și Sistemul Solar 1

Universul ºi Sistemul Solarªtiu Mã intereseazã

Page 9: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Descoperă!1. Cu ajutorul atlasului geografic, aflã denumirile planetelor Sistemului Solar. Notezã-le în caiet, în

ordinea depãrtãrii faþã de Soare.

2. Consultã diferite surse ºi aflã informaþii despre constelaþii. Noteazã în caiet denumiri deconstelaþii.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 9

Știaţi că…• Cometele (stele cu coadã) sunt corpuri cosmice alcãtuite dintr-un

nucleu de praf ºi gaze îngheþate ºi o coadã gazoasã lungã demilioane de kilometri (fig. 2). Pânã în prezent se cunosc peste700 de comete.

• Meteoriþii sunt fragmente de corpuri cosmice care cad pesuprafaþa altor corpuri cosmice (fig. 3). Sunt alcãtuiþi în generaldin fier, siliciu, nichel. Datoritã frecãrii cu aerul din atmosferã, seaprind ºi lasã o urmã luminoasã. Dimensiunile meteoriþilor suntde la câþiva milimetri pânã la blocuri de dimensiuni mari.

• Aproximativ 8 000 de stele sunt vizibile cu ochiul liber de pePãmânt. Pe cer vedem 88 de constelaþii.

• Cometa Halley vine în apropierea Pãmântului o datã la 76 de ani.Ultima datã a fost vizibilã în anul 1996.

• Soarele conþine peste 99,86% din masa întregului Sistem Solar.

• Dintre toate planetele, Venus (Luceafãrul) este cea maistrãlucitoare.

Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

1. De la care stea primim luminã ºi cãldurã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Planeta care parcurge cel mai repede drumul în jurul Soarelui este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,iar cea care îl parcurge în timpul cel mai lung este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Universul poate fi vãzut cu ochiul liber? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Ce s-ar întâmpla pe Pãmânt dacã Soarele nu ar mai produce energie ºi luminã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Fig. 2

Fig. 3

AplicaţieFolosind atlasul geografic general ºi alte surse de informare,completaþi spaþiile libere de mai jos:Planeta cea mai apropiatã de Soare este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,iar cea mai îndepãrtatã este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Cele mai mari patru planete, în ordine descrescãtoare, sunt . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Cea mai micã planetã este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,iar cea mai mare este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PlanetãSoareSistem SolarUnivers

Cuvinte-cheie

Page 10: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

SPAŢIUL GEOGRAFIC

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI10

Discutaţi în grupIntuitiv, cu toþii ºtim cã existã aer ºi apã, lunã ºi soare, zi ºi noapte, anotimpuri, datoritã faptuluicã trãim pe planeta Pãmânt. Chiar dacã ni se pare normal, toate acestea au dus la apariþia ºiexistenþa vieþii pe Pãmânt ºi pot fi explicate.

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

Pământul – planeta noastră 2

Pãmântªtiu Mã intereseazã

Completeazã tabelul pe caiet.

Reţine!Pãmântul este a treia planetã a Sistemului Solar, ca distanþã faþãde Soare, fiind supranumitã „Planeta albastrã” (fig. 1).

Planeta noastrã are forma unei sfere cu o structurã asemãnãtoareunei piersici: nucleu (sâmburele), manta (miezul) ºi scoarþaterestrã (coaja).

Pãmântul are urmãtoarele înveliºuri:– litosfera – înveliºul solid;– atmosfera – înveliºul de aer;– hidrosfera – înveliºul de apã;– biosfera – înveliºul viu (plante, animale ºi om).

Polii sunt douã puncte imaginare opuse, situate acolo unde axaPãmântului strãpunge suprafaþa terestrã. Axa este linia imaginarãînclinatã care uneºte cei doi poli; ea trece prin centrul Pãmântului.Paralelele sunt linii imaginare paralele cu Ecuatorul. Meridianelesunt jumãtãþi de cerc care unesc Polul Nord de Polul Sud.

Pãmântul se aflã într-o continuã miºcare: una de rotaþie, în jurulaxei sale, ºi una de revoluþie, în jurul Soarelui.

1. Miºcarea de rotaþie a Pãmântului se face în jurul axei sale în 24de ore (o zi), dinspre vest spre est; noi avem impresia falsã cãSoarele rãsare ºi apune. Aceastã miºcare are urmãtoareleconsecinþe:

– turtirea la cei doi poli ºi bombarea la ecuator;– alternanþa zi-noapte (fig. 2);– diferenþa de temperaturã între zi ºi noapte;– modificarea orei pe glob.

Fig. 1 Pãmântul

Fig. 2.

Page 11: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

2. Miºcarea de revoluþie este miºcarea pe care Pãmântul oefectueazã în jurul Soarelui, dinspre vest spre est, într-un an(365 de zile ºi 6 ore), pe un traseu numit orbitã. OrbitaPãmântului se numeºte elipsã ºi semãnã cu un ou. Aceastãmiºcare are urmãtoarele consecinþe:

– formarea anotimpurilor (fig. 3);– formarea zonelor de climã;– existenþa echinocþiilor ºi solstiþiilor.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 11

Fig. 3.

Descoperă!1. Cu ajutorul unei veioze ºi a unei mingi, simuleazã miºcarea de rotaþie a Pãmântului.2. Analizeazã schiþa din figura 3 ºi explicã formarea anotimpurilor.3. Pe globul geografic, descoperã ºi noteazã în caiet denumirile principalelor paralele.4. Consultã diferite surse ºi aflã informaþii despre solstiþii ºi echinocþii. Prezintã-le colegilor.

Știaţi că…• Luna, singurul satelit natural al Pãmântului (planeta care se învârte în jurul Pãmântului), parcurge

un drum complet în jurul acestuia în 27 de zile ºi 32 de minute.• Pãmântul are o forþã de atracþie, numitã atracþie gravitaþionalã, care se exercitã asupra tuturor

corpurilor de pe planetã; datoritã acesteia, existã înveliºul atmosferic în jurul planetei noastre.• Suprafaþa exterioarã a Pãmântului este solidã ºi are o întindere de 510 mil. km2, din care 71 % este

acoperitã de oceane ºi 29 % de continente.• Solstiþiul de varã este cea mai lungã zi a emisferei nordice, iar solstiþiul de iarnã, a

emisferei sudice.

Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

1. De ce orice corp aruncat în sus cade? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Câþi poli existã? Care sunt aceºtia? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. În ordinea depãrtãrii de Soare, Pãmântul este a . . . . . . . . . . . . planetã. Unicitatea planetei noastreîn Sistemul Solar constã în faptul cã este singura pe care existã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Pãmântul efectueazã în acelaºi timp miºcarea de rotaþie ºi miºcarea de revoluþie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaţie1. Cu ajutorul globului geografic, delimitaþi zonele de cãldurã.2. Indicaþi pe globul geografic care este poziþia României faþã de

Ecuator ºi faþã de primul meridian. Forþã de atracþieMiºcare de rotaþieMiºcaree de revoluþieEchinocþiu, solstiþiu.

