Tematica şi bibliografia pentru examenul de licenţă la Facultatea De StomatologieDiscipline Generale Lito U.M.F.T. 1999
1. Originea reală a nervului trigemen este în:A) ganglionul trigeminalB) nucleul motor al nervului trigemenC) nucelu pontin al nervului trigemenD) nucleul spinal al nervului trigemenE) nucleul facialului
2. Nervul maxilar străbate următoarele regiuni:A) fosa zigomaticăB) fosa pterigopalatinăC) fisura sfenomaxilarăD) şanţul infraorbitarE) fosa pterigoidiană
3. Din nervul mandibular se desprind următoarele ramuri:A) nervul pterigoidian medialB) nervul auriculotemporalC) nervul lingualD) nervul alveolar inferiorE) nervul timpanic
4. Nervul mandibular inervează prin intermediul ramurilor sale:A) muşchiul maseterB) muşchiul temporalC) muşchiul buccinatorD) muşchiul milohiloidianE) muşchiul stiloglos
5. În glandele salivare se găsesc următoarele tipuri de receptori:A) colinergici de tip nicotinicB) colinergici de tip muscarinicC) adrenergiciD) dopaminergiciE) purinergici
6. Saliva primară este:A) este hipertonăB) este izotonăC) conţine ioni de potasiu mai puţin decât ăn plsmăD) se îmbogăţeşte în ioni de potasiu carew migrază paracelular din interstiţiu
spre lumenE) conţine amilază şi/sau mucină
7. Hipersalivaţia:A) însoţeşte erupţia dinţilorB) apare în reflexul necondiţionat la stimul vizualC) se întâlneşte fiziologic în sarcinăD) este un simptom de parazitoze intestinaleE) apare în intoxicaţii cu Pb, Hg
8. Hiposalivaţia:A) însoţeşte intoxicaţia tabagicăB) se întâlneşte la menopauzăC) este un semn de deshidratare severăD) apare după consumul de opiaceeE) este indusă de atropină
9. pH-ul salivar:A) este mai acid la copiiB) depinde de concentraţia dioxxidului de carbon sanguinC) este influenţat de alimentaţieD) variază dependent de fluxul salivarE) creşte ăn diabetul zaharat
10. *Odontoblastele conţin cantităţi mari de:A) amilazăB) lipazăC) fosfatază acidăD) tripsinăE) elastază
11. Ce tipuri de fibre nervoase conţine pulpa dentară:A) A alfaB) A betaC) A deltaD) CE) Toate cele 4 tipuri
12. *După maturarea completă a smalţului ameloblastele suferă următoarele modificări:
A) atrofieB) degenerare ireversibilăC) hiperplazieD) aplatizareE) degenerare reversibilă
13. În compoziţia matricei dentinei intră:A) proteoglicaniB) glicogen
C) colesterolD) fosfoproteineE) carboxiglutamat
14. *Smalţul este format din:A) odontoblasteB) cementoblasteC) ameloblasteD) fibroblasteE) mastocite
15. *Factorul etiologic primar în etiologia bolii parodontale este reprezentat de:A) placa bacteriană dentarăB) tartrul dentarC) trauma ocluzalăD) caria dentarpE) edentaţia
16. *Formarea plăcii dentare începe la:A) 24 de ore după periajB) 12 ore după periajC) 90 de minute după periajD) o oră după periajE) 30 de minute după periaj
17. Din compoziţia plăcii dentare fac parte:A) bacteriiB) fungiC) virusuriD) protozoareE) mycoplasme
18. *Matricea interbacteriană este alcătuită din:A) lipopolizaharideB) complexe polizaharide-proteineC) carbohidraţiD) substanţe mineraleE) exoenzime
19. Factorii de apărare prezenţi la nivelul lichidului din şanţul gingival sunt:A) complementul sericB) anticorpi de tip IgG şi IgMC) anticorpi de tip IgE şi IgDD) macrofageE) celule polimorfonucleare
20. Pătrunderea bacteriilor în ţesuturi poate fi favorizată chiar de unele manopere terapeutice chirugicale:
A) detartrajulB) chiuretajul gingivalC) netezirea cimentuluiD) chiuretajul radicularE) extracţii
CHIRURGIE ORALĂ
Bibliografie:BURLIBAŞA C. şi colab, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Editura Medicală 1999.
21. *În pungile parodontale supracrestale inserţia epitelială:A. nu prezintă modificăriB. este migrată coronar prin creşterea în volum a gingieiC. este migrată apical însă osul alveolar nu prezintă rezorbţieD. este migrată apical iar osul alveolar prezintă rezorbţie redusă de tip orizontalE. este migrată apical iar osul alveolar prezintă rezorbţie de tip vertical
22. Terapia iniţială în boala parodontală cuprinde:A. eliminarea pungilor parodontaleB. crearea unei zone de gingie fixă keratinizată de cel puţin 2mmC. înlăturarea factorilor iritativi şi infecţioşi localiD. restabilirea raporturilor normale de ocluzieE. imobilizarea dinţilor
23. Gutiera ocluzală de imobilizare a dinţilor: A. este un mijloc de imobilizare temporarB. asigură contacte ocluzale minime în timpul mişcărilor funcţionaleC. este utilizată numai în timpul nopţiiD. se poartă perioade lungi de timpE. respectă parodonţiul marginal şi spaţiile interproximale
24. Restabilirea raporturilor normale ale ocluziei dentare se realizează prin:A. înlăturarea obturaţiilor ocluzale înalteB. înlăturarea obturaţiilor care nu refac punctul de contact interdentarC. obturarea corectă a cariilor de coletD. înlăturarea coroanelor de înveliş incorect adaptate cervicalE. tratament ortodontic al malpoziţiilor dentare
25. În boala parodontală, înlăturarea factorilor iritativi şi infecţioşi locali se realizează prin:
A. detartraj minuţios efectuat cu ultrasunete şi instrumente manualeB. îndepărtarea lucrărilor protetice defectuoase care irită parodonţiul marginalC. îndepărtarea lucrărilor protetice defectuoase care alterează raporturile de ocluzie şi suprasolicită parodonţiulD. corectarea malpoziţiilor dentareE. obturarea cariilor de colet şi aproximale
26. Chiuretajul parodontal este indicat:A. în tratamentul pungilor gingivale supraosoase din gingivita tartricăB. curativ în parodontopatii marginale cu pungi infraosoase de 6-8mmC. curativ în abcesul parodontalD. paliativ în formele avansate de boală parodontală E. în recidive postoperatorii după alte intervenţii
27. Indicaţiile gingivectomiei sunt:A. pungi gingivale supraosoase în gingivite tartriceB. parodontopatii hiperplazice hidantoiniceC. parodontopatii hiperplazice ereditareD. etapă preliminară a gingivoplastieiE. în scop protetic, pentru alungirea coroanei clinice a unor dinţi
28. *După gingivectomie, periajul dentar normal şi utilizarea unui stimulator interdentar din cauciuc, sunt permise după un interval de:
A. 48 ore postoperatorB. 5-7 zile postoperatorC. 12-14 zile postoperatorD. 30-40 zile postoparatorE. este interzisă utilizarea unui stimulator interdentar
29. În chirurgia parodontală, operaţiile cu lambou permit:A. obturarea corectă a cariilor, îndeosebi a celor de colet şi aproximaleB. îndepărtarea ţesutului patologic din pungile parodontaleC. repoziţionarea gingiei fixeD. corectarea defectelor anfractuoase şi a neregularităţilor arhitecturale parodontaleE. mărirea zonei de gingie fixă
30. Aplicaţiile de acid citric 1% sau EDTA pe suprafeţele radiculare au ca obiective:A. cauterizarea cementului necroticB. detoxifierea suprafeţei radiculareC. decalcifierea suprafeţei radiculareD. împiedicarea proliferării ţesutului de granulaţieE. favorizarea acolării mucoasei de suportul dur osteoradicular
31. Chirurgia mucogingivală constă în corectarea conturului gingival prin:A. gingivectomieB. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat lateral
C. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat apicalD. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat coronarE. e gingivoplastie cu grefă de mucoasă liberă
32. Transplantul osos autolog folosit ca material de osteoplastie în boala parodontală, poate fi recoltat de la nivelul:
A. bolţii palatineB. alveolelor postextracţionale recenteC. peretelui postero-extern al tuberozităţilor maxilareD. sternE. crestei iliace antero-superioare
33. Următoarele afecţiuni generale contraindică orice intervenţie chirurgicală proprotetică:
A. hipertensiune arterialăB. sindrom SjögrenC. hemofilieD. insuficienţă renală cronicăE. alergie la procaină şi antibiotice din grupa penicilinelor
34. Următoarele afecţiuni loco-regionale contraindică orice intervenţie chirurgicală proprotetică:
A. despicătura labio-maxilo-palatinăB. macroglosiaC. stomatita aftoasăD. eritroplaziaE. osteopetroza
35. *Următoarele deficienţe de părţi moi ale câmpului protetic necesită intervenţii chirurgicale proprotetice:
A. prolapsul labialB. hipertrofia plicilor sublingualeC. hipertrofia papilelor linguale caliciformeD. hiperplaziile epitelioconjunctiveE. papilomatoza orală
36. Creasta gingivală balantă poate fi consecinţa:A. extracţiilor laborioase cu pierdere de substanţă osoasăB. hiperplaziei glandelor salivare accesoriiC. neprotezării îndelungate a unei edentaţii frontale în prezenţa dinţilor antagoniştiD. presiunilor inegal repartizate exercitate de o proteză incorect adaptatăE. rezorbţiei osoase asociate cu proliferarea epitelioconjunctivă sub acţiunea prelungită a unei proteze instabile
37. Frenoplastia se practică prin :
A. secţionarea transversală a frenuluiB. secţionarea transversală a frenului şi sutura perpendiculară a marginilor plăgiiC. secţionarea transversală până la periost a frenului, excizia ţesutului fibrocicatriceal şi sutura în formă de “Y”D. delimitarea frenului prin 2 incizii eliptice, excizia lui şi sutura marginilor plăgiiE. excizia romboidală a frenului, decolarea, afrontarea şi sutura longitudinală a marginilor plăgii
38. Plastia în Z este o tehnică aplicată în chirurgia proprotetică pentru:A. alungirea frenurilor labialeB. alungirea bridelor vestibulareC. excizia crestelor balanteD. excizia fibromatozelor tuberozitare descendenteE. corectarea cicatricilor retractile cutaneo-mucoase labiale
39. În vederea extinderii suprafeţei osoase acoperite cu mucoasă fixă keratinizată şi cu rezilienţă normală se folosesc următoarele tehnici chirurgicale proprotetice:
A. plastia şanţurilor periosoaseB. excizia zonelor de mucoasă subţire, necăptuşită cu un strat suficient de ţesut submucosC. plastia frenurilor şi bridelor cu inserţie pe coama crestei alveolareD. plastia submucoasă a şanţurilor vestibulareE. plastia de adiţie a substratului osos al crestei alveolare
40. *Metoda Kazanjian de plastie a şanţurilor periosoase, se realizează prin:A. dezinserţia fibrelor musculare inserate aproape de coama crestei alveolareB. aplicarea directă a mucoasei pe periost după decăptuşirea ei prin decolarea părţilor moi submucoase perimaxilareC. deplasarea inserţiei mucoasei şi ţesutului celular subiacent spre marginea bazilară, la mandibulă sau cât mai în sus, la maxilar D. deplasarea inserţiei mucoasei mobile spre baza crestei alveolare şi acoperirea periostului denudat cu transplante epidermice Ollier-TierschE. decolarea mucoasei planşeului oral împreună cu muşchii milohioidieni şi geniogloşi
41. Intervenţia chirurgicală proprotetică de plastie a şanţurilor paralinguale se realizează prin:
A. incizie pe coama crestei alveolare între linia mediană şi trigonul retromolarB. incizie imediat înăuntrul crestei alveolare lateraleC. coborârea planşeului bucal şi repoziţionarea muşchilor buccinatoriD. coborârea planşeului bucal şi repoziţionarea muşchilor milohioidieniE. extirparea glandelor salivare sublinguale
42. *Plastia şanţurilor paralinguale după metoda Traunner, se realizează prin:A. înălţarea crestei alveolare prin diverse metodeB. rezecţia torusului mandibularC. deplasarea planşeului oral spre marginea bazilară a mandibuleiD. decolarea submucoasă a părţilor moi de pe versantul lingual al crestei
E. deplasarea inserţiei mucoasei mobile linguale spre marginea bazilară a mandibulei şi aplicarea de grefe de mucoasă liberă
43. Metoda Celesnik de plastie a şanţurilor perituberozitare constă din:A. incizia şi decolarea părţilor moi perituberozitareB. excizia proliferării fibromatoase tuberozitareC. regularizarea suprafeţei tuberozităţilor maxilareD. dezinserţia fibrelor musculare pterigoidieneE. fracturarea porţiunii inferioare a aripii externe a apofizei pterigoide
44. Intervenţiile chirurgicale proprotetice de plastie a şanţurilor periosoase au ca scop:A. obţinerea unei lăţimi suficiente a zonei de mucoasă fixă pe creasta alveolaraB. eliminarea zonelor de mucoasă fixă cu circulaţie deficitară, expusă tulburărilor troficeC. distanţarea structurilor mobile de creasta alveolarăD. adâncirea şanţurilor vestibulare şi lingualeE. reducerea acţiunii de dislocare exercitată de frenuri şi bride
45. Examenul radiologic al maxilarelor este obligatoriu în stabilirea:A. indicaţiei operatorii de regularizare a crestei alveolareB. raportului frenului labial superior cu spina nazală anterioarăC. formei şi dimensiunii cârligului apofizei pterigoideD. formei şi dimensiunii torusului maxilarE. prezenţei unor procese patologice endoosoase
46. *Proeminenţele osoase ale unei creste alveolare neregulate sunt:A. urmare a rezorbţiei osoase inegale sub acţiunea unor proteze instabileB. hiperostoze produse de presiunea prelungită a unor proteze incorect adaptateC. consecinţa solicitărilor în exces exercitate de inserţiile pe creastă ale bridelor şi frenurilorD. urmare a repetatelor complicaţii inflamatorii osteoperiostaleE. consecinţa unor extracţii dentare traumatizante
47. *Alveoloprotruzia frontală maxilară apare datorită:A. atrofiei centripete a maxilarului superiorB. devierii frontale a crestei maxilare sub acţiunea presiunilor exercitate de limbăC. presiunii exercitate asupra crestei edentate frontale maxilare neprotezate de grupul dentar frontal inferior restantD. edentaţiilor terminale neprotezateE. extracţiilor traumatizante ale dinţilor frontali superiori
48. *Hiperostozele tuberozităţilor maxilare sunt:A. proliferări fibromatoase care deformează tuberozitatea în sens transversal şi verticalB. hiperplazii ale fibromucoasei palatine extinse tuberozitarC. proliferări epitelioconjunctive cu aspect balantD. neregularităţi postextracţionale ale tuberozităţii maxilareE. îngroşare masivă a întregii tuberozităţi prin depunere exagerată de ţesut osos
49. Regularizarea crestei alveolare edentate constă în:A. excizia zonelor îngroşate sau balante de mucoasăB. ameliorarea atrofiilor accentuate ale crestei alveolareC. eliminarea ciocurilor osoase dureroase la presiune D. rezecţia proeminenţelor osoase cu dăltiţa sau pensa ciupitoare de os şi netezirea osului cu chiureta sau freza E. rezecţia modelantă a torusurilor palatinale
50. Intervenţiile chirurgicale de rezecţie modelantă a torusurilor palatinale:A. se adresează planului osos al câmpului protetic maxilarB. urmăresc obţinerea stabilităţii protezei care ar bascula datorită prezenţei torusului palatinC. utilizează 2 incizii eliptice supraperiostale D. implică sutură etanşă pentru a preveni suprainfecţia osoasăE. recomandă aplicarea postoperatorie a unei plăci palatinale sau a vechii proteze pentru dirijarea vindecării
51. *Torusurile mandibulare:A. sunt formaţiuni osoase situate la nivelul trigonului retromolarB. sunt formaţiuni osoase situate pe versantul lingual, în vecinătatea liniei medianeC. sunt formaţiuni osoase situate pe versantul lingual, în dreptul zonei premolar-molareD. dau inserţie muşchilor geniogloşiE. dau inserţie muşchiului milohioidian
52. Prezenţa torusurilor mandibulare:A. crează dificultăţi în extracţia premolarilor şi molarilor inferioriB. mobilizează proteza datorită inserţiei muşchiului milohioidianC. crează dificultăţi în fonaţie şi deglutiţieD. se însoţeşte de jenă dureroasă la masticaţieE. împiedică extensia protezei până la nivelul mucoasei planşeului oral
53. Pentru a permite protezarea mobilă în conditii optime, câmpul protetic edentat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
A. creste alveolare edentate înalte, netede şi acoperite de mucoasă keratinizatăB. spina nazala anterioară apropiată de creasta şi cât mai proeminentăC. torus palatin bine exprimatD. fibromucoasa gingivală mobilă şi cu rezilienţă mareE. găurile mentoniere la distanţă de coama crestei alveolare
54. *Tehnica rezecţiei torusului palatin,presupune următoarele variante de incizii:A. incizie în"L"pentru crearea unui lambou triunghiularB. incizie marginală, paralelă cu festonul gingival pentru crearea unui câmp operator largC. incizie în baionetă pe bombarea maximă a formaţiuniiD. două incizii eliptice care circumscriu formaţiunea
E. incizie liniară cu câte două incizii orizontale sau divergente de degajare la capete
55. *Rezecţia apofizelor genii hipertrofiate necesită o anestezie:A. tronculară periferică la gaura mentonieră bilateralB. tronculară periferică la Spix bilateral C. tronculară periferică a nervului lingual bilateralD. locală prin infiltraţie în barajE. locală plexală
56. *Autotransplantul cartilaginos are următoarele dezavantaje:A. nu îşi păstrează vitalitateaB. suferă modificări structuraleC. poate fi respins datorită structurii antigenice diferite de a organismului receptorD. se rezoarbe în proporţie de peste 70%E. se mobilizează de pe creastă, îngreunănd protezarea
57. Ceramohidroxilapatita este un material de adiţie care:A. se amestecă cu sângele pacientuluiB. se amestecă cu ser fiziologicC. se amestecă cu apa distilată D. se prezintă sub formă de bagheteE. se prezintă sub formă de granule
58. *Protezarea câmpului protetic, după o plastie de adiţie a crestei alveolare cu granule de ceramohidroxilapatita, este posibilă:
A. imediat postoperatorB. la 5-7 zile postoperatorC. la 2-3 săptămâni postoperatorD. 4-6 săptămâni postoperatorE. la 2-3 luni postoperator
59. Osteotomia sagitală a ramului orizontal mandibular implică:A. abord exooralB. abord endooral printr-o incizie de-a lungul crestei alveolare inferioareC. secţionarea orizontală a arcului mentonier între cele două găuri mentoniereD. despicarea verticală a ramului orizontal mandibular şi mobilizarea fragmentului lingualE. aplicarea de grefe osoase spongioase în decalajul creat prin ascensionarea versantului lingual mandibular
60. Pentru augmentarea crestei alveolare maxilare se utilizează următoarele tehnici de osteoplastie:
A. osteoplastia tip “inlay”B. osteotomie sagitalăC. osteotomie orizontală, tip LeFort ID. osteotomie orizontală, tip LeFort II
E. osteotomie orizontală, tip LeFort III
61. *Dintele Turner este:A. un dinte permanent care erupe precoce, cu modificări de volum, formă, structură şi rădăcină neformatăB. un dinte temporar care erupe precoce, cu modificări de volum, formă, structură şi rădăcină neformatăC. un dinte permanent complet format, care erupe precoceD. un dinte permanent complet format, dar insuficient mineralizat, care erupe precoceE. caracteristic foliculitei expulzive
62. Pericoronarita congestiva a dintilor temporari,se caracterizeaza prin:A. gingie roşie edemaţiată B. adenopatie submandibulară frecventăC. hiposialieD. insomnieE. somnolenţă
63. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la pericoronarita acută congestivă la nivelul molarului trei inferior sunt adevărate:
A. la inspecţie se remarcă congestie şi edem local ale mucoasei situate distal de molarul 2B. întotdeauna este însoţită de trismusC. când edemul este pronunţat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pe suprafaţa mucoaseiD. bolnavul acuză dureri vii în zona molarului de minte, cu caracter pulsatilE. starea generală a pacientului poate fi uşor alterată, cu indispoziţie, subfebrilităţi, fatigabilitate
64. Pericoronarita acută supuratăA. poate urma unei pericoronarite congestiveB. nu determină alterarea stării generaleC. poate determina dificultăţi masticatorii şi disfagie ceea ce semnifică extinderea procesului inflamator în ţesuturile vecineD. poate fi însoţită de trismus, care evoluează odată cu procesul inflamator localE. este constant însoţită de limfadenită subangulomandibulară
65. Erupţia dinţilor temporari are loc:A. de-a lungul unui interval de doi aniB. între lunile a 6--a şi a 30-aC. între 6 şi 12-13 aniD. între 18 ani şi 25-30 ani sau chiar mai tirziuE. de la naştere şi pînă la aproximativ 30 ani.
66. *Erupţia dinţilor permanenţi, cu excepţia molarilor de minte, are loc:A. de-a lungul unui interval de opt aniB. între lunile a 6-a şi a 30-a
C. între 6 şi 12 aniD. între 18 ani şi 25-30 ani sau chiar mai tirziuE. de la naştere şi pînă la aproximativ 18 ani
67. *Erupţia molarilor de minte are loc:A. de-a lungul unui interval de doi aniB. intre lunile a 6-a şi a 30-aC. între 6 şi 12-13 aniD. după 18 aniE. de la naştere şi pînă la aproximativ 30 ani
68. Erupţia precoce a dinţilor temporari este:A. apariţia anticipată pe arcadă a unor dinţi normal conformaţiB. consecinţa unor carenţe vitaminiceC. apariţia pe arcadă înainte de termen a unor dinţi insuficient formaţiD. întâlnită în disendocriniiE. cauzată de extracţia precoce a unui dinte temporar.
69. Accidentele şi incidentele locale ale erupţiei dinţilor temporari sunt:A. gingivostomatitaB. pericoronarita supuratăC. anorexie, vomăD. manifestări febrileE. hematomul de erupţie
70. Foliculita expulzivă Capdepont:A. apare la nou-născutB. este o infecţie grefată la nivelul gingiei mugurilor dentari permanenţiC. se caracterizează prin ulceraţii atone cu tendinţă la supuraţieD. duce la mobilizarea şi eliminarea dinţilor afectaţi de pe arcadăE. se însoţeşte de limfadenopatie regională.
71. Chistul de erupţie:A. se prezintă ca o tumefacţie gingivală de coloraţie albăstruieB. se însoţeşte de stare febrilă C. cuprinde un molar temporarD. se caracterizează prin roşeaţă vie localăE. este fluctuent la palpare.
72. Accidente generale ale eruptiei dintilor temporari pot fi:A. manifestări febrileB. tulburări digestiveC. tulburări respiratoriiD. tulburări urinareE. tulburări de creştere
73. Accidentele regionale ale erupţiei dinţilor temporari sunt:A. incluzia dentarăB. erupţia tardivăC. sialoree, hipersecreţie conjunctivalăD. fotofobieE. chistul de erupţie cutanată
74. Complicaţiile septice localizate ale pericoronaritei molarilor de minte inferiori sunt:
A. abcesul lojii submandibulareB. abcesul lingualC. abcesul vestibularD. abcesul migratorE. flegmonul difuz al planşeului oral.
75. Accidentele mecanice ale erupţiei molarului de minte inferior sunt:A. nevralgii dentareB. ulceraţii jugale sau lingualeC. resorbţii radiculare ale molarului doiD. tulburări de ocluzieE. trismus
76. Decapişonarea este indicată la dinţii care îndeplinesc următoarele condiţii:A. să prezinte o orientare verticală cu rădacini drepte sau curbate spre mezialB. să prezinte o orientare verticală cu rădacini drepte sau curbate spre distalC. să fie erupt din structura osoasă cel pţin până la ecuatorul anatomicD. fibromucoasa care acoperă molarul în erupţie să fie dispusă în cortinăE. să existe spaţiu suficient între molarul doi şi ramul ascendent.
77. Pentru a împiedica formarea ţesutului de granulaţie după decapişonare se cauterizează cu:
A. apă oxigenatăB. acid tricloraceticC. clorură de zinc 30%D. azotat de argintE. acid citric 30%
78. Pericoronarita acută supurată se manifestă prin:A. jenă dureroasăB. durere vie, pulsatilăC. eliminare de secreţie sero-sanghinolentă de sub capişonul mucosD. eliminare de secreţie purulentă de sub capişonul mucosE. trismus
79. Complicaţiile septice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte superior sunt:
A. abcesul vălului palatinB. sinuzita maxilarăC. sinuzita frontalaD. osteomielita maxilarăE. celulita maseterină.
80. *Anclavarea dentară reprezintă:A. incluzia parţială a unui dinteB. incluzia superficială a unui dinteC. ancorarea unui dinte descoperit chirurgicalD. împiedicarea printr-un obstacol mecanic a erupţiei unui dinte al cărui sac pericoronar comunică cu cavitatea orală. E. situaţia în care se află un dinte după decapuşonare
81. Cauzele locale incriminate în patogenia incluziilor dentare sunt:A. sediul sau forma mugurelui dentarB. lipsa de spaţiuC. tumori benigne localizate în zona respectivăD. tulburări de dezvoltare a maxilarelorE. radiaţiile ionizante aplicate în scop terapeutic maxilarelor
82. Cauzele generale ale etiopatogeniei incluziei dentare sunt reprezentate de:A. ereditateB. hipertiroidismC. sifilisD. rahitismE. hipovitaminoze
83. Incluzia dentară:A. poate interesa orice dinte temporar, permanent sau supranumerarB. reprezintă rămânerea unui dinte complet format, intraosos sau submucos,după perioada sa normală de erupţie,sacul pericoronar fiind integruC. poate fi completă sau totală, când dintele se află în întregime intraososD. poate fi partială, când coroana dintelui, inconjurată parţial de os, este separată de fibromucoasă numai prin sacul pericoronar inchisE. se referă la un dinte a cărui coroana, parţial degajată de os, se află sub fibromucoasa gingivală şi a cărui sac pericoronar comunică cu cavitatea orală,dar care nu-şi poate continua erupţia datorită unui obstacol mecanic.
84. Tratamentul medicamentos al pericoronaritei acute congestive constă în:A. vitaminoterapieB. incizia capişonuluiC. cauterizarea chimică a capişonuluiD. tratament antibiotic generalE. tratament antialgic
85. Decapişonarea se contraindică în următoarele cazuri:A. recidivele infecţiei sunt frecventeB. mucoasa cade ca o cortină pe suprafaţa ocluzală a molarului de minteC. mucoasa este subţire şi dispusă ca o faţă de masă pe suprafaţa ocluzală a molarului de minteD. erupţia dintelui are loc în afara sau înăuntrul curburii arcadei dentareE. dintele să fie erupt din os cel puţin pănă la ecuatorul coronar.
86. Accidentele intraoperatorii ce pot surveni în cursul odontectomiei molarului de minte inferior sunt:
A. fractura rădăcinilor molarului trei inferior,când sunt lungi, efilate, divergenteB. fractura sau luxaţia molarului doi inferiorC. deschiderea canalului mandibular şi lezarea pachetului vasculonervos sau lezarea nervului lingual prin fractura tablei osoase interneD. fractura mandibuleiE. împingerea dintelui în spaţiul pterigomaxilar.
87. Accidentele inraoperatorii posibile in odontectomia caninilor superiori sunt:A. descoperirea sau fracturarea apexului unui dinte vecinB. luxaţia unui dinte vecinC. fractura crestei alveolareD. deschiderea sinusului maxilarE. perforarea planşeului nazal
88. Conditiile necesare redresării chirurgical-ortodontice a unui canin superior inclus sunt:
A. existenţa unui spaţiu suficient alinierii caninului pe arcada dentarăB. dintele sa nu prezinte anomalii coronare sau radiculareC. dintele sa nu fi prezentat complicatii inflamatoriiD. sa fie instituită o antibioterpie riguroasă, atat pre- cat si postoperatorE. axul longitudinal să fie vertical sau puţin oblic
89. Dezinfecţia sacului folicular în pericoronarita congestivă a dinţilor temporari se realizează cu următoarele soluţii:
A. D’AlibourB. de cloraminăC. de permanganat de potasiu 1/10000D. DakinE. nici un răspuns nu este corect.
90. *Diagnosticul diferenţial al foliculitei expulzive capdepont se face cu:A. herpanginaB. erupţia precoceC. hematomul de erupţieD. aftoza bucală izolatăE. impetigo
91. Gingivostomatita ulcero-necrotică se caracterizează prin:A. hiposialieB. ulceraţii acoperite de depozite necroticeC. halenăD. mobilitate dentarăE. stare generală nealterată
92. Infecţia sacului folicular în pericoronarita molarului 3 inferior se poate realiza prin următoarele căi:
A. limfaticăB. vascular-sanguină C. transosoasăD. de la un proces septic periapical al premolarului 2E. de la alveolita postextracţională a molarului 2.
93. Ulceraţia mucoasei obrazului provocată de erupţia vestibularizată a molarului de minte superior:
A. este mai rară decât cea produsă de erupţia molarului de minte inferiorB. are caracter aftoidC. este însoţită de alterarea stării generaleD. întreţine şi agravează leucoplaziaE. întreţine şi agravează lichenul plan.
94. Gingivostomatita odontiazică se caracterizează prin:A. ulceraţii acoperite cu un depozit gălbui sau chiar pseudomembraneB. ulceraţii extinse la întreaga mucoasă oralăC. limfadenopatie loco-regionalăD. dureri spontane sau povocate de masticaţieE. ulceraţii localizate în jurul molarului de minte,cu intensitate maximă la acest nivel.
95. Complicaţiile erupţiei molarului de minte inferior sunt:A. mecaniceB. inflamatoriiC. troficeD. pulmonareE. tumorale
96. Accidentele şi incidentele de erupţie la edentaţi:A. au la origine incluziile caninilor şi molarilorB. nu prezintă simptomatologie subiectivăC. pot determina algii cu caracter trigeminal simptomaticD. mucoasa adiacentă se ulcerează şi se infecteazăE. pot duce la complicaţii ca osteita, osteomielita sau fractura osului.
97. Hematomul de erupţie se deosebeşte de chistul de erupţie prin:A. culoareB. dimensiuneC. consistenţăD. evoluţieE. prezenţa durerii.
98. *In cazul extractiei alveoloplastice cu protezare precoce, aplicarea protezei se face la:
A. 12 de zile dupa interventie;B. 20 de zile dupa interventie;C. doua saptamîni de la interventie;D. 10 zile dupa interventie;E. 7 - 8 zile dupa interventie sau mai devreme, daca conditiile permit;
99. Daca in timpul manoperelor de extractie o radacina a fost împinsa în plina cavitate sinusala se iau urmatoarele masuri :
A. se efectueaza un examen radiografic;B. se extrage radacina prin tehnica Wassmundt (calea alveolara largita);C. se temporizeaza extractia radacinii pentru aproximativ 1 saptamîna;D. se va extrage radacina in maximum 48 de ore de la producerea accidentului;E. se va folosi metoda Caldwell - Luc;
100. *Hemoragia tardiva postextractionala apare la :A. 15 - 20 de minute de la extractie;B. 1 ora dupa extractie;C. o zi dupa extractie;D. cateva zile zile postextractional;E. 2 saptamani dupa extractie;
101. Caracteristicile clinice ale alveolitei umede sînt :A. gingia este palida, atona;B. prezinta sechestre mici, lameliforme la nivelul peretilor ososi alveolari;C. marginile alveolei sînt tumefiate, turgescente;D. existenta unui cheag mic, brun cenusiu, care se desprinde usor;E. cheag endoalveolar murdar, acoperit cu depozite purulente;
102. In alveolita uscata tratamentul consta în :A. irigatia bogata a alveolei cu solutii slab antiseptice (pentru a favoriza vasodilatatia);B. aplicarea conurilor cu antibiotice intraalveolar;C. introducerea unei mese cu Nitrat de argint în alveola;D. analgezice pe cale generala;E. chiuretajul alveolar, pentru îndepartarea sechestrelor lameliforme;
103. Indicatiile drenajului transmaxilar:A.parodontite apicale acute in stadiu periapical si endoosos,cand drenajul endodontic nu
este posibil sau nu este eficientB.parodontite apicale cronice atunci cand tratamentul endodontic dureaza prea mult sau expune la complicatiiC.abcesul vestibularD.se limiteaza cel mai adesea la dintii frontali mai ales superioriE.la dinti ce prezinta raporturi intime de vecinatate ale apexului respectiv cu sinusul maxilar canalul alveolar inferior sau gaura mentoniera
104. Chiuretajul periapical este indicat în următoarele cazuri: :A. când materialul de obturaţie a canalului a depăsit foramenul apicalB. când procesul patologic nu a putut fi oprit la nivel periapicalC. în cazul chisturilor maxilareD. în cazul fistulelor oro-antraleE. în cazul rădăcinilor scurte
105. Contraindicatiile rezectiei apicale:A. cai false in apropireea apexului sau canal pregatit cu trepteB. leziuni coronare subgingivale ce nu permit recuperarea radaciniiC. leziuni periapicale insemnate, care au distrus osul pe o mare intindere, reducand mult implantarea radaciniiD. atrofii alveolare intinse,care au redus mult implantarea radaciniiE. pacient cu afectiuni cardiace decompensate
106. Esecurile rezectiei apicale pot apare din cauza urmatoarelor greseli de tehnica operatorie:
A. rezectia insuficienta a apexuluiB. lasarea pe loc a portiunii de radacina rezecataC. largirea exagerata a canalului radicularD. chiuretajul incompletE. insamantarea osoasa de la un proces septic din vecinatate
107. Indicatiile rezectiei apicale :A. imposibilitatea realizarii unui tratament endodontic corectB. cai false in treimea apicala a radaciniiC. dinti cu ace rupte accidental pe canalul radicularD. dinti cu fracturi radiculare in treimea coronaraE. obturatii radiculare incomplete
108. Osteotomia transmaxilară este indicată atunci când:A. drenajul endodontic nu este posibilB. procesul inflamator este in stadiul submucosC. tratamentul endodontic nu este suficientD. tabla osoasa vestibulară este subţire şi lizată de procesul periapicalE. dintele are raporturi intime cu sinusul maxilar
109. Practicam rezectia apicala cu obturatie retrograda,in cazul dintilor care:A. prezinta un dispozitiv corono-radicular ce nu poate fi indepartatB. au coroana integra si canalul radicular neobturatC. prezinta radacini ale caror canale radiculare nu pot fi cateterizateD. au canale radiculare cu obturatii incomplete, ce nu pot fi dezobturateE. prezinta pe canalul radicular,ace rupte,ce nu pot fi extrase
110. Contraindicatii absolute ale rezectiei apicale sunt:A. hemofiliaB. nefritele cronice severeC. toxicozele graveD. osteoporoza senilaE. starile febrile
111. Tehnica replantării dentare terapeutice presupune următoarele manopere:A. extracţia dentară cat mai putin traumatizantă, atât pentru rădăcină, cât şi pentru peretele alveolarB. dintele extras trebuie pastrat într-o soluţie iodoformatăC. chiuretarea alveolei trebuie limitata la nivelul regiunii modificate patologicD. dintele extras trebuie ţinut în cleşte, învelit cu comprese cu ser fiziologicE. imobilizarea nu este obligatorie,dar atunci cand se practica,ea nu trebuie sa lezeze parodontiul marginal al dintelui transplantat
112. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii:A. paroodontita apicala cronica granulomatoasaB. chisturi radiculare mici si mijlociiC. ac rupt in 1/3 apicala a canalului radicularD. esecuri ale tratamentului endodonticE. leziuni apicale depasind 1/2 din lungimea radacinii
113. Rezectia apicala cu obturatie anterograda, cuprinde urmatoarele manopere:A. inciziaB. decolarea lamboului muco-periosticC. reperarea zonei de trepanare si trepanareaD. sectionarea apexului,chiuretarea tesutului patologic periapicalE. prepararea cavitatii radiculare
114. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii care tin de starea patologica locala:
A. parodontita apicala acutaB. osteita periapicala cronica, trenantaC. canale obstruate de procese dentinareD. cai false in treimea apicalaE. procese inflamatorii ale varfului radacinii
115. Dificultati intampinate in cazul rezectiei apicale la nivelul molarilor
superiori, pot fi date de:A. anchiloza temporo-mandibularăB. bridele cicatricealeC. sindromul algodisfuncţionalD. laxitatea ligamentarăE. sclerodermie
116. Amputaţia radiculară este indicată la urmatorii dinţi:A. molar 1 superiorB. premolar 1 inferiorC. molar 2 superiorD. molar 3 superiorE. molarii 1 si 2 inferiori
117. Metode de chirurgie endodontica sunt:A. Chiuretajul periapicalB. Replantarea dentaraC. Rezectia apicalaD. Amputatia radicularaE. Drenajul transosos juxtaapical
118. Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi:A. hemoragia spongioasaB. perforarea planseului foselor nazaleC. deschiderea sinusului maxilarD. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonierE. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori
119. *Cea mai buna obturatie a canalului radicular in rezectia apicala este:A. inainte de operatieB. intraoperatorC. dupa operatieD. cu 30 minute inainte de interventieE. nu are importanta
120. Particularităţile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori de care se tine cont sunt:
A. gaura mentonieraB. canalul mandibular cu continutul sauC. corticala vestibulara deosebit de groasaD. numarul radacinilorE. corticala linguala subtire
121. Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi:A. hemoragia spongioasaB. perforarea planseului foselor nazale
C. deschiderea sinusului maxilarD. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonierE. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori
122. Timpii operatori ai amputatiei radiculare la molarii inferiori sunt:A. sectionarea coroaneiB. rezectia apexuluiC. extractia radacinii bolnaveD. chiuretajul alveolei goale ramasa dupa extractia radaciniiE. obturatia retrograda a canalului radicular
123. În cursul amputaţiei rădăcinii vestibulare la molarii superiori, incizia mucoperiostului va fi:
A. curbă, la 0,5 cm de marginea gingivalaB. circumferenţialăC. in trapez cu baza mica in susD. in “L”E. in “V”
124. *Trepanatia osoasa in drenajul transosos juxtaapical se realizeaza cu:A. freze sferice nr. 4-6 de piesă dreaptăB. dispozitivul Brosch-TraunnerC. chiureta alveolarăD. ciupitorul de osE. elevatorul
125. *Metoda de electie in tratamentul unei fracturi radiculare in treimea apicala a dintilor frontali este:
A. extractia dentaraB. rezectia apicalaC. chiuretajul periapicalD. drenajul transososE. extractia alveoloplastica
126. *Includerea unui dinte rezecat intr-o lucrare protetica este indicat sa se faca:
A. la 2 saptamani dupa rezectieB. dupa suprimarea firelor de suturaC. la 4-6 saptamaniD. dupa 8 saptamaniE. la 3 luni postoperator
127. *Premolarizarea inseamna:A. rezectia apicala a premolarilorB. amputatia radiculara a premolarilor superioriC. amputatia radiculara a molarilor superiori
D. amputatia radiculara a molarilor inferioriE. amputatia radiculara a premolarilor inferiori
128. Dupa rezectia apicala, “umbra reziduala” Hammer reprezinta:A. recidiva a procesului periapicalB. osificare incompletăC. imaginea radiologica post rezectie apicalaD. osteita postoperatorieE. esec al rezectiei apicale
129. *Alveolita umedă se caracterizează prin:A. prezenţa unui cheag murdar acoperit de depozite purulenteB. dureri iradiante imediat postextracţionalC. sechestre mici, osoase, lameliforme ce se detasează cu usurinţăD. sângerare abundentăE. absenţa completă a cheagului intraalveolar
130. *Cel mai biologic pansament in plaga postextractionala normala este:A. mesarea iodoformataB. cheagul sangvin endoalveolarC. materialele de aditie osoasaD. conurile cu antibioticeE. mesarea cu substante antiseptice
131. Extracţia alveoloplastică presupune:A. sutura plăgiiB. protezarea imediatăC. protezarea tardivăD. regularizarea osoasăE. antibioterapie obligatorie
132. Hemoragiile postextractionale se clasifica dupa:A. momentul produceriiB. felul vasului lezatC. metoda de tratamentD. cauza care le-a generatE. afectiunile generale ale pacientului
133. Extracţia dentară poate induce:A. Bacteriemie tranzitorie.B. Ascensiuni termice.C. Leucocitoză .D. Creşterea VSH.E. Leucopenie.
134. Extracţia dinţilor temporari este indicată în următoarele situaţii:A. Dinţi cu carie dentară.B. Dinţi cu fracturi coronare.C. Dinţi cu luxaţii incomplete.D. Dinţi care produc malpoziţii ale dinţilor permanenţi.E. Dinţi care împiedică erupţia fiziologică a dinţilor permanenţi.
135. În cazul extracţiei dinţilor temporari:A. Se folosesc elvatoare cu lamă fină.B. Se aplică depărtătoare de arcade.C. Se practică chiuretaj alveolar cu pensa sau chiureta.D. Se aplică tamponament de protecţie menţinut 30 de minute.E. se recomandă dispozitive menţinătoare de spaţiu.
136. Indicaţiile majore ale extracţiei dentare sunt determinate de:A. Complicaţiile cariilor dentare.B. Complicaţiile parodontopatiilor marginale.C. Riscul unei bacteriemii postextracţionale.D. Traumatismele dento-parodontale.E. Afecţiuni generale.
137. *La bolnavii care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplant de organ, extractia dentara se efectueaza:
A. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicalaB. cu cel putin 45 zile inainte de interventia chirurgicalaC. la 6 saptamani dupa interventia chirurgicalaD. oricandE. cu 6 luni inainte de interventia chirurgicala
138. *In sarcină este de preferat să se evite extracţiile dentare:A. în prima si ultima lunăB. în primele 3 luni şi ultimele 2 luniC. numai în ultima lunăD. pe toata perioadaE. in primele 3 luni şi ultimele 3 luni
139. Pregătirile pentru extracţia dentară includ:A. Antibioterapie parenteralăB. Pregătirea instrumentarului.C. Eventual premedicaţie sedativă.D. Anestezie loco-regională.E. Detartraj.
140. Instrumentarul auxiliar pentru extracţia dentară cuprinde:A. Bisturiu.B. Depărtător tip Langenbeck.
C. Oglindă dentară.D. Pense ciupitoare de os.E. Cleşti şi elevatoare.
141. La extracţia cu cleştele amplitudinea mişcărilor de basculare va fi mai mare vestibular:
A. în cazul arcadei superioare cu excepţia molarilor unuB. în cazul dinţilor arcadei superioareC. în cazul dinţilor arcadei inferioareD. în cazul molarilor inferioriE. în cazul dinţilor arcadei inferioare cu excepţia molarilor
142. Pentru extractia caninilor superiori:A. miscarile de basculare vestibulo-orala au amplitudine mai mare palatinalB. miscarile de basculare vestibulo-orale sunt mai accentuate vestibularC. miscarile de rotatie sunt contraindicateD. miscarile de rotatie vor avea amplitudine redusaE. se practica anestezie plexala sau tronculara periferica
143. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt adevarate:
A. miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolarB. miscarile vestibulo-palatinale se aplica la ambii premolariC. miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doiD. premolarul doi are de obicei doua radaciniE. in dreptul premolarilor, osul maxilar este compact
144. Extractia molarului de minte inferior cu elevatorul Lecluse se face in urmatoarele conditii:
A. molar de minte cu coroana integraB. când lipseşte molarul 2C. molari 3 cu rădăcini recurbate distalD. molari 3 rădăcini drepteE. molari 1 si 2 integri prezenţi
145. In locul elevatorului „in limba de crap” (Lecluse), pentru extractia molarilor de minte inferiori integri se poate folosi:
A. elevatorul drept mai lat „in jgheab”B. elevatorul drept „in flacara”C. elevatoarele cu cioc lateralD. elevatorul „picior de ciuta”E. elevatorul „in baioneta”
146. Extractia cu separarea radacinilor este indicata cand:A. radacinile sunt unite in blocB. radacinile sunt inclavate
C. radacinile sunt divergente, cu distanta dintre apexuri mai mare decat deschiderea alveoleiD. radacinile sunt convergente, mentinand intre ele un sept ososE. radacinile s-au fracturat
147. *La molarii superiori, sectiunea pentru separarea radacinilor va fi:A. in forma de VB. in forma de YC. in forma de TD. mezio-distalaE. vestibulo-orala
148. Alveolotomia este indicata in cazul:A. radacinilor ramase intraalveolarB. radacini care nu pot fi extrase cu clesteleC. radacinilor luxate totalD. radacini care nu pot fi luxate cu elevatoareleE. anchiloze temporo-mandibulare
149. Tehnica extractiei alveoloplastice cuprinde urmatorii timpi operatori:A. incizia si decolarea mucoperiostuluiB. trepanarea osoasaC. extractia dentaraD. regularizarea osoasaE. sutura postextractionala
150. Postextractional, bolnavului i se dau urmatoarele indicatii:A. nu are voie sa-si clateasca gura cel putin 24 de oreB. nu are voie sa-si clateasca gura cel putin 12 oreC. va evita alimentele fierbinti timp de 7 zileD. va evita fumatul cel putin 24 de oreE. sa nu suga plaga alveolara
151. Accidentele survenite in timpul extractiei dentare pot fi:A. alveolita umedaB. fracturarea unor instrumenteC. inghitirea unor corpi strainiD. aspirarea unor fragmente dentareE. luxatii ale dintilor vecini
152. Leziunile osoase care pot apare in cursul extractiei dentare sunt:A. fractura crestei zigomato-alveolareB. fractura mandibuleiC. deschiderea antrumuluiD. fractura tuberozitatii maxilareE. alveolotomia
153. In cazul inghitirii unor corpi straini in timpul extractiei dentare, se recomanda:
A. asezarea pacientului in decubit ventralB. extragerea corpului strain intr-un serviciu de bronhologieC. examen radiologicD. dieta bogata in fibreE. intubatie oro-traheala
154. Extracţia dinţilor temporari cu carii complicate este indicată în următoarele situaţii:
A. dinţi cu carii profundeB. dintii care întreţin procese de osteomielităC. dinti care întreţin procese de osteită D. dinti cu gangrena care provoaca supuratii perimaxilareE. dinti cu distructie coronara
155. Extractia dintilor permanenti este indicata in urmatoarele situatii:A. dinti cu fracturi orizontale in 1/3 apicalaB. dinti cu tulburari severe de eruptieC. dinti fracturati nerecuperabiliD. dinti cu distructii coronoradiculare intinseE. dinti cu gangrena
156. *Luxaţia dentară se face prin:A. miscări de basculare vestibulo-orale, amplitudinea mişcării fiind mai mare palatinal la dinţii arcadei superioare, cu excepţia molarilor unuB. miscări de basculare vestibulo-orale combinate cu miscări de rotaţie în ax la dinţii pluriradiculariC. miscări de basculare vestibulo-orale, cu amplitudine mărită spre oral, la molarul unu superiorD. miscări numai de roţatie în ax la caninii superioriE. miscări de basculare vestibulo-orale şi de rotaţie în ax la premolarii primi superiori.
157. În timpul extracţiei cu cleşele a molarilor de minte superiori:A. gura pacientului va fi larg deschisă pentru a avea vizibilitate optimăB. se va utiliza cleştele cu dublă curbură, care se aplică in axul dinteluiC. priza clestelui va fi verificată prin control palpatoriuD. in cazul rădăcinilor divergente, miscările de basculare vor fi lente, pentru a evita fracturarea rădăcinilorE. mişcările de basculare spre înapoi sunt indicate în cazul molarului de minte superior, pozitia sa pe arcada superioară permitând acest lucru.
158. Extracţia dentară poate induce:A. ascensiuni termice
B. leucopenieC. limfocitozăD. bacteriemie tranzitorieE. modificari cardio-vasculare
159. Bacteriemia tranzitorie:A. apare in special in parodontite apicale acuteB. apare in special dupa extractia dintilor cu focare periapicaleC. apare in special in angina pectoralaD. in 75% din cazuri, implica prezenta streptococuluiE. apare in special in stomatite aftoase
160. În plaga alveolară postextracţională normală se indică:A. chiuretajul energic al alveoleiB. chiuretajul marginal al alveoleiC. strângerea marginilor alveolei intre index şi policeD. aplicarea de meşe iodoformate intraalveolarE. pansament simplu supraalveolar
161. Postextractional, este posibil ca bolnavul sa prezinte:A. dureriB. edemC. trismusD. anchilozaE. emfizem subcutanat
162. In cursul extractiei dentare se pot produce leyiuni ale nervilor:A. alveolar supero-anteriorB. alveolar inferiorC. mentonierD. lingualE. nazo-incisiv
163. Complicatiile extractiei dentare sunt:A. fracturarea mandibuleiB. luxatia mandibuleiC. sinusita postextractionalaD. hemoragia postextractionalaE. alveolita postextractionla
164. Factori locali incriminati in aparitia hemoragiei postextractionale sunt:A. anevrismele sau angioamele vaselor alveolareB. vasodilatatia secundara postanestezicaC. hemofiliaD. plagile osoase intinseE. clatitul puternic
165. Hemoragia postextractionala imediata apare:A. la o jumatate de ora de la extractieB. la 3-4 zile de la extractieC. de obicei dupa extractii traumatizanteD. la hemofiliciE. la 24 de ore de la extractie
166. Tratamentul preventiv al alveolitei postextracţionale presupune:A. alegerea momentului potrivit pentru extracţieB. toaleta ingrijită a plăgii în timpul extracţiilor traumatizanteC. tratament preventiv antibiotic când evoluţia postextracţională ar putea fi nefavorabilăD. tratament general de stimulare a cicatrizariiE. tratament antibiotic intraalveolar
CHIRURGIE MAXILOFACIALĂ
ÎNTREBĂRI DE CHIRUGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ
Bibliografie:BURLIBAŞA, C. şi colab, Chirugie orală şi maxilo-facială, Editura Medicală, 1999.
167. *Seromul este:A. O acumulare de sânge în ţesuturiB. Un revărsat limfatic traumatic cu aspect seros, vâscos, gălbuiC. Un revărsat sanguin localizat în strictă vecinătate a unei artereD. O pată congestivă a pieliiE. O contuzie musculară
168. Plăgile înţepate:A. Sunt produse de un instrument înţepătorB. Se prezintă sub forma unor mici orificii, cu margini nete, sângerândeC. Au margini nete, lineare, cu unghiuri ascuţite la capeteD. Se produc prin glonţ, schijeE. Pot fi urmate de reacţii alergice grave
169. Plăgile înţepate:A. Se prezintă sub forma unor orificii largi, cu marginile anfractoase;B. Sunt însoţite adesea de retenţia corpului străin care le-a generat;C. Pot fi produse de insecte;D. Determina un aspect mutilant, cu desfigurări importante;E. Pot fi produse de animale sălbatice.
170. *Camera de explozie intratisulară a plăgilor prin glonţ poate întrece diametrul proiectilului de până la:
A. 2 oriB. 10 oriC. 5 oriD. 27 oriE. 13 ori
171. Dintre semnele şi simptomele obligatorii ale unei plăgi menţionăm:A. DurereaB. HemoragiaC. AnesteziaD. ParaliziaE. Fistula salivară
172. Plăgile cu secţionarea următoarelor vase pot determina hemoragii mortale fără asistenţă de specialitate:
A. Artera carotidă primitivăB. Artera jugulară internăC. Artera maxilară internăD. Artera jugulară externăE. Artera alveolară supero-posterioară
173. Complicaţiile imediate ale unei plăgi pot fi:A. Blocarea căilor aeriene cu sângeB. TurbareaC. Hemoragiile fudroaianteD. Zdrobirile majore tisulareE. Tetanosul
174. Complicaţiile secundare generale ale unei plăgi pot fi:A. TurbareaB. TetanosulC. Limforeticuloza benignă de inoculareD. HemoragiaE. Cicatrizările vicioase
175. Complicaţiile tardive ale unei plăgi pot fi:A. Constricţia de mandibulăB. Incontinenţa bucalăC. Fistulele cavităţii oraleD. Fistulele salivareE. Tetanosul
176. *Cicatricea cheloidă se datoreşte:A. tratamentului inadecvat al plăgilor canalelor excretoare ale glandelor salivare mari;B. secţionării filetelor nervoase senzitive;C. unei proliferări excesive a ţesutului conjunctiv;D. pierderilor de substanţă ale părţilor moi;E. unei suturi care nu a ţinut cont de principiile chirurgiei plastice.
177. După natura agentului traumatizant, plăgile pot fi:F. plăgi tăiate;G. plăgi superficiale;H. plăgi înţepate;I. plăgi muşcate;J. plăgi profunde.
178. Care din următoarele situaţii sunt extrem de rar întâlnite în traumatismele dinţilor temporari:
A. Avulsiile
B. Luxaţii cu intruzieC. Fracturi coronareD. Fracturi radiculareE. Contuzii
179. Examenul clinic al fracturilor radiculare ale dinţilor permanenţi include:A. Presiune digitalăB. Examen radiografic în două incidenţeC. Testarea vitalităţii dentareD. Teste biologice sanguineE. Tomografie computerizată
180. Tratamentul fracturilor radiculare ale dinţilor permanenţi se impune în următoarele situaţii:
A. Spaţiu de fractură lărgitB. Semne de inflamaţieC. Mobilitate dentară crescutăD. Răspuns la teste de vitalitateE. Fractura procesului alveolar
181. Printre factorii favorizanţi ai traumatismului dento-parodontal menţionăm:A. Cariile profundeB. Dispozitivele corono-radiculareC. Tulburările de mineralizareD. Accidentele de circulaţieE. Afecţiunile dento-parodontale
182. *După Onetto şi Flores, grupa de risc cel mai ridicat în producerea traumatismului dento-parodontal este:
A. 2-4 aniB. 4-6 aniC. 6-8 aniD. 10-12 aniE. 12-14 ani
183. După OMS, clasificarea fracturilor coronare cuprinde:A. Fisura smalţuluiB. ContuziaC. SubluxaţiaD. Fractura coronară fără complicaţiiE. Fractura coronară cu complicaţii
184. După OMS, clasificarea luxaţiilor cuprinde:A. ContuziaB. SubluxaţiaC. Luxaţia cu intruzie
D. Luxaţia cu extruzieE. Fisura smalţului
185. Tabloul clinic al unui abces de lojă submandibulară cuprinde următoarele simptome:
A. Tumefacţia umple sacul vestibular, bombând, de obicei, în dreptul dintelui cauzalB. Tumefacţia bombează submandibular, mascând relieful marginii bazilare a mandibuleiC. Congestie şi edem al mucoasei planşeului bucal şi pilierului amigdalian anteriorD. TorticolisE. Trismus
186. Diagnosticul diferenţial al abcesului palatinal se face cu:A. Chistul maxilar suprainfectatB. Abcesul parodontal marginalC. Goma lueticăD. Adenomul de glanda salivarăE. Carcinomul adenoid chistic al glandelor salivare
187. Imaginea radiologică în osteomielita maxilarelor prezintă aspecte de:A. Os marmoratB. Os ros de şoareciC. Os ciuruitD. Os pătatE. Fagure de miere
188. Tratamentul chirurgical al supuraţiilor de groapă zigomatică constă în efectuarea de:
A. Incizii endoorale în dreptul dintelui cauzalB. Incizii endoorale verticale, pe marginea anterioară a ramului mandibular (incizii pterigomandibulareC. Incizii cutanate retromandibulareD. Incizii cutanate submandibulareE. Incizii zigomatice
189. *Abcesele vestibulare cu punct de plecare caninul superior se caracterizează prin:
A. “Buza de tapir”B. Tumefacţia marcată a buzei superioareC. Tumefacţia marcată a buzei inferioareD. Tumefacţia pleoapei inferioare şi a regiunii genieneE. Tumefacţie geniană
190. Mecanismele patogene prin care se constituie procesele supurative ale ţesuturilor moi urmează anumite căi:
A. Calea transosoasăB. Calea submucoasă
C. Calea limfaticăD. Calea directăE. Calea transjugală
191. *Cel mai frecvent abces de origine dento-parodontală este:A. Abcesul palatinalB. Abcesul vestibularC. Abcesul parodontal marginalD. Abcesul maseterinE. Abcesul submandibular
192. Loja sublinguală conţine:A. Glanda sublingualăB. Canalul WhartonC. Nervul şi vasele lingualeD. Glanda submandibularăE. Nervul maseterin
193. În flegmonul difuz al planşeului oral sunt prezente următoarele tulburări funcţionale:
A. trismus moderatB. deglutiţie dureroasăC. tulburări vizualeD. tulburări de fonaţieE. respiraţie dificilă
194. Diagnosticul diferenţial al abcesului latero-faringian se va face cu:A. Flegmonul amigdalianB. Litiazele submandibulare suprainfectateC. Abcesul de lojă submandibularăD. Adenopatiile metastatice submandibulareE. Tumorile latero-faringiene
195. Pentru adenita acută în faza de "cruditate" se recomandă următorul tratament:
A. AntibioticeB. VitamineC. PrişniţeD. Incizie-drenajE. Suprimarea factorului cauzal
196. Luxaţiile temporomandibulare anterioare sunt favorizate de:A. o adâncime redusă a cavităţii glenoideB. prezenţa unui condil temporal cu o pantă ştearsăC. laxitatea ligamentelor periarticulareD. scăderea tonicităţii muşchilor temporali
E. prezenţa fenomenelor inflamatorii la nivelul articulaţiei
197. Simptomele luxaţiei temporomandibulare anterioare bilaterale sunt:A. imposibilitatea deschiderii guriiB. incontinenţa salivarăC. devierea mentonului de partea sănătoasăD. la palpare în conductul auditiv extern nu se percep mişcările condiluluiE. obrajii tumefiaţi
198. Tratamentul luxaţiilor temporomandibulare anterioare:A. este de regulă chirurgicalB. urmăreşte reducerea luxaţiei şi imobilizarea temporară a mandibuleiC. necesită infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicătoare a mandibuleiD. se face prin coborârea condilului temporal şi trecerea sa pe sub condilul mandibularE. implică antibioterapie aplicată cât mai precoce
199. Luxaţiile temporomandibulare posterioare:A. se produc foarte rarB. se însoţesc de obicei de fractura peretelui anterior al conductului auditiv externC. se produc prin lovituri pe bărbie cu gura închisăD. se manifestă clinic prin tulburări de ocluzie, cu protruzia incisivilor inferioriE. în cazul tratamentelor incorecte pot fi urmate de anchiloze
200. În cadrul simptomatologiei artritelor temporo-mandibulare degenerative de tip artrozic, întâlnim:
A. semne de inflamaţie (tumefacţie, congestia tegumentelor)B. dureri locale şi iradiate extrem de variateC. cracmenteD. dureri la presiune pe articulaţia temporo-mandibularăE. semne neurologice (cefalee, migrenă)
201. Anchiloza temporomandibulară:A. este o limitare permanentă a mişcărilor mandibuleiB. se caracterizează prin dispariţia articulaţiei temporo-mandibulare, prin sudura mandibulei de osul temporalC. poate apare ca urmare a unor fracturi mandibulare în zona corpului mandibularD. este mai gravă în cazul instalării în perioada adultăE. se tratează de preferinţă conservator, prin aplicarea unor dispozitive ortopedice de redresare
202. Fracturile mandibulei în os patologic se pot produce în următoarele situaţii:
A. osteodistrofiiB. tumori benigne sau maligne osoaseC. osteocondensăriD. osteomielite
E. displazii osoase
203. Factorii care influenţează deplasarea fragmentelor osoase mandibulare fracturate sunt:
A. sediul şi direcţia liniei de fracturăB. contracţia muşchilor inseraţi pe mandibulăC. dinţii implantaţi pe fragmentele fracturateD. vârsta pacientuluiE. dinţii implantaţi pe arcada antagonistă
204. Fracturile mediane mandibulare:A. sunt cele mai frecvente forme ale fracturilor mandibulareB. se însoţesc de ocluzie în armonicăC. cel mai frecvent linia de fractură trece chiar prin simfiza mentonierăD. determină absenţa transmiterii mişcărilor la nivelul condilului mandibularE. sunt evidenţiate radiologic cel mai bine prin ortopantomografie, care furnizează cel mai mare număr de informaţii
205. Fracturile unghiului mandibulei:A. producerea lor este favorizată de curbura osului la nivelul gonionuluiB. sunt favorizate de incluzia molarului de minteC. nu sunt însoţite de deplasări dacă linia de fractură trece înaintea inserţiei musculare maseterineD. se observă cel mai bine în radiografiile în incidenţa SAFE. se manifestă clinic prin tumefacţia regiunii parotideomaseterine
206. Fracturile ramului ascendent mandibular:A. sunt localizate între canini şi premolariB. sunt lipsite de deplasări ale fragmentelor fracturate în cazul fracturilor verticale, situate în plină masă muscularăC. pot fi oblice, linia de fractura mergând de la incizura sigmoidă la mentonD. fracturile orizontale sunt însoţite de scurtări ale ramului ascendent prin tracţionarea în sus de către maseter şi pterigoidian intern a fragmentului inferiorE. fracturile orizontale sunt caracterizate de "ocluzia în doi timpi"
207. Fracturile apofizei coronoide:A. se asociază cu fracturile arcadei zigomaticeB. se pot produce excepţional prin mecanismul de smulgere de către muşchiul temporalC. se produc de regulă prin mecanism indirectD. în cazurile în care sunt însoţite de deplasarea fragmentelor fracturate se produce limitarea dureroasă a deschiderii guriiE. radiografiile indicate sunt cele în incidenţă defilată sau Hirtz
208. Imobilizarea fracturilor mandibulare:A. este urmată de reducerea fracturiiB. se poate realiza prin mijloace ortopedice, chirurgicale şi chirurgical ortopedice
C. se realizează prin fixare mandibulo-craniană, intermaxilară sau monomaxilarăD. are ca scop punerea în repaus a fragmentelor osoase reduse în poziţie corectăE. se menţine la adult 8-9 săptămâni
209. Factorii etiologici ai fracturilor de etaj mijlociu sunt:A. accidentele de circulaţieB. accidentele de erupţie ale dinţilor permanenţiC. loviturile produse de animaleD. agresiuni interumaneE. traumatisme de intensitate redusă, repetate
210. *Fractura de tip Le Fort II este :A. fractura parţială ocluzo-facialăB. fractura mixtă latero-facialăC. fractura transversală centro-facialăD. fractura totală transversală ocluzo-facialăE. fractura parţială transversală ocluzo-facială
211. Fractura de tip Le Fort III interesează următoarele structuri osoase:A. vomerulB. apofiza ascendentă a maxilaruluiC. planşeul orbiteiD. tuberozitatea maxilarăE. apertura piriformă
212. Semnele clinice ale fracturilor transversale joase sunt:A. echimoze în şanţurile nazo şi labio-genieneB. chemozisulC. emfizemul subcutanatD. rinolicvoreeaE. tulburări de ocluzie moderate
213. În fracturile transversale înalte, apar următoarele semne clinice:A. echimoze palpebrale bilateraleB. deformaţia feţeiC. absenţa tulburărilor de ocluzieD. edemul etajului mijlociuE. tulburări funcţionale importante
214. În fracturile anterioare latero-faciale, apar următoarele tulburări funcţionale:
A. tulburări oculareB. tulburări ocluzaleC. tulburări nervoaseD. limitarea mobilităţii mandibulareE. tulburări de masticaţie
215. În cadrul fracturilor cranio-faciale asociate, următoarele semne domină tabloul clinic:
A. tulburările ocluzaleB. leziunile encefaliceC. leziunile meningealeD. sindromul de compresiune encefalică post-traumaticE. leziunile neurologice
216. Dintre complicaţiile imediate ale fracturilor de masiv facial, fac parte:A. asfixiaB. şocul traumaticC. infecţiaD. şocul hemoragicE. edemul cerebral
217. Tratamentul în "Urgenţă imediată" al fracturilor de masiv facial, constă în reducerea şi imobilizarea prin următoarele metode:
A. mijloace intercraniomaxilareB. mijloace interdentare intermaxilo-mandibulareC. mijloace interdentare monomaxilareD. mijloace ortopediceE. mijloace chirurgicale
218. Consecinţele consolidării vicioase ale fracturilor de masiv facial sunt:A. tulburări de ocluzieB. diplopiaC. sialoreeaD. rinoreeaE. deviaţii de sept nazal
219. Semnele obiective ale sinuzitei acute maxilare de cauză dentară sunt:A. durere cu caracter pulsatilB. senzaţie de tensiune în regiunea genianăC. edem şi hiperemia mucoasei nazaleD. prezenţa puroiului în fosa nazală, unilateralE. presiune digitală dureroasă pe peretele anterior sinusal
220. *Radiografia în sinuzita cronică maxilară de cauză dentară evidenţiază:A. opacifiere unilaterală a sinusului maxilarB. opacifiere bilaterală a sinusurilor maxilareC. opacifiere parţială cu contur net şi convexitate superioarăD. radiotransparenţa unilaterală a sinusului maxilarE. întreruperea continuităţii conturului osos sinusal
221. Diagnosticul diferenţial al sinuzitei acute de cauză dentară se face cu:A. sinuzita acută rinogenăB. osteomielita maxilaruluiC. chistul mucos intrasinuzalD. tumori chistice dentare (chisturile radiculare, foliculare, rezidual)E. carcinomul de mezostructură al maxilarului
222. Diagnosticul diferenţial al sinuzitei cronice de cauză dentară se face cu:A. celulita geniană de cauză dentarăB. osteomielita maxilaruluiC. tumorile chistice dentare în faza de complicaţie septicăD. sinuzite maxilare specifice (tuberculoasă,luetică, actinomicotică)E. mucocelul sinuzal
223. Complicaţiile sinuzitei cronice sunt:A. extinderea infecţiei la celălalte sinusuriB. osteita pereţilor sinuzaliC. abcesul fosei zigomaticeD. carcinomul de mezostructură al maxilaruluiE. boala de focar
224. Cura radicală Caldwell-Luc a sinusului maxilar constă în:A. îndepărtarea mucoasei sinusale care prezintă fenomene inflamatorii ireversibileB. asigurarea unui drenaj eficient al cavităţii sinuzaleC. suprimarea factorului etiologic dentar al sinuzitei maxilareD. redresarea septului nazal pentru permeabilizarea fosei nazaleE. închiderea orificiului de comunicare oro-antrală
225. Semnele de diagnostic pozitiv ale unei comunicări oro-sinuzale sunt:A. refluarea lichidelor prin fosa nazalăB. proba Valsalva pozitivăC. scurgeri de secreţii purulente prin fosa nazală,unilateralD. deformaţia regiunii genieneE. opacifierea sinusului maxilar la examenul radiografic
226. Conţinutul chistului radicular poate fi:A. lichid sero-citrinB. lichid clar, ca “apa de stâncă”C. lichid de aspect lăptosD. lichid şocolatiuE. lichid purulent
227. *Chistul rezidual ia naştere din:A. chist radicular restant, după extracţia dinteluiB. sacul folicular al unui dinte rămas în incluzieC. lama adamantină a unui dinte supranumerar
D. resturi epiteliale ale proceselor embrionare maxilareE. degenerescenţa chistică a resturilor epiteliale parodontale
228. *Etiopatogenic, chisturile radiculare sunt urmarea:A. unei infecţii pulpare cronice extinse în ţesutul periapicalB. unei pungi parodontale cu evoluţie spre apexul radicularC. unui chist folicular care înglobează şi rădăcina dinteluiD. degenerescenţei chistice a resturilor epiteliale din parodonţiuE. extinderii unui chist rezidual din vecinătate
229. În perioada de exteriorizare a unui chist maxilar, la palpare se constată:A. deformarea tablei osoase vestibulareB. bombare osoasă cu senzaţia de “minge de celuloid”C. zonă de fluctuenţă delimitată de o margine osoasă durăD. infiltrarea şi aderenţa părţilor moi învecinateE. creşterea în volum şi consistenţă a ganglionilor regionali
230. Diagnosticul diferenţial al chisturilor de maxilar se face cu:A. tumora cu mieloplaxeB. chistul sebaceuC. lipomulD. condromul maxilaruluiE. carcinomul maxilarului
231. Chisturile de maxilar se pot complica în evoluţia lor cu:A. osteomielita maxilaruluiB. fractura spontană “în os patologic”C. sinuzita maxilarăD. hemoragie prin erodarea vaselor sanguineE. degenerescenţă malignă
232. *Prin cura radicală a chistului de maxilar se realizează:A. evacuarea conţinutului chistic prin puncţieB. suprimarea unui perete al chistului pentru a-l transforma într-o cavitate anexa oralăC. distrugerea membranei chistice prin introducerea de soluţii antisepticeD. extirparea chirurgicală a membranei chisticeE. extracţia dinţilor adiacenţi
233. *Discheratozele orale considerate carcinom “in situ” sunt:A. eritroplaziileB. leucoplaziileC. manifestările orale ale lichenului planD. manifestările orale ale lupusului eritematosE. papilomatoza fluoridă a cavităţii orale
234. Diagnosticul diferenţial al eritroplaziei se face cu:
A. stomatitele infecţioase;B. enantemele medicamentoase;C. carcinomul adenoid-chistic;D. leziunile specifice ale mucoasei orale;E. lichenul plan forma erozivă.
235. Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei se face cu:A. stomatitele aftoaseB. candidoza orală cronicăC. papilomatoza oralăD. leucedemulE. lichenul plan
236. Leucoplazia are următoarele caracteristici:A. apare ca o pată sau placă albă;B. este mai mică de 5 mm diametru;C. nu poate fi înlăturată prin ştergere;D. poate fi îndepărtată prin ştergere;E. este foarte dureroasă încă de la debut.
237. Leucoplazia beneficiază de următoarele măsuri terapeutice:A. suprimarea factorilor presupuşi cauzaliB. cauterizarea leziunilor cu substanţe astringenteC. medicaţie de protecţie cu vitamina AD. administrare de Tetraciclină şi GriseofulvinăE. excizie chirurgicală
238. În tratamentul medicamentos al lichenului plan se utilizează:A. prednison;B. oxacilină 1g/6h timp de 4 săptămâni;C. tetraciclină 1-2 g/zi timp de 3-4 săptămâni;D. griseofulvină 500 mg/zi timp de 4-5 săptămâni;E. proteinat de argint.
239. Lichenul plan oral are drept simptome subiective:A. senzaţia de asprime a mucoasei;B. senzaţia de prurit;C. senzaţia de iritaţie;D. senzaţia de arsură;E. senzaţia de anestezie mucoasă.
240. *Radiodermitele cronice sunt provocate de:A. efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelorB. expunerea prelungită la acţiunea razelor solareC. factori geneticiD. factori neuro-distrofici
E. factori imunitari
241. *Nevii reprezintă:A. carcinoame “in situ” ale tegumentelorB. dermatoze precanceroaseC. tumori cutanate de natură viroticăD. displazii cutanate circumscrise,frecvent de culoare brunăE. keratoze senile
242. Leziunile de debut ale cancerului oral la nivelul gingiei şi crestei alveolare se pot manifesta ca:
A. ulceraţiiB. gingivită hiperplazicăC. epulisD. nodul interstiţialE. fisuri în “foaie de carte”
243. Biopsia are ca scop precizarea diagnosticului histologic prin:A. recoltarea unui fragment de ţesut din leziunea suspectăB. excizia unei leziuni suspecte cu diametrul sub 2 cmC. prin raclarea celulelor de pe zona suspectăD. prin puncţie aspirativă a conţinutului tumoral dintr-o leziunea suspectăE. determinarea markerilor tumorali
244. *Semnele de exteriorizare ale unor tumori maligne situate în spaţiile profunde oro-maxilo-faciale pot fi:
A. anestezia unor ramuri nervoase senzitiveB. paralizia unor ramuri nervoase motoriiC. odontalgia şi mobilitatea dentarăD. trismusulE. tota raspunsurile de mai sus
245. Dupa clasificarea TNM in tumorile de infrastructura a maxilarului:A. T2 inseamna tumora intre 1 si 5 cmB. T3 inseamna tumora peste 4 cmC. in T4 tumora invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidaleD. N1 inseamna limfonoduli homolaterali mobili cu diametru peste 3 cmE. N3 inseamna limfonoduli homolaterali mobili
246. Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului ososA. reticulosarcomulB. sarcomul EwingC. mixosarcomulD. tumora cu celule giganteE. nici un raspuns nu este corect
247. *Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prinA. anestezie in teritoriul nervului supraorbitarB. edemul pleoapei superioareC. edemul unghiului extern al ochiuluiD. chemozis superiorE. nici un raspuns nu e corect
248. *Infiltrarea tumoala a nervilor suborbitari precum si a radacinilor nervoase de la baza craniului poate duce la infiltrarea retrograda a unei fose cerebrale. Specificati despre care fosa cerebrala este vorba:
A. micaB. mijlocieC. mareD. anterioaraE. posterioara
249. Semnele de extensie a unei tumori de etaj mijlociu in fosa pterigo-maxilara sunt:
A. dureri in teritoriul nervului oftalmicB. dureri in teritoriul nervului maxilarC. trismusD. torusE. nici un raspuns
250. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prinA. anoftalmieB. hipermetropieC. anestezie corneeanaD. astigmatismE. alterarea acuitatii vizuale
251. Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului interstitial:A. reticulosarcomulB. sarcomul EwingC. mixosarcomulD. tumora cu celule giganteE. toate raspunsurile sunt corecte
252. *Sindromul Sjogren apare mai frecvent la:A. Copii intre 10-14 aniB. Femei dupa varsta de 40-45 aniC. Barbati intre 50-55 aniD. Afecteaza de regula varstnicii, atat femei cat si barbatiE. La gurmanzi sau la marii mancatori de paine
253. Manifestari oculare in sindromul Sjogren sunt:A. Keratoconjunctivita umedaB. Senzatie de arsura ocularaC. Secretie lacrimala abundentaD. FotofobieE. Senzatie de corpi straini intraoculari
254. Manifestari articulare in sindromul Sjogren sunt:A. Artralgii la nivelul articulatiilor membrelorB. Anchiloza temporo-mandibularaC. Constrictia mandibuleiD. Artrite subacute ale articulatiilor mariE. Pseudoartroza
255. Manifestari asociate care apar in sindromul Sjogren sunt:A. AnosmieB. Obstructia trompei lui EustachioC. Hipertrofia mucoasei gastriceD. Hiperclorhidrie gastricaE. Cacosmie
256. Sindromul Mickulicz se caracterizeaza prin:A. Evolutie rapida si malignaB. Leziuni cutanate nodulareC. Hipertrofia glandelor salivare si lacrimaleD. Evolutie indelungata si benignaE. Adenopatie cervicala
257. In sindromul Sjogren, tratamentul simptomatic se refera la administrarea de:
A. Lacrimi artificialeB. Sucuri gastrice artificialeC. Saliva artificialaD. Instilatii endocanaliculare cu carboximetil-celulozaE. Toate raspunsurile sunt corecte
258. Carcinoamele mandibulare:A. Se intalnesc mai frecvent la barbatiB. Se intalnesc mai frecvent la persoanele peste 50 de aniC. Reprezinta 5% din tumorile maligne ale mandibuleiD. Reprezinta 95% din tumorile maligne ale mandibuleiE. Cand apare la copii, malignitatea este foarte scazuta.
259. In carcinomul mandibular, grupele de limfonoduli interesate precoce sunt limfonodulii:
A. Sublinguali
B. SubmandibulariC. SubmentonieriD. LaterocervicaliE. toate raspunsurile sunt corecte
260. *In carcinomul mandibular se descrie aspectul radiologic de:A. Os "poros"B. Os "ros de soareci"C. Os "muscat"D. Os "ciuruit"E. Toate raspunsurile sunt corecte
261. *In sindromul Sjogren se administreaza Prednison in doza de:A. 10 mg/ziB. 15 mg/ziC. 20 mg/ziD. 25 mg/ziE. 30 mg/zi
262. *Pentru fenomenele articulare din cadrul sindromul Sjogren se pot administra saruri de:
A. cupruB. zincC. mercurD. aurE. argint
263. Pe ce linie se poate maligniza leziunea limfoepiteliala benigna:A. limfaticaB. sanguinaC. epitelialaD. conjunctivalaE. leziunea limfoepiteliala benigna nu se malignizeaza
264. In parotidomegalii se face diagnosticul diferential cu:A. litiaza parotidianaB. hipertrofiile de muschi maseterC. adenopatiile intraparotidieneD. nevralgia esentiala de trigemenE. toate raspunsurile sunt corecte
265. *In carcinoamele de mandibula, diagnosticul diferential se face cu:A. ulceratiile banaleB. osteiteC. osteomieliteD. tumori benigne
E. toate raspunsurile sunt corecte
266. *Precursorii sarcoamelor de mandibula se presupun a fi:A. tumori benigne osoaseB. traumatismeC. boala PagetD. dispazia fibroasaE. toate raspunsurile sunt corecte
267. *Care este raportul femei - barbati in localizarea mandibulara a limfoamelor maligne?