Cuvinte-cheie

Page 12: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

SPAŢIUL GEOGRAFIC

Ora pe glob 3

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI12

Discutaţi în grupCeasul indicã ora 10. Ne-am gândit sã îl sunãm pe prietenul nostrudin Canada. Telefonul sunã îndelung ºi ne rãspunde o vocesomnoroasã. E clar cã l-am trezit din somn. Am greºit cu ceva?L-am deranjat pe prietenul nostru?

Ora pe globªtiu Mã intereseazã

Completeazã tabelul pe caiet.

Reţine!Variaþia orei pe glob este una dintre urmãrile miºcãrii de rotaþiepe care o executã Pãmântul în jurul axei polilor.

În timp de 24 de ore, cât Pãmântul efectueazã o miºcare derotaþie, orice punct, situat pe orice paralelã, are o miºcare derotaþie de 360°. Dacã într-o parte a Pãmântului este noapte, iar încealaltã zi înseamnã cã nici ora nu poate fi aceeaºi peste tot.

În funcþie de iluminarea Pãmântului de cãtre Soare, fiecare punctde pe glob trece în timpul unei zile ºi al unei nopþi prinmomentele de rãsãrit, amiazã, apus ºi noapte.

Împãrþind cele 360° la 24 de ore (durata miºcãrii de rotaþie), seobþine pentru fiecare orã de miºcare a Pãmântului o distanþã de15° longitudine. Aceastã distanþã se numeºte fus orar.

Primul fus orar cuprinde 7° 30' longitudine vesticã ºi 7° 30'longitudine esticã. Se considerã ora 12 atunci când meridianuldin mijlocul unui fus orar se aflã în dreptul Soarelui la amiazã.Toate localitãþile din acel fus orar au aceeaºi orã oficialã.

Dacã urmãrim harta fuselor orare, observãm cã la vest de linia deschimbare a datei, în emisfera esticã, ziua este pe sfârºit, pe cândla est de meridianul de 180°, în emisfera vesticã, ziua este laînceputul ei.

Page 13: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Descoperă!1. Cu ajutorul atlasului geografic, descoperã în ce fus orar se aflã

România.2. Calculeazã în câte fuse orare este împãrþitã suprafaþa Pãmântului.3. Spune-le colegilor cum se mai numeºte meridianul de 0°.4. Identificã cel puþin trei þãri al cãror teritoriu se extinde pe mai

multe fuse orare.5. Acasã, în cada de baie, lasã apa sã curgã ºi observã în ce direcþie

se roteºte ea în momentul scurgerii.

Știaţi că…• Meridianul de 180° (opus meridianului de 0°) este considerat ca

linie internaþionalã de schimbare a datei. Spre vest de acestmeridian ne afãm cu o zi în urmã, iar spre est de acest meridiansuntem cu o zi înainte.

• La fiecare 29 de zile ºi 12 ore, pe cer apare Luna nouã.• Dacã la Bucureºti este ora 12, în fusul orar urmãtor, situat la

rãsãrit de þara noastrã, va fi ora 13, deoarece acest fus orar a fostîn dreptul Soarelui la amiazã mai devreme. În fusul orar urmãtor,situat la vest, va fi ora 11.

• S-a constatat cã apele curgãtoare, curenþii oceanici se abat spredreapta în emisfera nordicã ºi spre stânga în emisfera sudicã.Cauza se regãseºte în diferenþa dintre vitezele de rotaþie apunctelor de pe glob (Forþa lui Coriolis). (fig. 1)

Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

1. Câte grade de longitudine esticã ºi vesticã sunt în primul fus orar? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Ce valoare are meridianul opus meridianului de 0°? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Care este viteza de rotaþie a polilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Dacã la Bucureºti este ora 12, ce orã este în fiecare dintre oraºeleNew York, San Francisco, Tokio, Moscova, Buenos Aires? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5. Între ce date emisfera nordicã este cel mai bine încãlzitã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

AplicaţieÎnvârtiþi un glob geografic de la vest spre est ºi trasaþi în acelaºitimp o linie dreaptã de la Polul Nord spre Ecuator. Veþi constatacã linia se abate spre dreapta. Gãsiþi, pe harta fizicã a lumii,fluvii ale cãror direcþii sã argumenteze teoria lui Coriolis.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 13

Fig. 1 Forþa lui Coriolis

Fus orarForþa lui Coriolis

Cuvinte-cheie

Page 14: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

TITLUL CAPITOLULUI

Evaluare capitol I

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI14

1. Planetele sunt mai mici decât stelele. Adevãrat/Fals

2. Luna este singurul satelit natural al Pãmântului. Adevãrat/Fals

3. Meridianul de 0°(Greenwich) trece prin:a. ultimul fus orarb. primul fus orarc. al 10-lea fus orar

4. Sistemul solar cuprinde în centru . . . . . . . . . . . . . . . . în jurul cãruia se rotesc un numãr de nouã . . . . . . . . . . . . . . . .

5. Planeta Pãmânt este situatã în: galaxia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , în sistemul . . . . . . . . . . . . . . . . între planetele . . . . . . . . . . . . . . . . ºi . . . . . . . . . . . . . . . .

6. România este situatã la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . distanþei dintre ecuator ºi Polul Nord.

7. Cãlãtorii care trec dintr-un fus orar în altul, dacã merg spre apus dau ceasul . . . . . . . . . . . . . . . . . .cu o orã, iar dacã merg spre rãsãrit dau ceasul . . . . . . . . . . . . . . . . cu o orã, pentru fiecare fus orarstrãbãtut.

8. Din ce cauzã este important Soarele pentru Pãmânt? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9. Ce se înþelege prin latitudine? Dar prin longitudine? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

10. Enumeraþi planetele Sistemului solar, în ordinea depãrtãrii de Soare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

11. Enumeraþi cel puþin trei caracteristici care diferenþiazã Pãmântul de Soare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

12. Cum anume determinã miºcarea de revoluþie formarea anotimpurilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

13. Cum a influenþat miºcarea de rotaþie, succesiunea zilelor ºi a nopþilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

14. Cum se numeºte paralela notatã cu 23° 30’ latitudine nordicã? Dar paralela notatã cu 23° 30’latitudine sudicã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

15. Calculaþi ce orã este în capitala Suediei, Stockholm, ºtiind cã aceasta se aflã în primul fus orar lavest de fusul orar al României; la Bucureºti este ora 10. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Page 15: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Reprezentări ale suprafeţei Pământului II

Lecţiile incluse în acest capitol sunt:

1. Globul geografic;

2. Harta geografică;

3. Schiţa geografică.

Studiul acestor lecţii te va ajuta să înţelegeţi necesitatearedării suprafeţei Terrei, semnificaţia paralelelor și ameridianelor, modul de citire și interpretare a unei hărţi sau aunei schiţe. De asemenea, vei învăţa să transformi distanţelemarcate pe hartă în teren.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 15

Page 16: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

REPREZENTĂRI ALE SUPRAFEŢEI PĂMÂNTULUI

Globul geografic 1

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI16

Discutaţi în grupDintotdeauna, omul a dorit sã ºtie ce se aflã dincolo de orizontul local (mai departe de liniaorizontului). Aceastã curiozitate fireascã s-a concretizat prin elaborarea unor mijloace dereprezentare a suprafeþei Pãmântului: globul geografic ºi harta.

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

Globul geograficªtiu Mã intereseazã

Completeazã tabelul pe caiet.

Reţine!Reprezentarea suprafeþei Pãmântului se poate reda cu ajutorulglobului geografic ºi al hãrþii geografice.

Globul geografic este o reprezentare realã, micºoratã ºi exactã aPãmântului. Informaþiile furnizate sunt însã cu caracter general ºinu oferã elemente amãnunþite, de detaliu. Pentru a afla maimulte informaþii despre o anumitã suprafaþã, este necesarã harta.

Globurile geografice, în funcþie de conþinut, pot fi: fizice ºi politice.– Pe globul geografic fizic sunt reprezentate oceanele, mãrile

ºi continentele – cu formele de relief, marile fluvii, marilelacuri ºi cele mai importante oraºe.

– Pe globul geografic politic sunt reprezentate statele lumii,capitalele acestora ºi marile oraºe.

Globul geografic are trasate o serie de linii care ajutã la orientare;acestea se numesc paralele ºi meridiane. (fig. 1) Paralelele ºimeridianele sunt linii imaginare.

Paralelele au formã de cerc. La distanþã egalã, între cei doi poli,se gãseºte Ecuatorul, care împarte Pãmântul în douã pãrþi egalenumite emisfere, emisfera nordicã ºi emisfera sudicã. Ecuatoruleste un cerc împãrþit în 360 de pãrþi egale numite grade. Cercuriledispuse paralel cu Ecuatorul se numesc paralele. Distanþa pe globse mãsoarã în grade. Distanþa, mãsuratã în grade, de la Ecuatorspre poli se numeºte latitudine. Paralelele se numãrã din grad îngrad spre nord ºi spre sud. Principalele paralele, situate ladistanþe egale faþã de Ecuator sunt: tropicele, de nord ºi de sud(23° 30'), ºi cercurile polare, de nord ºi de sud (66° 30').

Meridianele sunt jumãtãþi de cerc care unesc Polul Nord cu PolulSud. Cel mai important meridian este meridianul zero, numit

Fig.1. Globul terestru

Page 17: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

primul meridian, care trece pe la Greenwich, lângã Londra, ºi este notat cu 0°. Meridianul opusmeridianului zero este cel de 180° care a fost numit antemeridian. Cercul format de aceste douãmeridiane împarte Pãmântul în douã emisfere, emisfera esticã ºi emisfera vesticã. Distanþa,mãsuratã în grade, de la primul meridian spre est sau spre vest se numeºte longitudine.

Descoperă!1. Gãseºte în atlas localitãþile cu urmãtoarele coordonate:

a. 44° 25' lat. N ºi 26° 6' long. E;b. 22° lat. S ºi 43° 15' long. V;c. 30° lat. N ºi 30° long. E.

2. Care sunt coordonatele geografice care definesc poziþia pe glob a României?

3. Gãseºte în atlas coordonatele geografice ale oraºelor: Paris, Moscova, New York, Londra, Bucureºtiºi ale localitãþii tale.

Știaţi că…• Paralelele ºi meridianele ne ajutã la localizarea oricãror elemente de pe glob. Latitudinea ºi

longitudinea se numesc coordonate geografice.• Primul glob geografic a fost construit în anul 150 î.Hr. de cãtre învãþatul grec Crates din Mallos.• Lungimea Ecuatorului este de 40 076 km, calculatã pentru prima datã în anul 240 î.Hr. de cãtre

filosoful grec Eratostene.• Cu ajutorul globului geografic putem explica forma sfericã a Pãmântului, înclinarea axei sale,

conturul continentelor ºi al oceanelor, miºcarea de rotaþie a Pãmântului ºi orientarea pe glob.

Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

1. La ce ne ajutã coordonatele geografice? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Paralelele au lungimi egale? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Faþã de primul meridian, în ce emisferã este situatã România? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Care este importanþa globului geografic? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 17

AplicaţieCu ajutorul globului geografic sau a hãrþii fizice a Pãmântului:

– identificaþi continentele ºi oceanele traversate de cãtreprimul meridian;

– identificaþi paralelele ºi meridianele importante din Africa;– localizaþi pe globul geografic coordonatele geografice ale

oraºelor Kiev (Ucraina), Praga (Cehia) ºi New Orleans(S.U.A.).

Glob geograficEcuatorParaleleMeridianeCoordonate geografice

Cuvinte-cheie

Page 18: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

REPREZENTĂRI ALE SUPRAFEŢEI PĂMÂNTULUI

Harta geografică 2

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI18

Discutaţi în grupMulþi dintre cei care se rãtãcesc se gândesc, în prima fazã: „Ce bine era dacã aveam o hartã…”Ce este o hartã? La ce ne poate folosi? Ce informaþii ne poate furniza o hartã?

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

Harta geograficãªtiu Mã intereseazã

Completeazã tabelul pe caiet.

Reţine!Harta geograficã este o reprezentare în plan, aproximativã,micºoratã ºi convenþionalã a suprafeþei terestre. Orice hartãtrebuie sã cuprindã titlul, scara ºi legenda.

Obligatoriu, harta trebuie sã aibã notat titlul. Acesta se noteazãîntotdeauna în partea de sus a hãrþii. Titlul exprimã foarte clarconþinutul hãrþii.

Pe fiecare hartã este scris, sub formã de fracþie, de câte ori a fostmicºoratã suprafaþa din naturã pentru a încãpea pe hartã. Aceastaeste scara hãrþii. Precizia hãrþii este datã de scara de proporþie.O hartã la o scarã mai micã este mai exactã, are mai multedetalii. Cele mai precise hãrþi sunt planurile (scara este cuprinsãîntre 1:1 ºi 1:5 000).

Hai sã calculãm! Dacã pe hartã este scris 1:25 000, atuncinumãrãtorul (cifra 1) indicã 1 cm lungime pe hartã, iar numitorul(numãrul 25 000) indicã 25 000 cm sau 250 m lungime pe teren.Odatã cunoscutã scara hãrþii, putem calcula ºi efectua o serie demãsurãtori concrete, legate de elementele redate pe aceasta:distanþe, altitudini, adâncimi.

Pentru ca o hartã sã poatã fi cititã ºi descifratã, ea trebuie sãconþinã o legendã. Legenda cuprinde explicaþia tuturor semnelorde pe hartã. De obicei, aceasta este plasatã într-un chenar, într-omargine a hãrþii. Semnele de pe hartã indicã diferite elementenaturale ºi antropice (create de om).