A. 4 la 5B. 3 la 2C. 2 la 3D. 5 la 4E. 1 la 1
268. *Aspectul radiologic in sarcoamele de mandibula este de:A. "os ciupit"B. "os mancat de soareci"C. "os compact"D. "os pieptanat"E. "rasarit de soare"
269. *Evolutia endobucala a sarcoamelor de mandibula este sub forma de:A. tumora ulcerovegetantaB. tumora pediculataC. tumora ulceroinfiltrativaD. toate raspunsurile de mai susE. nici un raspuns
270. *Hematomul circumscris mai este cunoscut sub numele de:A. Hematom difuzB. Hematom inchistatC. Hematom pulsatilD. SeromE. Contuzie
271. *Compresiunea arterei faciale se realizeaza:A. Pe ramul ascendent al mandibuleiB. Pe fata externa a mandibuleiC. Pe arcada zigomaticaD. Pe scuama temporaluluiE. Pe planul traheal
272. *Care din următoarele forme de luxaţie a dinţilor permanenţi nu necesită tratament:
A. SubluxatiaB. Luxatia cu intruzieC. Luxatia cu extruzieD. Luxatia lateralaE. Contuzia
273. Examenul exooral al unui pacient cu traumatism dento-parodontal cuprinde:
A. Condilii mandibulariB. Contururile osoase mandibulareC. MaxilarulD. Oasele malareE. Apofizele pterigoide
274. *Dupa Andreasen, frecventa maxima a traumatismelor dento-parodontale a dintilor temporari se produce dupa:
A. Caderi pe podea, strada, sau bazinB. Lovitura a unui coleg de joacaC. Alte cauzeD. Caderea de pe banca sau patE. Lovire de marginile mesei
275. *Tumorile odontogene ale maxilarelor provin din:A. tesuturile conjunctiveB. tesuturile mugurelui dentarC. tesutul osos alveolarD. ligamentele dento-alveolareE. resturile epiteliale Malassesz
276. Tumorile odontogene mezenchimale cuprind:A. fibromul odontogenB. ameloblastomulC. dentinomulD. odontomulE. cementomul
277. Din tumorile odontogene maligne fac parte:A. carcinomul odontogenB. ameloblastomul malignC. sarcomul odontogenD. fibrosarcomul ameloblasticE. displazia periapicala a cementului
278. Macroscopic, adamantinomul se poate prezenta sub forma:
A. ulcerativaB. proliferativaC. solidaD. chisticaE. mixta
279. Diagnosticul diferential in adamantinom se face cu:A. chisturi odontogeneB. keratochisturiC. tumori benigne maxilareD. tumora cu mieloplaxeE. ameloblastomul
280. Tratamentul chirurgical al ameloblastomului cuprinde:A. chiuretajulB. rezectia in blocC. rezectia segmentaraD. cauterizareaE. excizia
281. Clinic, odontomul se caracterizeaza prin:A. crestere rapidaB. este invazivC. consistenta duraD. incapsulatE. asimptomatic
282. Fibromixomul odontogen este o tumora:A. de origine epitelialaB. cu crestere invazivaC. mai ales la mandibulaD. agresivaE. cu tendinta la recidiva
283. Semnele clinice ale cementoblastomului in faza de exteriorizare sunt:A. deformarea tabliei osoaseB. dureri dentareC. consistenta inegalaD. adenopatie satelitaE. tulburari de sensibilitate
284. Dentinomul este o tumora odontogena, compusa din:A. tesut ososB. smalt dentarC. tesut moaleD. cement
E. dentina
285. Durerea este un semnal de avertizare a organismului, care implica:A. starea afectiva sau emotionalaB. perceptia senzoriala sau somaticaC. reactia vegetativa si muscularaD. terenul ereditarE. varsta bolnavului
286. Durerile oro-faciale sunt grupate in:A. nevralgiiB. mialgiiC. somaticeD. neurogeneE. psihogene
287. Durerea dento-parodontala este::A. rar intalnitaB. de tip somaticC. poate fi insotita de adenopatie regionalaD. iradiazaE. influentata de stimuli termici
288. In nevralgia trigeminala esentiala durerea are urmatoarele caractere:A. debut insidiosB. intensitate maximaC. perioade interparoxistice linistiteD. localizare strictaE. perioda refractara dupa crize
289. Metodele terapeutice ale nevralgiei esentiale de trigemen cuprind:A. medicatie oralaB. blocaje anesteziceC. terapia tisularaD. fitoterapiaE. terapia chirurgicala
290. Cele mai eficiente medicamente in nevralgia esentiala de trigemen s-au dovedit a fi:
A. fenitoinaB. prednisonC. carbamazepinaD. tramalE. baclofen
291. Neuroliza trigeminala se realizeaza prin:A. alcoolizareB. crioterapieC. termocoagulareD. compresiuneE. decompresiune
292. *Nevralgia esentiala de trigemen este cunoscuta si sub numele de:A. psihalgieB. durere faciala atipicaC. cefalgieD. ticul dureros al feteiE. durerea cronica faciala
293. Semnele clinice in forma catarala a parotiditei acute cuprind:A. hiposalivatieB. tumefactie cu bombare sub lobul urechiiC. pareza de facialD. dureri vii, pulsatileE. trismus
294. Diagnosticul diferential al parotiditei acute supurate se face cu:A. parotidita epidemicaB. abcesul lojei parotidieneC. adenita acuta intraparotidianaD. litiaza parotidianaE. parodontitele apicale
295. Tratamentul curativ al parotiditei cronice se face cu:A. antibioticeB. incizie si drenajC. instilatii endocanaliculareD. vitamine A, C, PPE. vaccinoterapie nespecifica
296. Triada salivara caracteristica sialolitiazelor cuprinde:A. Durerea vieB. Colica salivaraC. Abcesul salivarD. Tumora salivaraE. Disfagie
297. Factori favorizanţi ai sinuzitei maxilare de cauză dentară pot fi:A. modificări de tip alergic ale mucoasei sinusaleB. inflamaţia cronică a mucoasei nazosinusale
C. deviaţia de sept nazalD. pulpitele cronice ale dinţilor laterali maxilari superioriE. eatrofia marcată a crestelor alveolare maxilare superioare
298. *Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauză dentară pot fi:A. rinita alergicăB. deviaţia de sept nazalC. osteita procesului alveolarD. chisturi radiculare suprainfectateE. cacinomul maxilarului superior
299. *Empiemul sinusal este:A. faza catarală a sinuzitei acuteB. faza de cronicizare a unei sinuzitei acuteC. retenţionarea secreţiilor în sinus prin închiderea orifiicilor de drenajD. durerea pulsatilă din faza purulentă a sinuzitei acuteE. proliferarea de polipi în cavitate sinusală
300. *Chistul nazo-palatin se localizează:A. în jurul coroanei unui canin superior inclusB. lateral de rădăcina unui dinte vital, din resturi epiteliale parodontaleC. în locul unui dinte care nu a reuşit să se dezvolteD. între rădăcinile incisivilor centrali superioriE. între incisivii laterali şi caninii superiori
301. În perioada de latenţă a unui chist radicular, în zona lui de evoluţie, examenul clinic evidenţiază:
A. prezenţa unui dinte cu necroză sau gangrenă pulparăB. absenţa dintelui de pe arcadăC. persistenţa unui dinte temporarD. dureri cu caracter de parodontită apicalăE. deformarea reliefului osos
302. *Examenul radiografic al chistului radicular arată:A. imagine de radiotransparenţă net delimitată în dreptul rădăcinii unuia sau mai multor dinţiB. imagine de radioopacitate net delimitată în dreptul rădăcinii unuia sau mai multor dinţiC. imagine de radiotransparenţă în formă de ”inimă” cu vârful situat între cei doi incisivi centrali superioriD. imagine de radiotransparenţă neregulată cu insule calcificare de osE. imagine de radiotransparenţă net circumscrisă multiloculară
303. *Leucoplazia se manifestă clinic prin:A. pete catifelate de culoare roşieB. placă alb-sidefie, translucidă ca fumul alb, lăptoase sau alb-gălbuiC. reţea ramificată cu arborizaţii ca nervurile unei frunze de ferigă
D. zone atrofice eritematoase intricate cu zone hipertroficeE. vilozităţi fine, albe, cenuşii sau roze
304. *Keratoza actinică este consecinţa:A. expunerii prelungite la razele solareB. transformării maligne a unor cicatrici postcombustionaleC. arsurilor provocate de mucul de ţigară la marii fumătoriD. acţiunii unor agenţi poluanţi industrialiE. radiochimioterapiei
305. *Dupa clasificarea TNM in tumorile de mezostructura a maxilarului:A. in T2, tumora este localizata la nivelul intregii mucoase sinusale fara distructia peretilor ososiB. in T0, tumora este evidentiabila clinicC. in T3, tumora invadeaza peretii maxilarului inferiorD. in N0, limfonodulii sunt palpabiliE. toate raspunsurile sunt corecte
306. *Dupa clasificarea TNM a tumorilor de mezostructura ale maxilarului, T1 inseamna:
A. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasaB. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasaC. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste trei pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasaD. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal, orbitar, etc) cu eroziune sau distructie osoasaE. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) cu eroziune sau distructie osoasa
307. *Cat la suta dintre cancerele cavitatii nazale si ale sinusurilor paranazale sunt reprezentate de melanomul malign:
A. 0%B. 1%C. 2%D. 3%E. 4%
308. *Sarcomul mandibular pare sa dea cel mai frecvent metastaze:A. hepaticeB. pulmonareC. renaleD. cerebraleE. nu metastazeaza
309. *Limfomul Burkitt poate fi vindecat doar prin:A. radioterapieB. chimioterapieC. tratament chirurgicalD. tratament antibioticE. radioterapie combinata cu chimioterapie
310. Infectarea glandelor salivare se poate face pe urmatoarele cai:A. canalul de excretieB. limfaticaC. articularaD. hematogenaE. directa
311. La primele semne de imbolnavire parotidiana se poate administra:A. pilocarpinaB. alimente uscateC. bai de gura alcalineD. masaje ale parotideiE. atropina
312. Litiaza submandibulara se caracterizeaza prin:A. Dureri moderateB. Tumefactie ritmata de meseC. Canal Stenon ingrosatD. Tumefierea plicii sublingualeE. Hipersalivatie
313. Examenul paraclinic in sialolitiaza acuta se face prin:A. Radiografii simpleB. Rezonanta magnetica nuclearaC. Ecografie glandularaD. Explorarea cailor salivareE. Sialografie
314. Tumorile epiteliale ale glandelor salivare includ:A. Adenomul pleomorfB. CilindromulC. SialozaD. Metaplazia oncocitaraE. Limfomul
315. Semnele clinice de malignizare in adenomul pleomorf sunt:A. Stare generala neinfluentataB. Adenopatia regionala
C. Pareza de facialD. Accelerarea cresterii tumoriiE. Desen vascular cutanat
316. Care dintre următoarele formaţiuni anatomice se regăsesc în conţinutul lojii sublinguale:
A. Canalul StenonB. Nervul şi vasele lingualeC. Glanda sublingualăD. Glanda submandibularăE. Nervul dentar inferior
TESTE PROTEZA TOTALĂ
297. Ce va cuprinde câmpul protetic edentat total?A. zona de adeziune a protezei totaleB. zona de sprijinC. zona periferică celei de sprijin, în care mucoasa vine în contact cu marginile
protezei realizând succiuneaD. zona de menţinere a protezeiE. zona de stabilizare
298. *După Nagle, Sears, suprafaţa de sprijin maxilară poate suporta următoarele presiuni transmise prin intermediul protezelor totale:
A. 1,820 – 2 kg/ cm²B. 2 -5 kg/ cm²C. 1,265 – 1,687 kg/ cm²D. nu suportă presiuniE. suportă orice presiune
299. Care din afirmaţiile despre regulile lui JORES, aplicabile la substratul osos al edentatului total sunt adevărate?
A. evoluţia osului este condiţionată de interacţiunea proteză - câmpB. presiunea continuă duce la stimularea creşterii osoaseC. presiunea discontinuă cu intervale scurte de repaus favorizează rezorbţia osoasăD. presiunea discontinuă cu perioade lungi de repaus favorizează osteogenezaE. evoluţia osului este condiţionată de vârsta pacientului
300. *Unde este diminuată rezorbţia osoasă a crestelor edentate la maxilarul superior?A. la nivelul fundului de sac vestibularB. la nivelul rugilor palatineC. la nivelul crestei alveolare frontaleD. la nivelul inserţiei frenurilor median şi laterale, ceea ce determină forma de
pentagon a arcadei superioareE. nu este nici unde diminuată, ci se păstrează mult timp în condiţii optime
301. *Care din elementele câmpului protetic maxilar edentat total poate contribui la dispariţia spaţiul protetic:
A. creasta alveolară retentivă din zona frontalăB. bolta palatină ogivalăC. retentivitatea vestibulo – orală a tuberozităţilor maxilareD. volumul crescut al tuberozităţii în plan sagitalE. procidenţa polului inferior al tuberozităţilor
302. Ce reprezintă tuberozitatea maxilară la edentatul total?
HUTU EMILIAN – EDENTAŢIA TOTALĂ, ED. A –III-A, ED. DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ BUCUREŞTI, 1998
A. zonă biodinamicăB. proeminenţă osoasă ovalară situată la maxilar, distal de crestele alveolareC. zonă pe care se montează dinţii artificiali în protezarea totalăD. zonă frecvent remodelată chirurgicalE. zonă a câmpului protetic maxilar ce poate fi retentivă sau neutră sau ştearsă,
neretentivă
303. *Torusul palatin are rol negativ asupra protezării totale maxilare atunci când:A. este mare, de formă ovalară, plasat în 1/3 posterioară a palatului dur şi
intersectează „linia Ah”B. este de formă rotundă, situat în 1/3 anterioară a palatului durC. când trece dincolo de vălul palatinD. este plasat în 1/3 medie a bolţii palatineE. împiedică totdeauna o bună protezare mandibulară
304. *Conform clasificării lui LANDA localizarea torusului palatin poate fi următoarea:
A. În 1/3 anterolaterală sau posterioară a bolţii palatineB. Paramedian antero - posterior, antero - median; postero - medianC. Doar în cele 2/3 anterioareD. Doar în 1/3 posterioarăE. În 1/3 posterioară, 2/3 posterioară, 2/3 antero – median, 1/3 anterioară, antero –
posterior
305. *Care este întinderea protezei totale maxilare în funcţie de spina nazală posterioară?
A. până la această margine, depăşind-o maximum cu 1 - 1,5 mmB. depăşind –o constant cu 3 - 5 mmC. depăşind –o uneori cu 5-7 mmD. oprindu-se cu 1 mm înaintea acestei formaţiuni anatomiceE. nu are importanţă pentru închiderea marginală distală a protezei totale
306. Căror cauze li se atribuie câmpurile protetice (edentate total) deformabile „moi”?
A. aderenţei la structurile osoaseB. grosimii mari a epiteliului şi corionului determinate geneticC. purtării îndelungate a unor proteze instabile, cu baze nepotriviteD. utilizarea inadecvată a unor mijloace excepţionale de menţinereE. conceperea şi montarea incorectă a arcadelor dentare şi realizarea unor relaţii
ocluzale necorespunzătoare
307. Care este limita distală până la care se întinde proteza totală mandibulară?A. până la marginea anterioară a tuberculului piriformB. până în 1/3 anterioară a tuberculului piriformC. până în 1/3 posterioară a tuberculului piriformD. până la baza inserţiei ligamentului pterigo – mandibular
E. se acoperă în totalitate tuberculul piriform
308. Care sunt muşchii, care deţin o inserţie perpendiculară pe periferia distală a câmpului protetic edentat total de la maxilar ?
A. muşchii canini (stâng şi drept)B. muşchii orbiculari ai buzelorC. muşchiul rizoriusD. muşchii ridicători şi tensori ai vălului palatinE. muşchii coborâtori ai vălului palatin
309. *Cum se comportă muşchiul buccinator când gura este închisă (la edentatul total)?
A. ca o perdea bine întinsăB. ca un muşchi cu fibre perpendiculare pe periferia câmpului proteticC. ca un muşchi ce formează în vestibul două spaţii ampulare utilizate pentru
obţinerea succiunii totaleD. ca un muşchi rdicător al mandibuleiE. ca un muşchi ce determină mimica facială
310. *Când muşchii ridicători şi tensori ai vălului palatin contribuie la modificarea poziţiei palatului moale la edentatul total?
A. când proteza totală maxilară are camere de vidB. când se pronunţă foneme cu litera “S”C. când se emit dentale şi siflanteD. când se emite vocala “A”E. când pacientul înghite
311. Delimitarea marginii posterioare a protezei totale maxilare este legată de acţiunea:
A. muşchilor coborâtori ai vălului palatinB. muşchii ridicători ai vălului palatinC. muşchii tensori ai vălului palatinD. de manevra ValsalvaE. de stimularea reflexului de greaţă sau vomă
312. *Care sunt limitele spaţiului retrozigomatic la edentatul total ? A. între bride şi frenul buzei superioareB. între apofiza zigomatoalveolară şi şanţul pterigoamxilarC. între şanţul pterigomaxilar şi creasta zigomato- temporalăD. între creasta alveolară şi fundul de sac oralE. este un spaţiu virtual
313. Zonele funcţionale ale câmpului protetic maxilar edentat total cuprind următoarele regiuni:
A. zona vestibulară cu spaţiul vestibular lateral şi labialB. punga FISH
C. zonele SCHRŐDERD. spaţiul retrozigomatic, zona distală AhE. punga EISENRING şi zona linguală centrală
314. După Landa, la edentatul total poziţiile vălului palatin, în repaus, sunt:A. orizontală, ca o prelungire a palatului durB. oblică, abruptă, ca o demarcaţie liniarăC. perfect plană, paralelă cu formaţiunile grăsoase ale palatuluiD. neclară, neprecizabilăE. cu aspect intermediar
315. Care este caracteristica închiderii marginale a protezei totale din zona Ah?A. Este zona esenţială de realizare a “posterior damming”-uluiB. Este zona în care etanşeizarea se face pe faţa externă a protezeiC. Este zona în care etaşeizarea se face pe faţa mucozală a protezeiD. Este zona în care etanşeizarea se face doar când pronunţăm vocala “A”E. Este zona în care nu are importanţă închiderea marginală
316. Care este importanţa zonei tuberculului piriform pentru protezarea totală ?A. este zona prin care se poate face deglutiţia optimăB. este zona esenţială pentru sprijin şi închidere marginalăC. este o zonă estetică esenţialăD. este zona care participă la stabilizarea şi menţinerea protezei totaleE. este o zonă care poate fi ocolită în mod frecvent de proteza totală
317. *Delimitarea posterioară a zonei tuberculului piriform la edentatul total se realizează:
A. printr-o linie imaginară care trece înapoia feţei distale a molarului II superiorB. la zona de inserţie a muşchiului constrictor superior al faringelui C. Printr-o linie imaginară care trece înapoia feţei distale a molarului II inferiorD. standard de cele 2/3 posterioare ale crestelor edentateE. la nivelul inserţiei ligamentului pterigomandibular
318. *Aripioarele paralinguale ale protezei totale mandibulare sunt plasate:A. pe faţa orală a corpului mandibularB. în zona linguală laterală în dreptul zonei canin - premolarC. sunt prelungite totdeauna şi sublingualD. între apofizele geniiE. nu se pot realiza decât excepţional de către cei experimentaţi
319. Ce probleme pune muşchiul genioglos în evaluarea zonei linguale centrale, la edentatul total mandibular?
A. acest muşchi modifică mărimea fundului de sac în timpul diferitelor mişcări ale limbii
B. asigură buna menţinere a protezei mandibulare când există un contact sporadic al protezei cu planşeul bucal
C. pune probleme de menţinere a protezei când fundul de sac oral nu este evaluat în repaus şi în protracţia limbii
D. nu are implicaţii în dinamica protezeiE. este un muşchi a cărui funcţie nu se poate controla
320. Când se poate obţine o închidere marginală bună la proteza totală mandibulară în zona linguală centrală?
A. când există un fund de sac suficient de larg, ca să cuprindă confortabil marginea protezei totale
B. când poziţia limbii în dinamică este posterioarăC. când poziţia limbii în repaus este posterioarăD. când poziţia limbii este în repaus este anterioarăE. când fundul de sac oral prezintă minime modificări în repaus şi protracţia limbii
321. Ce probleme apar în tehnologia protezelor totale când evaluăm conturul obrajilor?
A. probleme de alegere a dinţilor artificialiB. probleme de adaptare la proteza totală maxilarăC. probleme de adaptare a lingurii individualeD. probleme de montare a dinţilor lateraliE. probleme de modelare a versantelor vestibulare ale protezelor
322. Când apreciem ca necesare unele intervenţii chirurgicale preprotetice la edentatul total?
A. Când creasta alveolară frontală este foarte retentivă frontal şi asociată cu tuberozitate retentivă distal
B. Când tuberozităţile sunt procidente şi determină lipsa spaţiului proteticC. Când dorim să relizăm simetria crestelor alveolareD. Când există torus mandidular este proeminent uni -sau bilateralE. Când bolta palatină este plată.
323. Închiderea marginală a protezei totale mandibulare se poate modela în funcţie de poziţia limbii (după tehnica Şcolii de Protetică Dentară Bucureşti):
A. prin protracţia limbii, când inserţia ei este anterioarăB. prin protracţia maximă a limbii când aceasta are o inserţie posterioarăC. prin balansarea laterală a limbiiD. prin umezirea mânerului lingurii când inserţia limbii este posterioarăE. nu are importanţă
324. *Ce este amprentarea câmpului protetic edentat total?A. fază clinică prin care se reproduce în vitro doar imaginea componentei osteo
periostale a câmpului proteticB. fază clinică prin care se reproduce în vitro imaginea suprafeţei ţesuturilor moipe
care se va sprijini proteza
C. fază clinică prin care se reproduce în vitro aspectul suprafeţei ţesuturilor câmpului protetic cu suprafaţa de sprijin şi zonele marginale ale viitoarei proteze
D. fază clinică, prin care se reproduce în vitro imaginea reliefului osos şi a vestibulului bucal
E. fază clinică prin care se reproduce în vivo imaginea componentei osteo periostale şi fibromucoase a câmpului protetic
325. *Care din principiile formulate de fraţii GREEN, care stau la baza tehnicilor de amprentare la edentatul total, nu se poate realiza?
A. prin amprentare trebuie să se obţină o suprafaţă protetică întinsă la maximumB. prin amprentare se determină înălţimea şi forma marginilor protezelor totaleC. prin amprentare se determină grosimea fundurilor de sac necesare conformării
marginilor protezelor totaleD. prin amprentare trebuie să se respecte libertatea de mişcare a muşchilor
periproteticiE. prin amprentare trebuie să se asigure transmiterea armonioasă a presiunilor
asupra zonei labiale în scopuri estetice
326. *În ce situaţii se utilizează procedeul de amprentă compresivă la edentatul total?A. când vrem să transmitem uniform presiunile pe întreaga suprafaţă osoasă a zonei
de sprijinB. când există rezorbţii şi atrofii marcateC. când avem un câmp protetic cu mucoasă subţire, puţin deformabilăD. când utilizăm siliconi de condensare de consistenţă medieE. când amprentăm suprafaţa maximă accesibilă a câmpului protetic cu siliconi de
adiţie
327. Cum putem rezolva prin amprentare unele problemele de stabilitate ale protezelor totale ?
A. prin relevarea detaliilor retentivităţilor anatomice din zona de sprijin a câmpului protetic
B. prin plasarea lingurii şi amprentei într-o zonă funcţională neutră a câmpului protetic
C. prin plasarea amprentei între chingile musculare ce înconjoară câmpul proteticD. prin extinderea amprentei în scopul măririi suprafeţei de sprijinE. prin amprentarea cu mai multe materiale de amprentă
328. Problemele de menţinere ale protezei totale, care se pot rezolva odată cu amprentarea ar fi legate de:
A. Reliefarea retentivităţilor anatomice din spaţiul retrozigomatic şi conturarea zonei Ah
B. Exactitatea amprentei şi întinderea suprafeţei plane orizontale cu care vine în contact proteza
C. Întinderea, grosimea marginilor amprentei, cu respectarea funcţionalităţii părţilor moi periprotetice
D. Tonicitatea muscularăE. Forţa elastică, capilaritate, adeziune la interfaţa proteză – câmp protetic
329. Care sunt etapele amprentării preliminare, la edentatul total?A. pregătirea ambientului pentru amprentareB. pregătirea amprentării, deci a pacientuluiC. alegerea şi verificarea lingurii individualeD. alegerea tehncii de amprentare, a materialului de amprentare şi a lingurilor
universaleE. proiectarea lingurii individuale şi indicaţii pentru laborator
330. Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de amprentare preliminară la edentatul total?
A. gradul de retentivitate a reliefului câmpului proteticB. calitatea şi grosime fibromucoaseiC. sistemul de amprentare: cu lingura universală sau cu vechea protezăD. proceduri mai lente sau mai rapide de amprentareE. firma producătoare, dacă este de răsunet.
331. Delimitarea lingurii individuale pe amprenta preliminară la edentatul total, se face:
A. în cabinet, comparând datele de pe amprentă cu cele ale cavităţii bucaleB. se fac analize secvenţiale pentru a preciza sediul mucoasei mobile de la periferia
câmpului proteticC. se fac analize secvenţiale pentru a preciza sediul mucoasei pasiv mobile de la
periferia câmpului proteticD. nu se practică o astfel de delimitare în cabinetE. se face în laborator
332. După Schreinemakers, care sunt etapele de trasare a limitelor câmpului protetic maxilar edentat total?
A. marcarea punctiformă a foveelor palatine şi a plicilor pterigopalatineB. limita vestibulară este marcată la 3 mm în interiorul amprentei preliminareC. limita vestibulară este marcată la 1 mm în interiorul amprentei preliminareD. linie convexă situată posterior de foveele palatine ce se uneşte cu alte două curbe
convexe spre distal, ce marchează şanţurile pterigopalatineE. linie continuă a celui mai mare contur al amprentei preliminare
333. După metoda lui Schreinemakers, care sunt reperele de demarcaţie ale zonei linguale centrale la edentatul total?
A. linia medianăB. convexitatea maximă a marginii amprentei în zona linguală centralăC. curba cu concavitatea posterioară pe parcursul a 3 cm stânga şi 3 cm dreapta în
fundul de sac lingualD. curbă cu concavitatea posterioară la mijlocul versantului oral al crestei alveolare,
pe parcursul a 1,5 cm stânga şi 1,5 cm dreapta
E. linia curbă cu concavitatea posterioară din fundul sac oral de o parte şi alta a liniei mediene pe parcursul total a 3 cm
334. Care sunt recomandările făcute de HUTU pentru utilizarea alginatelor în amprentarea preliminară la edentatul total?
A. la pacienţii care au hipersalivaţieB. la pacienţii cu o salivă redusă cantitativC. la pacienţii care deţin câmpuri retentiveD. la pacienţii cu probleme psihiceE. la pacienţii cu reflexe exagerate pentru că materialele au timp de priză redus
335. La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela frecvent următoarele defecte:
A. neaderenţa marginilor amprentei de lingura universalăB. reprezentarea parţială a zonei de sprijin a câmpului protetic şi a conturului
marginalC. neacoperirea tuturor zonelor, margini subţiri şi balante, nesusţinute de lingura
standardD. centrarea defectuoasă a lingurii şi distribuţia asimetrică de material de
amprentareE. materialul de amprentă fisurat
336. Care este grosimea marginilor amprentei „prefuncţionale” cu siliconi, la edentatul total?
A. 2 – 3 mm în medieB. 1 – 2 mm în punga buccinatoare maxilară şi 3 – 4 mm sublingualC. 5 - 6 mm în punga buccinatoare maxilară şi 2 -4 mm sublingualD. 3 – 4 mm în punga buccinatoare maxilară şi 1 – 2 mm sublingualE. 5 – 6 mm în medie
337. Ce indicaţii poate avea amprenta preliminară la edentatul total cu materiale cu vâscozitate lent progresivă?
A. la pacienţii foarte sensibili la durereB. la pacienţii purtători de proteze parţială, imediat după extracţia ultimilor dinţiC. dacă există o proteză totală veche, care poate fi utilizată ca de rezervăD. acest gen de amprentă nu se practicăE. materialul este utilizat doar pentru căptuşiri de proteză
338. Obiectivele amprentării finale la edentatul total sunt:A. adaptarea lingurii individualeB. respectarea libertăţii de mişcare a musculaturii perioraleC. obţinerea înălţimii corecte şi a extinderi maxime a bazei protezeiD. realizarea doar a dezideratelor estetice ale pacientuluiE. repartizarea unor presiuni egale pe structurile câmpului protetic
339. Modelarea marginală executată de medic la amprentarea edentatului total constă
în:A. masajul obrazului asociat cu presiuni pentru zonele Eisenring şi FishB. tracţiuni ale limbiiC. tracţiuni ale buzelorD. tracţiuni şi rotaţii ale nodului comisuralE. presiuni cu degetul acolo unde trebuie
340. *Testele pentru funcţionalizarea amprentei la mandibula edentată, comandate de medic vor cuprinde:
A. întredeschiderea fantei labiale, umezirea buzelor, protracţia maximă a limbii, deglutiţia
B. deschiderea treptată a gurii până la valoare medie, umezirea buzelor, mimatul râsului, cântatului, protracţia limbii la nas
C. mimarea surâsului forţat, retracţia limbii, sugerea degetului, deglutiţiaD. deschiderea treptată a gurii de la moderat la larg, umezirea buzelor, balansarea
limbii pe mucoasa jugală şi comisuri, protracţia limbii spre vârful nasului, mimarea fluieratului, suptului şi deglutiţiei
E. deschiderea largă a gurii, surâs forţat, fluierat, supt şi mimarea tusei
341. Modelările automatizate ale marginilor amprentei funcţionale la edentatul total presupun:
A. utilizarea de linguri individuale din răşini fotopolimerizabileB. utilizarea de linguri individuale din răşini autopolimerizabileC. utilizarea de linguri individuale cu borduri de ocluzieD. modelaje realizate foneticE. modelaje realizate prin mişcări efectuate de medic
342. Amprenta finală a câmpului protetic edentat după metoda Schreinemakers va avea următorii parametrii obligatorii:
A. amprenta maxilară se ia după cea mandibularăB. pacientul va funcţionaliza marginal amprenta prin fonaţieC. amprenta finală se ia cu linguri cu borduri de ocluzie, deci cu gura închisăD. pacientul va funcţionaliza marginal amprenta prin ţuguierea buzelorE. pacientul nu va funcţionaliza marginal amprenta
343. După Herbst, unde se va modela marginal amprenta funcţională, la edentatul total, la deschiderea moderată a gurii ?
A. în zona premolarilorB. în zona tuberculului piriformC. în zona vestibulară centralăD. în zona caninilorE. în zona molarilor primi
344. Cum se modelează zona linguală centrală a amprentei funcţionale la edentatul total, după concepţia Clinicii de Protetică Dentară din Bucureşti?
A. prin mişcările lente ale muşchilor periprotetici
B. prin mişcări de protracţie şi retracţie maximă a limbiiC. prin mişcări de umezire a buzei inferioare şi palpare a mânerului linguriiD. prin verificarea contactului marginii lingurii cu mucoasa planşeului bucal în
poziţia de repaus a limbiiE. prin mobilizarea lingurii la mişcările comandate de medic
345. Efectuarea închiderii marginale la nivelul tuberculului piriform după şcola bucureşteană se va face după secvenţa:
A. aplicarea de material bucoplastic pe faţa vestibulară externă a lingurii modelată prin deschiderea şi închiderea gurii
B. materialul termoplastic aplicat pe faţa mucozală a zonei tuberculului piriform în grosime de 3 – 4 mm în fază plastică, dinamizat prin compresiune şi deschidere maximă a gurii
C. materialul termoplastic aplicat şi comprimat pe faţa mucozală a zonei tuberculului piriform în grosime de 1 – 2 mm în fază plastică, dinamizat prin deschiderea maximă a gurii, închidere
D. modelarea vestibulară a zonei este reglată de aceleaşi mişcări doar că este necesară opunerea medicului la mişcări
E. lingual sunt necesare mişcările de protracţie a limbii şi deglutiţie
346. După HUTU, amprenta finală la edentatul total are trei etape ce urmăresc anumite obiective. Care sunt acestea?
A. timpul I de realizare a închiderii marginaleB. timpul III de obţinere a tonicităţii musculare favorabileC. timpul III de rezolvare a unor probleme de fizionomie şi fonaţieD. timpul I de realizare a sprijinului şi adeziuniiE. timpul II de realizare a funcţionalizării marginale
347. Care din următoarele afirmaţii referitoare la şabloanele de ocluzie utilizate în tehnologia protezelor totale este adevărată ?
A. baza şablonului trebuie să fie rigidă, nedeformabilă la temperatura cavităţii bucale şi să fie stabilă pe câmpul protetic
B. baza şablonului trebuie să aibă contact intim cu modelul, indiferent de mărimea retentivităţilor din zonele laterale
C. regiunile laterale ale bordurilor de ocluzie pot fi vestibularizateD. bordurile de ocluzie trebuie să aibă suprafaţa liberă netedă şi simetrică
tridimensionalE. Şabloanele de ocluzie sunt necesare pentru determinarea propulsiei şi lateralităţi
mişcărilor mandibulare
348. Caracteristicile bordurilor de ocluzie utilizate la determinarea relaţiilor intermaxilare ale edentatului total sunt:
A. Să imite forma, mărimea şi poziţia aproximativă a arcadelor naturaleB. Să aibă limita posterioară pe tuberculul piriform sau tuberozitateC. Să aibă suprafeţe libere plane şi să se oprească înaintea zonelor biostatice ale
maxilarelor la 2,5 cm
D. Să fie montate strict pe creasta alveolară în zonele laterale şi frontal conform curburii arcadei
E. Să ocolească bridele şi frenurile
349. Stabilirea nivelului şi direcţiei planului de orientare ocluzală la edentatul total ţine cont de trei curbe caracteristice:
A. curba descrisă de conul lui VillainB. curba incizală în plan transversal pentru dinţii frontali superioriC. curbura furcii arcului facial în concordanţă cu planul CAMPERD. curba lui von Spee – în plan sagitalE. curba lui Wilson în plan transversal perntru dinţii zonei laterale
350. Determinarea curburii vestibulare a şablonului de ocluzie superior, la edentatul total, este necesară pentru:
A. montarea viitorilor dinţi frontali de către tehnicianul dentarB. pentru aprecierea dezideratelor estetice de umplere a buzelor şi poziţionare a
viitorilor dinţi artificialiC. pentru evaluări foneticeD. pentru a delimita aria de întindere a arcadei dentare în zona de curburăE. nu este totdeauna necesară
351. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei la edentatul total se realizează cu:
A. planul lui ENEB. cu metode funcţionale sau electromiograficeC. cu tatuări intraorale şi măsurători antropometriceD. prin tehnica “numărului de aur” APPENRODT sau cu ocluzometrul WILLISE. prin evaluarea comparativă a unor repere antropometrice faciale tatuate
352. Evaluarea dimensiunii verticale de ocluzie - DVO a edentatului total se face prin:A. teste antropometriceB. metode fizico - chimiceC. teste fizionomiceD. teste foneticeE. metode proprii ale fiecărui medic
353. În ce constă metoda memoriei tisulare pentru determinarea RC, la un edentatul total?
A. în memorarea procedurii de poziţionare a mandibulei prin metoda DawsonB. provocarea de către medic cu oglinda a unei senzaţii uşoare de vomă prin
atingerea vălului palatin sau a lueteiC. dirijarea pacientului să ridice limba spre zona AhD. limba plasat cu vârful spre zona posterioară, trage mandibula înapoiE. prin utilizarea unor şabloane pe care pacientul să poată închide gura confortabil
354. Determinarea relaţiei centrice - RC cu ajutorul şabloanelor de ocluzie la edentatul
total se poate realiza prin următoarele teste funcţionale:A. homotropia linguo-mandibulară, extensia forţată a extremităţii cefaliceB. degutiţia, reflexul molar, oboseala muscularăC. momentul psihologicD. masticaţie şi fonaţieE. teste de inteligenţă
355. Care sunt dificultăţile apărute în poziţionarea şabloanelor pentru determinarea RC la edentatul total?
A. derapajul anterior al şablonului inferiorB. corespondenţa dintre valurile de ocluzie ale celor două şabloaneC. derapajul antero – lateral al şablonului de ocluzie inferiorD. incorectitudinea montării valurilor de ocluzieE. arcul maxilar prea mic, faţă de cel mandibular unde bordurile frontal nu se ating
356. Consecinţele erorilor apărute la înregistrarea grafică intraorală a RC la edentatul total ar fi:
A. instabilitatea parţială sau permanentă a şabloanelor, recte a protezelor totaleB. leziunile mucoasei, durerile musculareC. proba spatulei pozitivăD. dificultăţi de adaptare la purtarea protezelorE. modificarea defavorabilă a engramei de masticaţie
357. Ce se specifică în scris în fişa de laborator a edentatului total, cu privire la alegerea şi montarea dinţilor artificiali, odată cu şabloanele de ocluzie?
A. gradul de supraocluzie în zona frontalăB. forma şi culoarea dinţilor, eventuale artificii de montareC. aspectul feţelor orale ale dinţilor frontaliD. date despre regulile lui PoundE. nu se scrie nimic, pentru că tehnicianul ştie să facă montarea dinţilor
358. Verificarea exoorală a machetelor cu dinţi la edentatul total va avea în vedere:A. verificarea ansamblului de modele în raport cu axa balama a ocluzoruluiB. verificarea montării dinţilor artificiali în raport cu reperele înscrise pe soclurile
modelelorC. verificarea ocluziei în propulsieD. verificarea contactelor tripodice distaleE. verificarea stabilităţii machetelor pe câmpul protetic
359. În ce constă controlul bazelor de ceară, la verificarea machetelor unui edentat total ce urmează a fi protezat?
A. papilele interdentare să fie modelate concav şi cu spaţiiB. versantele vestibulare ale machetelor vor fi plan concaveC. versantele orale ale machetei inferioare vor fi modela te concavD. versantele vestibulare vor fi modelate convexE. să se respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic
360. Care este procedura de a evita deformarea machetelor cu dinţi în etapa de verificare intrabucală a acestora?
A. machetele aşezate pe modele sunt păstrate la frigiderB. machetele situate pe modele se răcesc cu cuburi de ghiaţăC. machetele situate pe modele se răcesc sub jet de apă receD. pacientul mănâncă o îngheţată înainte de probăE. pacientul clăteşte gura cu apă rece şi nu ţine macheta mai mult de 2 minute în
gură
361. Controlul estetic al machetelor cu dinţi la edentatul total, va aprecia:A. asimetria statică şi dinamică a buzelor;B. invaginarea roşului buzelorC. treapta de sub pragul narinar realizată de marginea macheteiD. simetria dinţilor frontali în culoarul bucal în funcţie de linia medianăE. curba vestibulară a frontalilor cu aspect simetric
362. Controlul componentei verticale a relaţiilor intermaxilare, în cazul unei DVO mărite se referă la:
A. şanţurile periorale ale feţei sunt accentuateB. buzele nu intră în contact sau fac acest contact cu efortC. dinţii sunt vizibiliD. facies crispatE. spaţiul de inocluzie vizibil micşorat
363. Alterările fonetice percepute la verificarea machetei cu dinţi a edentatului total bimaxilar în cazul fonemei "S"se referă la:
A. montarea unor frontali prea scurţiB. existenţa unei machete prea extinse la maxilar, sau îngroşate posteriorC. montarea dinţilor frontali cu treme şi diastemăD. spaţiu între regiunea retroincisivă şi vârful limbii prea mare deci frontali
superiori prea vestibularizaţi şi inferiori prea lingualizaţiE. frontali superiori şi inferiori prea oralizaţi
364. Ce se transmite obligatoriu tehnicianului dentar după proba machetei în ceară la edentatul total?
A. zonele pe care nu se face gravajul pentru liniile americaneB. zonele de despovărareC. zonele retentive care crează probleme de inserţie a protezeiD. forma şi profunzimea zonei de închidere marginală palatinală posterioarăE. materialul din care se face baza protezei
365. Aplicarea protezelor totale în cavitatea bucală este condiţionată de:A. adaptarea mecanică la protezeB. adaptarea biologică la proteza totalăC. autoritatea medicului
D. execuţia tehnică ireproşabilă a pieselor proteticeE. eforturile de autoeducare ale pacientului
366. Ce aspecte negative se pot decela în etapa de verificare a polimerizării şi prelucrării bazei protezei totale ?
A. conturul neregulat al marginilor protezei totaleB. lustruirea perfectă a feţei externe a protezeiC. prezenţa bulelor de aer înglobate în baza protezeiD. schimbarea poziţiei unor dinţi artificialiE. prezenţa de incluzii de gips interdentar, lipsa prelucrării protezei
367. Care ar fi elementele nocive ce se poate observa la inspecţia şi palparea feţei mucozale a unei proteze totale noi ?
A. prezenţa unor porozităţi acoperite de tehnician cu acrilat autopolimerizabilB. prezenţa unor muchii şi / sau margini ascuţite, care pot provoca soluţii de
continuitateC. prezenţa unor vinişoare în grosimea acrilatuluiD. asperităţi ale suprafeţelor mucozale, chiar cu mici aşchii proeminenteE. nu poate există nimic nociv dacă proteza este polimerizată termic
368. *Cum se va termina limita posterioară a protezei totale maxilare?A. grosimea acesteia se va pierde treptat spre capătB. grosimea acesteia se îngroaşă substanţial în zona de gravajC. grosimea protezei în această zonă va fi mai mare în şanţurile perituberozitare şi
mai mică în dreptul foveelor palatineD. grosimea protezei totale în zona Ah nu diferă de restul bazei protezei pentru a
realiza o rezistenţă mecanică sporităE. limita posterioară a protezei maxilare o face tehnicianul după imaginaţie
369. Care sunt cauzele basculării unei proteze totale inferioare noi, care apar atunci când se verifică stabilitatea acesteia?
A. rezilienţa sporită a fibromucoasei;B. montarea dinţilor frontali se situează în afara crestei alveolareC. montarea dinţilor artificiali laterali s-a realizat în afara mijlocului crestelorD. marginile protezei sunt greşit conformate, fiind prea subţiriE. existenţa unei atrofii marcate a crestelor alveolare
370. Lipsa de menţinere a protezei totale mandibulare noi este determinată de:A. montarea prea oralizată a dinţilor frontaliB. montarea frontalilor prea vestibularizatăC. existenţa unor margini funcţionalizateD. lipsa de degajare a bridelor şi frenurilorE. margini prea lungi şi prea groase ale protezei
371. *Care este metoda recomandată de HUTU pentru atenuarea reflexului de vomă la inserţia unei proteze noi maxilare?
A. inspiraţii profunde, urmate de expiraţii profundeB. aplicarea unor anestezice de contact spre zona distală AhC. presopunctură în zona mentonierăD. medicaţie antiemeticăE. lăsarea forţată a umerilor în jos sau tragerea genunchiului flectat cu amândouă
mâinile către piept
372. Când apare lipsa de menţinere a protezei totale maxilare în poziţia de deschidere uşoară a gurii ?
A. când nu există congruenţă între faţa mucozală a protezei şi relieful câmpului protetic
B. când apar tensiuni în părţile moi periproteticeC. când există o lipsă de adeziune cauzată de xerostomieD. când pacientul cascăE. când pacientul are ticuri nervoase
373. *Cum se verifică succiunea protezei totale maxilare din zona distală Ah ?A. presând alternativ pe dinţii zonei lateraleB. presând cu degetul aplicat pe treimea incizală a feţei palatinale a incisivilorC. împrimând cu degetul aplicat pe treimea incizală a feţei palatinale a incisivilor o
mişcare de împingere oro – vestibularăD. efectuând tracţiuni vericale ale protezei până se desprinde de pe câmpE. nu trebuie verificată succiunea totală pentru că există adezivi
374. *În cazul existenţei unui contact prematur în RC (la protezatul total), care duce la devierea rectilinie, sagitală spre anterior de până la 1mm, şlefuirea acestuia se face după tehnica:
A. BULLB. LUBLC. MUDLD. IMRCE. DUML
375. *Dacă devierea protezei este oblică spre limbă, contactul prematur, care trebuie şlefuit, se va adresa următoarelor reliefuri ale suprafeţelor ocluzale ale dinţilor artificiali ai protezatului total:
A. versantelor meziale maxilare şi distale mandibulareB. doar cuspizii de sprijin vestibulari de la mandibulăC. cuspizilor vestibulari superioriD. cuspizilor vestibulari inferiori şi linguali superioriE. cuspizilor vestibulari superiori şi linguali inferiori
376. *În vederea suprimării contactelor premature în RC (la protezatul total), când se reduce cuspidul activ?
A. când în diducţie va jena contactul bicuspidian al părţii opuseB. când în diducţie va jena contactul bicuspidian al părţii active
C. când în propulsie va jena contactul cuspid la cuspid din zonele lateraleD. nu se reduce niciodată cuspidul activE. când dintele este în afara crestei
377. *După SILVERMANN, care este pacientul ideal pentru acceptarea protezei totale ?
A. pacienţii cu vârstă biologică mult mai tânără decât cea cronologică şi cu vârstă psihologică în jur de 60 de ani
B. pacienţii cu vârstă biologică mai apropiată de cea cronologică şi cu vârstă psihologică în jur de 40 de ani
C. pacienţii cu vârstă biologică mai apropiată de cea cronologică şi cu vârstă psihologică în jur de 70 de ani
D. pacienţii cu vârstă biologică mai apropiată de cea cronologică ± 5 ani şi cu vârstă psihologică cam cu ± 10 ani faţă de cea cronologică
E. pacienţii cu vârstă biologică mai apropiată de cea cronologică ± 10 ani şi cu vârstă psihologică cam cu ± 5 ani faţă de cea cronologică
378. Neadaptarea la protezele totale poate fi cauzată de:A. anxietatea faţă de medicB. intoleranţa la durere, ce sporeşte anxietatea pacientuluiC. slaba comunicare medic – pacientD. experienţe negative ale pacientului vis a vis de tratamentele stomatologiceE. pretenţii nerealiste ale pacientuluişi chiar dorinţa de eşec
379. Ce recomandă VINTON, GRIEDER şi CINOTTI pacienţilor care primesc proteze totale?
A. să reducă mesele ca volum, dar ele să fie mai deseB. să mănânce tot ce le placeC. să bea şi câte un pahar de vin roşu, la masăD. să facă o masticaţie cât mai perfectă pentru a realiza o digestie bunăE. Să se descurce în privinţa consistenţei alimentelor
380. *În ce interval de timp de la inserţia protezelor totale în cavitatea bucală, reapare gustul?
A. a doua ziB. după o săptămână, cel mult douăC. după 2 luniD. după un anE. niciodată
381. *Ce recomandă HUTU pentru igienizarea obişnuită, zilnică a protezelor totale?A. spălarea cu apă şi detergentB. fierberea protezelorC. spălarea cu periuţa de dinţi şi pastă de dinţiD. spălarea cu peria de unghii cu săpun, sub jet de apăE. protezele nu se curăţă decât profesional
382. *Pentru curăţirea, cu efort minim a protezelor totale şi chiar dezinfectarea lor cele mai utilizate produse ar fi din categoria:
A. hipocloriţilor aciziB. diverse enzime de tipul proteazelor, lipazelor, amilazelorC. EDTAD. Acizii diluaţi: acid clorhidric, fosforic, aceticE. Peroxizii alcalini sub formă de comprimate
383. Care ar fi unele cauze ale fracturării protezelor totale?A. montarea frontalilor superiori fără diastemă;B. masticaţia viguroasă dezvoltată de o musculatură foarte puternică;C. existenţa unor parafuncţii;D. existenţa unei arcade antagoniste integre sau cu lucrări protetice fixe;E. planul de ocluzie denivelat.
384. De câte categorii poate fi căptuşirea protezei totale efectuate curent?A. doar marginală pe zonele cu succiune deficitarăB. doar pe suprafaţa de sprijin a protezeiC. pe faţa externă a protezeiD. pe versantele şeilor, de pe faţa mucozală a protezeiE. totală, interesând faţa internă a protezei şi marginile ei
385. Care ar fi contraindicaţiile căptuşirii protezelor totale ?A. DV subevaluată;B. proteze cu reparaţii multiple, vechi, cu acrilatul îmbătrânit;C. câmpuri protetice cu stomatopatii, până la vindecarea acestora;D. instabilitatea protezelor cauzată de atrofii şi rezorbţii marcate, unde nu se poate
aduce nici o îmbunătăţire;E. ocluzie dezechilibrată, cu imposibilitare de reabilitare.
386. Care sunt modalităţile de căptuşire a protezelor totale ?A. căptuşirile în serieB. căptuşirile cu un caracter rigidC. căptuşirile reziliente temporareD. căptuşirile reziliente definitiveE. căptuşirile retentive
387. Care este metoda HUTU de abolire a reacţiei termice de priză a acrilatului autopolimerizabil în cazul căptuşirii directe?
A. dacă senzaţia de usturime este foarte puternică, pacientul clăteşte cu ceai de muşeţel în timp de ce proteza rămâne pe câmp
B. dacă creşterea termică este insuportabilă se practică o analgezie prealabilăC. dacă la priza acrilatului senzaţia de usturime este foarte puternică, pacientul
clăteşte cu apă, iar proteza rămâne pe câmpD. la creşterea termică insuportabilă se detaşează proteza din gură şi se lasă să facă
priză în apă caldăE. la creşterea termică insuportabilă se detaşează proteza din gură, se clăteşte cu
apă şi se reinseră proteza repede în gură, după care se închide în ocluzie
388. *Ce este Hydroflask-ul şi la ce este utilizat?A. un aparat utilizat în cabinete, care permite prelucrarea protezei totaleB. un aparat utilizat pentru termopolimerizarea răşinilor acrilice, utilizabil şi pentru
căptuşirea directă a protezelorC. un aparat de fotopolimerizare a unor răşini, utilizate pentru căptuşireD. un aparat pentru polimerizarea relativ rapidă a răşinilor sub presiune, la 40º C,
utilizabil în căptuşirile indirecteE. un aparat performant utilizat la Centrul de Sudură
389. *Ce este duplicatorul BOREL?A. un model performant de simulatorB. presă mobilă, în care se situează proteza totală ce se căptuşeşte indirect pentru o
polimerizare optimă a răşinii acrilice cu iniţiere chimicăC. un aparat asistat pe calculator, care permite realizarea automatizată a căptuşirii
protezelor totaleD. un aparat de duplicare a protezelor totaleE. un aparat de rebazare a protezelor totale
390. *Care este amprenta funcţională cea mai eficientă în cazul căptuşirilor temporare la edentatul total protezat, cu materiale reziliente?
A. amprenta funcţională cu gura închisăB. amprenta funcţională cu gura deschisăC. amprenta mucostaticăD. amprenta compusăE. amprenta fonetică
391. Care sunt factorii generali, care pot duce la apariţia stomatitelor protetice la edentatul total?
A. unele hemopatiiB. lambliazaC. diabetul zaharatD. demenţa senilăE. insuficienţa renală cronică
392. Care ar fi unii factori locali, care pot duce la apariţia stomatitelor protetice la edentatul total?
A. creşterea temperaturii atmosfericeB. microporozităţile acrilatuluiC. dizarmonii ocluzale, ce crează instabilitatea protezelorD. igiena deficitară a protezelorE. scăderea fluxului salivar
393. *Care este teoria etiopatogenică a stomatopatiilor protetice la edentatul total, fundamentată de IEREMIA?
A. teoria alergicăB. teoria chimicotoxicăC. teoria interdependenţei şi intercondiţionării factorilorD. teoria mecano – traumaticăE. teoria bacteriotoxică
394. Care este clasificarea de Bucureşti a stomatopatiilor protetice la edentatul total, după topografia leziunilor?
A. leziuni totaleB. tulburări vasculare sau eroziuni in situC. leziuni marginale: eroziuni diverse, ulceraţii, hiperplaziiD. leziuni bazale: eroziuni, eriteme sau congestii, ulceraţii, hipertrofii, hiperplaziiE. leziuni de iritaţie traumatică
395. Care sunt reacţiile tardive ale protezelor totale asupra ţesuturilor suprafeţei de sprijin?
A. apariţia de leziuni precanceroaseB. apariţia unor hiperplazii cauzate de aspiraţia ţesuturilorC. eroziuni ale mucoasei mobileD. leziuni eritemato – congestive, ulceraţii bazaleE. hipertrofii ale mucoasei
396. Care sunt zonele unde apar cel mai frecvent eroziunile date de marginile protezelor totale?
A. perituberozitar, datorită gravării;B. pe linia oblică internă, mai frecvent în zona posterioară;C. la frenuri şi bride nedegajate;D. în zona vestibulară frontală la maxilar;E. în dreptul crestei zigomato – alveolare.
TESTE PROTEZA PARŢIALĂ MOBILIZABILĂ
397. Retentivităţile cele mai favorabile la nivelul dinţilor mandibulari sunt distribuite astfel:
A. la canini pe feţele vestibulareB. la premolari pe feţele vestibulareC. la molari pe feţele vestibulareD. la premolari şi molari pe feţele lingualeE. la molari pe feţele linguale
398. *Zonele biostatice la mandibulă sunt reprezentate de:A. tuberozităţile maxilareB. zonele de sarcină primarăC. tuberculii piriformiD. zonele de sarcină secundarăE. bolta palatină
399. *Bolta palatină cea mai favorabilă protezării parţiale mobilizabile este:A. plată, cu torus de mărime medieB. plată, fără torusC. ogivală, fără torusD. ogivală, cu torus situat anteriorE. adâncă, fără torus
400. Modelul de studiu şi diagnostic în edentaţia parţială serveşte la: A. diagnosticul clinic al edentaţieiB. stabilirea planului de tratament preproteticC. analiza dinţilor restanţi şi a crestelor alveolareD. analiza la paralelografE. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei
401. *În clasificarea edentaţiei parţiale după Kennedy absenţa tututor molarilor se încadrează în:
A. clasa IB. clasa a II-aC. clasa a III-aD. clasa a IV-aE. clasa a II-a cu o modificare
402. *În cadrul clasificării edentaţiei parţiale după Kennedy, edentaţia tuturor frontalilor se încadrează clasei:
ANDREI IONESCU – CLINICA ŞI TEHNICA DE LABORATOR A PROTEZEI SCHELETATE, ED. CERMA, BUCUREŞTI - 1997
A. I -aB. a II-aC. a III-aD. a IV-aE. a VI-a
403. *Edentaţia clasa a III-a după clasificarea Applegate este:A. edentaţie distală unilateralăB. edentaţie distală bilaterală C. edentaţie anterioarăD. edentaţie laterală care se tratează adjunctE. edentaţie laterală care se tratează conjunct
404. *Componentele paralelografului Ney sunt:A. soclul, masa, un braţ vertical, braţ orizontal dublu articulat, tijă verticală
accesoriileB. soclul, suportul de fixare al modelului, braţ vertical, braţ orizontal, tijă verticală,
accesoriileC. soclul, masa, un braţ vertical articulat, două braţe orizontale, tijă verticală,
accesoriileD. masa, un braţ vertical articulat, accesoriile şi soclulE. un braţ vertical, unul orizontal articulat şi accesoriile
405. Accesoriile paralelografului sunt:A. tija detectoareB. retenţiometreC. spatule de ceară sau jojeD. dispozitivul GysiE. tija portmină de grafit
406. *Analiza modelului de studiu al edentatului parţial la paralelograf va parcurge, în ordine, următorii timpi:
A. stabilirea planurilor de ghidare, trasarea ecuatorului protetic, tripodareaB. stabilirea axei de inserţie şi dezinserţie a protezei, trasarea ecuatorului protetic,
stabilirea locului de amplasare a vârfului braţului retentiv al croşetului, tripodarea
C. fixarea poziţiei modelului, stabilirea locului de amplasare a vârfului braţului retentiv al croşetului, stabilirea zonelor de interferenţă muco–osoase
D. stabilirea planurilor de ghidare, stabilirea zonelor de aplicare a conectorilor secundari şi a braţelor retentive ale croşetelor, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea
E. specifici fiecărei forme de edentaţie parţială
407. Axa de inserţie a protezei parţiale scheletate este condiţionată de următorii factori:A. trasarea ecuatorului protetic şi tripodareB. planurile de ghidare, zonele retentive ale dinţilor stâlpi
C. zonele de interferenţă dentare şi muco–osoase D. fizionomieE. stabilirea locului unde se plasează vârful braţului retentiv al croşetului
408. *Planurile de ghidare la edentatul parţial sunt reprezentate de:A. zona cervicală a dinţilor stâlpi;B. suprafele vestibulare şi orale ale tuturor dinţilorC. suprafeţele proximale ale dinţilor stâlpi, vecine spaţiilor edentateD. toate suprafeţele axiale ale dinţilor stâlpiE. suprafele ocluzale ale dinţilor stâlpi
409. Interferenţele muco–osoase mandibulare la edentatul parţial pot apare în:A. zona linguală lateralăB. zona retromilohioidianăC. zona retrotemporalăD. zona tuberculului piriformE. zona torusului maxilar
410. *Pentru menţinerea protezelor scheletate cu ajutorul croşetelor turnate divizate Roach este necesară o retenţie subecuatorială a dinţilor stâlpi de:
A. 0,25 mmB. 0,30 mmC. 0,50 mmD. 0,75 mmE. 1 mm
411. *Zonele de interferenţă muco–osoase la maxilar pot apare în următoarele regiuni:A. zona vestibulară sau distală a unor tuberozităţi foarte retentiveB. zonele vestibulare laterale şi zona AhC. punga lui Eisenring şi zonele SchröderD. la nivelul bolţii palatineE. în şanţurile pterigopalatine
412. Atitudinea faţă de interferenţele muco–osoase este:A. se intervine chirurgical când interferenţele sunt exagerateB. schimbarea axului de inserţia al protezei când interferenţele sunt miciC. folierea corespunzătoare pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor
alveolareD. scurtarea şeilor până la nivelul bombeului maxim al retentivităţilor pentru zonele
retentive vestibulare mici ale crestelor alveolareE. se intervine chirurgical în toate cazurile
413. Cu ajutorul minei de grafit, la paralelograf, se trasează pe suprafaţa dinţilor stâlpi:A. linia ghid, linia celui mai mare contur, la un plan orizontal al modeluluiB. ecuatorul de malpoziţie secundarăC. axul de implantare
D. ecuatorul proteticE. curbura arcadei
414. *Tripodarea mai poartă numele de:A. fixarea braţului vertical în raport cu modelul de analizatB. fixarea poziţiei modelului faţă de paralelografC. fixarea tijei de reperajD. fixarea poziţiei conectorului principal şi secundarE. B + C
415. Secvenţele preparării dinţilor stâlpi în cadrul tratamentului proprotetic al edentaţiei parţiale sunt:
A. realizarea planurilor de ghidareB. remodelarea dinţilor stâlpiC. echilibrarea ocluzalăD. prepararea lăcaşurilor pentru pinteni externiE. realizarea lăcaşurilor pentru pinteni interni
416. Lăcaşele supracingulare pentru aplicarea unor pinteni se pot prepara pe următorii dinţi:
A. canini superioriB. incisivi centrali superioriC. premolari superioriD. canini inferioriE. molari inferiori
417. Zonele protetice pozitive la mandibulă sunt reprezentate de:A. dinţii restanţiB. torusurile mandibulareC. crestele alveolareD. tuberozităţiE. tuberculii piriformi
418. Zonele protetice negative, care trebuie ocolite sau despovărate de proteza parţială scheletată maxilară sunt:
A. mijlocul crestelor alveolareB. bridele C. parodonţiul marginalD. torusulE. mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal
419. Atitudinea faţă de papila incisivă, ca zonă protetică negativă, este de:A. despovărare prin foliere 0,50 mmB. ocolireC. despovărare prin foliere 0,20-0,30 mmD. gravare
E. despovărare prin foliere 2 mm
420. *Grosimea folierii mucoasei procesului alveolar în zona linguală, în dreptul conectorului principal, este cuprinsă în următorul interval:
A. 0,10-0,20 mmB. 0,30-0,40 mmC. 0,30-2 mmD. 1-2 mmE. 1-5 mm
421. *Numărul de croşete necesar pentru ancorarea şi stabilizarea unei proteze scheletate elaborată pentru o edentaţie clasa a IV-a Kennedy, cu lipsa tuturor frontalilor, este de:
A. douăB. treiC. patruD. cinciE. şase
422. Mijloacele auxiliare de menţinere a protezelor parţiale scheletizate sunt:A. retentivităţile anatomiceB. croşetele turnateC. tonicitatea muscularăD. adeziunea dintre mucoasă şi baza protezeiE. B + D
423. *Toate elementele protetice care împiedică deplasările orizontale ale protezelor parţiale se numesc:
A. elemente de menţinere indirectăB. elemente de menţinere directăC. elemente de sprijinD. elemente de stabilizareE. elemente contrabasculante
424. Bascularea prin desprinderea extremităţii distale a şeilor protezelor parţiale scheletate (în edentaţii clasa I şi a II-a Kennedy) este cauzată de:
A. exostozele câmpului proteticB. topografia şi întinderea edentaţieiC. supraextinderea şeilorD. actele reflexeE. gravitaţie la mandibulă
425. Bascularea prin desprindere a protezelor parţiale scheletizate în edentaţiile clasa I şi a II-a Kennedy se realizează după:
A. axa de rotaţie primarăB. linia care uneşte vârful braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai posterior
C. linia care uneşte marginea distală a şeilorD. linia care uneşte vârful braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai anteriorE. linia fulcrum secundară
426. Menţinerea indirectă a protezelor parţiale scheletizate depinde de:A. eficacitatea menţinerii directeB. distanţa elementelor contrabasculante faţă de axa de basculareC. numărul de elemente contrabasculanteD. rigiditatea conectorului secundar de care este legatE. existenţa unui lăcaş special preparat
427. Elementele contrabasculante ale unei proteze parţiale scheletate pot fi:A. pintenii ocluzali B. pintenii supracingulariC. croşetul continuu cu pinteni ocluzali sau gheruţe incizale la extremităţiD. retentivităţile protezeiE. conectorii secundari
428. Elementele contrabasculante au următoarele funcţii auxiliare:A. imobilizează dinţii frontali, refac punctele de contact B. transmit forţele masticatorii şi pe dinţii stâlpi indirecţiC. realizarea fricţiunii între dinţii stâlpi şi proteză în plan sagitalD. stabilizarea protezei;E. rigidizează componentele croşetelor dentare turnate
429. *Deplasările protezelor parţiale scheletizate care nu pot fi oprite de nici un element protetic sunt:
A. deplasările lateraleB. bascularea prin desprinderea extremităţii distale a şeilorC. bascularea prin înfundarea extremităţii distale a şeilorD. mezializarea protezelorE. distalizarea protezelor
430. *Axul de rotaţie după care se face bascularea prin înfundare a extremităţii distale a şeilor protezelor parţiale scheletate trece prin:
A. vârful braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai posterior B. vârful braţelor opozante ale croşetelor plasate cel mai posterior C. pintenii cei mai mezialiD. printenii cei mai apropiaţi de edentaţieE. extremităţile distale ale şeilor
431. Diminuarea basculării prin înfundare a extremităţii distale a şeilor protezelor scheletate se poate realiza prin următoarele metode:
A. amprente de compresiune, mai ales la mandibulăB. căptuşirea şi rebazarea şeilorC. plasarea unor elemente contrabasculante adiţionale
D. şei terminale extinse la maxim, dar în limite fiziologiceE. B + C
432. Rotaţiile transversale ale protezelor parţiale care rezolvă edentaţiile parţiale de clasa II-a Kennedy sunt cauzate de :
A. plasarea greşită a conectorilor secundariB. montarea greşită a dinţilor artificialiC. dinţilor artificiali mai laţi comparativ cu lăţimea crestelorD. şeile protezei prea scurteE. şeile protezei prea extinse
433. Deplasările protezelor parţiale produc următoarele efecte asupra dinţilor stâlpi:A. bruxismB. afectarea parodonţiului profund al dinţilor stâlpiC. efecte disortodontice D. carii E. inconfort pentru pacient
434. *Elementele de legătură dintre şeile protezei scheletate sunt:A. capseleB. conectorii secundariC. elementele de menţinere, sprijin şi stabilizareD. croşeteleE. conectorii principali
435. Caracteristicile comune ale conectorilor principali ai protezelor scheletate sunt reprezentate de:
A. profilaxia ţesuturilor câmpului protetic B. rigiditateC. elasticitateD. crează condiţii de confort pentru pacientE. se distanţează de mucoasă
436. *Bara linguală se poate confecţiona când înălţimea procesului alveolar este de cel puţin:
A. 3 mmB. 9 mmC. 16 mmD. 4 – 5 mmE. 10 mm
437. *Grosimea barei linguale a protezei scheletate mandibulare este de:A. 5 mm B. 1 cm C. 3 mm la extremitatea superioară şi 7 mm la extremitatea inferioarăD. 1 mm la extremitatea superioară şi 3 mm la extremitatea inferioară
E. 4 mm la extremitatea superioară şi 6 mm la extremitatea inferioară
438. Zonele de minimă rezistenţă ale barei linguale la proteza scheletată mandibulară sunt:
A. joncţiunea ei cu conectorul principalB. mijlocul bareiC. joncţiunea ei cu conectorii secundariD. unirea ei cu şeileE. A + B
439. Rolul croşetului continuu al protezei scheletate mandibulare este de:A. a devia mandibula în poziţie excentricăB. a rigidiza bara linguală C. a solidariza dinţii restanţiD. a avea efecte disortodonticeE. a lega şeile protezelor
440. *Forma conectorilor principali maxilari cea mai confortabilă pentru pacient este de:
A. Plăcuţa mucozală dependentă de mărimea edentaţiei B. croşet continuuC. bareD. conector principal dentarE. A + B
441. *Lăţimea minimă a plăcuţei mucozale a protezei scheletate maxilare este:A. 0,40 mmB. 0,60 mmC. egală cu mărimea spaţiului edentat D. 1 mmE. 2 mm
442. *Cel mai rigid conector principal maxilar este socotit:A. plăcuţa mucozală cu lăţime redusăB. plăcuţa mucozală cu lăţime mareC. plăcuţa mucozală în formă de “U”D. plăcuţa mucozală fenestratăE. plăcuţa dentomucozală
443. *Lăţimea plăcuţei posterioare a conectorului principal maxilar fenestrat este de:A. 0,4-0,6 mmB. 2 mmC. 4-5 mmD. 6-9 mmE. 10 mm
444. *Grosimea recomandată a plăcuţei mucozale în formă de „U” a protezei scheletate maxilare este:
A. 0,20 mmB. 0,40 mmC. 0,60 mmD. 1 mmE. 2 mm
445. Funcţiile croşetelor dentare turnate utilizate în tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze scheletate sunt:
A. ancorareaB. pasivitatea;C. fricţiuneaD. menţinerea indirectăE. desprinderea voluntară a protezei
446. Retenţia protezei scheletate depinde de următorii factori:A. sprijinul parodontalB. mărimea retentivităţii subecuatorialeC. numărul de croşete utilizate D. tipul de croşet alesE. poziţia pintenilor ocluzali
447. *Traiectul liniei ecuatoriale tipice, după IONESCU este: A. de la mijlocul distanţei cervico-ocluzale pe faţa proximală dinspre edentaţie
trece în diagonală şi se apropie de suprafaţă ocluzală spre faţa proximală opusă edentaţiei
B. de la mijlocul distanţei cervico-ocluzale pe faţa proximală dinspre edentaţie trece în diagonală şi se apropie de colet spre faţa proximală opusă edentaţiei
C. de la mijlocul distanţei cervico-ocluzale pe faţa proximală opusă edentaţie trece în diagonală şi se apropie de colet spre faţa proximală dinspre edentaţiei
D. din apropierea coletului pe faţa proximală dinspre edentaţie trece în diagonală şi se apropie de suprafaţa ocluzală spre faţa proximală opusă edentaţiei
E. în apropierea feţei ocluzale, atât vestibular, cât şi oral
448. *Elasticitatea braţului retentiv al croşetului turnat, a cărui diametru se subţiază uniform către vârf, ajungând să fie jumătate din diametrul de la origine, este, comparativ cu cea a unuia nesubţiat:
A. egalăB. de două ori mai micăC. de două ori mai mareD. de patru ori mai mare E. de opt ori mai mare
449. Pintenii ocluzali externi principali prezintă următoarele caracteristici:A. transmit forţele paralel cu axul lung al dinţilor
B. elasticitate C. sunt plasaţi într-un lăcaş de formă hemisfericăD. sunt plasaţi într-un lăcaş în formă de coadă de rândunicăE. prezintă rigiditate absolută
450. Încercuirea (în protezarea parţială mobilizabilă) intervine cu rol secundar în:A. Stabilizarea orizontală a protezeiB. sprijinC. menţinereD. reciprocitateE. pasivitate
451. Reciprocitatea corectă a croşetelor se poate realiza prin următoarele metode:A. utilizarea croşetului AckersB. utilizarea croşetului Ney IC. utilizarea croşetului Ney IID. utilizarea croşetului „Fehr”E. utilizarea croşetului de sârmă
452. Plasarea pintenului ocluzal, în edentaţiile terminale, în fosa mezială a dintelui stâlp determină:
A. ca proteza să acţioneze ca o pârghie de gradul IB. ca proteza să acţioneze ca o pârghie de gradul al II-leaC. micşorarea unghiului de înclinaţie sub care se face bascularea prin înfundare a
şeilorD. mărirea unghiului de înclinaţie sub care se face bascularea prin înfundare a şeilorE. transmiterea mai uniformă a presiunilor pe crestele alveolare
453. Caracteristicile croşetelor circulare sunt:A. braţul retentiv ajunge în zona retentivă subecuatorială dinspre ocluzalB. porţiunea flexibilă a braţului retentiv acţionează prin tracţiune asupra
retentivităţii dintelui stâlpC. porţiunea flexibilă a braţului retentiv acţionează prin presiune asupra
retentivităţii dintelui stâlpD. dezinserţia protezelor este mai uşoară decât inserţiaE. inserţia protezelor este mai uşoară decât dezinserţia
454. Croşetul circular Ackers deschis anterior este indicat:A. dacă zona de retenţie subecuatorială este maxim 0,25 mmB. dacă zona de retenţie subecuatorială este maxim 0,50 mmC. dacă retentivitatea favorabilă a dintelui stâlp este situată vestibulo-distalD. dacă retentivitatea favorabilă a dintelui stâlp este situată vestibulo-mezialE. în edentaţii clasa a III-a Kennedy
455. *Retentivitatea favorabilă a dintelui stâlp, pentru plasarea unui croşet circular Ackers deschis posterior este dispusă:
A. vestibulo-distalB. oro-mezialC. mezialD. distalE. vestibulo-mezial
456. Retentivitatea favorabilă a dintelui stâlp, pentru plasarea unui croşet inelar sau cu 4 braţe, trebuie să fie:
A. maxim 0,25 mm pe premolariB. maxim 0,50 mm pe premolariC. maxim 0,25 mm pe molariD. maxim 0,50 mm pe molari E. maxim 0,50 mm pe premolari şi molari
457. *Croşetul circular „în ac de păr” se aplică cel mai des pe următorii dinţi:A. molari maxilari înclinaţi mezialB. molari mandibulari înclinaţi mezialC. premolari maxilari D. premolari mandibulariE. canini
458. Croşetul Bonwill este foarte utilizat în următoarele situaţii:A. edentaţii clasa I KennedyB. edentaţii clasa a II-a KennedyC. edentaţii clasa a III-a KennedyD. edentaţii clasa a IV-a KennedyE. A + B
459. *Braţul retentiv al croşetului turnat în „T” pleacă din:A. conectorul principalB. şaua scheletului metalicC. pintenul ocluzalD. croşetul continuuE. corpul croşetului
460. Utilizarea croşetului turnat în „T” este contraindicată în următoarele situaţii:A. în edentaţii terminale, când zona retentivă a dintelui stâlp se află mezialB. în edentaţii terminale, când dintele stâlp are un ecuator protetic înaltC. edentaţii terminale, când zona retentivă a dintelui stâlp se află distalD. când există o zonă retentivă muco-osoasă în dreptul conectorului secundar al
braţului retentivE. când retentivitatea dintelui stâlp este mai mare de 0,50 mm
461. Croşetul Ney Nr.1 se aplică pe dinţii care au linia ecuatorială:A. cu traiect tipic situat la mijlocul feţei proximale dinspre edentaţei, urcând oblic
vestibular şi oral spre ocluzal pe faţa proximală opusă edentaţiei
B. cu traseu tipic liniar în 1/3 ocluzală a dintelui stâlpC. traseu tipic liniar în 1/3 cervicală a dintelui stâlpD. cu traiect tipic situat la mijlocul feţei proximale dinspre edentaţei, coborând
oblic vestibular şi oral spre cervical pe faţa proximală opusă edentaţieiE. numită „ecuator protetic Nr.1”
462. Din a doua grupă de croşete Ney fac parte următoarele croşete:A. croşetul mixt biactivB. croşetul cu acţiune posterioarăC. croşetul cu acţiune posterioară inversăD. croşetul unibarE. croşetul inelar
463. *Croşetul R.P.I. utilizat în terapia edentaţiei parţiale cu proteze scheletate are următoarele componente:
A. braţ retentiv divizat în formă de “T”, pinten ocluzal şi conector secundarB. placă proximo–orală, braţ retentiv divizat în “I”, pinten ocluzalC. braţ retentiv divizat în “I”, pinten ocluzal, placă lingualăD. braţ retentiv din sârmă, pinten ocluzal, placă palatinalăE. placă proximo–orală, braţ retentiv divizat în “I”, pinten ocluzal,conector
principal
464. *Croşetul mixt Ney (biactiv) este indicat pe dinţii care au linia ecuatorială:A. tipicăB. în diagonalăC. numită „ecuator protetic Nr.2”D. înaltă, unde retenţia este mare, aproape de ocluzal E. coborâtă
465. Avantajele croşetelor mixte utilizate în tehnologia protezelor scheletate sunt:A. reparaţii uşoareB. pot fi aplicate în zone de retenţie de 0,25 mmC. contact liniar cu dintele stâlpD. vizibilitate redusăE. se dezactivează în timp
466. La sistemul de bare şi călăreţi Gilmore, barele au următoarea formă pe secţiune:A. rotundăB. pătratăC. dreptunghiularăD. ovalăE. semipiriformă
467. Din sistemele articulate de menţinere, sprijin şi stabilizare fac parte:A. ruptorii de forţeB. capsele
C. amortizorii de forţeD. balamaleleE. culisele
468. Caracteristicile conectorilor secundari utilizaţi în tehnologia protezei scheletate sunt:
A. rigiditateB. traiect verticalC. joncţiune cu pintenii ocluzali într-un unghi de 90 de grade sau mai micD. traiect sinuosE. utilizare rară
469. Tipurile de conectori secundari sunt:A. monoactiviB. proximaliC. interdentariD. ai braţelor elastice ale croşetelor divizateE. elastici
470. Şaua protezei scheletate (şa metalică şi acrilică) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
A. rigiditateB. elasticitateC. conductibilitate termică redusăD. adaptare intimă şi precisă la ţesuturile cu care vine în contactE. să permită efectuarea căptuşirilor
471. La conceperea protezelor în edentaţia de clasa I Kennedy, unde retentivitatea subecuatorială este plasată vestibulo-distal, sunt indicate următoarele croşete:
A. divizat în „T” B. Ackers deschis edentalC. Ackers deschis dentalD. circular cu braţ întorsE. divizat în „semiT”
472. Caracteristicile conceperii protezelor în edentaţia clasa a II-a Kennedy sunt:A. extinderea bazei protezei şi în zona hemiarcadei integreB. elementul contrabasculant este unilateralC. elementul contrabasculant nu este necesarD. elementul contrabasculant este plasat pe partea opusă edentaţieiE. elementul contrabasculant este plasat în vecinătatea şeii
473. *Momentul amprentării preliminare în edentaţia parţială tratată cu proteze parţiale scheletizate este:
A. în prima şedinţă de prezentare a pacientuluiB. după realizarea tratamentelor preprotetice
C. după realizarea tratamentelor proproteticeD. înainte de orice fel de tratamentE. dependent de tipul de edentaţie
474. *Amprenta preliminară în edentaţia parţială serveşte la confecţionarea:A. modelului documentarB. modelului funcţionalC. modelului de studiu şi diagnosticD. modelului de lucruE. modelului final
475. Caracteristicile amprentei funcţionale în edentaţia parţială protezată mobilizabil sunt legate de:
A. tratamentele preproteticeB. amprenta preliminarăC. clasa de edentaţie D. tipul de sprijin al protezeiE. vechimea edentaţiei
476. Reproducerea anatomică perfectă a suportului dento-parodontal prin amprentele funcţionale, în edentaţiile clasa I şi a II-a Kennedy are ca scop realizarea:
A. sprijinului parodontalB. sprijinului muco-ososC. menţinerii protezeiD. stabilizării protezeiE. protecţia ţesuturilor mucozale
477. Scopul amprentei funcţionale în edentaţiile clasa I şi a II-a Kennedy tratate cu proteze scheletate sunt:
A. reproducerea anatomică perfectă a dinţilor restanţi şi a ţesuturilor înconjurătoareB. să redea forma anatomică a mucoasei crestelor alveolareC. marginile amprentei să fie extinse la maxim, dar în limite fiziologiceD. să asigure modelarea marginală funcţionalăE. să redea forma funcţională a mucoasei crestelor alveolare
478. Amprenta funcţională necompresivă pentru realizarea protezelor scheletate este indicată în următoarele cazuri:
A. clasa I Kennedy la maxilar B. clasa I Kennedy la mandibulă, când se utilizează ruptori de forţeC. clasa a II-a Kennedy la maxilar D. clasa a III-a Kennedy la maxilar, când se utilizează ruptori de forţeE. clasa a IV-a Kennedy la mandibulă
479. În edentaţiile clasa a III-a Kennedy, în care protezele scheletate au sprijin dento-parodontal, scopul amprentei funcţionale este:
A. reproducerea anatomică perfectă a dinţilor restanţi
B. redarea formei anatomopatologice a mucoasei crestelor alveolareC. redarea formei estetice a mucoasei crestelor alveolare D. marginile amprentei nu trebuie modelate funcţionalE. marginile amprentei să fie modelate funcţional
480. Amprenta funcţională de spălare se utilizează pentru confecţionarea protezelor scheletate în următoarele tipuri de edentaţii:
A. clasa I Kennedy la mandibulăB. clasa a II-a Kennedy la mandibulăC. clasa a III-a Kennedy la maxilar, unde şeile nu au versant vestibularD. clasa a III-a Kennedy la mandibulă, unde şeile nu au versant vestibularE. clasa a IV-a Kennedy la maxilar, unde şeile nu au versant vestibular
481. *Momentul turnării modelului într-o amprentă cu alginate este: A. în maxim 1-2 minuteB. în maxim 15 minuteC. în maxim o orăD. în maxim 24 de oreE. dependent de tehnica de amprentare
482. Impreciziile de suprafaţă ale amprentelor cu alginate pot fi:A. bule de aerB. lipsuriC. desprinderea parţială a alginatului din lingurăD. imprecizii la nivelul bolţii palatineE. imprecizii la nivelul dinţilor restanţi
483. Metodele de determinare şi înregistrare a relaţiei intermaximare în edentaţia parţială tratată cu proteze scheletate sunt:
A. dependente de situaţia clinicăB. independente de situaţia clinică, obligatoriu cu şabloane de ocluzieC. poziţionarea manuală a modelelor în imtercuspidare maximăD. poziţionarea modelelor cu ajutorul materialelor de înregistrare a poziţiei de
intercuspidare maximăE. cu ajutorul şabloanelor de ocluzie
484. *Poziţionarea manuală a modelelor în intercuspidare maximă, în vederea confecţionării unor proteze scheletate se face în următoarele situaţii:
A. în orice situaţie B. în nici o situaţieC. când există cel puţin patru unităţi de masticaţie, repartizate câte două bilateralD. în edentaţii reduse, cu ocluzie stabilă şi cu dimensiunea verticală de ocluzie
păstrată sau redusăE. în funcţie de vârsta pacientului
485. Determinarea şi înregistrarea relaţiei intermaxilare în edentaţia parţială tratată cu
proteze scheletate se face cu şabloane de ocluzie în următoarele situaţii:A. întotdeauna B. în nici o situaţieC. în edentaţiile de clasa I şi a II-a Kennedy, când nu mai sunt unităţi de masticaţie
suficienteD. în edentaţiile de clasa a IV-a Kennedy întinse sau extinse, cînd opus edentaţiei
parţiale se află o edentaţie parţială sau totalăE. când există cel puţin patru unităţi de masticaţie, repartizate câte două bilateral
486. *Determinarea funcţională a relaţiilor intermaxilare în edentaţia parţială tratată cu proteze scheletate nu poate fi utilizată în următoarele situaţii:
A. edentaţii clasa I KennedyB. edentaţii clasa a II-a KennedyC. edentaţii clasa a III-a KennedyD. edentaţii clasa a IV-a KennedyE. în nici o situaţie
487. După aplicarea protezelor parţiale scheletete în cavitatea bucală se verifică:A. fizionomiaB. fonaţiaC. menţinerea şi stabilitatea protezelotD. gradul de finisare al protezelorE. ocluzia
488. Testul de rotaţie al protezei scheletate se referă la:A. verificarea dacă proteza basculează prin înfundareB. verificarea dacă proteza basculează prin desprindereC. verificarea dacă proteza basculează vestibulo-oralD. aplicarea de presiuni pe extremitatea distală a şeii şi pe elementele
contrabasculanteE. aplicarea de tracţiuni verticale asupra protezei
489. *Verificarea menţinerii protezei scheletate se efectuează prin:A. presiuni alternative pe dinţii stâlpiB. presiuni alternative pe dinţii laterali artificiali şi pinteniC. existenţa unei adaptări optime a pintenilor ocluzali în lăcaşurile special preparateD. tracţiuni în axul de dezinserţie al protezei asupra porţiunilor flexibile ale braţelor
retentive ale croşetelorE. testul de rotaţie al protezei
490. După aplicarea protezelor parţiale scheletizate, durerea localizată numai la nivelul crestelor poate fi cauzată de:
A. exostozeB. conectori principali elasticiC. mucoasă subţire, atrofică lezată de marginile subţiri ale protezeiD. şei supraextinse
E. contacte premature şi interferenţe
491. Cauzele care determină muşcarea obrajilor la pacienţii purtători de proteze parţiale sunt:
A. tonusul scăzut al muşchiului buccinatorB. tonusul crescut al orbicularului buzelorC. ocluzie laterală cap la capD. comportamentul propulsiv al limbiiE. nu există
492. Cauza ineficienţei masticatorii determinată de o proteză parţială pot fi:A. lipsa de menţinere a protezeiB. dinţi artificiali abrazaţiC. dureriD. introducerea unor cantităţi prea mari de alimente în gurăE. ingestia unor fragmente mari de alimente nemestecate
493. Readaptarea prin căptuşire a protezelor parţiale scheletate se fac atunci când:A. scheletul metalic este în stare bună şi perfect adaptat la dinţii restanţiB. dinţii artificiali sunt în stare bună şi montaţi corectC. croşetele turnate au fost înlocuite cu croşete de sârmăD. extinderea şeilor este prea mareE. ocluzia poate fi echilibrată prin mici şlefuiri
494. Necesitatea căptuşirii protezelor parţiale scheletate de clasa I şi a II-a Kennedy se apreciază prin:
A. inocluzia lateralăB. lipsa eficienţei masticatoriiC. aplicarea de presiuni digitale pe extremitatea distală a şeii şi pe elementele
contrabasculante, la care aceasta se mobilizeazăD. testul de rotaţie al protezei este pozitivE. abrazia dinţilor artificiali
495. Rebazarea protezelor parţiale scheletate se poate face în următoarele condiţii:A. dinţi artificiali abrazaţiB. dinţi artificiali nedeterioraţiC. schelet integru şi bine adaptat pe dinţiD. ocluzia poate fi corectată prin mici şlefuiri şi echilibrareE. scheletul nu se mai adaptează pe dinţii stâlpi
496. Refacerea şeilor protezelor scheletate şi a arcadelor artificiale se va face când:A. dinţii artificiali sunt nedeterioraţiB. proteza scheletată a suferit mai multe căptuşiriC. scheletul metalic nu se mai adapteazăD. dinţii artificiali s-au deteriorat sau abrazatE. apar atrofii galopante de creastă alveolară
Întrebări Protetică Fixă
Tema 47. Restaurări unidentare intracoronare şi extracoronareBibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice şi technice ale protezării fixe, ed. Signata, Timişoara, 2001
Complement simplu:
497. *Restaurările unidentare intracoronare indirecte:A. se realizează în laborator în urma amprentăriiB. se realizează în cabinet de către medicul dentistC. se pot realiza şi fără amrentarea prealabilăD. se realizează doar din aliaje nobileE. nici un răspuns corect
498. *Incrustaţiile sunt:A. coroane de înveliş realizate din aliaje nobileB. restaurări unidentare extracoronareC. o alternativă la obturaţiile plasticeD. realizate numai din aliaje de Cr-CoE. nefizionomice
499. *Incrustaţiile metalice:A. se realizează din aliaje de Cr-CoB. se realizează din aliaje nobile şi titanC. din aur se fracturează dacă solicitarea aplicată depăşeşte limita elasticăD. se brunisează înainte de cimentareE. nu pot reface punctele de contact.