Hãrþile se împart în douã mari categorii: fizice ºi politice. Hãrþile fizice redau elementele naturale – munþi, dealuri, câmpii,râuri, lacuri, defilee etc. Hãrþile politice redau statele, capitalele ºi oraºele importante.

Page 19: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Formele de relief ale uscatului ºi adâncimile sunt reprezentate cu ajutorul culorilor ºi al curbelorde nivel. Curbele de nivel sunt liniile care unesc puncte cu aceeaºi înãlþime sau adâncime. Întrecurbele de nivel se coloreazã diferit.

Descoperă!1. Consultã diverse surse ºi noteazã în caiet trei titluri de hãrþi.2. Exemplu de mãsurare: Procedeul benzii de hârtie. Capãtul unei benzi înguste de hârtie se aplicã

pe unul dintre capetele liniei de mãsurat, pânã la prima inflexiune. Se marcheazã un semn pebandã, apoi se continuã aplicarea benzii pe linia curbã. Când se schimbã direcþia, se face un semn.La finalul mãsurãtorii, banda de hârtie se suprapune pe rigla gradatã ºi se mãsoarã lungimea ei(cm). Pentru a calcula lungimea realã din teren, se utilizeazã scara hãrþii. Locul benzii de hârtiepoate fi luat de o bucatã de aþã umezitã.

3. Descifreazã principalele semne convenþionale de pe o hartã.4. Cu ce culori sunt redate pe hartã munþii, dealurile, câmpiile ºi râurile?

Știaţi că…• Prima hartã, o tãbliþã din lut, dateazã din 2250 î.Hr.• Prima hartã a þãrii noastre, apãrutã la Braºov în anul 1542, a fost executatã de cãtre cãrturarul

Ion Honterus.• Hãrþile sunt revizuite permanent, pentru a reflecta schimbãrile care au loc (drumuri noi, clãdiri

noi, demolãri de clãdiri etc.).• Hãrþile de teren, numite ºi hãrþi topografice, au scãri de la 1:20 000 pânã la 1:200 000 ºi sunt

folosite de specialiºti pentru cercetãri pe teren.• Hãrþile colorate utilizeazã nuanþe ale unei culori. Nuanþele mai închise indicã niveluri ridicate. De

exemplu, cu cât altitudinea creºte, cu atât culoarea moro se închide.• O colecþie de hãrþi, grafice ºi planºe formeazã un atlas geografic; acesta este un material

documentar, uºor de consultat, care furnizeazã o paletã largã de informaþii geografice.

Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

1. Care sunt elementele pe care o hartã trebuie sã le conþinã în mod obligatoriu pentru a putea fi cititã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Cum se calculeazã scara hãrþii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Ce semnificaþie au culorile pe hartã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Ce redã o hartã politicã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 19

HartãScarã de proporþieSemne convenþionaleCurbã de nivel.

Cuvinte-cheie

Aplicaţie1. Cu ajutorul unei fâºii de hârtie ºi a unei rigle, vom mãsura pe

hartã lungimea unui râu sau distanþa pe care o parcurgem zilnicde acasã pânã la ºcoalã.

2. Folosind hãrþile din sala de clasã, identificaþi drumuri, cãi ferate,gospodãrii, râuri, lacuri, pãduri, munþi, aºezãri etc.

3. Calculaþi pe hartã distanþa între douã localitãþi pe un drum.4. Cu ajutorul unei hãrþi turistice, calculaþi pe hartã distanþa între

douã obiective, pe un traseu turistic prezentat.

Page 20: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Descoperă!De exemplu, în fig. 1 este prezentatã schiþa traseului unei peºteri; aceasta ne permite foarte uºoraflarea unor informaþii importante despre distanþele de parcurs din interiorul ei. La fel, putemelabora schiþe pentru a reprezenta un munte, profilul transversal (secþiunea) al unei vãi, circuitulapei în naturã, traseul unei cãi ferate sau al unui drum etc.

În fig. 2 sunt reprezentate, sub formã de schiþã, traseele turistice din Munþii Ceahlãu. Schiþa estefoarte sugestivã deoarece, din punct de vedere turistic, ne informeazã cu privire la poziþia bazelorde cazare existente, cãile de acces (drumurile ºi traseele turistice), localitãþile de plecare spreaceºti munþi. Un lucru foarte important îl reprezintã faptul cã aceastã schiþã este orientatã (sãgeatane indicã nordul).

REPREZENTĂRI ALE SUPRAFEŢEI PĂMÂNTULUI

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI20

Discutaţi în grupTâmplarul a venit sã ne confecþioneze o mobilã de bucãtãrie. Ne-a întrebat ce dorim sã conþinãaceasta. Apoi, pe o foaie de hârtie, a început sã facã cu creionul un desen; privindu-l, ne-am pututface o idee despre cum va arãta mobila noastrã. Televizorul s-a defectat. Am mers cu el ladepanator. Acesta, înainte de a-l repara, a consultat o schiþã a modelului respectiv de televizor.Puteþi da ºi voi exemple de schiþe pe care le-aþi vãzut?

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

Schiţa geografică 3

Schiþa geograficãªtiu Mã intereseazã

Completeazã tabelul pe caiet.

Reţine!Schiþa este un desen sumar care reprezintã o imagine aproximativãºi simplificatã a unui element, fenomen sau proces geografic; eaeste o reprezentare graficã a principalelor elemente din teren.

Este foarte sugestivã, uºor de realizat ºi de înþeles, deoareceprezintã în mod generalizat principalele caracteristici ale unuielement, fenomen sau proces geografic. Schiþa nu cuprindeinformaþii de detaliu; acesta este un mare avantaj, pentru cã nuîncarcã reprezentarea cu informaþii mai puþin relevante.

Schiþa se face cu creionul, pentru ca eventualele modificãri sãpoatã fi ºterse ºi corectate.

La ºcoalã, pe tablã, la orele de geografie se foloseºte frecventschiþa geograficã. Cu ajutorul acesteia, profesorul încearcã sãgeneralizeze informaþiile ºi sã se facã uºor înþeles. Fig. 1 Traseu peºterã

Page 21: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Știaţi că…• Cele mai vechi schiþe au fost descoperite în peºteri; ele prezintã animale.• Schiþa geograficã este o reprezentare simplificatã a elementelor geografice.

Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

1. Ce este schiþa geograficã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Elaboreazã o schiþã a ºcolii în care înveþi.3. Care sunt avantajele schiþei geografice?

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 21

Fig. 2 Traseu Munþii Ceahlãu

Schiþa geograficã. Traseu.

Cuvinte-cheie

AplicaţieCu ajutorul schiþei din figura 2 stabiliþi:

– care este cabana cea mai esticã;– câte trasee turistice sunt marcate;– care este altitudinea maximã din Munþii Ceahlãu;– cum se numeºte singura staþiune turisticã;– ce cabane uneºte marcajul cu triunghi;– distanþa dintre localitatea Neagra ºi Cabana Izvorul

Muntelui.

Page 22: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

REPREZENTĂRI ALE SUPRAFEŢEI PĂMÂNTULUI

Evaluare capitol II

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI22

1. Meridianele au lungimi egale? Da/Nu

2. Fiecare emisferã are câte:a. 45 de paraleleb. 90 de paralelec. 30 de paralele

3. Ce culoare predominã pe globul terestru?a. verdeb. maroc. albastru

4. Latitudinea este distanþa mãsuratã în grade de la . . . . . . . . . . . . . . . . spre nord sau spre sud;longitudinea este distanþa spre est sau spre vest, plecând de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5. România se aflã la intersecþia paralelei de 45° latitudine . . . . . . . . . . . . . . . . cu meridianul de 25°longitudine . . . . . . . . . . . . . . . .

6. Definiþi globul geografic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7. Enumeraþi continentele ºi oceanele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

8. Definiþi harta. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9. Calculaþi distanþa din teren pentru 1 cm de pe hartã, la o hartã care are scara 1: 200.000.

10. Calculaþi lungimea pe hartã pentru un drum care în teren are 500 m; scara hãrþii este 1 : 25 000.

11. Cum puteþi calcula distanþa de la garã la locuinþa prietenei voastre? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

12. Elaboraþi o schiþã cu principalele obiecte din sala de clasã.

Page 23: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Mijloace de orientare în spaţiu și timp III

Prima lecţie a acestui capitol, „Mijloace naturale de orientare”,prezintă o serie de elemente naturale care ne pot „ghida” înteren în situaţii problemă.

A doua lecţie, „Mijloace artificiale de orientare”, are încentrul atenţiei busola; aceasta este descrisă și se explicădetaliat modul ei de utilizare.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 23

Page 24: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI24

MIJLOACE DE ORIENTARE ÎN SPAŢIU ȘI TIMP

Mijloace naturale de orientare 1

Discutaţi în grupÎn nopþile senine, pe bolta înstelatã se pot vedea douã constelaþii cunoscute sub numele deCarul Mic ºi Carul Mare. Acestea erau, încã din cele mai vechi timpuri, repere foarte importantepentru navigatori. Natura, prin elementele sale, ne oferã mai multe posibilitãþi pentru a ne orienta.ªtiþi care stea ne indicã nordul?

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

Mijloacele naturale de orientareªtiu Mã intereseazã

Completeazã tabelul pe caiet.

Reţine!Orientarea înseamnã sã stabileºti poziþia locului în care eºti, alocului în care doreºti sã mergi ºi direcþia de mers, faþã de punctelecardinale. Punctele cardinale sunt puncte dupã care ne orientãm.

Pe hartã, nordul este în partea de sus, sudul în partea de jos,estul în dreapta, vestul spre stânga.

Mijloacele naturale de orientare pot fi: corpurile cereºti (soare,stele), vieþuitoarele (plante ºi animale) ºi semnele naturale.

Soarele rãsare aproximativ la est ºi apune la vest. Între orele 6-6,30Soarele este spre est, între 12-12,30 – spre sud, iar între 18-18,30 –spre vest.

Tot cu ajutorul Soarelui, în zilele senine se poate determinadirecþia nord–sud, prin urmãtoarele metode:

– Dacã ai un ceas, la ora 12, umbra unui copac sau a unuibãþ vertical va indica direcþia nord–sud. Capãtul umbrei dela baza bãþului sau a copacului indicã sudul.

– Tot cu ajutorul ceasului, îndreaptã vârful limbii scurte spreSoare. Pentru uºurarea operaþiei, pune pe geamul ceasuluiun fir de iarbã sau un pai, aliniat deasupra limbii scurte.Mijlocul unghiului format de limba scurtã ºi ora 12 acadranului (bisectoarea) indicã sudul.

Stelele sunt un bun reper de orientare noaptea. În emisferanordicã, Steaua Polarã indicã nordul. Pentru a o identifica,trebuie gãsit Carul Mare (fig. 1). În prelungirea osiei din spate,determinatã de cele douã stele mai depãrtate de oiºtea carului, segãseºte o stea mai luminoasã – Steaua Polarã –, care este primastea din oiºtea Carului Mic.

Fig. 1 Constelaþia Carul Mare

Fig. 2 Luna plinã

Page 25: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Luna plinã indicã estul la ora 18, sudul la ora 24 ºi vestul la ora 6 (fig. 2).

Orientarea în pãdure se poate face cu ajutorul unor repere naturale. Când vremea se încãlzeºte,zãpada începe sã se topeascã mai întâi în pãrþile orientate spre sud.

Ierburile ºi florile sunt mai rare ºi mai puþin dezvoltate spre nord.

Arborii izolaþi au coroanã mai bogatã spre sud. Toþi arborii de foioase au coaja mai groasã sprenord. Cele mai mari scurgeri de rãºinã pe trunchiurile coniferelor (molizi, brazi, pini) sunt spresud. Pe o buturugã, distanþa dintre inele este mai micã spre nord ºi mai mare spre sud.

Furnicile îºi construiesc, de regulã, muºuroaiele înspre sud. Intrarea în muºuroiul de furnici esteaºezatã spre sud. Intrãrile ºi ieºirile din pãmânt ale muºuroaielor de cârtiþã sunt orientate spre nord.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 25

Descoperă!1. Pe figura alãturatã, marcheazã punctele cardinale ºi

intercardinale.2. Înfige vertical un bãþ pe un teren neted. Marcheazã pe sol, începând

de dimineaþã de la ora 8 pânã la ora 15, poziþia umbrei fãcute devârful bãþului la fiecare orã. La sfârºitul zilei, trage o linie care sãuneascã toate marcajele; ea va arãta direcþia est–vest. Perpendicularacare uneºte baza bãþului cu linia est–vest, indicã direcþia nord–sud.Capãtul dinspre baza bãþului al liniei nord-sud aratã sudul.

Știaţi că…• Punctele cardinale mai sunt cunoscute ºi sub denumirile de miazãnoapte, miazãzi, rãsãrit ºi apus.

Figura care consemneazã punctele cardinale ºi intercardinale se numeºte roza vânturilor.• Muºuroiul de furnici este mai abrupt spre nord ºi mai aplatizat spre sud. Intrarea în muºuroiul de

furnici este spre sud.• Babilonienii au fost primii care au elaborat o hartã a cerului.• Suprafaþa stâncilor izolate, aflate în locuri mai golaºe, are întotdeauna pe partea îndreptatã spre

nord muºchi ºi licheni. ªi pe trunchiurile copacilor, aceºtia sunt tot spre nord. Sub pietre,pãmântul este mai umed în partea dinspre nord ºi mai uscat spre sud.

Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

1. Este ora 6.15. Ce punct cardinal ne indicã Soarele? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Ce avantaje sunt dacã fereastra este orientatã spre sud? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Ce punct cardinal ne indicã Steaua Polarã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Ce metode de orientare cunoºti? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Roza vânturilor, Carul MicCarul Mare, Steaua Polarã.