500. *Avantajele incrustaţiilor din aliaje nobile faţă de obturaţiile din amalgam sunt:A. colorează ţesuturile dentareB. modelarea extrabucală permite refacerea unei bune morfologii ocluzaleC. pot fi realizate de către medicul dentistD. sensibilitatea tehnologică privind turnarea şi prelucrareaE. nici un răspuns corect.
501. *Pinlay-urile sunt:A. dispozitive corono-radiculareB. coroane de substituţieC. incrustaţii cu crampoane, utilzate ca elemente suplimentare de retenţieD. bonturi mobilizabileE. restaurări protetice mobilizabile
502. *Onlay-urile se indică:
A. la molari trataţi endodontic care au pereţi vestibulari şi orali sănătoşi, iar ţesuturile restante trebuie protejate
B. la molari trataţi endodontic care mai au doar 1 perete restantC. ca elemente de agregare în edentaţii întinseD. cel mai frecvent în leziunile mezio-palatinale la frontaliE. variantele A şi C.
503. *Tehnicile directe faţă de cele indirecte de realizare a incrustaţiilor prezintă următoarele avantaje:A. adaptare marginală îmbunătăţităB. realizarea în condiţii optime a ariei de contactC. realizarea unei suprafeţe optime de contactD. posibilitatea unei prelucrări şi lustruiri optimeE. nici un răspuns corect
504. *Obturaţiile de bază în cazul incrustaţiilor din răsini compozite:A. nu sunt necesareB. asigură protecţia pulpară în cazul cavităţilor profundeC. se realizează înaintea preparării cavitătii pentru incrustaţieD. trebuie extinse până la nivelul marginilor cavităţiiE. se realizează din amalgam.
505. *Amprentarea în cazul incrustaţiilor din răşini compozite se realizează cu:A. acrilate termo-baro polimerizabileB. alginateC. ploieteri sau siliconi cu recţie de adiţieD. gutapercăE. hidrocoloizi ireversibili
506. *Incrustaţiile ceramice sunt contraindicate în:A. parafuncţiiB. leziuni carioase mici sau moderateC. leziuni carioase mari cu margini de smalţ nesusţinuteD. dinţi cu tratament endodontic la care cavitatea de acces a compromis rezistenţa şi
prognosticul dinteluiE. caităţile în care nu se poate obţine o formă retentivă
507. *Grosimea inlay-urilorA. ceramice creşte rezistenţaB. metalice scade rezistenţaC. ceramice oferă rezistenţă acceptabilă când este de 1-2,5 mmD. nu are relevanţăE. variantele A şi B sunt corecte
508. *La inlay-urile compoziteA. prepararea cavităţii este mutilantă
B. limita poate fi subgingivalăC. se bizotează marginileD. fixarea este adezivă cu cimenturi diacriliceE. amprenta se realizează cu hidrocoloizi ireversibili
509. *Pregătirea dintelui în vederea cimentării prevede:A. curăţarea cavităţii după gravareB. gravarea cavităţii cu acid fluorhidric 37%C. degresarea cu alcool a cavităţii urmată de o uscare cu un jet de aer timp de 10
secundeD. aplicarea de acid ortofosforic ce se va polimeriza prin lumină (lampă halogen, cu
plasmă, diodă sau laser)E. izolarea câmpului operator
510. *Restaurările extracoronare:A. nu implică laboratorul de tehnică dentarăB. necesită sacrificii mai importante de ţesuturi dureC. sunt dominate de onlay-uriD. sunt nefizionomiceE. nici o variantă corectă
511. *Prin procedeul de faţetare:A. se urmăreşte schimbarea faţetelor coroanelor metalo-ceramiceB. se urmăreşte schimbarea faţetelor coroanelor metalo-acriliceC. se urmăreşte schimbarea faţetelor coroanelor metalo-diacriliceD. variantele A, B şi CE. se urmăreşte sacrificiul minim de ţesut dentar sănătos.
512. *Avantajele faţetelor sunt:A. economie de ţesuturi dentareB. corectează bruxismulC. reaslizează stopuri ocluzale stabileD. retenţia lor pe suprafaţa dintelui se realizează prin efectul de perlăE. se realizează din aliaje de Cr-Co.
513. *Coroanele parţiale:A. necesită preparaţii intempestiveB. permit verificarea ulterioară a vitalităţii dinteluiC. ½ acoperă faţa vestibulară şi jumătate din feţele proximaleD. adaptarea pe bont se face mai greu datorită efectului hidraulicE. au retenţie şi rezistenţă mecanică sporită faţă de coroana totală
514. *Coroanele parţiale ¾:A. se folosesc mai ales la dinţii frontaliB. acoperă marginea ocluzală a suprafeţei vestibulareC. are marginile preparaţiei la nivelul punctelor de contact
D. permit menţinerea vitalităţii pulpareE. acoperă toate suprafeţele în afară de jumătatea mezială a suprafeţei vestibulare
515. *Coroanele de înveliş:A. metalice acoperă toate feţele dintelui cu excepţia celei vestibulare care se
realizează din acrilat (coroane din două bucăţi)B. nemetalice se realizează prin polimerizare, sinterizare sau frezare (,ecanică sau
computerizată)C. se agregă la preparaţiile dentare prin cimentarea sau înşurubareD. metalice cu grosime dirijată au pereţi de grosime inegalăE. se folosesc pe dinţi cu modificări de poziţie de peste 300 faţă de câmpul ocluzal.
516. *Indicaţiile coroanelor de înveliş:A. ca elemente de agregare în protezarea fixăB. pe dinţi cu tratamente endodontice şi patologie periapicalăC. pe dinţi cu rezorbţii alveolare care ating treimea apicalăD. pe dinţi foarte scurţiE. variantele B şi C
517. *Coroanele turnate cu grosime totală:A. au pereţi laterali de dimensiuni egaleB. contactul cu bontul se realizează doar în zona coletuluiC. contactul cu bontul se realizează şi pe faţa vestibularăD. nu se utilizează foarte frecventE. necesită tehnologii şi aliaje speciale.
518. *Coroanele de înveliş nemetaliceA. mai sunt cunoscute şi sub numele de coroane estetice sau fizionomiceB. folosesc aliaje de Cr-CoC. nu se pot realiza din răşini compozite datorită contracţie la polimerizareD. sunt nefizionomiceE. nu pot fi utilizate ca elemente de agregare
519. *Contraindicaţiile coroanei Jacket din ceramică sunt:A. fracturi ale marginilor incizale ce pot fi refăcute cu materiale plastice de
restaurare coronarăB. anomalii de formă şi de poziţieC. discromiileD. pacienţi tineri la care camera pulpară fiind voluminoasă există riscul lezării pulpeiE. nici o variantă corectă
520. *Coroanele Jacket din răşini compoziteA. se realizează prin sinterizareB. la realizarea preparaţiei trebuie respectate principiile generale valabile pentru
coroanele de acoperireC. este recomandată terminaţia în lamă de cuţit la nivel cervical
D. variantele B şi CE. se realizează din răşini cu umplutură anorganică redusă
521. *Coroanele mixte:A. nu trebuie să satisfacă funcţia de sprijin datorită funcţiei sale mai mult
fizionomiceB. metalo-ceramice utilizează polimetilmetacrilatul ca material de placareC. trebuie să evite modificarea raporturilor ocluzaleD. coroanele metaloceramice trebuie supuse procesului de termopolimerizareE. nu trebuie să menţină neschimbate contactele ocluzale din timpul deglutiţiei
522. Incrustaţiile :A. sunt proteze unidentare care se folosesc în tratamentul leziunilor coronareB. sunt folosite pentru restaurarea morfologiei dentareC. acoperă faţa vestibulară a dinţilor frontaliD. au indicaţii proteticeE. metalice se realizează din aliaje nobile şi titan
523. Incrustaţiile se clasifică în:A. coroane parţiale ¾B. inlay sau incrustaţie intracoronarăC. pinlayD. pinlay (sau incrustaţie extracoronară)E. onlay (numit şi inlay cu crampoane)
524. Pinlay-urile:A. sunt incrustaţii cu crampoaneB. utilizează elemente suplimentare de retenţieC. sunt incrustaţii extracoronareD. se mai numesc şi inlay-uri cu crampoaneE. variantele B şi C
525. Onlay-urile se indică :A. în leziuni coronare extinse, cu cuspizi vestibulari sau orali intacţiB. la pacienţi cu igienă deficitarăC. când istmul reprezintă jumătate sau mai mult din dimensiunea coronară vestibulo-
oralăD. la tineri când există pericolul deschiderii camerei pulpareE. ca element de agreagare în edentaţii întinse
526. Contraindicaţiile incrustaţiilor suntA. elemente de agregare în edentaţii reduse B. igienă deficitarăC. elemente de agregare în edentaţii extinseD. leziuni coronare reduseE. variantele B şi D
527. Incrustaţiile din răşini compozite realizate prin tehnicile indirecte au următoarele avantaje faţă de tehnicile directe:A. timpul de lucru mai scurtB. preţul de cost mai redusC. adaptare marginală îmbunătăţităD. realizarea în condiţii optime a ariei de contactE. posibilitatea unei prelucrări şi lustruiri optime
528. Tehnica semidirectă intraorală de realizare a incrustaţiilor din răşini compozite prevăd:A. realizarea de către tehnicianB. fotopolimerizarea in situC. brunisarea incrustaţiilor după cimentareD. aplicarea unui agent de izolare înaintea inserării şi polimerizării compozituluiE. prepararea cavităţii şi aplicarea obturaţiei de bază
529. Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt:A. timp de lucru îndelungatB. aspectul estetic lasă de doritC. posibilitatea fracturării în timpul fazelor de laboratorD. posibilitatea uzurii arcadei antagonisteE. corecturile ocluzale după cimentare pot duce la pierderea culorii iniţiale
530. În vederea cimentării incrustaţiilor ceramice se fac următoarele pregătiri:A. degresarea dintelui cu spirtB. gravajul cu acid ortofosforic 37% a dintelui timp de 15 secundeC. izolarea câmpului operatorD. se usucă cu jet de aer timp de 15 secundeE. variantele A, B şi C
531. Restaurările extracoronare:A. reclamă sacrificii mai importante de ţesuturi dureB. se realizează prin tehnici aproape exclusiv indirecteC. sunt dominate de onlay-uriD. sunt dominate de inlay-uriE. sunt dominate de pinlay-uri
532. Faţetele vestibulareA. ceramice combină cerinţele conservative cu cele de stabilitate cromaticăB. prezintă risc mare de iritaţie pulparăC. pot fi realizate doar indirect de către medicD. elimină prepararea circulară de pe faţa oralăE. se folosesc la dinţi cu anomalii de formă
533. Contraindicaţiile faţetelor sunt:
A. prezenţa de fisuri amelareB. anomaliile de formăC. predispoziţii la carii dentareD. igienă bucală defectuoasăE. indicaţii de diastemă
534. Concluzia lui Chirstensen după aplicarea a mii de faţete a fost:A. în discromiile severe tetraciclinice se obţin rezultate mai bune cu ajutorul faţetelor
decât cu ajutorul coroanelor de învelişB. atunci când stigmatele distrofice afectează structural coroanele dentare, se obţin
rezultate mai bune cu ajutorul coroanelor de învelişC. în discromiile severe tetraciclinice se obţin rezultate mai bune cu ajutorul
coroanelor de înveliş decât cu ajutorul faţetelorD. în anomaliile dentare de formă faţetele trebuie plasate subgingival pentru a creşte
rezistenţa şi efectul esteticE. variantele A şi B
535. Coroanele parţiale:A. sunt reprezentate de faţeteB. păstrează o bună parte din particularităţile estetice ale dintelui naturalC. nu necesită preparaţii intempestiveD. permit verificarea ulterioară a vitalităţiiE. sunt reprezentate de onlay-uri.
536. Coroanele parţiale:A. 7/8 acoperă toate suprafeţele în afară de jumătatea mezială a suprafeţei
vestibulare.B. 4/5 acoperă în plus faţă de coroana ¾ marginea ocluzală a suprafeţei vestibulareC. 1/2 sunt specifice zonei laterale acoperind faţa ocluzală până la nivelul cuspizilor
vestibulariD. păstrează “placajul natural” al dinteluiE. permit testarea vitalităţii dintelui
537. Indicaţiile coroanelor parţiale sunt:A. indice de carie crescut sau igienă necorespunzătoareB. coroane de dimensiuni cervico-ocluzale reduseC. elemente de ancorare în cadrul unor punţi extinseD. realizarea unor sisteme de contenţie pentru imobilizarea dinţilor în boala
parodontalăE. ancoră în protezarea mobilizabilă
538. Referitor la statica ancorării coroanelor parţialeA. retenţia împotriva forţelor de desprindere ocluzală se realizează prin şanţurile de
pe suprafaţa ocluzalăB. retenţia împotriva forţelor de desprindere ocluzală se realizează prin pereţii axiali
paraleli
C. retenţia împotriva forţelor de desprindere ocluzală se realizează prin şanţuri şi puţuri parapulpare
D. retenţia împotriva forţelor de desprindere orale se realizează prin şanţurile de pe faţa ocluzală
E. retenţia împotriva forţelor de desprindere orale se realizează prin rigidizare împotriva încovoierii
539. Coroanele de învelişA. acoperă în totalitate suprafeţele preparate ale unui bont naturalB. metalice se pot confecţiona prin turnareC. metalice se pot confecţiona prin polimerizareD. metalice cu grosime dirijată are contact cu bontul doar la nivelul feţei vestibulareE. variantele B şi C
540. Coroanele de învelişA. se folosesc la dinţi cu parodonţiul afectaţiB. se folosesc în scop de refacere morfofuncţionalăC. se folosesc în scop proteticD. se folosesc în scop profilacticE. se folosesc la pacienţi cu afecţiuni generale care nu suportă şedinţe lungi de
preparări.
541. Coroanele metalice turnate:A. pot fi cu grosime dirijatăB. pot fi cu grosime totalăC. nu se pot confecţiona din titanD. cu grosime dirijată consumă mai puţin aliaj decât cele totaleE. variantele A şi B
542. Adaptarea axială a coroanei:A. la preparaţia cu prag nu sunt permise discrepanţe marginale decelabile
macroscopicB. se verifică prin urmărirea punctelor de contact proximale şi rezistenţa faţetelor
vestibulareC. se verifică prin urmărirea închiderii marginale în zona cervicalăD. în preparaţiile tangenţiale, coroana nu trebuie să pătrundă excesiv în şanţul
gingivalE. lungimea excesivă a coroanei se evidenţiază prin ischemierea marginii gingivale
543. Deficienţele în adaptarea marginală:A. pot fi eliminate doar de către medicB. pot apare şi datorită greşelilor de modelaj în laboratorC. macheta nu trebuie să prezinte o adaptare marginală perfectă în zona marginală
deoarece în urma prelucrării şi finisării poate rezulta o treaptă pozitivă.D. se datorează numai greşelilor mediculuiE. pot rezulta în urma unei amprentări greşite
544. Coroanele din două bucăţiA. mai sunt cunoscute şi coroane din inel şi capacB. mai sunt cunoscute şi coroane cu fenestraţie vestibularăC. se confecţionează numai din aliaje nobileD. capacul se modelează în cabinetE. au fost folosite în trecut pentru precizia de adaptare a inelului la colet şi
exactitatea reliefului ocluzal
545. Coroanele de înveliş nemetaliceA. nu se mai folosescB. se folosesc doar pentru restaurări provizoriiC. sunt cunoscute şi sub numele de coroane esteticeD. se realizează şi din polimeriE. se realizează şi din răşini compozite
546. Defectele coroanelor de înveliş din răşini acrilice sunt:A. dificultatea de realizareB. contracţie mare la polimerizareC. rezistenţă slabă la uzurăD. absorbţie crescută de apăE. polimerizarea reticulată a acrilatelor
547. Indicaţiile coroanelor Jacket ceramice sunt:A. pacienţii tineri cu camere pulpare voluminoaseB. discromii ale frontalilorC. molariiD. anomalii de formă E. anomalii de poziţie
548. Coroanele Jacket acrilice:A. sunt folosite la ora actuală doar ca restaurări provizoriiB. sunt folosite la ora actuală doar ca restaurări permanenteC. sunt folosite ca restaurări permanente sau provizoriiD. pot fi utilizate la adolescenţi ca restaurări de temporizareE. nu se pot realiza în cabinet
549. Tehnica modelajului direct a coroanelor Jacket din RDC prezintă următoarele avantaje:A. relieful ocluzal corect realizat de către tehnicianB. scurtarea timpului de lucruC. evitarea erorilor din cursul machetăriiD. adaptare marginală îmbunătăţităE. posibilitatea paralelizării dinţilor de către tehnician
550. Coroanele mixte:
A. asigură funcţia de sprijinB. se realizează din două tipuri de ceramică feldspaticăC. evită modificarea raporturilor ocluzaleD. se realizează din două bucăţiE. rezistenţa lor este asigurată de componenta metalică
551. Coroanele mixte:A. pot fi metalo-ceramiceB. pot fi metalo-acriliceC. componenta metalică se poate realiza prin galvanizareD. componenta metalică se poate realiza prin termopolimerizareE. componenta fizionomică poate să adere de componenta metalică şi prin retenţie
mecanică
552. Avantajele coroanelor mixte sunt:A. sunt identice cu ale coroanelor acriliceB. combină rezistenţa mecanică cu aspectul fizionomicC. rezistenţa în timp a placării cu acrilat a întregii suprafeţe coronareD. aproape toate tipurile de leziuni coronare pot beneficia de astfel de restaurăriE. pot fi utilizate la dinţii oralizaţi
553. Elementele componente ale coroanei mixte sunt:A. bontul dentarB. componenta metalicăC. componenta fizionomicăD. inelul ocluzalE. faţeta linguală
554. Componenta fizionomică a coroanei mixte:A. conferă un aspect esteticB. asigură rezistenţa coroanei mixteC. nu participă întotdeauna la realizarea ariilor de contact proximaleD. se poate realiza din ceramicăE. se ralizează prin turnarea ceramicii
555. Prepararea bontului pentru o coroană mixtă trebuie să respecte:A. condiţiile biologiceB. condiţiile mecaniceC. condiţiile fizionomiceD. condiţiile financiareE. dorinţele pacientului
556. Dezavantajele coroanelor mixte sunt:A. sunt inesteticeB. agregare mai slabă faţă de cororanele de înveliş metalice turnate datorită
sacrificiului mai mare substanţă dură de la nivelul dinţilor
C. apariţia uneori a fenomenului de separare la interfaţa dintre cele două materialeD. nu pot fi utlizate ca element de agregare în cazul punţilorE. nu pot fi folosite individual
557. Componenta metalică a coroanei mixte:A. asigură efectul esteticB. se realizează din ceramicăC. delimitează componenta fizionomicăD. reconstituie ariile proximale de contact (cu unele excepţii la CMMC)E. acoperă în totalitate bontul dentar, cu unele excepţii pentru CMMC
558. Etapele clinice de realizare a coroanelor mixte metalo-ceramice includ:A. confecţionarea modeluluiB. realizarea machetei componentei metaliceC. indicaţia de tratament şi stabilirea planului terapeuticD. prelucrarea finală a CMMCE. cimentarea provizorie (dacă este cazul)
559. Etapele clinice de realizare a coroanelor mixte metalo-acrilice includ:A. examenul clinicB. amprentarea câmpului proteticC. ambalarea, tiparul şi turnarea componentei metaliceD. verificarea adaptării protezei (în cele 3 sfere) pe câmpul proteticE. dezambalarea, prelucrarea componentei metalice
560. După procedeul tehnologic de realizarea a componentei metalice, deosebim CM al căror schelet rezultă prin:A. termopolimerizareB. ambutisareC. fotopolimerizareD. sinterizareE. galvanizare
561. După procedeul de realizare a componentei fizionomice, există CM ale căror componente se obţin prin:A. termopolimerizareB. ambutisareC. fotopolimerizareD. sinterizareE. galvanizare
Tema 69. Principiile preparării dinţilor în protezarea fixăBibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice şi technice ale protezării fixe, ed. Signata, Timişoara, 2001
562. *Valoarea optimă de înclinare a fiecărui perete a bontului faţă de axa de inserţie este de:
A) 2ºB) 3ºC) 6ºD) 10ºE) nici un răspuns nu este corect
563. *Forţe perpendiculare pe axa de rotaţie a unui bont vor dezvolta de-a lungul liniei tangenţiale a bontului:
A) forţe de rotaţie pureB) forţe de încovoiere pureC) forţe de forfecare pureD) forţe de tracţiune pureE) nici un răspuns nu este corect
564. *O coroană nu va fi dizlocată sub acţiunea solicitărilor funcţionale sau parafuncţionale dacă:
A) bontul posedă o lungime suficientă pentru a interfera cu arcul de translaţie al restaurării în jurul unui punct care se găseşte în zona terminală a suprafetei opuseB) bontul posedă o lungime suficientă pentru a interfera cu arcul de rotaţie al restaurării în jurul unui punct care se găseşte în zona terminală a suprafetei opuseC) bontul posedă o lungime suficientă pentru a interfera cu arcul de rotaţie al restaurării în jurul unui punct care se găseşte în zona ocluzală a suprafetei opuseD) răspunsurile b şi c sunt corecteE) nici un răspuns nu este corect
565. *Mărimea dehiscienţei marginale dintre marginile protezei şi bont, considerată acceptabilă din punct de vedere clinic, este de:
A) 50 µmB) 0,50 µmC) 0,5 mmD) 0,7 mmE) 75 µm
566. *Grosimea dentinară minimă pentru oprotecţie pulpară satisfăcătoare este de:A) 0,5 mmB) 1 mmC) 1,5 mmD) 2 mmE) nici un răspuns nu este corect
567. *Mărimea presiunii exercitate de medic adupra piesei, din punct de vedere biologic acceptată este de maxim:
A) 100 gB) 120 gC) 230 gD) 250 gE) 300 g
568. *În cazul dinţilor cu afectarea furcaţiei se recomandă A) prepararea fără pragB) prepararea cu prag cu bizouC) prepararea canelatăD) prepararea cu pragE) nici un răspuns nu este adevărat
569. *Refacerea unui parodonţiu sănătos în cazul unor leziuni uşoare este completă după:
A) 2 săptămâniB) o ziC) 4-5 zileD) 8-12 zileE) nici un răspuns nu este corect
570. *În cazul smear layer-ului se indică:A) păstrarea integralăB) păstrarea parţială sub forma unor “microdopuri”C) îndepărtarea totalăD) indepărtarea sau păsrarea în funcţie de situaţia clinică E) nici un răspuns nu este corect
571. *Dacă se şlefuieşte cu turbina fără jet de apă apar leziuni de arsură la nivelul pulpei după:
A) 5 secundeB) 11 secundeC) 15 secundeD) 30 secundeE) nici un răspuns nu este corect
572. Stabilitatea unei RPF pe un bont depinde de:A) lungimea bontuluiB) proprietăţile fizice ale cimentuluiC) divergenţa ocluzală a suprafetelor axialeD) diametrul bontuluiE) toate răspunsurile sunt corecte
573. Pentru ca elementele adiţionale de creştere a stabilitătii RPF (şanţurile,casetele preparate pe bont) să fie eficiente ele trebuie să prezinte
A) directie paralelă cu axul de inserţieB) unghiuri bine exprimateC) unghiuri rotunjiteD) pereţi perpendiculari pe direcţia forţelor ce tind să disloce restaurareaE) pereţi paraleli pe direcţia forţelor ce tind să disloce restaurarea
574. Reducerea posibilităţilor de dislocare a unei RPF la o singură axă (axa de dezinserţie) se realizează prin:
A) eliminarea rotaţiei în sens M-DB) evitarea unui design exclusiv circularC) eliminarea rotaţiei în sens V-OD) eliminarea translaţiei în sens V-OE) eliminarea translaţiei în sens M-D
575. Rezistenţa structurală a unui bont este dată de:A) preparara anatomică a suprafeţelor ocluzaleB) bizotarea cuspizilor de ghidajC) prepararea de şanţuri şi caseteD) prepararea unei grosimi uniforme a suprafeţelor axialeE) toate răspunsurile sunt corecte
576. Forma ideală a zonei terminale a bontului trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
A) să ofere o limită precisă pe care să se adapteze marginea finisată a macheteiB) să poată fi observată uşor de către practicianC) să permită o adaptare ocluzală intimă a restaurăriiD) să asigure o grosime suicientă a materialului din care se confecţionează restaurareaE) toate raspunsurile sunt corecte
577. Formele de preparare ale zonei terminale ale bonturilor sunt:A) cu pragB) prag cu bizouC) tangenţialăD) chanfreinE) chanfrein cu bizou
578. Avantajele preparaţiei cu prag sunt:A) limita de preparare este precisăB) este eliminat smalţul nesustinut de la muchia marginală a bontuluiC) pericolul de supraconturare al suprafetelor cervicale ale restaurării este minim D) oferă techicianului suficient spaţiuE) toate răspunsurile sunt corecte
579. Dezavantajele preparaţiei cu prag sunt:
A) crează dificultăţi în modelarea marginilor restaurăriiB) cea mai mică inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariţia unui spaţiu cervicalC) unghiul de 90 duce la concentrarea stresului în tesuturile parodontaleD) sacrificiu mare de tesuturi dureE) pericol mare de lazare a periodonţiului marginal în timpul preparării
580. Indicaţile preparaţiei cu prag sunt:A) restaurările integral ceramiceB) evoluţia unei carii în zona cervicalăC) CMMC pe faţa vestibulară şi pe jumătatea vestibulară a feţelor proximaleD) CMMC pe faţa orală şi pe jumătatea orală a feţelor proximaleE) CMMC pe faţa orală şi pe feţele proximale
581. Avantajele pragului cu bizou sunt:A) limita preparaţiei este bine definităB) spaţiu suficient pentru technicianC) nu necesita sacrificiu mare de ţesuturiD) bizotarea elimină smalţul nesusţinutE) toate răspunsurile sunt corecte
582. Dezavantajele pragului cu bizou sunt:A) este greu de realizatB) impune plasarea marinii restaurării în şanţul gingivalC) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot apărea probleme legate de retenţieD) crează dificultăţi în modelarea marginilor restaurăriiE) marginile subţiri ale machetei de ceară se pot deforma
583. Indicaţile pragului cu bizou sunt:A) zona vestibulară şi parţial proximală a CMMCB) în zona orală şi parţial proximală a CMMCC) la pragul ocluzal a onlayului şi al coroanei ¾ la mandibulăD) zona vestibulară şi parţial proximală a CMMPE) în zona terminală gingivală proximală la cavităţile preparate pentru onlay de ceramică
584. Avantajele chanfrein-ului sunt:A) se elimină smalţul nesusţinut de la muchia marginală a bontuluiB) pericolul de a supracontura suprafeţele cervicale ale restaurării este minimC) nu necesită sacrificiu mare de ţesuturi dentareD) cimentul are posibilităţi de refluareE) unghiul intern rotunjit împiedică acumularea de stres
585. Dezavantajele chanfrein-ului sunt:A) necesită sacrificiu mare de ţesuturi dentareB) cimentul are posibilităţi de refluareC) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot apărea probleme legate de retenţie
D) la o adaptare deficitară a restaurării pe bont apar zone de retenţionare a plăcii bacterieneE) toate răspunsurile sunt corecte
586. Indicaţile chanfrein-ului sunt:A) onlay-urile MODB) coroanele metalice turnateC) coroanele integral ceramiceD) zona linguală a CMMCE) zonele proximale ale CMMC
587. Avantajele preparării fără prag sunt:A) limită bine definită a preparaţieiB) sacrificiu redus de ţesuturi dure dentare C) preparare clinică simplăD) în caz de adaptare marginală deficitară spaţiul marginal nu se măreşteE) toate răspunsuile sunt corecte
588. Dezavantajele preparării fără prag sunt:A) limită de preparare imprecisăB) imposibilitatea de refluare a cimentuluiC) cea mai mică inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariţia unei dehiscienţe cervicaleD) margini subţri ale machetei de ceară ce se pot deformaE) supraconturări din partea technicianului
589. Indicaţile preparării fără prag sunt (ca şi soluţie de compromis):A) suprafeţele vestibulare ale dinţilor lateraliB) dinţi cu diametre reduseC) suprafeţele linguale ale dinţilor laterali inferiori D) dinţi basculaţiE) dinţi egresati
590. Răspunsul pulpar la prepararea bontului este condiţionat de următorii factori:A) grosimea dentinei restanteB) traumatismul termicC) traumatismul psihicD) vibraţiiE) expunerea pulpei dentare
591. Vitalitatea bontului poate fi ameninţată de:A) modelarea necorespunzătoare a suprafeţei ocluzale a restaurărilor de duratăB) modelarea necorespunzătoare a suprafeţei linguale a restaurăriloor provizoriiC) amprentareD) demineralizarea sau gravarea acidăE) toate răspunsurile sunt corecte
592. Cantitatea de căldură care ia naştere în timpul preparăii bonturilor depinde de:A) temperatura camereiB) mărimea presiunii exercitate de medic adupra pieseiC) durata contactului dintre instrumentul diamantat şi suprafaţa dentinarăD) eficienţa răcirii cu apăE) eficienţa răcirii cu aer
593. Despre desicarea dentinei se poate afirma că:A) dentina trebuie uscată pentru a curăţa smear layer-ulB) dentina trebuie să rămână umedăC) determină mişcarea spre interior a fluiului din canaliculele deninareD) determină mişcarea spre exterior a fluiului din canaliculele deninareE) determină stimularea nervilor senzitivi pulpari
594. Pulpectomia în scop protetic se recomandă dacă:A) preparaţia terminală se realizează în pra cu bizouB) grosimea dentinei este prea redusă pentru a mai putea garanta vitalitatea organului pulpar C) dorim o rezistenţă crescută a bontuluiD) anticipăm o eventuală deschidere a camerei pulpare în timpul preparării dinteluiE) toate răspunsurile sunt corecte
595. Agenţii de curăţire a dentinei conţin:A) acid citricB) poliacidC) agent de chelatare (EDTA)D) acid tartricE) acid tanic
596. Pentu profilaxia afecţiunilor pulpare în timpul protezării se inică:A) aplicarea unui liner pentru a închide orificile canaliculelor deninareB) trebuie indepărtat smear layer-ulC) evitarea exercitării unor forţe exagerate la cimentare D) stimularea neodeninogenezei prin aplicarea de idroxid de calciu pe suprafaţa dentinară proaspătăE) evitarea desicării suprafeţei dentinare
597. *Pentru a nu leza ţesutul gingival se va pătrunde în şanţul gingival maxim:A) 1 mmB) 1.2 mmC) 0,5 mmD) 0.25 mmE) 0,7 mm
598. Raporturile dintre dinţii restauraţi şi parodonţiu depind de:
A) ariile de contact interproximaleB) conturul coronar al suprafeţelor vestibulare în treimea mijlocie şi a suprafeţelor orale în treimea cervicalăC) conturul de emergenţăD) zona şanţului gingivalE) toate răspunsurile sunt corecte
599. Ariile de contact sunt poziţionate astfel:A) în treimea mijlocie faţă de ambele planuri pentru faţa distală a primilor premolari şi cea mezială a premolarilor secunziB) în treimea incizală în plan frontal şi în treimea vestibulară în plan sagital pentru incisivi şi caniniC) la unirea treimii cervicale cu cea mijlocie în sens ocluzo-cervical şi la unirea treimii vestibulare cu cea mijlocie în sens vestibulo-oral pentru molariD) la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie în sens ocluzo-cervical şi la unirea treimii vestibulare cu cea mijlocie în sens vestibulo-oral pentru premolari E) în treimea mijlocie faţă de ambele planuri pentru faţa distală a primilor molari şi cea mezială a molarilor secunzi
600. Impactul alimentar este favorizat de:A) tablă ocluzală turtită(plană)B) contacte intraarcadice prea strânseC) cuspizi plonjanţiD) înterferenţe ocluzale ce duc la distalizarea dintelui şi deschiderea spaţiului interdentarE) toate răspunsurile sunt corecte
601. Plasarea marginilor restaurării în şanţul gingival este indicată în următoarele circumstanţe:
A) înlocuirea sau acoperirea unei restaurări intratisulare întinse (obturaţie)B) îmbunătăţirea retenţiei bontului coronarC) pentru un contur coronar favorabil la dinţii cu furcaţile dezvelite D) când considerentele estetice nu primeazăE) când se doreşte o finisare superioară a marginii cervicale a bontului
602. Manifestările clinice ale pătrunderii în spaţiul subsulcular în cazul protezărilor fixe se manifestă astel:
A) inlamaţie gingivală persistentăB) formare de pungi, ca retracţie de reconturare în caz de parodonţiu subţire-festonatC) formare de pungi, ca retracţie de reconturare în caz de parodonţiu gros-turtitD) retracţie gingivală, retracţie de reconturare în caz de parodonţiu gros-turtitE) retracţie gingivală, retracţie de reconturare în caz de parodonţiu subţire-festonat
603. Mecanismele de acţiune ale teoriei protecţiei gingivale sunt:A) protecţia marginilor gingivaleB) suprafaţa restaurării în continuarea suprafeţei gingieiC) stimularea gingivală
D) contururi de autocurăţireE) toate răspunsurile sunt corecte
604. Referitor la profilul de emergenţă se poate afirma că:A) reprezintă acea porţiune din suprafaţa axială a dintelui care se întinde de la baza şanţului gingival , trece de gingia liberă şi pătrunde în mediul bucal B) reprezintă acea porţiune din suprafaţa axială a dintelui care se întinde de la gingia liberă şi pătrunde în mediul bucalC) profilul de emergenţă drept reprezintă conturul axiogingival normal al dintelui naturalD) restaurările cu profil de emergenţă drept facilitează accesul mijloacelor de igienizareE) restaurările cu profil de emergenţă ce urmăreşte convexitatea naturală facilitează accesul mijloacelor de igienizare
605. Avantajele plasării marginilor preparaţiei supragingival sunt:A) pot fi finisate foarte bineB) au aspect estetic superiorC) pot fi amprentate mai uşorD) se indică în leziunile dentare şi fracturi dentare extinse în zona sulcularăE) pot fi preparate uşor şi cu precizie mare
606. Indicaţile plasării marginilor preparaţiei subgingival sunt:A) când considerentele estetice nu primeazăB) acoperirea unor restaurări intratisulare extinse (DCR turnat, obturaţie)C) în situaţile ce necesita o finisare cervicală superioarăD) îmbunătăţirea retenţiei bontului prin alungirea acestuiaE) toate răspunsurile sunt greşite
607. Particularităţile dinţilor cu suport parodontal redus au următoarele partiularităţi:A) alungirea coroanei cliniceB) diminuarea diametrului radicularC) migrarea coletului clinicD) modificarea anatomiei gingivaleE) mentinerea anatomiei gingivale
608. În cazul dinţilor cu suport parodontal redus se recomandă:A) plasarea supragingivală a marginilor restaurăriiB) adaptare marginală foarte precisăC) prepararea fără prag a zonei terminaleD) prepararea în chanfrein a zonei terminaleE) plasarea subgingivală a marginilor restaurării
609. Principile biomecanice comune tuturor preparaţiilor sunt:A) conservarea ţesuturilor dure restanteB) suprafeţe ocluzale din ceramicăC) integritatea mainalăD) vizibilitate minimă a metalului
E) rezistenţa structurală
610. Principile biologice comune tuturor preparaţiilor sunt:A) protecţia psihicului pacientuluiB) asigurarea formei de retenţie şi stabilitateC) integrarea ocluzală a restaurăriiD) protecţia biologiei pulpareE) margini subgingivale
Tema 70. Planul de tratament în protezarea breşelor edentateBibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice şi technice ale protezării fixe, ed. Signata, Timişoara, 2001
611. *Starea de edentaţie trebuie tratată exclusiv:A. medicamentosB. proteticC. endodonticD. mecanicE. parodontologic
612. *Restaurările hibride cuprind:A. restaurare mobilăB. restaurare fixăC. restaurare fixă plus mobilizabilăD. restaurare unidentarăE. restaurare pe implante
613. *Valoarea funcţională a dinţilor stâlpi restanţi depinde de: A. implantarea dinţilor B. morfologia radiculară C. depulparea dintelui D. profesie,sex,vârstă E. toate răspunsurile sunt corecte
614. *Următoarele materiale păstrează integritatea stopurilor ocluzale:A. RDCB. aliajeleC. polimeriD. stentsE. FOZ
615. *Breşele edentate se pot localiza:A. la maxilarB. la mandibulaC. pe o hemiarcada
D. în zona frontalăE. toate răspunsurile sunt corecte
616. *Edentaţia subtotală rezultă din :A. absenţa 1-2 dinţi de pe arcadăB. absenţa 1-2 dinţi de pe ambele arcadeC. prezenţa a 10-12 dinţi pe arcadăD. prezenţa a 1-4 dinţi pe arcadăE. absenţa tuturor dinţiilor
617. *Clasificarea lui Kennedy este:A. clasificarea morfologiei dentareB. a morfologiei radiculareC. a formei arcadelorD. a formei facialeE. a edentaţiilor parţiale
618. *Clasele lui Kennedy:
A. nu au modifcăriB. clasa III are doar o modificareC. toate pot avea o singură modificareD. clasa IV nu poate avea modificăriE. clasa IV are doua modificări
619. *Configuraţia rădăcinilor si canalelor radiculare se examinează:A. prin incizieB. pe ortopantomografieC. cu ajutorul camerei intraoraleD. radiograficE. palpatoriu
620. *Molarii primi inferiori:A. au trei rădăcini robusteB. au o implantare foarte scăzutăC. sunt fără valoare proteticăD. au rădăcinile foarte convergenteE. au rădăcini robuste divergente
621. *Raportul coroană-rădăcină constă în:A. L dintelui măsurată de la coroană la apexB. L coroană-creastă alveolară în raport cu L rădăcinii intraosoaseC. L creastă alveolară-apex în raport cu latimea coronarăD. lăţimea coronara in raport cu lungimea coronarăE. nici un răspuns
622. *Semn radiologic în cazul dinţilor sănătoşi:
A. spaţiu periodontal măritB. cameră pulpară fără radiotransparenţăC. sept osos interradicular compactD. sept osos alveolar discontinuuE. compactă osoasă absentă
623. *Restaurarea breşei edentate în zona laterală se recomandă:A. pentru prezenţa tuturor dinţilor pe arcadăB. pentru evitarea basculării dinţilor limitrofi breşeiC. până la vârsta de 17 aniD. în cazul unei breşe vechi închisăE. toate
624. *Elementele de agregare:A. sunt alese de către pacientB. numarul lor este independent de numărul stâlpilorC. acoperă dinţii stâlpiD. sunt nefuncţionaleE. preferate pentru zona laterală sunt coroanele semifabricate
625. *RPF monobloc au câştigat teren datorită:A. consumului mai mare de materialeB. preţ de cost scăzut şi eficienţă scăzută a echipei medic-tehnicianC. scurtării numărului de etape clinico-tehniceD. măririi numărului de etape clinice şi a exactităţii foarte mariE. se realizează prin sudarea,lipirea părţilor componente
626. *Caracteristicile RPF:A. sunt proteze elasticeB. sunt realizate direct în cabinetul stomatologicC. volumul lor este mai mare ca şi cel al dinţilor naturaliD. sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare, lipire, înşubareE. nu transmit presiuni masticatorii stâlpilor
627. *Restaurările protetice fixe cu extesie:A. sunt nedemne de a fi luate în considerareB. prezintă o rată de eşecuri mai mică cu cât numărul dinţilor stâlpi este mai
micC. este recomandată în zona lateralăD. este limitată atât distal cât şi mezial de dinţiE. se folosesc în zona frontală
628. *RPF totale trebuie sa nu îndeplinească următoarele condiţii:A. să aibă ambrazuri mari ce pot fi igienizateB. relieful ocluzal să nu corespundă antagoniştilorC. să nu irite parodonţiul marginal
D. să nu acumuleze placăE. nici un raspuns
629. *Care afirmaţii sunt corecte:A. RPF totală se va sprijinii pe patru implante dispuse întocmai ca dinţii
naturaliB. amplasarea implantelor în zone neadecvate este favorabilă C. folosirea mai multor materiale , apărând fenomenul de bimetalism, este
favorabilăD. numar de implante trebuie să fie mai mic decât numărul dinţilor
intermediariE. nici un răspuns
630. *Indicaţiile RPF mobilizabile sunt:A. pierderi mici de substanţă osoasăB. lipsa de paralelism a dinţilor stâlpi valoroşiC. foarte rar în protetica implantologicăD. în situaţii când avem spaţiu protetic mare cu igienizare infimăE. în special în zona frontală la cântăreţi
631. Breşele edentate pot varia în funcţie de:
A. topografieB. întindere
C. înălţime D. frecvenţă E. toate sunt corecte
632. Restaurările protetice fixe au ca suport:A. dinţiiB. implanteC. mucoasa jugalăD. dinţi şi implante (mixt)E. dinţii şi palatul dur
633. Condiţiile care trebuie să le îndeplinească modelul:A. amprenta să fie luată cu un material de bună calitateB. să redea detalii precise ale reliefului ocluzalC. depozitare inadecvatăD. gipsuri de turnare inferioare calitativE. sa nu reproducă forma arcadelor în totalitate
634. Care din următoarele sunt poziţii mandibulare reale:A. poziţia de repaus mandibularB. poziţia de creştere mandibularăC. poziţia de intercuspidare maximă
D. ocluzia defectuoasăE. ocluzia de relaţie centrică
635. Norme care atestă o ocluzie funcţională optimă:A. nu există faţete de uzură B. devierea uşoară a mandibulei în timpul deschiderii maximeC. pacientul nu acuză parafuncţii D. în timpul PIM nu apar zgomoteE. liniile mediane coincid
636. Breşele sunt intercalate dacă:A. nu sunt delimitate de dinţiB. sunt delimitate de dinţi doar mezialC. este edentat totalD. sunt delimitate de dinţi atât mezial cât şi distalE. există dinţi restanţi la extremităţile breşei
637. Clasificarea lui Kennedy:A. a împărţit edentaţiile în patru claseB. a rezistat in timp până în zilele noastreC. este foarte complexăD. nu este practicăE. a împărţit edentaţiile în trei clase
638. Clasa I Kennedy cuprinde:A. arcade edentate frontalB. arcade edentate biterminalC. arcade edentate marginite de dinţi restanţi doar mezial D. arcade edentate doar pe o hemiarcadăE. nici un răspuns
639. Clasa III Kennedy cuprinde:A. arcadele edentate terminalB. arcade edentate în zona frontalăC. arcade edentate în zona laterală limitate atât mezial cât şi distal de dinţiD. arcade cu breşe intercalate laterale uni sau bilateralE. arcade edentate uniterminal, pe o hemiarcadă
640. Clasificarea lui Eicher:A. are trei claseB. are patru claseC. pune accent pe rapoartele ocluzaleD. pune accent pe fizionomieE. a fost modificată de E.Costa
641. Restaurări protetice mobilizabile:A. au sprijin muco-ososB. au sprijin dento-parodontalC. au retenţie exclusiv muco-osoasăD. au sprijin mixtE. nu au sprijin mixt
642. Restaurările protetice mobilizabile:A. sunt total inestetice B. sunt contraindicate în toate cazurileC. sunt soluţii protetice universaleD. se aplică cu mare succes în perioada de creştereE. pot fi asociate cu restaurări protetice fixe
643. Protezele mobilizabile se pretează când:A. avem dinţi cu coroane clinice scurteB. pacienţi în vârstăC. în special la persoane de sex femininD. stare generală nu permite protezarea fixăE. număr insuficient de dinţi stâlpi pentru o protezare fixă
644. O proteză dentară fixă pe doi dinţi durează mai mult dacă:A. cei doi stâlpi au un parodonţiu sănătosB. breşa este de maximum doi dinţiC. breşa este de minimum 3 dinţiD. direcţia crestei edentate e rectilinieE. nici un răspuns
645. Restaurarea protetică fixă se poate realiza dacă:A. breşa nu este mai mare de doi,trei dinţiB. breşa este limitată atât mezial cât şi distal de dinţi restanţiC. este un suport bun al osului alveolarD. este rezorbţie mare osoasă şi a ţesuturilor moi E. este o înclinare a dintilor limitrofi mai mare de 25º
646. Restaurare adezivă se poate realiza :A. dacă este edentatie unidentară frontalăB. dacă este edentaţie pluridentară,mai mare de trei dinţiC. când este rezorbţie exagerată a cresteiD. cu precădere la pacienţii tineriE. nu se poate realiza
647. În alegerea dinţilor stâlpi trebuie să respectăm schema ce urmăreşte:A. statusul general al pacientuluiB. gradul rezorbţiei osoaseC. implantarea dinţilor
D. raportul coroana-rădăcinăE. rasa pacientului
648. Rezistenţa uni dinte este mai mare cu cât:A. lungimea rădădcinii este mai mareB. suprafaţa rădădcinii este mai mareC. rădăcina este mai dreaptă si netedăD. rădădcinile au implatare mai micăE. rădăcinile sunt mai divergente
649. Caninul superior:A. are o poziţie vicioasă pe arcadăB. este situat la intersecţia celor două planuriC. are o rădăcina lungă de 11mmD. este puternicE. are o valoare protetică foarte mare
650. Primul molar permanent superior:A. are patru rădăcini robusteB. are trei rădăcini cu implantare slabaC. are o valoare protetică foarte bunăD. nu se include în protezeE. rădăcinile vestibulare sunt divergente una de alta
651. Incisivii laterali superiori :A. au rădăcini robuste cilindrico-coniceB. au cea mai buna implantare dintre dinţii maxilariC. au o rădăcină uşor curbă spre distal la apexD. au o valoare protetică redusăE. au o valoare protetică foarte mare
652. Cei mai valoroşi stâlpi în protezarea fixă:A. molarul primB. incisivii inferioriC. caninulD. incisivii laterali superioriE. molarul doi
653. Evaluarea pozitivă a unui dinte pentru a fi ales dinte stâlp cuprinde:A. configuraţia rădăcinilorB. dimensiunea coronara C. statusul mucoaseiD. statusul parodontalE. forma arcadelor
654. Raportul coroană-rădăcină al unui dinte stâlp în condiţii normale este:
A. optim 2/3B. minim 3/2C. maxim 4/3D. minim acceptat 1/1E. nici un răspuns
655. Raportul coroană-rădăcină se modifică în caz de:A. fracturi radiculare extratisulareB. retracţiei gingivaleC. luxaţiilor dentare D. în cazul rezecţiilor apicaleE. uzurii coronare exagerate
656. Nu se practică terapie endodontică pe dinţii stâlpi vitali cînd:A. pacientul este simptomatic într-o mică măsurăB. nu există radiotransparenţe periapicaleC. pacientul e asimptomaticD. nu s-a expus pulpa la prepararea cavităţiiE. s-a expus un corn pulpar dar s-a efectuat coafaj direct
657. Statusul parodontal se determină prin examinareaA. culorii gingieiB. mucoasei jugaleC. tendinţa la hemoragie a gingieiD. pungilor parodontaleE. ocluziei
658. Pungile parodontale:A. apar prin creşterea gingiei în sens coronarB. sunt supraalveolareC. sunt ocluzaleD. sunt infraalveolareE. pot fi înguste sau largi
659. Mobilitatea fiziologică poate fiA. transversalăB. oblicăC. verticalăD. axialăE. nici un răspuns
660. Categoriile de mobilităţi dentare: A. pasivă B. tranzitorie
C reversibilă D. activ-mobilă
E. ireversibilă
661. Mobilitatea dentară reversibilă poate fi din cauză:A. proteticăB. inflamatorieC. ocluzalăD. sinusită
E. fiziologică
662. Mobilitatea dentară se poate determina:A. exclusiv radiograficB. folosind o cameră intraoralăC. apart electronic cum ar fi PERIOTESTD. clinic, manualE. transluminare
663. Un examen radiografic parodontal complet cuprinde:A. două radiografii intraoraleB. radiografie panoramicăC. 4 radiografii posterioare muşcateD. două radiografii de profilE. patru radiografii intraorale
664. În plan vertical leziunile de furcaţie se clasifică în: A. subgrupa A între 0-3 mm B. subgrupa B între 4-7 mm C. subgrupa C mai mare de 7mm D. subgrupa D mai mică de 25 mm E. subgrupa E mai mare de 25 mm
665. Ligamentul parodontal: A. format din ligamente ce provin din muşchii orbiculari B. este principalul element al parodonţiului C. se înlocuieşte odată la şase luni
D. este format din fibre de colagenE. este format din fibrele Sharpey
666. Ligamentul parodontal:A. suferă atrofieB. este adaptabil la solicitările la care este supusC. susţine dintele în alveolă în timpul funcţiilorD. este dispensabil dinteluiE. asupra lui acţionează forţele ocluzale
667. RPF din zona laterală trebuie să corespundă cerinţelor:A. masticaţie
B. igienă bunăC. menţinerea stopurilor ocluzaleD. ştergerea stopurilor ocluzaleE. menţinerea DVO
668. Edentaţia de premolar secund şi molar prim superiorA. face parte din clasa I KennedyB. face parte din clasa III KennedyC. se rezolvă exclusiv endodonticD. poate fi prins şi molarul trei în lucrareE. nu se inseră implante
669. Edentaţia de premolar prim şi molar secund permanent superiorA. caninul se lasă neatins cât mai mult posibilB. va cuprinde incisivii laterali, molarul prim şi molarul treiC. patru stâlpi: canin,premolar doi,molar prim,molar treiD. un implant în breşa premolaruluiE. doar molarul prim şi premolarul cu extensie distală
670. Edentaţia de incisiv lateral superior se rezolvă prin:A. punte de agregare pe canin cu extensie mezialăB. se cuprind toţi patru incisivii din cosiderente esteticeC. tehnică adezivă pe dinţii limitrofi breşei, pe faţa lor palatinalăD. implantE. nu se recomandă implant datorită retracţiei gingivale
671. Edentaţie de patru incisivi la mandibulă se rezolvă prinA. Proteză scheletatăB. face parte din clasa a III a Kennedy cu două modificăriC. patru implante interforaminaleD. agregare pe caniniE. agregare pe canini şi premolarii primi
672. Elementele de agregare ale RPF pot fi:A. coroane integral ceramiceB. coroane provizoriiC. incrustaţiileD. coroane de substituţieE. nici un răspuns
673. După modalitatea de sprijin avem RPF:A. cu sprijin mixt (dento-implantar)B. numai cu sprijin mucosC. cu sprijin mucos şi dentarD. cu sprijin pe dinţii stâlpi naturaliE. cu sprijin musculo-cutanat
674. Protezele parţiale fixe (RPF):A. nu refac continuitatea arcadelorB. împiedică bascularea dinţilor limitrofi breşeiC. refac ariile de contactD. protejează parodonţiul marginalE. împiedică extruzia dinţilor antagonişti
675. RPF cu extensie:A. se folosesc în zona frontalăB. elementele de agregare sunt de ambele parţi ale intermediaruluiC. extensia poate fi ’’sărită’’ peste mai mulţi dinţiD. se indică folosirea protezelor din elemente separateE. indicat ar fi sprijinul pe mai mult de două elemente de agregare
676. RPF totală:A. se indică ca fiind ideală în cazul prezenţei caninilor şi molarilor primi sau
secunziB. este foarte puţin folosită în practicăC. reface o edentaţie clasa I KennedyD. trebuie să aibă ambrazurile cervicale ce permit igienizare corectăE. sa nu retenţioneze alimente şi placă dentară
677. RPF cu agregare adezivă:A. dezavantajul lor este distrucţia mare de ţesuturi dentare dureB. se recomandă în cazurile cu dinţi limitrofi breşei integriC. se practică pentru zona frontalăD. la pacienţii tineriE. se recomandă în cazul în care avem o distanţă M-D mult mai mare decât
diametrul MD al coroanei dintelui intermediar
678. În cazul RPF pe implante avem:A. implante de stadiu I ce se încarcă imediatB. RPF fixe,mobilizabile,mobile,hibrideC. posibilitatea de a insera oriunde indiferent de rezerva osoasăD. implante de stadiu II care ramân izolate pentru osteointegrareE. nici un raspuns corect
679. Atitudinea de expectativă în protetica dentară presupune monitorizarea:A. statusului pulparB. funcţiei masticatoriiC. dezvoltării organismuluiD. rapoartelor ocluzale statice fară interesarea rapoartelor dinamiceE. adâncimii pungilor parodontale
680. RPF demontabile:
A. pot fi îndepărtate de pe câmp doar de pacient B. sunt uşor de montat C. sistemul de solidarizare este şurubul D. domină protetica implantologică E. pot fi îndepărtate de pe câmp doar de medic
Tema 72. Adaptarea şi fixarea protezelor fixeBibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice şi technice ale protezării fixe, ed. Signata, Timişoara, 2001
681. *Etapa finală a terapiei protetice fixe constă în:A) prepararea bonturilorB) proba scheletuluiC) fixarea restaurăriiD) condiţionarea şanţului gingivalE) nici un răspuns nu este correct
682. *Verificarea adaptării corecte a RPF cuprinde:A) verificarea raporturilor interarcadice B) verificarea raporturilor intraarcadiceC) verificarea adaptării pe modelD) verificarea adaptării în cavitatea bucalăE) toate răspunsurile sunt corecte
683. *Verificarea adaptării RPF se face în sferele:A) proximalăB) ocluzalăC) cervicalăD) toate răspunsurile sunt corecteE) nici un răspuns nu este corect
684. *Adaptarea în sfera proximală se verifică folosind:A) sonda dentară rigidăB) acul MillerC) hârtie de articulaţie cu grosimea de 22,5 mmD) mătasea dentarăE) toate răspunsurile sunt corecte
685. *Cotactele proximale prea strânse vor genera:A) senzaţia de tensiune în arcadăB) bruxism C) miozităD) contacte prematureE) interferenţe de partea lucrătoare
686. *Obtinerea unei adăptări marginale bune se face prin:
A) turnarea de către technician de coroane mai lungiB) brunisarea RPF din aliaje nobileC) inserarea cooanei la adâncime maximă în sulcusD) nici un răspuns nu este corectE) toate răspunsurile sunt corecte
687. *Neadaptarea cervicală a coroanelorpe bonturi poate fi determinată de:A) minusuri pe suprafaţa internă a componentei metaliceB) inexistenţa arilor de contactC) resturi din cimentul provizoriuD) relaţia dintre cuspizii antagoniştiE) toate răspunsurile sunt corecte
688. *Contactele dintre suprafata internă a protezei şi preparaţie se verifică folosind:A) amestec de chloroform şi ruj la bonturile vitaleB) material de amprentare cu vâscozitate micăC) silicon de condensare FIT CHECKERD) răspunsurile bşi c sunt corecteE) răspunsurile bşi c sunt incorecte
689. *Verificarea raporturilor ocluzale se face:A) în PIMB) în ORCC) în lateralitate D) în protruzieE) toate răspunsurile sunt corecte
690. *Proprioceptorii parodontali sesizează deficienţe ocluzale de:A) 8 µmB) 8 nmC) 8 mmD) 18 µmE) 28 µm
691. *Adaptarea ocluzală se verifică folosindA) hârtie de articulaţie B) folie de cearăC) răşinăD) toate răspunsurile sunt corecteE) răspunsurile a şi b sunt corecte
692. *Corectare în caz de contacte premature şi interferenţe se face prin:A) şlefuirea zonei care înalţăB) slefuire selectivăC) adaptarea sistemului stomatognat la noile condiţiiD) îndepărtarea placajului ceramic şi refacerea lui in polimeri
E) nici un răspuns nu este corect
693. *Lipirea RPF se face cu:A) FOZB) ZOEC) CSFD) HV-EBAE) CIS
694. *Fixarea RPF se face prin:A) lipireB) cimentareC) interpunere unei particule de salivă între preparaţie şi protezăD) frictiuneE) răspunsurile corecte sunt a şi b
695. *Înainte de cimentarea unei coroane pe bont ea trebuie:A) să fie strâmtaB) să se adapteze perfectC) diametrul intern al coroanei să fie mai mare decât diametrul bontuluiD) sunt obligatorii şanţurile de refluare pe suprafaţa internă a oroaneiE) sunt corecte răspunsurile c şi d
696. *Pentru ca în timpul cimentării coroana să nu se distanteze de bont trebuie respectată relaţia, unde:
C=diametrul intern al coroaneiB=iametrul bontuluic=grosimea peliculei de cimentA) C=B+2cB) B=C+2cC) 2c=B+cD) B+c=C+cE) nici un răspuns nu este corect
697. *Cimentarea provizoie se indică pentru:A) proteze cu sprijin implantarB) proteze metalo-ceramiceC) proteze integral ceramiceD) proteze unitareE) unele RPF şi aparate de imobilizare
698. *Cimentarea provizorie durează de obicei:A) câteva luniB) 2-5 aniC) 1-2 săptămâniD) 2 zile
E) nici un răspuns corect
699. *Pentru fixarea povizorie se folosesc preponderent:A) cimenturi ionomere B) cimenturi adeziveC) compomeriD) cimenturi pe bază de ZnO- cu sau fără eugenolE) cimenturi pe bază de Ca(OH)2 cu uleiuri uterice
700. *Următorul ciment este polielectrolitic:A) CSFB) HV-EBAC) PCZD) CAE) FOZ
701. Asigurarea adaptării coroanei la bont în timpul cimentării se face prin:A) lăcuirea bontului pe model B) eroziunea galvanicăC) şlefuirea suprafeţei interne a coroaneiD) subexpansiunea masei de ambalatE) crearea de şanturi pe suprafaţa internă a coroanei
702. Grosimea filmului de ciment depinde de:A) capacitatea de curgere a cimentuluiB) posibilităţile de refluareC) orta aplicatăD) menţinerea pasivă a protezei pe câmp în timpul prizei cimentuluiE) orificiul efectuat în mijlocul feţei ocluzale
703. Fixarea provizorie se practică din următoarele considerente:A) adaptarea tesuturilor moi endobucale laRPFB) reabilitarea oclizală, caz în care se menţine 1-2 săptămâniC) verificarea adaptării în cele 3 sfere: ocluzală, cericală, proximalăD) vindecarea unor poibile leziuni ginivaleE) verificarea onaţiei şi fizionomiei
704. Următoarele cimenuri se folosesc pentru ixarea provizorie:A) cimenturi adeziveB) FOZC) hidroxid de calciu fără uleiuri etericeD) ZOEE) cimenturi pe bază de ZnO şi acizi graşi
705. Materialul pentru fixarea de durată trebuie să:A) fie toxic pentru pulpă
B) nu favorizeze apariţia cariilorC) fie solubilD) fie insolubilE) nu fie potenţial alergen
706. Obiectivele principale ale cimentării de durată sunt:A) lagătura cât mai etanşă între bont şi restaurareB) menţinerea vitalităţii pulpareC) profilaxia parodontalăD) nici un răspuns corectE) doar răspunsurile a şi b sunt corecte
707. Cimentarea de durată:A) este un act de rutinăB) nu ţine cont de situaţia clinicăC) se face in funcţie de situaţia clinicăD) ţine cont de grosimea dentinei restante şistarea pulpeiE) se face doar cu FOZ
708. Fixarea de durată se poate face cu:A) cimenturi tradiţionale (CIS, CIMR)B) cimenturi polielectrolitice (PCZ, FOZ)C) cimenturi răşini (diacrilice, adezive)D) hibrizi RDC-CISE) cimenturi polielectrolitice (PCZ, CIS)
709. Reacţia de priză a FOZ este:A) endotermăB) de chelatareC) acid-bazăD) de polimerizareE) depinde de conţinutul de apă
710. FOZ este:A) flexibilB) rigidC) elasticD) fragil E) poros
711. Grosimea peliculei de FOZ este:A) 25 µB) 100 µC) 45 µD) depinde de reologia cimentuluiE) depinde de conformaţia suprafeţelor ce urmează a fi cimentate
712. Avantajele FOZ sunt:A) prepararea facilăB) rezistanţa clinică acceptabilăC) lipsa nocivităţii pulpareD) adeziune chimică la TDDE) activitate antibacteriană prin eliberarea de fluor
713. Dezavantajele ZOE sunt:A) intoleranţa pulparăB) descompunere hidrielectrolitică în mediul bucalC) potenţial alergenD) posibilitatea de plastifiere a răşinilor compoziteE) ZOE nu au dezavantaje
713. Fosfatul acid de sodiu (Na2HPO4) din componenţa PCZ are rolul de:A) reducere a vâscozităţii acidului poliacrilicB) prelungeşte timpul de prizăC) scade timpul de prizăD) agent cariostaticE) creştere a adezivităţii cimentului la aliaje nobile
714. PCZ proaspăt preparat:A) are vâscozitate mai mică decât FOZB) este mai vâscos decât FOZC) are timp de lucru lungD) adeziunea sa se păstrează chiar dacă plăcuţa pe care se prepară nu este perfect curatăE) timpul de clucru este scurt
715. Avantajele PCZ sunt:A) biocompatibilitatea excelentăB) adeziunea la dinte şi aliaje nenobileC) manipulare facilăD) posibilitatea nerespectării cu stricteţe a raportului pulbrere/lichidE) posibilitatea utilizării mai ales în zone cu solicitări masticatorii mari
716. Dezavantajele PCZ sunt:A) timp de lucru scurtB) necesitatea folosirii unor suprafeţe curate pentru a exploata la maximum potenţialul adeziv al cimentuluiC) necesitatea respectării stricte a raportului pulbere/lichidD) rezistenţă mai scăzută la compresiuneE) manipulare dificilă
717. Absenţa nocivităţii tisulare a PCZ se explică prin: A) PH iniţial crescut (+4,8)B) creşterea rapidă a Ph spre zona neutrală
C) dimensiunea scăzută a moleculei de acid poliacrilicD) mărimea dimensiunii de acid poliacrilic ce limitează difuziuneaE) PH iniţial foarte scăzut (1,6)
718. CIS aderă la:A) smalţB) ceramicăC) dentinăD) aur şi aliaje de aurE) Co-Cr
719. Avantajele CIS sunt:A) rata scăzută de carie secundarăB) adeziunea la metale nobileC) adeziunea bună la ceramică aluminoasăD) toleranţa pulpară bunăE) adeziunea la suprafeeţe polare active
720. Cimenturile diacrilice conţin următorii monomeri de bază:A) BisGMAB) TEGDMAC) BUDMAD) UDMAE) CHMA
721. Cimenturile diacrilice conţin:A) fază continuă (umpltura anorganică)B) fază discontinuă (umplutura anorganică)C) fază continuă (matricea de polimer)D) agenţi de cuplareE) silani
722. Hibrizii RDC-CIS sunt:A) COMPOMERIIB) CIMRC) Dyract Cem PlusD) PCZE) Vitremer
723. Avantajele CIMR faţă de CIS sunt:A) fragilitatea mai scăzutăB) aciditatea iniţială mai scăzutăC) pH-ul creşte rapidD) eliberare ionică de ioni de F mai mare la CIMRE) estetică superioară la CIMR
724. Criteriile de selecţionare a cimenturilor sunt:A) starea pulpei dinţilor stâlpiB) retenţia biomecanică a coroanei pe dinţii stâlpiC) mărimea particulelor de umpluturăD) raportul pulbere/lichidE) in funcţie de indicaţile şi contrainicaţile acestora
725. Izolarea câmpului operator în vederea cimentării se face cu: A) rulouriB) aspirator uzual de salivăC) aspirator chirurgicalD) automatomE) diga
726. Curăţirea bontului în vederea cimentării se face cu:A) freze diamantateB) pietre ArkansasC) gumeD) pulbere de piatră ponceE) alcool
727. Condiţionarea bontului în vederea cimentării se face cu:A) agenţi de mineralizareB) acid poliacrilic 10%, pe bonturile vitaleC) Ca3(PO4)2
D) CaF2
E) acid tanic 25%
728. Adaptarea intimă a RPF pe bonturi, în momentul cimentării, se obţine:A) prin perforarea centrului feţei vestibulareB) prin efecuarea de şanţuri de refluare pe suprafaţa intrnă a coroanei, până la 2 mm de marginea cervicală C) gravarea internă a pereţilor coroanei cu HNO3, HClD) electroeroziuneE) aplicarea de lacuri pe modelul de lucru înainte de mahetare
729. Cimentarea DCR presupune:A) efectuarea şanţului pentru refluarea cimentuluiB) consistenţa fluidă a cimentuluiC) gravarea cu HF a DCR metalicD) menţinerea pasivă a DCRE) conistenţa chitoasă a cimentului
730. După fixarea RPF pot apărea următoarele accidente:A) fractura intermediarilorB) fractura placajului
C) perforarea elementelor de agregareD) decompensare parodonalăE) astfel de accidente sunt oarte rare
731. Dezavantajele RPF sunt:A) sacrificiul de TDDB) determinarea uneori de adaptări ulterioare nefavorabile la nivelul sistemului stomatognatC) solidarizarea dinţilor cu lărgirea gamei de mişcări funcţionaleD) descimentărileE) caracterul de fixitate
732. Disconfortul ce apare după cimentarea unei RPF este determinat de:A) contacte prematureB) interferenţeC) câmp masticator supra sau subdimensionatD) protecţia tesuturilor gingivaleE) contacte intraarcadice prea strânse
733. Senzaţia de presiune poate apare datorită:A) resturilor de ciment rămase sub intermediariB) interfereninterfereţelor în protruzieC) coroanelor proizorii cu margini prea lungiD) resturilor de ciment rămase în şanţul gingivalE) răspunurile b şi c sunt incorecte
734. Sensibilitatea termică la nivelul dintelui stâlp după cimentarea unei RPF poate fi determinată de:
A) o implicaţie pulparăB) un contact prematurC) necroza pulpeiD) respectarea cu stricteţe a tratamentelor preprotetice şi proteticeE) toate răspunsurile sunt greşite
735. În etapa finală a terapiei protetice fixe au loc:A) adaptareaB) amprentareaC) inserareaD) fixareaE) prepararea bonturilor
736. Controlul adaptării cericale a unei RPF se face:A) tactilB) cu vârful sondei dentareC) doar pe model, nu şi in cavitatea bucalăD) vizual
E) cu amestec de roşu de Paris şi cloroform la bonturi vitale
737. Pentru lipirea RPF se folosesc:A) HV-EBAB) PCZC) CISD) CSFE) FOZ
738. detectarea zonei de frecare cu bontul, ocluzal sau axial, a unei RPF se face cu:A) răşină compozităB) spray ocluzalC) Fit CheckerD) ruj+cloroformE) silion cu reacţie de condensare cu vâscozitate redusă
739. Neadaptarea in sfera cervicală a unei RPF este dată de:A) plusuri pe suprafaţa internă a componentei metaliceB) gingia marginală integrăC) resuri de ciment provizoriuD) brunisarea RPF din aliaje nobileE) arii de contact prea strânse
740. Următoarele afirmaţii referitoare la cimenturile diacrilice sunt adevărate:A) cele autopolimerizabile au timp de lucru foarte scurtB) cele strict fotopolimerizabile nu pot fi utilizate clinicC) pentru cimenturile “dual cure” polimerizarea în profunzime este asigurată de mecanismul fotoD) pentru cimenturile “dual cure” polimerizarea în profunzime este asigurată de mecanismul autoE) majoritatea cimenturilor diacrilice sunt fotobaropolimerizabile
741. Un contact proximal prea slab:A) Poate împiedica inserţia restaurăriiB) Favorizează impactul alimentar cu gingia C) Dă senzaţia de tensiune în arcadăD) Dă senzaţia de presiune în ax la nivel cervicalE) Favorizează retenţia alimentară
742. Un contact proximal prea strâns:A) Creează senzaţia de tensiune în arcadăB) Favorizează impactul alimentar cu gingiaC) Se verifică folosind mătasea dentarăD) Poate împiedica inserţia restaurăriiE) Este de dorit un contact proximal cât mai strâns
743. Proteza se inseră pe bont:A) În axul de inserţieB) Într-un unghi de 20° faţă de axul de inserţieC) Iniţial cu presiuni ferme, apoi dozateD) Iniţial cu presiuni dozate, apoi fermeE) Până la adaptarea completă pe bont
744. Fixarea provizorie se practică din următoarele considerente:A) verificarea esteticiiB) verificarea foneticiiC) verificarea funcţiei ocluzaleD) verificarea funcţiei masticatoriiE) nici un răspuns nu este corect
ODONTOTERAPIE-ENDODONŢIETema nr. 3
Semiologie dentară Bibliografie asociata temei:A.lliescu, M. Gafar - Cariologie şi ododontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.