Cuvinte-cheieAplicaţie1. Pe harta României, urmãreºte pe ce direcþie curg urmãtoarele

râuri: Mureº, Prut, Olt, Ialomiþa ºi Bega.2. Foloseºte harta României ºi localizeazã, cu ajutorul punctelor

cardinale, urmãtoarele oraºe: Suceava, Satu-Mare ºi Reºiþa.

Page 26: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

MIJLOACE DE ORIENTARE ÎN SPAŢIU ȘI TIMP

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI26

Discutaţi în grupBusola este instrumentul cu ajutorul cãruia ne putem orienta cu o precizie mult mai mare încomparaþie cu mijloacele naturale. Mai nou, orientarea cu ajutorul GPS este cea mai exactã. Înaceastã lecþie vom învãþa cum ne orientãm cu ajutorul instrumentelor inventate de om.

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

Mijloace artificiale de orientare 2

Completeazã tabelul pe caiet.

Reţine!Busola este folositã în navigaþia maritimã sau aerianã, înexplorarea unor þinuturi necunoscute, în excursii etc.

Busola este un instrument alcãtuit dintr-un cadran ºi un acmagnetic mobil, care indicã nordul (fig.1); ea are urmãtoarelecaracteristici tehnice: acul magnetic este într-un lichid care-iamortizeazã vibraþiile; are cadranul marcat în grade; vizorul (cucare se þintesc punctele de reper) este rabatabil; carcasa are omuchie dreaptã, paralelã cu axa vizorului.

Cum identifici locul în care te afli, cu ajutorul busolei?– Urcã-te pe o înãlþime (un deal, o stâncã, un copac, un

acoperiº) de pe care sã poþi vedea o suprafaþã marede teren;

– Orientezã harta (nordul hãrþii spre nordul geografic) cuajutorul busolei;

– Alege în teren douã puncte de reper vizibile, cât maiimportante: localitãþi, vârfuri de munte, lacuri etc.;punctele de reper sã fie amplasate astfel încât cele douãdirecþii, faþã de locul în care te afli, sã formeze un unghi deaproximativ 90°;

– Identificã cele douã puncte pe hartã;– Þinteºte prin vizorul busolei primul punct de reper ºi

mãsoarã unghiul format de aceastã direcþie cu nordul (senumeºte azimut);

– Traseazã cu creionul pe hartã o linie care trece prin primulpunct de reper ºi are înclinarea faþã de direcþia nord-sudegalã cu valoarea azimutului;

– Repetã ultimele manevre ºi pentru al doilea punctde reper;

– La intersecþia celor douã linii trasate pe hartã este locul încare te afli.

Mijloace artificiale de orientareªtiu Mã intereseazã

Fig. 1 Busolã

Page 27: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Aparatura portabilã de poziþionare GPS (Global Positioning System)(fig. 2) se bazeazã pe un sistem de sateliþi (artificiali) puºi gratuit ladispoziþia noastrã. Pe ecranul unui mic aparat special de emisie-recepþie (cu greutate de pânã la 300 g), alimentat de la baterii, sepoate afla, oriunde pe glob, zi ºi noapte, poziþia geograficã(latitudine ºi longitudine), altitudinea, direcþia punctelor cardinalenord-sud.

Unele aparate GPS, mai performante, ne prezintã chiar ºi o hartãa zonei în care ne aflãm.

Descoperă!Pentru a verifica buna funcþionare a busolei, procedeazã în felulurmãtor: aºazã busola în poziþie orizontalã ºi, dupã ce aculmagnetic s-a oprit, apropie un obiect de fier. Observã cum aculbusolei se deplaseazã. Dupã îndepãrtarea obiectului de fier, dacãacul magnetic revine cu uºurinþã la aceeaºi gradaþie de unde afost miºcat înseamnã cã busola funcþioneazã.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 27

Fig. 2 GPS

Busola. Puncte cardinale. G. P. S.

Cuvinte cheie

Știaţi că…• Busola trebuie feritã în timpul lucrului de apropierea de obiecte de fier sau oþel, deoarece acestea

influenþeazã acul magnetic. De asemenea, nu trebuie sã se lucreze cu busola pe timp de furtunã cudescãrcãri electrice ºi nici în apropierea liniilor electrice de înaltã tensiune.

• Tehnologia GPS ne indicã poziþia geograficã cu o eroare de cel mult 50 m.

Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

1. Ce este busola? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Care este importanþa busolei pentru orientare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Ce este aparatura GPS? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

AplicaţieIeºi în afara localitãþii în care studiezi ºi, folosind busola,stabileºte punctele cardinale. Localizeazã câteva obiective maiimportante din localitate: biserica, ºcoala etc.

Page 28: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

MIJLOACE DE ORIENTARE ÎN SPAŢIU ȘI TIMP

Evaluare capitol III

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI28

1. Soarele apune la:a. estb. sudc. vest

2. Prima stea din oiºtea Carului Mic se numeºte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Între nord ºi vest se aflã punctul intercardinal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Busola trebuie feritã în timpul lucrului de apropierea oricãrui obiect de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .sau. . . . . . . . . . . . . . . . , deoarece influenþeazã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5. Luna plinã indicã . . . . . . . . . . . . . . . . la ora 18, . . . . . . . . . . . . . . . . la ora 24 ºi vestul la ora 6.

6. Indicaþi prin sãgeþi corespondenþa dintre urmãtoarele elemente:Steua polarã EstRãsãritul SudIntrarea furnicilor în muºuroaie NordApusul soarelui Vest

7. Folosind o hartã geograficã, indicã localizarea geograficã a vecinilor þãrii noastre. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

8. Care este cea mai esticã localitate din Romania? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9. Numeºte trei mijloace naturale care sã indice nordul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

10. Enumeraþi mijloacele de orientare antropice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

11. Ce mijloace naturale de orientare cunoaºteþi? ªtiþi sã le folosiþi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

12. Explicaþi pe scurt modul de utilizare al busolei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

13. Ce informaþii pot fi furnizate de GPS? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Page 29: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Orientarea în spaţiu și timp IV

În acest capitol sunt prezentate două lecţii: „Orientarea cuajutorul materialelor cartografice” și „Orientarea în teren”.

În prima lecţie este descris modul de orientare cu ajutorulunei hărţi (cum o citim, cum facem corelaţii între hartă șielementele de pe teren etc.).

Orientarea în teren include mai multe repere (naturale sauantropice) care ne „ghidează” în lipsa unor hărţi sau schiţe.

Ești, de asemenea, sfătuit cum să te comporţi în cazul în carete rătăcești.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 29

Page 30: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

ORIENTAREA ÎN SPAŢIU ȘI TIMP

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI30

Discutaţi în grupDe regulã, turiºtii au o hartã cu ajutorul cãreia se orienteazã. Hãrþile, în marile oraºe, pot fi primitede la centre de informare turisticã. Aceste centre oferã ºi alte informaþii utile pentru vizitareaobiectivelor dorite. Ai folosit vreodatã o hartã turisticã? Cum ai folosit-o? A fost utilã? Cedificultãþi ai întâmpinat?