745. *Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:
A. Prezenta petelor cretoase si marmoratiilor B. Teste de vitalitate negative C. Durere la agenti termici (cald) care persista cateva minute D. Imagine radiologica cu aspect caracterictic E. Sensibilitate la percutia transversala
746. *La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive:A. Forma fisurilor B. Sonda foarte ascutita C. Forta de aplicare asupra sondei D. Prezenta cariei dentare E. Toate de mai sus
747. *Leziunile incipiente de la nivelul smaltului pot fi:A. Detectate usor prin palpare cu sonda B. Regresate la stadiile histologice anterioare in prezenta fluorului C. insotite de dureri acute D. insotite de dentina alterata E. Depistate prin aplicarea testelor de vitalitate
748. *Radiografia bite-wing este eficienta pentru evaluarea:A. Suprafetelor ocluzale B. Suprafetelor vestibulare C. Suprafetelor netede aproximale D. Muchiilor incizale E. Zonei cervicale
749. *Caria acuta:A. durerile intense ce o caracterizeaza duc la mortificarea pulpei B. apar izolat, la un numar mic de dinti C. contrar denumirii, au o evolutie lenta insa afecteaza intreaga coroana D. este mai frecventa la copii si tineri E. se mai numeste si carie "imploziva"sau "fondanta"
750. *Caria incipienta pe suprafetele dentare netede:A. daca este oprita in evolutie se prezinta sub forma unei pete albe cretoase B. daca este colorata in brun sau negru insemneaza ca este oprita in evolutie
C. poate fi detectata cu sonda deoarece suprafata nu este intacta D. se prezinta ca o pata cu transparenţa crescuta datorita reprecipitarii sarurilor
minerale E. poate fi evidentiata mai usor daca umezim smaltul
751. *Caria radiculara:A. lipsa smaltului (susceptibil la atacul acid) ii confera o evolutie mai lenta B. este usor de reconstituit C. este la distanta mare de pulpa de aceea este, de obicei, asimptomatica D. in faza iniţiala se prezinta ca o pata cretoasa pe suprafaţa smalţului E. nu intereseaza cementul, acesta ramanand intact deasupra dentinei cariate
752. *Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei:A. abfractia este o lipsa de substanta produsa prin frictiunea smaltului cu diferite
obiecte externe B. atritia este o linie de fractura fara dentina alterata C. eroziunea este o pierdere de substanta ca rezultat al miscarilor functionale
mandibulare D. abrazia este o atriţie mai erodata E. miloliza este o lipsa de substanta aparuta prin microfracturi cervicale ca
urmare a flectarii dintilor sub actiunea unor forte excentrice intense
753. *Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei:A. amelosinteza perfecta este caracterizata prin geneza deficitara a dentinei B. ameloforeza indirecta este o afectiune ereditara a smaltului C. dentinogeneza imperfecta este ereditara si se caracterizeaza prin smalt
deficitar ca forma sau calcefiere D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate in
timpul formarii smalţului, rezultand un smalţ deficitarE. displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropite in santuri,
lipsa de substanta cu aspect de fagure de miere
754. *In ce constă testul Fosdick de activitate a cariei :A. Măsurarea vitezei de formare a acidului B. Măsurarea capacităţii de dizolvare a pulberei de smalţ C. Numărarea lactobacililor D. Screeningul streptococului mutans E. Măsurarea capacităţii de tamponare a salivei
755. *In ce constă testul Rickles de activitate a cariei :A. Măsurarea vitezei de formare a acidului B. Măsurarea capacităţii de dizolvare a pulberei de smalţ C. Numărarea lactobacililor D. Screeningul streptococului mutans
E. Măsurarea capacităţii de tamponare a salivei
756. *Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de pe:
A. suprafetele ocluzale B. suprafetele radiculare C. suprafetele proximale D. la nivelul coletului E. pe suprafetele orale si vestibulare
757. *Nivelurile de reactie dentinara la procesul carios sunt:A. reactia la un atac de intensitate medie B. reactia pe termen scurt, cu demineralizarea acida crescuta C. reactia la un atac de intensitate scazuta D. reactia la un atac de intensitate crescuta E. reactia la carii oprite în evolutie, caracterizata prin niveluri acide scazute
758. *Semnele subiective ale cariei dentinare sunt:A. consistenta smaltului si dentinei B. sonda agata C. aspectul rugos al suprafetei canvitatii carioase D. sensibilitate la agenti fizici (rece) si chimici (dulce, acru) E. coloratia brun-cenusie
759. *Caria radiculara are urmatoarele caracteristici:A. începe la distanta de jonctiunea smalt-cement B. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare, apoi pe cele proximale C. de obicei afecteaza smaltul D. cel mai frecvent afectati sunt molarii maxilari, caninii mandibulari, incisivii
maxilari E. este mai putin frecventa odata cu înaintarea în vârsta
760. *Virusurile se izoleaza:A. în perioada de convalescenta B. pe culturi celulare C. pe medii de cultura D. cel mai frecvent pe oul de gaina embrionat, pe animale de laborator E. numai pe celule embrionare
761. *Metodele de diagnostic molecular care au la baza hibridarea acizilor nucleici:
A. prezinta sensibilitate scazuta B. necesita un substrat apt de a sustine replicarea virala în afara organismului C. identifica genomul viral prin folosirea unor sonde moleculare D. sunt accesibile oricarui laborator E. pot identifica genomul viral numai dupa o amplificare prealabila
762. *Factorii favorizanti in producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din zona coletului sunt:
A. Orientarea radiala a prismelor de smalt B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare E. Accesul dificil al salivei la acest nivel
763. *Diafanoscopia este un examen complementar indicat pentru:A. Evidentierea cariilor incipiente B. Evidentierea cariilor secundare marginale C. Evidentierea cariilor radiculare D. Evidentierea cariilor de pe fetele proximale ale dintilor frontali in faza
incipienta E. Evidentierea cariilor complicate
764. Caria primara poate fi localizata la nivelul:A. fisurilor B. fosetelor C. fetelor proximale D. fetelor vestibulara si orala E. marginii gingivale
765. Cariile radiculare prezinta urmatoarele caracteristici:A. afecteaza smaltul B. incepe la distanta de jonctiunea smalt-cement C. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare D. afecteaza frecvent molarii mandibulari E. afecteaza frecvent caninii maxilari
766. Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin:A. deschidere mica la suprafata B. progresie in suprafata C. forma de triunghi cu varful spre suprafata dentara D. forma de 2 triunghiuri unul cu varful spre suprafata dentara si altul in
profunzime cu varful spre camera pulparaE. evolutia cariei este asimptomatica clinic
767. Caria suprafetelor netede se caracterizeaza prin:A. sunt extinse in suprafata B. au forma de U C. sunt extinse in profunzime D. evolueaza paralel cu lamele smaltului din zona E. au evolutie rapida in dentina
768. Cariile cu manifestare clinica"necavitara"se caracterizeaza prin:A. prezenta de gropite adanci B. smalt cretos la nivelul gropitelor C. coloratie brun-cenusie a smaltului subiacent D. sonda poate agata E. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal
769. Cariile radiculare pot fi localizate:A. pe fetele proximale in 1/3 cervicala B. vestibular C. oral D. pe fetele proximale in 1/3 mijlocie E. circular
770. Cariile radiculare se caracterizeaza prin:A. au margini bine conturate B. tind sa aiba forma de U C. evolueaza rapid D. sunt asimptomatice E. nu sunt aproape de pulpa
771. Descrierea leziunilor carioase se face dupa urmatoarele criterii:A. localizarea cariei B. extinderea cariei C. afectarea pulpei D. rata de evolutie a cariei E. viteza de evolutie
772. Diagnosticul diferential al carie dentare simple se face cu:A. gingivita marginala cronica B. papilita C. displaziile dentare D. leziunile cuneiforme E. caria complicata
773. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:A. fracturile B. atritia C. abrazia D. parodontita marginala cronica E. amelogeneza imperfecta
774. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:A. sensibilitate la agenti chimici si termici, care inceteaza odata cu indepartarea
excitantului B. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului
C. prezenta dentinei alterate D. integritatea camerei pulpare E. teste de vitalitate negative
775. Microorganismele implicate in caria de radacina sunt:A. Actinomyces viscosus B. Streptococus mutans C. Streptococus viridans D. Microorganisme difteroide aerobe E. Lactobacili
776. Caria acuta (exploziva), se caracterizeaza clinic:A. Aspect decolorat al smaltului, dentinei sau cementului cu dedurizare
progresiva a tesuturilor afectate B. Aspect inchis maroniu al cementului C. Dureri atenuate sau absente D. Dureri intense cu perioade de remisiune E. Umiditate scazuta
777. Caria secundara si recidiva de carie apar:A. La nivelul cuspizilor vestibulari B. La nivelul fetelor palatinale ale frontalilor C. La marginea unei obturatii D. La obturaţiile din compozite E. La baza obturatiei
778. Cariile de pe suprafetele dentare proximale sunt mai frecvente la:A. Molari B. Premolari C. Frontali D. Premolari temporari E. Frontali mandibulari
779. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru diagnosticul cariilor din santuri si gropite sunt:
A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii si gropitei B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda C. Prezenta de dentina moale si smalt de consistenta dura D. Prezenţa unei opacitaţi ce indica demineralizarea E. Sensibilitate la palpare cu sonda
780. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:A. Leziuni dentare necarioase B. Displaziile si distrofiile dentare C. Necroza pulpara D. Hiperestezia dentinara
E. Complicatiile cariei dentare
781. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:
A. Sensibilitate la agenti mecanici si la percutia cu sonda B. Pierderea de substanta dura dentinara sau prezenta petelor cretoase si
marmoratiilor smaltului C. Sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda si integritatea camerei pulpare D. Teste de vitalitate negative E. Teste de vitalitate pozitive
782. In cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra:
A. Vitalitatii dentare B. Inflamatiei pulpare C. Formei, adancimii si continutului cavitatii D. Extinderii in suprafaţa a cariei E. Zonelor retentive
783. Leziunile cavitare de pe suprafetele netede sunt caracterizate prin:A. Zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare B. Suprafata smaltului intrerupta C. Separarea temporara a dintelui nu usureaza diagnosticul D. Separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul E. Exista radiotransparenta
784. Semnele subiective in diagnosticul cariei dentare sunt:A. Tulburari fizionomice si fonetice B. Sensibilitate dureroasa la cald cu modificari de culoare a papilelor interdentare C. Tulburari masticatorii si de deglutitie D. Sensibilitate mai mult sau mai puţin dureroasa la agenţi fizici (rece) si chimici
(dulce, acru) E. Modificari de volum si culoare a papilelor interdentare si retentionarea de
resturi alimentare
785. Simptomatologia subiectiva si obiectiva a cariei dentare este determinata de unele aspecte morfoclinice ce sunt in functie numai de:
A. Localizarea cariei B. Extinderea cariei C. Contactul strans intre dinti D. Rata si viteza de evolutie a cariei E. Marimea cariei
786. Caria profunda este:A. carie reversibila B. carie ireversibila
C. carie care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina D. carie ce intenseaza smaltul si dentina aproape in totalitate, ramanand doar un
strat de dentina deasupra camerei pulpareE. carie in care se realizeaza comunicarea cu camera pulpara
787. Caracteristicile cariei radiculare sunt urmatoarele:A. Progresie foarte rapida B. Deschidere limitata C. Extindere in suprafata D. Extindere paralela cu lamelele smaltului E. Sunt asimtomatice
788. Care din urmatorii termeni defineste caria radiculara:A. Carie serpiginoasa B. Carie in croset C. Carie senila D. Atritie E. Caria de biberon
789. Caria in dentina prezinta urmatoarele caracteristici:A. Este asimptomatica B. Debuteaza cu dureri acute C. Evolutie mai rapida D. Produce raspunsuri care includ durerea, demineralizarea si remineralizarea
dentinei E. Are forma de V, cu baza larga la nivelul JAD si varful spre pulpa
790. Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin:A. Evolutie in adancime B. Extindere in suprafata C. Deschidere mare la suprafata D. Deschidere mica la suprafata E. Manifestari minime in smalt
791. Caria primara este situata la nivelul:A. Fetelor dentare netede B. Fisurilor si fosetelor C. Suprafetelor radiculare D. Cementului E. Marginilor incizale
792. Leziunile carioase de pe suprafetele netede se caracterizeaza prin:A. Extindere in suprafata B. Extindere in adancime C. Extindere paralela cu lamelele smaltului D. Evolutie rapida
E. Deschidere mica la suprafata
793. Caria radiculara:A. are o incidenta crescuta in ultimii ani B. daca placa este prezenta, caria apare chiar daca radacina nu este expusa
mediului bucal C. au progresie atat de lenta incat ridica probleme de diagnostic diferential D. poate avea ca punct de plecare suprafaţa proximala in 1/3 cervicala, de unde
se extinde spre gingie E. uneori poate evolua circular
794. Localizarea cariei:A. din punct de vedere morfologic exista trei localizari: santuri/fosete, suprafete
netede si suprafete radiculare B. caria din santuri si fosete prezinta de obicei o deschidere mica in suprafata C. caria din santuri si fosete se caracterizeaza prin progresia in suprafata D. caria din sanţuri si fosete are aspectul a doua triunghiuri suprapuse E. caria din santuri si fosete are o evolutie asimptomatica
795. Localizarea cariei:A. la nivelul dintilor frontali, cariile proximale sunt situate in centrul si nu la
marginea fetei proximale B. pe suprafata dintelui, caria din santuri si fosete duce la o modificare de culoare
galben-bruna sau albicioasaC. caria suprafetelor netede nu apare in defecte de smalt ci acolo unde conturul
dintilor impiedica autocuratirea sau curatirea artificialaD. cariile de pe suprafeţele proximale situate deasupra punctului de contact nu
intrerup niciodata creasta marginalaE. evolutia cariei pe suprafetele netede este, in mare, paralela cu lamele smaltului
din zona
796. Localizarea cariei:A. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei M B. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei V, cu o zona larga de
deschidere si cu apexul in forma de UC. dupa depasirea jonctiunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafetele netede
evolueaza rapid in dentina, extinzandu-se lateral si pulparD. cariile vestibulare sau linguale tradeaza o carioactivitate mare E. cariile proximale apar la molari si premolari, mai rar la frontali
797. Riscul crescut la carie se pune in evidenta, printre altele, prin:A. identificarea demineralizarii B. testari psihologice C. testul ADN comparat cu al parintilor D. testari serologice E. testari bacteriologice
798. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru:A. anticiparea aproximativa a dintilor ce vor fi extrasi in cadrul tratamentului
ortodontic B. anticiparea necesitatii masurilor profilactice C. stabilirea sedintelor de control D. stabilirea prognosticului E. stabilirea tipului materialelor si procedeelor folosite
799. Care este etiologia atriţiei :A. Mişcarea fiziologică a dinţilor B. Uzura funcţională masticatorie C. Uzura parafuncţională D. Idiopatică E. Acţiune chimico-mecanică
800. Care este simptomatologia displaziei cronice primare :A. Leziuni asimetrice B. Leziuni simetrice C. Lipsă de ţesut dur sub formă de “fagure de miere” D. Leziune posteruptivă E. Leziune preeruptivă
801. Care este simptomatologia hipoplaziei amelare neereditare :A. Pete albe cretoase care dispar prin hidratare B. Pete albe cretoase care nu dispar prin hidratare C. Localizare preferenţială la frontali D. Localizare preferenţială la molarul de 6 ani E. Localizare preferenţială la molarii de minte
802. Cariile în santuri si fosete pot fi ca doua triunghiuri:A. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vârful spre camera
pulpara B. unul cu vârful spre suprafata dentara si baza spre camera pulpara C. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vârful spre camera
pulpara D. unul cu vârful spre jonctiunea amelo-dentinara si baza spre camera pulpara E. suprapuse, unul cu vârful spre suprafata dintelui celalalt cu vârful spre camera
pulpara
803. Caria radiculara se caracterizeaza prin:A. margini bine conturate B. forma de U C. evolutie lenta datorita prezentei smaltului protector D. forma de V E. evolutie rapida datorita absentei smaltului protector
804. Cariile de pe suprafetele aproximale sunt frecvente la nivelul:A. caninilor B. frontalilor C. molari de minte D. premolarilor E. molarilor
805. Leziunea carioasa de pe suprafetele netede se caractezeaza prin:A. extinsa în suprafata B. apexul în forma de V C. perpendiculara pe lamelele smaltului D. cu zona larga de deschidere E. cu forma de U
806. Caria radiculara afecteaza cel mai frecvent:A. caninii mandibulari B. caninii maxilari C. molarii mandibulari D. incisivii maxilari E. incisivii mandibulari
807. Microorganismele implicate în caria radiculara sunt:A. Actinomyces viscosus B. Actinomyces odontolylicus C. Streptococcus sanguis D. Nocardia E. Streptococcus mutans
808. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde de:
A. furnizarea locala de hrana B. cantitatea fluidului gingival C. calitatea salivei D. continutul salivei în agenti microbieini E. adezivitatea bacteriilor în placi sau la celule epiteliale
809. Caria reversibila poate fi:A. caria superficiala B. carie nepenetranta C. carie medie D. carie profunda E. carie penetranta
810. Semnele subiective ale cariei dentare sunt:A. sensibilitatea la agenti fizici sau chimici
B. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase C. modificari de volum si culoare a papilelor interdentare D. retentionarea de resturi alimentare E. coloratie brun-maronie
811. Caria din santuri si gropite, forma, "cavitara" se manifesta prin:A. prezenta de gropite adânci B. smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor C. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal D. substata dentinara moale la baza gropitelor E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent
812. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:A. lacune cuneiforme B. abrazia C. hiperplazia D. eroziunea E. fracturile
813. Activitatea carioasa în stadiul incipient se poate detecta prin:A. testari bacteriologice B. identificarea demineralizarii C. capacitatea de tamponare salivara D. examen radiografic E. examen citologic
814. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe:A. integritatea camerei pulpare B. teste de vitalitate negative C. pierderea de substanta dura dentinara D. dentina dura la palpare E. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor
815. Leziunile dentare necarioase sunt:A. Displaziile dentare B. Distrofiile dentare C. Abrazia dentară D. Lacunele cuneiforme E. Atriţia
816. Caracteristocile cariilor radiculare sunt:A. Debuteaza in cementul radicular B. Afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare si apoi pe cele proximale C. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii mandibulari urmati de caninii
maxilari si incisivi mandibulari
D. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii maxilari, premolari maxilari si incisivi mandibulari
E. Sunt o consecinta a boli parodontale
817. Caria cronica stationara se caracterizeaza prin:A. Localizare pe suprafetele libere ale dintilor expuse autocuratiri si curatirii
artificiale B. Se evidentiaza ca si o pata alba opaca atunci cand dintele este uscat C. Demineralizarea s- a extins pana la jonctiunea amelodentinara D. Este o carie incipienta oprita in evolutie prin suprimarea zonei de retentie E. Este specifica persoanelor in varsta
818. Semnele clinice ale cariei incipiente se prezinta astfel:A. Ca si o pata alba cretoasa pe suprafata neteda a smaltului B. Ca si o zona de smalt care si-a pierdut transluciditatea din cauza
demineralizari C. Ca si o cavitate cu o cantitate redusa de dentina ramolita D. Ca si o cavitate cu dentina dura pigmentata E. Nu poate fi detectata prin palparea cu sonda
819. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe:A. Durere provocata care dispare odata cu indepartarea excitantului B. Durere provocata la rece C. Durere provocata la cald D. Durere provocata la dulce E. Durere provocata la percutie in axul dintelui
820. Diagnosticul diferential in caria simpla se face cu:A. Displaziile dentare B. Distrifiile dentare C. Abrazia dentara D. Hiperemia preinflamatorie E. Pulpite cronice dschise
821. Programul de evaluare a riscului la carie precunizat de Krasse prevede:A. Testarea microbiologica a prezentei streptococului mutans si al lactobacilului B. Analiza dietei C. Analiza salivei D. Evidentierea placi mucobacteriene E. Intocmirea bilantului fluorului
822. Procesele carioase simple cavitare se caracterizeaza prin:A. Lipsa de continuitate a smaltului detectata vizual sau tactil B. Dureri provocate care dispar in cateva minute dupa indepartarea excitantului C. Substanta dentinara moale la palparea cu sonda D. Radiotransparenta sub smaltul ocluzal
E. Dentina colorata brun cenusiu
823. Santurile si gropitele care nu prezinta carii se caracterizeaza prin:A. Prezenta unor santuri si gropite adanci B. Radiotransparenta sub smaltul ocluzal C. Lipsa radiotransparentei sub smaltol ocluzal D. La palpare cu sonda aceast poate agata E. Necesita un tratament profilactic
824. Caria incipienta reprezintaA. prima manifestare evidenta a activitatii carioase in smalt B. caria superficiala care afecteaza smaltul, cu modificari structurale minime C. pata alba cretoasa D. leziunea carioasa care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina E. leziunea care se poate remineraliza daca sunt luate masuri profilactice
immediate
825. Caria cronica cu evolutie lenta esteA. mai frecventa la copii si tineri B. cu dentina alterata, de consistenta crescuta si de culoare bruna C. mai frecventa la adulti si varstnici D. carie incipienta oprita din evolutie E. cu dentina alterata, deschisa la culoare si umiditate crescuta
826. Diafanoscopia evidentiaza:A. procese carioase situate pe fetele proximale ale dintilor frontali B. procese carioase situate pe oricare dintre fetele dintilor frontali sau laterali C. nu ajuta la diagnosticarea unei leziuni carioase D. este utila in fazele incipiente ale procesului carios E. reprezinta un examen complementar in diagnosticul cariei dentare
827. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:
A. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor smaltului B. teste de vitalitate negative C. teste de vitalitate pozitive D. deschiderea camerei pulpare E. prezenta dentinei alterate
828. Pe ce suprafeţe ale dintelui apare mai des caria dentara?A.mezialeB.distaleC. ocluzale D. vestibulareE. apicale
829. . Caria profundă este:A. carie reversibilăB. carie ireversibilăC. carie care se intinde pana la joncţiunea smalt-dentinăD. carie ce intereseaza smalţul si dentina aproape in totalitate, rămânând doar un strat de dentina deasupra camerei pulpareE. carie în care se realizează comunicarea cu camera pulpară
830. Care sunt tipurile morfologice de carie primară ?A. cariile recidivanteB. cariile de pe suprafeţele radiculareC. cariile de la nivelul feţelor netedeD. cariile secundare marginaleE. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor
831. * În ce situaţii caria la nivelul smalţului are diametrul mai mare la joncţiunea smalţ dentina decât la suprafaţa smalţului?
A. caria radicularăB. caria suprafeţelor netedeC. caria în şanţuriD. caria pe vârful cuspizilorE. caria de cement
832. Leziunea ce se formează pe suprafaţa radiculară denudată cu punct de plecare la joncţiunea smalţ-cement, colorând dentina în brun, mărginită de smalţ colorat, cu margini neregulate se numeşte:
A.carie senilăB. eroziuneC. dentinogeneză imperfectăD. carie serpiginoasăE. tartru
833. Caracteristicile cariei acute sunt:A. frecventă la adulţi şi vârstniciB. evoluţie rapidăC. umiditate crescutăD. deschisa la culoareE. dentina alterată de consistenţă dură
834. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie în stadiu incipient sunt:A. capacitatea de tamponare a saliveiB. palpareaC. inspecţieD. radiografieE. testări bacteriologice
835. Mucoasele roşii, uscate, lucioase indica:A. flux salivar redusB. inflamaţieC. sunt asociate riscului crescut de carieD. igiena orala necorespunzatoareE. pacient febril
836. *Care din următoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei:A. sensibilitatea la agenţii chimiciB. durere spontanăC. prezenta petelor cretoase şi a marmoraţiilorD. sensibilitatea dentinei la palpare cu sondaE. teste de vitalitate positive
837. Colorarea cariilor radiculare este:A. datorata expunerii suprafeţelor radiculare la mediul oralB. asociată cu remineralizareaC. coloraţie mai intensă, remineralizare mai puternicăD. coloraţie mai intensă, carie evolutivăE. indică prezenţa de dentină alterata
838. Inspecţia evidenţiază:A. modificările de culoareB. marmoraţia şanţurilorC. aspectul rugos al suprafeţei cavităţii carioaseD. consistenţa smalţului şi a dentineiE. gradul de sensibilitate
839. Pe feţele ascunse în spaţiile interdentare palparea se face cu sondele:A. 9B. 10C. 17D. 21E. 25
840. *Palparea suprafeţelor dentare:A. se efectuează cu sonda dentară rigidăB. se efectuează cu ace MillerC. evidenţiază marmoraţia şanţurilorD. se efectuează cu sonda dentară flexibilăE. toate răspunsurile sunt corecte
841. Examenele complementare cuprind:A. palpareaB. percuţiaC. examenul radiologic
D. diafanoscopiaE. inspecţia
842. Forma „cavitară” a cariei dentinare:A. se referă la faptul că există demineralizare masivă a smalţului B. presupune invazie bacterianăC. se manifestă prin substanţă dentinară moale la baza gropiţelorD. se manifestă prin radiotransparenţă sub smalţul ocluzalE. nu se manifestă prin smalţ cretos pe pereţi şi la baza gropiţelor
843. Abrazia se poate produce prin:A. tehnică de periaj impropiuB. ţinerea pipei între dinţiC. masticaţie de tutunD. utilizarea prea riguroasă a scobitorilorE. invazie bacteriană
844. Lacuna cunieformă:A. este o eroziune idiopaticăB. este generată prin microfracturi cervicaleC. apare ca urmare a flectării dinţilorD. apare prin acţiunea unor forţe ocluzale excentrice şi intenseE. nu se diferenţiază de caria de colet
845. Lacuna cuneiformă se diferenţiază de caria de colet prin:A. aspect săpatB. forma de prismă triunghiularăC. pereţii neteziD. pereţii rugoşiE. sensibilitatea la palparea cu sonda
846. Lacuna cuneiformă se diferenţiază de caria de colet prin:A. apare după vârsta de 40 de aniB. forma de prismă triunghiularăC. pereţii neteziD. pereţii maţiE. aspect săpat
847. Elementele de diagnostic pentru fractură sunt:A. antecedente traumaticeB. suprafaţa netedăC. suprafaţa lucioasăD. nu este sensibilăE. sensibilitatea scade cu timpul
Tema nr. 5Tratamentul cariei dentare Bibliografie asociata temei:A.lliescu, M. Gafar - Cariologie şi otodontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.
848. *Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este:A. de 40µ B. mai mare de 30µ C. mai mica de 40µ D. mai mica de 25µ E. intre 25-35µ
849. *Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pana:
A. 30% B. 35% C. 72% D. 69% E. 40%
850. *Linerii din eugenolat de zinc se caracterizeaza prin:A. PH alcalin si efecte de iritatie pulpara B. PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara C. PH aproape neutru si efect sedativ pulpar D. PH acid si efecte de iritaţie pulpara E. PH cu valori cuprinse intre 6-9
851. *Cavitatile compuse implica afectarea a:A. Trei suprafete dentare B. Mai multe suprafete dentare C. Doua suprafete dentare D. singura suprafeta dentara E. Patru suprafete dentare
852. *Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de denttina care asigura protectia pulpara chimica si termica?
A. 1.5-2 mm B. 2 mm C. 2-3 mm D. 0.5-1 mm E. 2.5-3 mm
853. Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizeaza dentina pe o adancime de:
A. 0.5 micrometri B. 0.2 micrometri C. 0.7 micrometri D. 0.8 micrometri E. 0.3 micrometri
854. *Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
A. Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice C. Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact D. Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective E. Toate de mai sus
855. *Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la:A. Remineralizarea leziunilor incipiente B. Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor C. Modificarea dietei D. Folosirea fluorurilor E. Toate de mai sus
856. *Peretii unei cavitati:A. peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate B. peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD C. peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menţinut decat de
catre gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui
857. *Planul de tratament in caria simpla:A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se
obtureaza B. exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist C. un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului D. secvenţa planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza
de obturare, faza de intreţinere si faza de recuperareE. tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze
858. *Care este principiul după care se stabileşte conturul marginal al unei cavităţi :
A. Indepărtarea completă a smalţului subminat B. Indepărtarea completă a dentinei ramolite C. Indepărtarea completă a smalţului cariat D. Respectarea regulilor de rezistenţă E. Respectarea regulilor de retenţie
859. *Conturul marginal al unei cavităţi ocluzale la primul premolar superior seamănă cu un:
A. Patrat B. Cerc C. Fluture D. Coadă de rândunică E. Romb
860. *Linerii din eugenolat de zinc prezinta urmatoarele caracteristici:A. PH cu valori cuprinse între 6-9. B. PH acid şi efecte de iritaţie pulpară C. PH aproape neutru şi efect sedativ pulpar D. PH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpară E. PH alcalin şi efecte de iritaţie pulpară
861. *Deteriorarea adeziunii provoaca consecinte clinice grave atunci când adeziunea se compromite:
A. Intre detritusul remanent hibridizat şi dentina sănătoasă subiacentă B. Intre baza stratului hibrid şi dentina sănătoasă subiacentă C. In masa stratului hibrid D. Intre adeziv şi porţiunea superficială a stratului hibrid E. Intre compozit şi adeziv
862. *Legatura adeziva poate ceda prin compromiterea:A. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/strat hibrid B. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/rasina compozita C. coeziunii la jonctiunea smalt/rasina compozita D. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/canalicule dentinare E. coeziunii la jonctiunea strat hibrid/canalicule dentinare
863. *Zonele de minima rezistenta mecanica sunt situate:A. intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid B. intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid C. intre adeziv si rasina compozita D. intre stratul hibrid si canaliculele dentinare E. intre rasina compozita si stratul hibrid
864. *Profunzimea impregnarii dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de:
A. afinitatea pentru substratul tisular B. gradul de deshidratare dentinara C. tipul de monomer adeziv D. tipul leziunii carioase E. localizarea leziunii carioase
865. Cavităţile de clasa a II-a se pregătesc la nivelul cariilor care evoluează pe suprafeţele:
A. Proximale ale premolarilor B. Proximale ale caninilor C. Proximale ale incisivilor laterali D. Proximale ale incisivilor centrali E. Vestibulare ale molarilor
866. *Obtinerea formei de rezistenta reprezinta:A. ameloplastia B. o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si
dintele sa reziste fortelor ocluzale C. accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii D. rezistenta restauratiei la fortele de dislocare E. nici un raspuns corect
867. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de primerii autogravanti sunt adevarate:
A. au aceeasi putere de penetratie in smalt ca si agentii conventionali B. nu au aceeasi putere de penetrare in smalt ca si agentii conventionali C. utilizarea lor realizeaza o economie de timp D. folosesc ca si agent de conditionare sol.37% de acid fosforic E. patrund in plaga dentinara pe o adancime de 1µm in 30"
868. Avantajele lacurilor dentare sunt:A. izoleaza termic B. incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai
amalgamului C. rezista in mediul oral D. adera fizic si chimic de tesuturile dentare E. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara
869. Care dintre urmatoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente:
A. Opti Bond B. One Coat Bond C. Clearfil Liner Bond2 D. Syntac Sprint E. Tenure
870. Dintre dezavantajele linerilor fac parte urmatoarele:A. izolare termica necorespunzatoare B. protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare C. lipsa rezistentei mecanice semnificative D. desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a
compozitelor
E. alcalinitatea crescuta
871. Lacurile dentare (varnish-urile) contin rasini naturale de tipul:A. benzen B. sandarac C. copal D. clorbutanol E. colofoniu
872. Primerii au rolul de:A. inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent B. umectare intima a fibrelor de colagen C. colabare a fibrelor de colagen, blocand permeabilitatea dentinei D. inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen E. amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii
873. Rezistenta la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisa prin:
A. incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere B. raport marit pulbere/lichid C. raport scazut pulbere/lichid D. incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza E. contact prematur cu lichidele bucale
874. Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticla:A. Biocompatibilitatea B. Adezivitatea la dentina C. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite D. Reducerea microinfiltraţiei marginale E. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri
875. Conceptia terapeutica contemporana privind atitudinea fata de plaga dentinara recomanda:
A. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare
B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii chimice a pulpei dentare
C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare
D. Obturaţia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii electrice a pulpei dentare
E. Izolarea termica fata de obturatiile metalice atunci cand grosimea plagii dentinare care acopera pulpa scade sub 1mm
876. Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ:
A. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente vascoase omogene
B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde
877. Indicarea adezivilor dentinari in protectia plagii dentinare se datoreaza:A. Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor B. Biocompatibilitatii pulpare C. Efectului antibacterian D. Obligativitatii condiţionarii plagii dentinare E. Capacitatii de izolare termica
878. Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele:A. Obturatii coronare adezive cu compozit B. Obturatii coronare adezive cu amalgam C. Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla D. Sigilarea preventiva a plagii dentinare E. Sigilarea curativa a plagii dentinare
879. Lacurile dentare au urmatoarele indicatii:A. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara
daca grosimea dentinei restante este mai mica de 2 mmB. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara
daca grosimea dentine restante este mai mica de 0,5-1 mmC. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint,
atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinaraD. Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint,
atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereţii de smalţ ai cavitaţiiE. Reducerea hipersensibilitatii dentinare
880. Utilizarea compozitelor fluide ca obturatii de baza este indicata deoarece:A. Au modul de elasticitate mai scazut fata de compozitele hibride ceea ce
confera rezistenta mai mare la fracturareB. Au modul de elasticitate mai mare fata de compozitele hibride ceea ce confera
rezistenta mai mare la fracturareC. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de compozitele hibride D. Au rezistenţa mai mare la compresiune faţa de valorile altor materiale de
obturaţie de baza E. Au contractie mare de priza
881. In ce situatii indepartarea tesutului cariat este indicata prima in prepararea cavitatii?
A. in cavitati profunde B. in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase C. cand se doreste realizarea controlului cariei D. la dinţi cu leziune carioasa minima E. in cavitati punctiforme
882. Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii factori:
A. Porozitatea matricei dentare B. Umiditatea endogena C. Umiditatea accidentala D. Umiditatea exogena E. Tipul rasinii adezive
883. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:A. Alcalinitate crescuta B. Alcalinitate scazuta C. Efect bacteriostatic D. Stimuleaza indirect neodentinogeneza E. Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente
884. Care este dimensiunea admisa a puntii de smalt existenta intre doua fose sau fisuri pentru a putea fi pastrata:
A. 0.5 mm B. Mai mare de 0.5 mm C. Mai mica de 0.5 mm D. 1 mm E. 1-2 mm
885. Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la:A. Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori B. Varfului cuspizilor dintilor laterali C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori D. Nivelul fetelor vestibulare E. Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale
886. Colabarea fibrelor de colagen si pierderea retentiei oferite de acestea se produce dupa:
A. Demineralizare insuficienta a dentinei B. Demineralizare excesiva a dentinei C. Uscarea cavitatii dupa spalarea acidului D. Utilizarea de acizi cu concentratie mai mare E. Cresterea timpului de utilizare al acizilor peste cel indicat de producator
887. Contraindicatiile lacurilor dentare sunt urmatoarele:A. Sub coafajele indirecte B. Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla C. Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam D. Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare E. Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite
888. In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in functie de urmatorii factori:
A. Extinderea cariei B. Materialul de restaurare folosit C. Pozitia dintelui antagonist D. Forma dintilor E. Tipul dietei
889. Particularitatile hibridizarii dentinei uscate sunt urmatoarele:A. Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului
demineralizat uscat B. Necesita o uscare moderata C. Nu exista riscul de supraumectare D. Marja foarte mica de toleranta tehnica E. Larga utilizare
890. Clasificarea cavitatilor in functie de numarul suprafetelor implicate:A. cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui B. cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin
suprafata ocluzala C. cavitati simple: implica o singura suprafata D. cavitaţi compuse: implica doua suprafeţe E. cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie
complicata
891. Compomerii:A. se obtin prin adausul de grupari acide carboxilice la lantul principal al
monomerului rasinilor conventionale B. au constituit prilejul folosirii pentru prima data a linerilor autoagravanti C. sunt rasini compozite modificate prin adaosul de poliacizi D. primerii autogravanţi ai compomerilor au o activitate acida slaba E. eficienta primerilor autogravanti ai compomerilor poate fi crescuta printr o
gravare acida conventionala prealabila aplicarii primerului
892. Lacurile dentare (varnish-urile):A. sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul
nociv al agentului adeziv B. sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare C. unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s
D. incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele dentinare
E. se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros
893. Linerii:A. in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect B. nu realizeaza o buna izolare termica C. dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul
cavitatilor D. sunt un fel de lacuri mai subţiri E. contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici
894. Obiectivele prepararii cavitatilor:A. refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari B. refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului C. indepartarea tuturor tesuturilor alterate D. oferirea protecţiei necesare pentru glandele salivare majore E. crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de
obturatie
895. Obturatia de baza:A. in cavitatile de adancime medie, daca dentina are un aspect normal, obturatia de
baza se poate face, printre altele cu ciment policarboxilatB. cimenturile antiseptice realizeaza baza propriu-zisa dar si dezinfecteaza plaga
dentinara C. substituie dentina alterata D. economiseste din timpul necesar aplicarii materialului de obturaţie coronara E. elimina zonele proeminente de pe fundul cavitatilor si inchide deschiderile
accidentale ale camerei pulpare
896. Prepararea cavitatilor:A. cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale
ale frontalilor mandibulariB. cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele
proximale ale molarilor si premolarilorC. cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a
molarilor si premolarilor D. cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinţilor, pe
suprafaţa vestibulara si oralaE. cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal
al dintilor frontali
897. Primeri autogravanti:A. permit pastrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plagii dentinare B. gratie aciditatii reduse, demineralizeaza partial doar partial DDR si dentina
subiacenta
C. lungesc timpul de lucru prin faptul ca trebuie lasati sa actioneze un minut D. elimina consecinţele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produsi
reziduali de demineralizare E. cresc riscul colabarii fibrelor de colagen prin umectarea prea intensa
898. Principii in prepararea cavitatilor nomenclatura:A. coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct B. unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund C. jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu
dentina D. prin marginile cavitaţilor inţelegem joncţiunea pereţilor cu suprafaţa externa a
dintelui E. prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb")
899. Ce instrumentar este indicat pentru finisare :A. Bizotatoare de prag gingival B. Toporişti de smalţ C. Freze fisură fără vârf şi tăietură transversală D. Freze diamantate E. Freze fisură cu tăietură transversală
900. La ce materiale de obturaţie se indică bizotarea cavităţii :A. Porţelan B. Acrilat C. Compozite D. Silicat E. Incrustaţii
901. Unde converg prismele de smalţ :A. In fosete B. In şanţuri C. La cuspizi D. La crestele marginale E. In fisuri
902. Indicatiile lacurilor dentare:A. Reducerea hipersensibilitatii dentinare B. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci
când sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereţii de smalt ai cavitaţiiC. Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint, atunci
când sunt aplicate pe plaga dentinarăD. Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă
grosimea dentinei restante este mai mică de 0,5-1 mmE. Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă
grosimea dentinei restante este mai mică de 2 mm
903. Linerii cu hidroxid de calciu au următoarele proprietati:A. Efect bacteriostatic B. Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil C. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectului uşor iritant asupra
pulpei D. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectelor sedative asupra
pulpei E. Alcalinitate crescută care se păstrează şi după priză prin eliberarea ionilor de
hidrogen
904. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticlă prezinta urmatoarele avantaje:A. rezistenţa la compresiune masticatorie superioară celorlalţi lineri B. Reducerea microinfiltraţiei marginale C. Rezistenţa la compresiune masticatorie superioară răşinilor compozite D. Adezivitatea la dentină E. Biocompatibilitatea
905. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:A. Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la
obţinerea unei consistenţe vâscoase omogeneB. Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la
obţinerea unei consistenţe cremoase omogeneC. Incorporarea celeilalte jumătăţi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15
secunde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde
906. Atitudinea faţă de plaga dentinară in conceptia terapeutica contemporana:A. Obturaţia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării termice a
pulpei dentare B. Obturaţia de bază pentru protejarea plăgii dnetinare doar în scopul izolării
chimice a pulpei dentare C. Obturaţia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării electrice a
pulpei dentare D. zolarea termică faţă de obturaţiile metalice atunci când grosimea plăgii dentinare
care acoperă pulpa scade sub 1mmE. Obturaţia de bază pentru protejarea plăgii dentinare doar în scopul izolării
mecanice a pulpei dentare
907. Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati fundamentale:A. Difuzivitatea termică B. Conductivitatea termică C. Biocompatibilitatea D. Modulul de elasticitate
E. Rezistenţa mecanică
908. Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietati:A. Aderenţă la plaga dentinară prin adeziune chimică B. Aderenţă la plaga dentinară prin retenţie micromecanică C. PH 6 după 48 de ore D. Modul de elasticitate crescut E. Rezistenţă mecanică mare
909. Proprietăţile cimentului policarboxilic sunt următoarele:A. Activitate antibacteriană similară eugenatului de zinc B. Adeziune chimică la smalţ şi dentină C. Rezistenţa mecanică cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturaţie de bază D. Biocompatibil prin disocierea redusă a acidului poliacrilic E. Biocompatibil prin creşterea PH-ului la 5 după ½ oră de la spatulare
910. Cimenturile cu ionomeri de sticlă prezinta urmatoarele proprietati:A. Adeziunea chimică şi coeficientul de dilatare termică previn microinfiltraţia
marginală B. Ameliorarea adeziunii se realizează prin condiţionarea plăgii dentinare cu acizi
poliacrilici sau cristalizarea unor soluţii de fosfat de calciuC. Adeziunea chimică la dentină este superioară bazelor din ciment policarboxilat D. Spatularea pe o plăcuţă de sticlă răcită măreşte rezistenţa la compresiune
permiţând includerea unei cantităţi mai mari de pulbereE. Rezistenţa la compresiune creşte cu până la 75% în interval de 1 an
911. Compozitele fluide pot fi aplicate ca obturaţii de bază este deoarece:A. Au contracţie mare de priză B. Au rezistenţă mai mare la compresiune faţă de valorile altor materiale de obturaţie
de bază C. Au rezistenţă mai mare la compresiune faţă de compozitele hibride D. Au modul de elasticitate mai mare faţă de compozitele hibride ceea ce conferă
rezistenţă mai mare la fracturareE. Au modul de elasticitate mai scăzut faţă de compozitele hibride ceea ce conferă
rezistenţă mai mare la fracturare
912. Adezivii dentinari sunt indicati în protecţia plagii dentinare datorita:A. Capacităţii de izolare termică B. Obligativitatii condiţionării plăgii dentinare C. Efectului antibacterian D. Biocompatibilităţii pulpare E. Capacităţii de sigilare a canaliculelor dentinare superioară lacurilor
913. Indicaţiile hibridizării plagii dentinare sunt urmatoarele:A. Sigilarea curativă a plăgii dentinare B. Sigilarea preventivă a plăgii dentinare
C. Obturaţii cu cimenturi cu ionomeri de sticlă D. Obturaţii coronare adezive cu amalgam E. Obturaţii coronare adezive cu compozit
914. Pentru o hibridizare optima sunt necesare:A. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaţiei coronare cu compozit B. Indepărtarea detritusului remanent dentinar în 3 etape distincte C. Indepărtarea detritusului remanent dentinar într-o singură etapă D. Gravarea dentinară cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde E. Gravarea dentinară cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
915. Tehnicile de hibridizare includ:A. Hibridizarea pe smalt B. Hibridizarea fără păstrarea detritusului dentinar remanent C. Hibridizarea cu păstrarea detritusului dentinar remanent D. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaţi simultan E. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaţi succesiv
916. Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de:A. microinfiltratie B. percolare C. nanoinfiltratie D. infiltratii marginale extinse E. niciunul din raspunsurile de mai sus
917. Cavităţile de clasa a VI-a rezultă în urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul:A. Marginilor incizale B. Vârfului cuspizilor C. Suprafeţelor mezio-ocluzo-distale D. Suprafeţelor vestibulare E. Suprafeţelor orale
918. Stabilirea conturului marginal reprezinta:A. plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia B. presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate C. se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala D. se realizeaza cu instrumente de mana E. marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a
marginilor viitoarei restauratii
919. Metoda ideala pentru indepartarea materialului carios presupune:A. presiune minima B. rapiditate C. caldura frictionala aproape zero D. control complet al instrumentului folosit
E. nici un raspuns corect
920. Lacurile dentare au urmatoarele contraindicatii:A. sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam B. sub coafajele indirecte C. sub bazele cu CIS D. protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat
de ZN E. sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite
921. *Cavităţiile complexe:A. implică doua suprafeţe ale dinteluiB. implica trei sau mai multe suprafeţe ale dinteluiC. implica o suprafaţă a dinteluiD. se referă la adâncimea cavităţilorE. se referă la ariile anatomice implicate
922. Cavităţiile de clasa l rezultă în urma tratamentului leziunilor carioase care evoluează:A. în toate fosele şi fisurile de pe suprafaţa ocluzală a molarilor si
premolarilorB. în 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilorC. suprafaţa palatinală a frontalilor maxilariD. suprafeţele proximale ale incisivilor şi caninilor cu păstarea unghiului
incizalE. in 1/3incizala a feţelor vestibulare si orale ale dinţilor
923. *În ce clasă sunt incluse cavităţile atipice de genul MOD?A. clasa lB. clasa a ll-aC. clasa a V-aD. clasa a Vl-aE. clasa a lll-a
924. Ameloplastia este indicată în:A. în toate fosele şi fisurileB. fisura ce nu depăşeşte 1/3 din grosimea smalţuluiC. fisura superficială ce se apropie sau interceptează o creastă (vestibulară sau orală)D. la dinţii la care nu este anticipată o preparareE. în zonele de contact centric
925. Care este scopul şi indicaţia procedurii terapeutice numită „controlul cariei”?A. în cavităţi profundeB. în cavităţi orale cu numeroase şi extinse procese carioaseC. stopatea progresiei cariei cu împiedicarea afectării tuturor dinţilorD. la dinţi cu leziune carioasă minimăE. în cavităţi punctiforme
926. Avantajele preparărilor multiple sunt:A. reduce numărul vizitelor pacientului la stomatologB. conduce la câştigare de timpC. necesită un număr redus de instrumenteD. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecteE. scad preţul de cost al tratamentului
927. Coafajul indirect este indicat in cavităţi cu dentină dură si mici zone de dentină alterata, dacă:
A. dentină alterată ocupă o suprafaţa punctiforma plasata strict în dreptul coarnelor pulpare
B. dinţi ce au şi alte restaurări corecteC. accesibilitate directăD. pacient tânăr, sănătosE. dentină alterată ocupă o suprafaţă de până la 2mm diametru
928. * Gravarea acidă a dentinei se face maxim timp de:A. 10 secundeB. 15 secundeC. 20 secundeD. 30 secundeE. 60 secunde
929. *Gravarea acida a smalţului se face timp de :A. 10 secundeB. 15 secundeC. 20 secundeD. 30 secundeE. 60 secunde
930. * Prin demineralizare, porozitatea plăgii dentinare creşte:A. de la 1% la 13,4%B. de la 1% la 1,9%C. de la 1% la 28,6%D. de la 1% la 6,8%E. de la 2% la 13,4%
Tema nr. 9Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinţilor permanenţi Bibliografie asociata temei:M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.ll, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
931. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe baza următoarelor elemente:
A. Proces carios fără deschiderea camerei pulpare
B. Teste de vitalitate pozitiveC. Durerea persista câteva minute după indepartarea excitantuluiD. Semnalarea unor tratamente anterioare pe dintele in cauzaE. Percuţie in ax negativa
932. Indicaţii de tratament in hiperemia preinflamatorie:A. Tratamentul cariei simple si coafajul indirectB. Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timpC. Amputatia devitalaD. Extirparea vitalaE. Extracţia dintelui
933. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa parţiala:A. Caracterul localizat al dureriiB. Durere vie, spontana sau provocata ce durează de la câteva minute la câteva oreC. Teste de vitalitate pozitive mai ales la receD. Carie profunda fără deschiderea camerei pulpare E. Percuţie in ax dureroasa
934. Indicaţii de tratament in pulpita acuta seroasa parţiala:A. Coafaj direct in dublu timpB. Amputatie vitala C. Amputatie devitalaD. Extirpare vitalaE. Extracţia dintelui
935. Pulpita acuta seroasa totala - diagnostic pozitiv:A. Durere cu caracter continuuB. Intensitate mare a dureriiC. Percuţie in ax dureroasaD. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termiceE. Carie profunda cu camera pulpara deschisa
936. Indicaţii de tratament în pulpita acuta seroasa totala:A. Amputaţia vitalăB. Amputaţia devitalăC. Extirparea vitalăD. Extirpare devitală (in mod excepţional)E. Extracţia dintelui
937. Pulpita acuta purulenta parţiala - Diagnostic pozitivA. Durere pulsatilaB. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la receC. Picătura de puroi la deschiderea camerei pulpareD. Percuţie in ax dureroasaE. Durere iradianata
938. Pulpita cronica deschisa granulomatoasa - diagnostic pozitiv:A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpareB. Formaţiune polipoasa in continuarea pulpei dentareC. Sangerare si sensibilitate la inteparea in profunzimeD. Durere spontana nocturnaE. Percuţie in ax dureroasa
939. Pulpita cronica deschisa ulceroasa - Diagnostic pozitiv:A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpareB. Lipsa durerii si apariţia ei in anumite circumstanţeC. Sangerare la inteparea pulpei cu sondaD. Teste de vitalitate negativeE. Percuţia in ax dureroasa
940. Pulpita cronica inchisa hiperplazica - granulomul intern Palazzi - diagnostic pozitiv
A. Testele de vitalitate releva sensibilitate scăzuta a pulpeiB. Examenul diafanoscopic releva modificarea centrului camerei pulpareC. Examenul radiologic este concludent pentru diagnosticD. Durere provocata la receE. Percuţia in ax dureroasa
Tema nr. 10Necroza şi gangrena pulpară Bibliografie asociata temei:M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.ll, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
941. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama:A. Modificărilor de culoare a dinteluiB. Testelor de vitalitate negativeC. Percuţiei in ax negativeD. Mirosului fetidE. Insamantarii bacteriene negative
942. Diagnosticul diferenţial al necrozi se face cu:A. Gangrena pulpară simplaB. Granulonul intern PalazziC. Paradontita apicala cronicaD. Pulpita cronica deschisaE. Pulpita cronica închisa propriu-zisa
943. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin:A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpareB. FetiditateC. Dureri la masticaţieD. Teste de vitalitate negative
E. Examen bacteriologic pozitiv
944. Evoluţia si complicaţiile necrozei pulpare sunt:A. Necroza poate rămâne o perioada in acest stadiuB. Se produce infectarea pulpei necrozateC. Provoacă rizalizaD. Duce la fractura dentaraE. Apariţia chistului radicular
945. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniţi din:A. Cavitatea bucala B. Chiste de vecinătateC. Canal radicular lateralD. Circulaţia generala prin anacorezaE. Osul alveolar
Tema nr. 4Instrumente necesare preparării cavităţilor şi obturaţiei coronareBibliografie asociata temei:A.lliescu, M. Gafar - Cariologie şi odontoterapie restauratoare, Ed. medicala, Bucureşti, 2001.