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

Orientarea cu ajutorul materialelor cartografice 1

Orientarea cu ajutorul hãrþii ºi a pictogramelorªtiu Mã intereseazã

Completeazã tabelul pe caiet.

Reţine!Am învãþat cã harta este o reprezentare în plan, micºoratã ºiaproximativã, a unei suprafeþe.

Sã presupunem cã suntem turiºti ºi vizitãm un mare oraº. Odatãajunºi în acel oraº, vom cãuta o hartã turisticã. Pentru a neorienta, trebuie sã ºtim unde ne aflãm ºi unde vrem sã ajungem.Pe hartã, stabilim obiectivele pe care dorim sã le vizitãm (muzee,teatre, catedrale, parcuri etc.) ºi localizãm poziþia acestora. Deasemenea, pentru o bunã organizare a timpului de caredispunem, stabilim ordinea în care acele obiective vor fi vizitate.

Fig. 1 Exemple de pictograme

pentru instituþii medicale

Vom avea în vedere permanent corespondenþa între elementele de pe hartã ºi cele din teren ºicãutãm variante pentru traseul cel mai scurt de urmat. Dacã totuºi avem probleme ºi ne rãtãcim,revenim la unul dintre reperele vizibile atât pe hartã, cât ºi pe teren.

În unele oraºe, pe lângã hartã, putem folosi ºi pictogramele sugestive care ne ghideazã spre diferiteobiective importante (exemplu: castel, bisericã, muzeu etc).

Dacã ne aflãm în mijlocul naturii ºi avem o hartã, vom localiza pe hartã poziþia noastrã din teren,cu ajutorul unor repere cât mai uºor vizibile. Dacã existã trasee turistice marcate ºi pe hartã, ºi peteren, atunci le urmãrim cu atenþie; dacã traseul marcat nu este ºi pe hartã, atunci, pe mãsurã ce nedeplasãm, îl vom schiþa cu creionul pe hartã. Dacã avem probleme de orientare, ne întoarcem lacel mai apropiat reper pe care îl cunoaºtem, fãrã sã intrãm în panicã.

Descoperă!1. Foloseºte o hartã turisticã; pentru a putea face corelaþii corecte între hartã ºi teren, este necesarã o

nordare (orientarea hãrþii spre nord) corectã a hãrþii.2. Consultã diferite surse ºi gãseºte cinci pictograme; prezintã-le ºi colegilor.3. Ce repere naturale ai alege dacã te-ai afla pe un traseu turistic montan? Noteazã-le în caiet.

Page 31: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Știaţi că…• Marile oraºe turistice au puncte de informare care vã distribuie gratuit hãrþi.• Este foarte important sã ne alegem repere importante, fixe (nu cu caracter mobil – autovehicul,

vapor etc.), înalte (sã fie vizibile ºi de la distanþã).• Unele hãrþi au notat print-o sãgeatã sau printr-un semn nordul, ºi acestea sunt orientate pentru a fi

uºor de folosit.• Pentru a proteja harta, este bine sã o introducem într-o husã din plastic. Harta nu trebuie

împachetatã laolaltã cu restul echipamentului, ci se pune separat în buzunar sau la piept.• Multe oraºe mari au schiþe simplificate, uºor de înþeles, pentru transportul în comun.

Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

1. În orientare, de ce nu ne alegem repere mobile (vehicul)? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Cum calculãm distanþa din teren, folosind harta? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Care sunt paºii pe care îi parcurgem pentru a ne orienta? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 31

OrientareHartãPictogrameReper.

Cuvinte cheieAplicaţiePe harta de mai jos, te gãseºti la intersecþia dintre strãzile Parisºi Rãsãritului;

– identificã ºi localizeazã acest punct;– care este traseul cel mai scurt pentru a ajunge la Teatru?– cum se numesc strãzile pe care le vei traversa pe

acest traseu?

Page 32: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

ORIENTAREA ÎN SPAŢIU ȘI TIMP

Orientarea în teren 2

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI32

Discutaţi în grupDe cele mai multe ori, pentru a ne orienta, nu dispunem de hartã, de busolã sau de alte mijloacecare sã ne ajute. Suntem nevoiþi sã ne descurcãm cu ceea ce existã în jurul nostru. Þi s-a întâmplatsã fii într-o asemenea situaþie? Cum te-ai descurcat? Ai ajuns la locul dorit sau ai renunþat? Ce þis-a pãrut cel mai greu?

Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

Orientarea în terenªtiu Mã intereseazã

Completeazã tabelul pe caiet.

Reţine!Orientarea liberã, fãrã hartã sau busolã, doar cu ajutorulelementelor din jurul nostru, se poate realiza atât în diferitelocuri naturale, cât ºi în localitãþi.

Dacã nu ai o hartã la tine, atunci e bine sã îþi schiþezi una.Deseneazã împrejurimile ºi semnele de reper mai îndepãrtate pecare le vezi sau le cunoºti. Completezi schiþa pe mãsurã ceînaintezi, ca sã nu ajungi sã te învârteºti în cerc.

Un reper important îl reprezintã bisericile. De exemplu, bisericileortodoxe au altarul orientat întotdeauna spre rãsãrit (est). Crucea depe bisericã indicã direcþia nord–sud. Bisericile catolice au altarulorientat spre vest; crucea de pe bisericã indicã tot direcþia nord–sud.

De asemenea, puteþi folosi ºi mijloace naturale de orientare:corpuri cereºti (Soare, Lunã, stele), vieþuitoare (plante ºi animale),semne naturale (stânci, pietre), descrise în capitolul anterior.

Se recomandã ca pentru aflarea, dar ºi pentru confirmarea,punctelor cardinale sã se foloseascã mai multe metode,nu doar una.

Important!Cum procedãm în cazul în care ne rãtãcim? Te-ai pierdut saute-ai izolat de grup ºi nu îi mai auzi pe ceilalþi?

– Nu te speria!– Opreºte-te ºi aºazã-te.– Gândeºte-te ºi aminteºte-þi ce ai fãcut, pe unde ai mers.– Marcheazã locul în care te afli.– Încearcã sã regãseºti poteca, drumul, linia sau direcþia

de mers.

Fig. 1 Bisericã ortodoxã

Fig. 2 Bisericã catolicã

Page 33: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Dacã nu ai reuºit sã te descurci, revino în locul pe care l-ai marcatºi pregãteºte-te sã înnoptezi acolo, înainte de lãsarea întunericului.Aprinde un foc, care sã facã ºi fum (pentru semnalizare). Nuconsuma energie cãutând drumul pe întuneric. Ziua, încearcã sãajungi într-un loc înalt (pe un deal, într-un copac etc.) ºi încearcãsã descoperi fumul pe care îl face focul de tabãrã al restuluigrupului. Deseneazã pe o bucatã de hârtie o hartã cu ceea ce veziîn jur. Niciodatã sã nu îþi închipui cã memoria reþine bine peisajul.Mergi pe drumul cel mai drept posibil spre un râu ºi coboarã înlungul acestuia; chiar ºi în zona cea mai pustie ºi nepopulatã, pânãla urmã tot o sã dai de oameni ºi de locuinþe.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 33

Orientare liberãReper naturalDirecþie

Cuvinte-cheie

Fig. 3. Foc cu lemne

Descoperă!1. În teren, este foarte importantã pãstrarea direcþiei de mers. Alege ca reper douã obiecte vizibile

situate cât mai departe ºi aliniate pe direcþia de mers. Mergi pânã la primul din ele ºi, înainte de apleca spre al doilea, alege un alt obiect important situat pe direcþia de cãlãtorie. Când faci o pauzã,deseneazã o sãgeatã pe sol, spre direcþia de mers, sau construieºte-o din pietrele de pe jos. Marcheazãdrumul parcurs cu pietre, crengi, resturi etc. Aceasta o faci în caz cã va trebui sã te întorci.

2. Foloseºte-þi imaginaþia ºi discutã cu ceilalþi despre cum aþi proceda în cazul în care v-aþi rãtãciîntr-un oraº. Dar într-o pãdure la munte?

Știaţi că…• Poþi improviza o busolã pentru a te orienta? De exemplu, lamele de ras sunt uºor magnetizate; o

lamã aºezatã pe suprafaþa unei ape liniºtite pluteºte ºi se va roti, orientându-se pe direcþianord–sud. Pentru siguranþã, se recomandã repetarea operaþiunii de aºezare ºi rotire a lamei pe apã.

• Fructele se coc mai repede în partea orientatã spre sud; cuiburile pãsãrilor ºi vizuinile suntorientate spre sud.

• Mirosul adus de vânt poate da o informaþie asupra locurilor pe care le-am strãbãtut. De exemplu,mirosul de mare, de iarbã de mare, de pãdure etc.

Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

1. Cum procedãm în cazul în care ne rãtãcim? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Cum ne orientãm în teren fãrã hartã sau busolã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Ce repere naturale foloseºti pentru orientare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

AplicaţieAlege cinci repere pe care le consideri importante în localitateata. Care sunt acestea? Elaboreazã o schiþã cu poziþia acestora faþãde ºcoala în care studiaþi.

Page 34: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

ORIENTAREA ÎN SPAŢIU ȘI TIMP

Evaluare capitol IV

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI34

1. Într-un oraº, luãm ca ºi reper pentru a ne orienta:a. un autoturism parcatb. o clãdirec. un vânzãtor de fructe

2. Pentru a proteja harta, este bine sã o introducem în:a. husã din plastic.b. copertã de hârtiec. buzunarul rucsacului

3. Fructele se coc mai repede în partea orientatã spre:a. nordb. sudc. est

4. Cum procedãm în caz de rãtãcire:a. continuãm drumul pe direcþia aleasãb. alegem o altã direcþie la întâmplarec. ne întoarcem la unul dintre reperele cunoscute

5. Daþi cinci exemple de pictograme. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6. Ce înþelegeþi prin orientare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7. Explicaþi importanþa hãrþii pentru orientare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

8. Daþi un exemplu de mijloc de semnalizare în caz de rãtãcire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9. Cum putem estima distanþa dintre douã puncte cu ajutorul hãrþii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

10. Ce puncte cardinale indicã crucea de pe o bisericã ortodoxã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

11. Ce nu avem voie sã facem când ne rãtãcim? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Page 35: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Mic dicţionar de termeni întâlniţi în geografie DD

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 35

Busola – un instrument alcãtuit dintr-un cadran ºi un acmagnetic mobil, care indicã nordul.

Constelaþie – grupãri mici de stele, cu o configuraþiecaracteristicã stabilã.

Curbe de nivel – linii care unesc puncte cu aceeaºi înãlþimesau adâncime.

Galaxiile – aglomerãri de miliarde de stele.

Harta geograficã – o reprezentare în plan, aproximativã,micºoratã ºi convenþionalã a suprafeþei terestre.

Latitudinea – distanþa mãsuratã în grade, minute ºi secunde, dela ecuator în direcþia polilor.

Longitudinea – distanþa mãsuratã în grade, minute ºi secunde, dela primul meridian spre vest sau spre est.

Luna – singurul satelit natural al Pãmântului, care se roteºte înjurul acestuia.

Meridianele – jumãtãþi de cerc care unesc Polul Nord dePolul Sud.

Miºcarea de revoluþie – miºcarea pe care Pãmântul o efectueazãîn jurul Soarelui, dinspre vest spre est, într-un an (365 dezile ºi 6 ore), pe un traseu numit orbitã.

Miºcarea de rotaþie – miºcarea pe care o executã Pãmântul, înjurul axei sale în 24 de ore (o zi), dinspre vest spre est.

Orbitã – drumul de formã ovalã pe care îl parcurge Pãmântul înjurul Soarelui.

Paralelele – linii imaginare paralele cu Ecuatorul.

Planetele – corpuri cosmice de formã sfericã, fãrã luminã ºicãldurã proprie.

Reper – semn care ajutã la orientare, la identificarea poziþiei pecare trebuie sã o ocupe un obiect.

Sateliþii – corpuri cosmice fãrã luminã proprie, de formã sfericã,cu dimensiuni mai mici decât stelele sau planetele, careefectueazã rotaþii în jurul planetelor.

Sistemul Solar – ansamblu de corpuri cereºti care cuprindeSoarele, cele 9 planete cu sateliþii lor naturali (54),asteroizi, comete, meteoriþi ºi materie interplanetarã.

Page 36: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

Index ii

GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI36

Busolã – 26

B

Carul Mare – 24Carul Mic – 24

Coordonate geografice – 17Curbã de nivel – 19

C

Direcþie – 33

D

Echinocþiu – 11 Ecuator – 16

E

Forþã de atracþie – 11Forþa lui Coriolis – 13

Fus orar – 12

F

Galaxii – 8Glob geografic – 16

GPS (Global Positioning System) – 27

G

Hartã geograficã – 18

H

Latitudine – 16Legendã – 18

Longitudine – 12

L

Meridiane – 10Mijloace naturale – 24

Miºcare de revoluþie – 11Miºcare de rotaþie – 10

M

Page 37: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 37

Nordare (orientarea hãrþii spre nord) – 31

N

Orientare – 24 Orientare liberã – 32

O

Paralele – 10Pãmânt – 10Pictograme – 30

Planete – 8Poli – 10Puncte cardinale – 25

P

Reper – 32 Reper natural – 33

R

Sateliþi – 8Scara hãrþii – 18Scarã de proporþie – 18Schiþã – 20Semne convenþionale – 19

Sistem Solar – 8Soare – 8Solstiþiu – 11Steaua Polarã – 24

S

Titlu – 18 Traseu – 20

T

Univers – 8

U

Page 38: HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE - roteaprofu.files.wordpress.com · definite cele două noţiuni și prezentate elementele componente (stele, planete, comete, sateliţi etc.). În cea