946. *Freza cilindrica nr.58 are diametrul de:A. 0,8 mm B. 1,2 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 1,7 mm
947. *Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului si a spatiilor paralinguale este de:
A. 5-6 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 1,5 cm E. 2,8 cm
948. *Freza cilindrica nr.259 are diametrul de:A. 1,0 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 0,8 mm E. 1,7 mm
949. *Freza cilindroconica nr.1169 este folosita la:
A. accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali in cavitatile de clasa a I-a B. paralelizarea peretilor laterali ai cavitatilor de clasa a I-a C. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate pe dintii laterali D. bizotarea smaltului E. finisarea amalgamului
950. Freza cilindroconica nr.1169 la nivelul varfului are diametrul de:A. 0,8 mm B. 0,5 mm C. 0,3 mm D. 0,7 mm E. 1,0 mm
951. *Freza cilindroconica nr.169 L are o inaltime a capului de:A. 4,3 mm B. 5,2 mm C. 5,6 mm D. 5,8 mm E. 6,1 mm
952. *Freza sferica nr.1/2 are un diametru al capului de:A. 0,3 mm B. 0,05 mm C. 0,5 mm D. 0,6 mm E. 0,8 mm
953. *Ce tip de instrument de manǎ se foloseste pentru clivarea smaltului si a dentinei:
A. dalta B. bizotatorul de prag gingival C. lingura Black D. sapaliga E. excavatorul
954. *Care este distanta minima admisa a stratului de dentina care separa un proces carios de pulpa dentara cu procese inflamatorii cronice?
A. 2 mm B. 1.5 mm C. 2.5 mm D. 1 mm E. 0.5 mm
955. *Freza para nr. 330 are diametrul capului de:A. 0.80 mm B. 0.70 mm C. 1.0 mm D. 1.20 mm E. 3 mm
956. *Lungimea rulorilor de vata variaza intre:A. 1-2 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 3-4 cm E. 5-6 cm
957. *Pozitia Trendelenburg a pacientului se utilizeaza in:A. Prepararea cavitatilor B. in caz de urgenta C. in manoperele sangerande D. in manevrele executate la maxilar E. in manevrele executate la mandibula
958. *Factori de risc pentru sanatatea operatorului in timpul prepararii cavitatilor:
A. supraincalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care tin piesa cot
B. din cauza concentrarii intense in cazul unor cavitati dificile, operatorul poate scrasni din dinti provocandu si fisuri sau chiar fracturi ale smaltului
C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraţia produsa de piesa cot poate produce afecţiuni profesionale de tipul
"crampa scriitorului" sau sindromul RaynaudE. aerosolul creat in timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate
959. *Mandrenul instrumentelor rotative:A. poate fi incadrat in trei clase dupa OMS articolul nr.23 (piesa dreapta, cot si
turbina) B. este partea activa a instrumentului C. este partea pe care se infileteaza capul frezei D. este mansonul de plastic ce protejeaza capul frezei E. se adapteaza si fixeaza la piesa de mana
960. *Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor:A. desi aparent reduce riscul contaminarii, masca chirurgicala este de fapt un
focar de infectie prin faptul ca se incarca cu microorganisme
B. prin clatirea gurii inaintea examinarii patogenitatea florei bucale este agravata deoarece sunt mobilizate siaduse la suprafata microorganismele ascunse in locurile retentive ale cavitatii bucale
C. bacteriile de pe incaltamintea operatorului se gasesc in gura pacientului chiar si dupa mai multe ore de la tratament
D. in cabinetul stomatologic se transmit maladii infecţioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondiloza
E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o crestere a incidentei si gravitatii urmatoarelor afectiuni: sinuzita, angina streptococica, bronsite etc.
961. *Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor:A. contrar unor opinii mai vechi, in cabinetul stomatologic, riscul transmiterii
unor infectii este scazut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decat pe incaltamintea
operatorului deci nu-i pericliteaza sanatateaD. contaminarea nu este posibila decat daca pacientul stranuta sau tuseste pe
medic E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul
inconjurator
962. *In prepararea modernă a cavităţilor nu se mai foloseşte :A. Freza sferică B. Freza cilindrică C. Freza cilindro-conică D. Freza roată E. Freza pară
963. *Pentru clivarea smaltului si a dentinei se utilizeaza:A. bizotatorul de prag gingival B. lingura Black C. dalta D. sapaliga E. excavatorul
964. *Freza para este utilizata in:A. prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu amalgam B. prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu compozit C. prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu amalgam D. prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu compozit E. indepartarea dentinei infectate
965. *Lungimea capului frezei nr.245 este de:A. 2,45 mm B. 2 mm C. 3 mm
D. 1 mm E. 4 mm
966. *Freza cilindroconica nr.1169 se foloseste pentru:A. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa IV B. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa V C. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului
lateral D. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa I E. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului
frontal
967. *La turatii reduse presiunea efectuata pe instrument trebuie sa fie:A. mare B. continua C. intermitenta D. inconstanta E. nici unul din raspunsurile de mai sus
968. *Care dintre următoarele avantaje nu caracterizează diga dentară:A. Asigură vizibilitatea B. Asigură câmp operator curat C. Asigură câmp operator uscat D. Nu se poate steriliza E. Protejează împotriva instrumentelor tăioase
969. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de presiunea exercitata asupra instrumentarului rotativ sunt adevarate:
A. presiunea mare poate sa fie continua, atunci cand lamele taietoare ale frezei sunt ascutite
B. presiunea mare este necesar a fi intermitenta pentru a scadea caldura frictionala
C. presiunea produce caldura in mod uniform, la nivelul tuturor peretilor cavitatii D. actiunea presiunii frezei nu are efecte asupra pulpei dentare E. presiunea aplicata pe peretele pulpar produce mai multa caldura decat daca se
directioneaza pe peretii laterali ai cavitatii
970. Dentina de reparatie:A. se formeaza ca raspuns la un proces carios de intensitate mare B. se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare C. se formeaza pe peretele cavitatii pulpare adiacent stimulului D. se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare mai accentuat adiacent
peretelui pulpar E. se formeaza ca raspuns la un stimul de intensitate medie
971. Frezele globulare sunt utilizate pentru:A. pregatirea retentiei B. bizotarea marginilor in cavitatile de clasa a III-a si a IV-a C. indepartarea tesuturilor dure alterate D. atacul primar al dintelui E. accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali ai cavitatilor de clasa a I-a
972. Grosimea cauciucului (rubber) digai poate fi:A. medium 0,23 mm B. gros 0,25 mm C. subtire 0,18 mm D. medium 0,20 mm E. subtire 0,12 mm
973. Odontoblastii nou formati:A. nu au capacitate secretorie B. formeaza dentina de reparatie C. nu exista ca si notiune, deoarece odontoblastii nu se regenereaza dupa moartea
celulara D. se formeaza in cazul actiunii unui stimul iritant de intensitate medie E. se formeaza indiferent de intensitatea stimulului
974. Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru:A. premolari voluminosi B. molari de dimensiuni mari C. molari de dimensiuni medii D. premolari de dimensiuni reduse E. incisivi superiori
975. Rama digai de tip Young este:A. are forma de"U" B. un cadru de metal C. radiotransparent D. un cadru de plastic E. radioopac
976. Bolile infectioase cu risc de transmitere din cabinetul stomatologic sunt:A. pneumonia B. SIDA C. TBC D. hepatita E. herpesul
977. Bratele clamelor cu care se fixeazǎ piesa de cauciuc a digǎi au urmǎtoarele forme:
A. clame circumferentiale B. clame cu aripioare C. clame fǎrǎ aripioare D. clame de fixare si retracţie E. clame cu 5 puncte de fixare
978. Care din urmǎtoarele enunturi reprezintǎ avantajele digǎi:A. oferǎ o bunǎ vizibilitate B. protejeazǎ impotriva medicamentelor iritante C. protejeazǎ pacientul impotriva aspiratiei sau inghitirii de debriuri sau
instrumentar D. asigurǎ evacuarea lichidelor E. izoleazǎ pe termen scurt campul operator
979. Care din urmǎtoarele sisteme de rǎcire sunt indicate:A. aerul B. aerosolul C. apa D. spray-ul E. parǎ de cauciuc
980. Cauciucul din componenta digǎi are grosimi diferite in functie de manopera unde se utilizeazǎ:
A. 0,10 mm B. 0,12 mm C. 0,14 mm D. 0,20 mm E. 0,21 mm
981. Diga prezintǎ unele dezavantaje:A. neacceptatǎ de pacient din motive psihologice B. consumǎ mult timp C. nu se poate aplica pe dintii tineri insufficient erupti D. asigurǎ retracţia pǎrţilor moi E. pǎstreazǎ concentratia optimǎ a medicamentelor
982. Din ce este format un instrument de manǎ:A. manerul B. gatul C. lama D. mandren E. tija
983. Reactia pulpei dupǎ indepǎrtarea structurii dentare este in functie de:A. mecanismele de protectie ale pulpei B. varsta pacientului
C. nu depinde de tipul de instrument rotativ D. modalitatea de activare E. sisteme de racire
984. Aspirarea tesuturilor moi in orificiile canulei ejectorului de saliva provoaca:A. durere B. obliterarea ejectorului C. singerare D. aspiratie ineficienta E. leziuni ale mucoasei planseului bucal
985. Cand se ia in consideratie reactia pulpara la actiunea instrumentelor rotative se va avea in vedere:
A. Mecanismul de protectie al pulpei B. Varsta pacientului C. Sistemele de racire D. Tipul de structuri dentare expuse E. Compozitia tesuturilor dentare
986. Cauciucul (rubber-ul) digai poate avea urmatoarele dimensiuni:A. 12.5x12.5 cm B. 14.5x14.5 cm C. 15x15 cm D. 13x13 cm E. 10x10 cm
987. Pentru molarii mandibulari se utilizeaza urmatoarele cllame de diga:A. Ivory 12 B. Ivory 13 C. Ivory 14 D. Ivory 3 E. Ivory 4
988. Pozitia de lucru in fata pacientului se utilizeaza in urmatoarele situatii:A. La examinarea dintilor mandibulari anteriori B. La examinarea dintilor maxilari anteriori C. La examinarea dintilor mandibulari posteriori D. La examinarea fetelor ocluzale ale dintilor posteriori drepti mandibulari E. La examinarea fetelor linguale ale dintilor mandibulari anteriori
989. Utilizarea discurilor dentare trebuie insotita de:A. Lumina eficienta B. Aplicatie intermitenta C. Precautie extrema D. Buna izolare a campului operator E. Separatoare cu Ivory
990. Diga:A. elimina conversatia inutila si lavajele bucale frecvente B. asigura o buna vizibilitate C. este bine tolerata de catre pacientii astmatici D. asigura retracţia parţilor moi E. protejeaza impotriva aspirarii si inghitirii instrumentelor
991. Diga (rubber-dam):A. nu este bine acceptata de catre pacienti B. nu se poate aplica pe dintii tineri, insuficient erupti C. se aplica pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown D. cauciucul este de culoare alba pentru a nu produce un contrast prea mare cu
dinţii E. cauciucul poate avea mai multe grosimi
992. Frezele sferice:A. cu cat numarul de identificare atribuit de producator frezei este mai mic, cu
atat freza are o dimensiune mai redusaB. se folosesc la indepartarea tesuturilor dure alterate C. sunt active numai la miscari laterale si de penetrare D. se folosesc la bizotarea marginilor cavitaţilor E. se folosesc la pregatirea c
993. Gatul sau colul instrumentelor rotative:A. trebuie sa fie suficient de gros pentru a fi rezistent si suficient de subtire
pentru a asigura acces si vizibilitateB. din punct de vedere al operatorului este bine sa fie cat mai subtire pentru a
asigura vizibilitate asupra partii active a instrumentului si manipulare usoaraC. transmite fortele ce se exercita asupra capului in sens rotational si translational D. are forma conica, cu baza mare la nivelul capului si baza mica spre mandren E. este partea intermediara ce leaga mandrenul de capul activ
994. Instrumente rotative:A. instrumentele rotative al caror cap prezinta lame se numesc freze dentare B. termenul de "forma", aplicat unei freze dentare se refera la conturul si silueta
capului instrumentului C. frezele sunt actionate cu ajutorul pieselor de mana dar pot fi actionate si
manual D. inainte ca freza sa acţioneze in dentina, capul sau activ trebuie lubrefiat cu
vaselina E. dupa natura partii active instrumentele pentru prepararea cavitatilor pot fi
taietoare sau abrazive
995. Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor:A. beneficiaza de o nomenclatura stabilita de Miller
B. nomenclatura instrumentelor de mana se aseamana unei clasificari biologice si cuprinde trei clase
C. in cadrul nomenclaturii, ordinul reprezinta scopul instrumentului, subordinul reprezinta maniera de folosire iar clasa reprezinta forma partii active
D. sunt compuse din doua parţi esenţiale: manerul si gatul activ E. au un maner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevazut sau nu cu
retentivitati
996. Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor:A. toporisca deriva din dalta si este un instrument pereche dreapta-stanga B. dalta se foloseste pentru indepartarea pulpei coronare in cadrul pulpectomiei si
pulpotomiei C. sunt caracterizate printr o formula formata din trei cifre D. bizotatorul de prag gingival se deosebeste de o toporisca doar prin laţimea si
lungimea lamei taietoare E. in cazul in care marginea taietoare este in alt unghi decat 90s fata de lungimea
lamei apare o a patra cifra in cadrul formulei instrumentului
997. Izolarea campului operator:A. rulourile de vata pot fi mentinute pe maxilarul superior cu ajutorul
automatomului B. paralingual, daca exista suficient spatiu, se aplica 2-3 rulouri unul peste altul C. la maxilar in zona frontala se aplica doua rulouri, de o parte si de alta a
frenului D. ejectorul de saliva elimina atat lichidele cat si fragmente solide E. aspiratorul chirurgical se automentine sau este mentinut de catre pacient
998. Parti componente ale instrumentelor rotative:A. gatul (colul) B. bratul C. capul (partea activa) D. piciorul (tija) E. mandrenul
999. Reactia pulpei la instrumentele taietoare rotative:A. pulpa dintilor tineri este sensibila la injuriile provocate de prepararea cavitatii
insa are o putere de recuperare mai mare decat pulpa imbatranitaB. frezele din otel produc mai multa caldura decat cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai putina caldura deoarece nu au o actiune
atat de agresiva D. in cazul folosirii turaţiilor inalte temperatura este controlata prin scaderea
presiunii, taierea intermitenta si folosirea raciriiE. daca grosimea dentinei ramase este sub 2 mm, raspunsul pulpar este prompt si
intens
1000. Sisteme de racire a frezelor:A. spray-ul (apa + aer) este mai avantajos decat racirea cu apa B. racirea cu aer este eficienta chiar si in cazul cavitatilor in care grosimea
stratului de dentina este mai mica decat 2 mmC. racirea cu aer produce aerosol nociv prin incarcatura microbiana D. racirea cu apa este eficienta insa este necesar un sistem eficient de evacuare E. in cazul racirii cu spray, este bine ca apa sa fie incalzita la cca 54C
1001. Un instrument de mana este format din:A. tija B. mandren C. manerul D. gatul E. lama
1002. Care din instrumentele de mana sunt pereche?A. toporisca B. bizotatorul de prag gingival C. sapaliga D. dalta E. sonda dentara
1003. Reactia pulpara la instrumentele rotative depinde de:A. varsta pacientului B. tipul de instrument activ C. sistemele de racire D. evolutia leziunii carioase E. adancimea leziunii carioase
1004. In cabinetul stomatologic sunt acceptate urmatoarele pozitii operatorii:A. cu antebraţul sprijinit pe umerii pacientului B. în faţa pacientului (ora 6) C. în dreapta (ora 9) D. în stanga (ora 9) E. în spatele pacientului (ora 12)
1005. In cabinetul stomatologic se pot transmite urmatoarele boli infectioase:A. herpesul B. hepatita C. SIDA D. TBC E. pneumonia
1006. Freza para are urmatoarele caracteristici:A. unghi de intalnire cu partea laterala rotunjit B. partea frontala plata
C. lungimea capului de doua ori mai mare decat latimea D. lungimea capului de trei ori mai mare decat latimea E. partea frontala convexa
1007. La turatii inalte temperatura este controlata prin:A. cresterea presiunii si utilizarea spray-ului B. scaderea presiunii C. taierea intermitenta D. folosirea optionala a sistemului de racire E. folosirea obligatorie a sistemului de racire
1008. Bizotatoarele de prag gingival au urmatoarele caracteristici:A. sunt toporisti modificate B. lama bizotatorului este dreapta C. lama bizotatorului este curba D. sunt perechi E. sunt necesare doua pentru cavitatea meziala si doua pentru cavitatea distala
1009. Dupa designul capului instrumentele sunt impartite in:A. instrumente sferice B. instrumente cilindrice C. instrumente cilindro-conice D. instrumente taietoare E. instrumente abrazive
1010. Forma partii active se refera la:A. conturul capului instrumentului B. silueta capului instrumentului C. gatul instrumentului D. colul instrumentului E. manerul instrumentului
1011. Caracteristicile daltii sunt urmatoarele:A. bizou pe o singura parte B. bizou dublu C. miscare de actiune prin apasare D. miscare de actiune prin presiune E. marginea taietoare si lama formeaza un unghi de 90 grade
1012. Diga are următoarele dezavantaje:A. Neacceptarea de către pacient pe motiv psihic B. Consumator de timp la aplicare C. Nu se poate folosi pe dinţi cu erupţie imcompletă D. Nu asigură câmp operator curat E. Nu asigură o bună vizibilitate
1013. Fiecare instrument rotativ este format din:A. mandrenul B. colul C. partea activa D. trei componente E. nici un raspuns corect
1014. Ce fel de instrumente taietoare cunoasteti:A. sapita B. dalta C. bizotatorul de prag gingival D. fuloarul de ciment E. toporisca
1015. Frezele sferice sunt utilizate pentru:A. planarea peretilor axiali B. atacul primar al dintelui C. extensia prepararii D. finisarea marginilor cavitatii E. pregatirea retentiei
1016. Sapita se foloseste:A. printr-o miscare de tragere B. prin apasare C. pentru planarea smaltului si dentinei D. toate raspunsurile corecte E. nici un raspuns corect
1017. Bizotatorul de prag gingival are urmatoarele caracteristici:A. este o toporisca B. este o toporisca modificata C. intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi altul decat 90 de grade D. intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi de 90 de grade E. nici un raspuns corect
1018. *Care este numărul minim de lame tăietoare ale unei freze sferice?A. 4B. 6C. 8D. 10E. 5
1019. * Freze cilindro-conice sunt frezele:A. nr. 171B. nr. 4C. nr.57
D. nr.258E. nr. 256
1020. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm?A. nr. ¼B. nr. ½C. nr. 1D. nr. 2E.. nr. 5
1021.Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm ?A. nr. 4B. nr. 3C. nr. 1D. nr.2E. nr. 5
1022.Care freze cilindrice au diametrul de minim 1 mm ?A. nr. 56 B. nr. 257C. nr. 258D. nr. 259E. nr. 256
1023. Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm?A. nr. 56B. nr. 256C. nr. 57D. nr. 257E.. nr. 258
1024. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ?A.sferica nr. 1 B. sferica nr. 2C. cilindrica nr. 57D. cilindrica nr. 58E. cilindro-conica nr. 170
1025. In formula instrumentelor de mana:A. prima cifra reprezintă lungimea lamei in zecimi de mmB. a doua cifra reprezintă lăţimea lamei in mmC. a treia cifra reprezintă unghiul format de lama cu axul mânerului in sutimi de
arc de cercD. a treia cifra reprezintă unghiul format de lama cu axul mânerului in
centigrade (cg)
E. a patra cifra reprezintă unghiul dintre marginea tăietoare si axul mânerului exprimat in grade
1026. Dalta:A. se foloseşte pentru planarea smalţului si a dentineiB. se foloseşte pentru clivarea smalţului si a dentineiC. marginea tăietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parteD. acţionează printr-o mişcare de apăsareE. acţionează printr-o mişcare de raclare
1027. *Frezele sferice se întrebuinţează la:A. îndepărtarea ţesuturilor dure alterateB. pregătirea retentieiC. extensia preparatieiD. atacul primar al dinteluiE. toate cele de mai sus
1028. * Cum se previne exfolierea mucoasei la îndepărtarea rulourilor de vata care adera?A. utilizarea pensei dentareB. lubrefierea mucoasei cu vaselinaC. lubrefierea mucoasei cu clorhexidinaD. lubrefierea mucoasei cu clorura de zincE. umezirea abundenta cu spray-ul de apa
1029.Care freze generează comparativ mai multa căldura?A. frezele de otelB. frezele de carbidC. frezele cu cuţite helicoidaleD. frezele cu cuţite drepteE. frezele diamantate
1030.In ce situaţii răcirea cu aer este ineficienta?A. turaţii de 5 000 rot/minB. turaţii de 100 000 rot/minC. turaţii de 50 000 rot/minD. podeaua cavităţii groasa de 3 mmE. podeaua cavităţii groasa mai puţin de 2 mm
1031. In ce condiţii răcirea cu apa funcţionează corect:A. presiune continuaB. presiune intermitentaC. debit 100 cmc/minD. debit 150 cmc/minE. debit 200 cmc/min
1032. *Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de:
A. 0.5 mmB. 1 mmC. 2 mmD. 3 mmE. 10 mm
1033. Metodele întrebuinţate pentru controlul umidităţii în cavitatea bucală sunt: A. ejectorul de salivăB. aspiratorul chirurgicalC. rulourileD. digaE. matricile circulare
1034. * Rulourile de vata au grosimea de:A. 0,1 cmB. 0,9 cmC. 1 cmD.. 2 cmE. 5 cm
1035. Rulourile de vata pot fi menţinute in poziţie la maxilar cu:A. automatomulB. mătase dentaraC. clame HarvardD. pene de lemnE. clame Haller
1036. Poziţia examinatorului de la 'ora 9' este confortabila pentru examinarea:A. fetelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreaptaB. fetele ocluzale ale lateralilor inferiori din stângaC. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreaptaD. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din stângaE. fetele vestibulare ale lateralilor superiori din stânga
1037. *Dezavantajele folosirii digai sunt:A. produce retractia pârtilor moiB. împiedica vizibilitateaC. consuma timpD. impiedica conversaţia cu pacientulE. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infecţii din cavitatea bucala
Tema nr. 6Tehnica preparării cavităţilorBibliografie asociata temei:A.lliescu, M. Gafar - Cariologie şi otodontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.
1038. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor este de:A. 1mm B. 2mm C. 0,6mm D. 0,8mm E. 3mm
1039. *Cea mai comuna zona pentru restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a IIIa este reprezentata de:A. fosele palatinale ale incisivilor laterali B. fetele distale ale incisivilor laterali C. fetele meziale ale caninilor superiori D. fetele meziale ale caninilor inferiori E. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori
1040. *Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi:A. nu mai mare de 110° B. mai mare de 110° C. mai mic de 80° D. mai mic de 90° E. mai mare de 120°
1041. *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe molari,care este dimensiunea minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala a fetei aproximale?A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm
1042. *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,pe ce adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura?A. 0,5 mm B. 1 mm
C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm
1043. *Dens in dente poate sa apara la nivelul:A. Incisivilor centrali maxilari B. Incisivilor laterali maxilari C. Molarilor temporari D. Premolarilor inferiori E. Molarilor permanenti
1044. *Grosimea ideala a hidroxidului de calciu aplicat in cazul cavitatilor avansate si extinse este de:A. 1 mm B. 1,5-2 mm C. 0,5-0,75 mm D. 2 mm E. peste 2 mm
1045. *Pentru molari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala va trebui sa fie de minim:A. 1,6mm B. 2mm C. 2,5mm D. 1,5mm E. 3mm
1046. *Prepararea cavitatii de clasa I pe premolari in vederea restaurarii cu amalgam incepe cu utilizarea frezelor:A. Sferice (globulare) B. Cilindrice C. Cilindroconica D. Para E. Con invers
1047. *Toaleta cavitatilor superficiale se face cu:A. Apa oxigenata B. Alcool C. Substante anti-microbiene D. Spray-ul de apa E. Perhidrol
1048. Ameloplastia:A. este arta resculptarii unei suprafete de smalt care realizeaza un contact prematur B. trebuie sa fie foarte bine acoperita cu amalgam pentru a evita cariile secundare
C. se obtureaza cu compozit fluid realizandu-se sigilarea santului D. nu este indicata daca implica un contact centric E. este arta tesirii in unghi de 30s a marginii de smalt a cavitatilor mari de clasa a I-a
1049. *Prepararea cavitatilor de clasa a II-a ce implica ambele suprafete proximale:A. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat
prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingualB. molarul 1 maxilar: creasta oblica nu se desfiinteaza ci se tunelizeaza C. molarul 2 maxilar: nu se preteaza la cavitati MOD din cauza dimensiunii reduse a
coroanei D. dupa indepartarea dentinei cariate se aplica baza, se finiseaza marginile de smalţ
si se asigura forma de retenţieE. dupa indepartarea dentinei cariate se finiseaza marginile de smalt, se asigura
forma de retentie si se aplica baza
1050. *Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini:A. singura indicatie o constituie gropita orala a caninilor superiori B. restaurarea cu amalgam este mai durabila decat cele fizionomice, mai ales cand
exista tendinta de a pierde conturul si contactul cu dintele adiacentC. coada de randunica este obligatorie deoarece amalgamul nu adera de dinte si
necesita o buna retentie D. peretele oral se intalneste cu peretele axial in unghi ascuţit sau drept E. daca marginea gingivala este in cement, se indica o bizotare usoara
1051. *Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini:A. pentru o retentie mai buna se va prepara un sant circular pe peretele axial B. pentru o retentie mai buna se realizeaza un sant de a lungul unghiului diedru axio-
vestibulo-gingival C. santul de retentie submineaza smaltul dar, cum aici nu actioneaza forte puternice,
aceasta nu constituie o problemaD. daca este necesara o coada de randunica, aceasta se va prepara stilizat, in forma de
coada de soarece E. cand cavitatea este pe suprafata meziala se extinde mai mult spre vestibular
1052. *In cazul preparării cavităţii de clasa I-a pentru amalgam pe suprafaţa ocluzală a molarilor inferiori, pe ce adâncime va intra freza nr.245 :A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm
1053. *Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi:A. mai mare de 120°
B. mai mic de 90° C. mai mic de 80° D. mai mic de 90° E. nu mai mare de 110°
1054. *Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor:A. 0,6mm B. 1mm C. 2mm D. 0,8mm E. 3mm
1055. *Restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a III se realizeaza in special la:A. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori B. fetele meziale ale caninilor inferiori C. fetele meziale ale caninilor superiori D. fetele distale ale incisivilor laterali E. fosele palatinale ale incisivilor laterali
1056. *In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de minim:A. 2 mm B. 0,5 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 3 mm
1057. *Pentru prepararea cavitatii de clasa V se intra cu:A. freza cilindro-conica B. freza para C. freza cilindrica D. freza roata E. freze diamantate
1058. *Pregătirea cavităţilor de clasa a V-a pe caninul mandibular necesită o intrare cu freza, în leziunea carioasă, la o adâncime de :A. 0,25 mm B. 0,50 mm C. 0,75 mm D. 1 mm E. 1,5 mm
1059. *Amilaza salivară şi cea pancreatică acţionează asupra legăturilor:A. 1,4-glucozidice B. 1,6-glucozidice
C. 2,4-glucozidice D. 1,4 –glucozidice din vecinătatea ramificaţiilor E. asupra tuturor tipurilor de legături din structura amidonului
1060. *Indepartarea dentinei alterate este indicat sa se realizeze cu:A. un escavator discoidal sau o freza globulara la turatie conventionala B. freza fisura activata de turbina C. freze diamantate cilindrice activate de turbina D. numai cu instrumente de mana E. raspuns corect a,c
1061. *In cazul restaurarilor cu amalgam prepararea cavitatii de clasa I pe premolari si molari se incepe cu:A. freza con invers activata de turbina B. freza fisura 245 sau 330 activata de turbina C. instrumente de mana D. freze globulare activate de turbina E. nici un raspuns corect
1062. Retentia in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data de:A. peretii MDIG perpendiculari pe suprafata dintelui B. peretii MDIG divergenti pe suprafata dintelui C. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal D. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival E. realizarea a doua santuri de retentie angulare
1063. Cavitatea de clasa a I-a se imparte in urmatoarele subclase:A. cavitatea de clasa I A B. cavitatea de clasa I B C. cavitatea de clasa I C D. cavitatea de clasa I D E. cavitatea de clasa I E
1064. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi:A. indepartarea dentinei cariate restante B. degresarea cavitatii C. aplicarea bazei D. finisarea marginilor de smalt E. asigurarea formei de retentie
1065. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi:A. aplicarea digai B. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale
C. izolarea smaltului proximal bilateral D. tratamentul plagii dentinare E. finisarea cavitatilor proximale si ale peretilor de smalt
1066. Forma de retentie in cazul cavitatilor de clasa a III-a ce urmeaza a fi restaurate cu amalgam poate fi:A. sant de-a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival B. sant in peretele gingival cand acesta este in intregime in dentina C. gropita in unghiul axio-incizal D. coada de randunica orala in cavitatile medii E. coada de randunica orala in cavitatile extinse
1067. In ceea ce priveste prepararea cavitatilor ocluzo-palatinale pe molarii maxilari se va tine cont de urmatoarele:A. cavitatea pregatita va avea latimea de minim 1 mm B. cavitatea pregatita va avea latimea de maxim 1 mm C. cavitatea este indicat sa se sculpteze in fosa D. cavitatea este indicat sa se sculpteze pe cuspidul disto-palatinal E. portiunea ocluzala sa aiba o mica panta distala
1068. Restaurarea din amalgam ce va reface una sau ambele fete proximale ale dintelui in cazul cavitatilor de clasa II-a este de durata daca:A. cavitatea este corect preparata B. este folosita diga C. toaleta cavitatii este specifica D. matricea este aplicata adecvat E. materialul este manipulat corespunzator
1069. Selectarea amalgamului ca material de electie in reconstituirea cavitatilor de clasa a V-a se face tinand cont de urmatoarele conditii:A. existenta unei rate crescute a cariei B. eroziuni profunde C. abrazii superficiale D. abrazii suficient de profunde E. zone sensibile apical de jonctiunea smalt-cement
1070. Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont de urmatorii factori:A. provenienta pacientului B. varsta pacientului C. psihicul pacientului D. extinderea pe suprafata proximala vastibulara si orala a cariei E. factorul economic
1071. Selectionarea materialului de restaurare pentru cavitatile de clasa a III-a in vederea restaurarii cu amalgam trebuie sa tina cont de urmatorii factori:A. localizarea dintelui B. marimea si pozitia leziunii carioase C. factorul estetic D. varsta pacientului E. sexul pacientului
1072. Stratul baza de Ca(OH)2 aplicat in cavitatile de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse va avea grosimea de;A. 0,2 mm B. 0,4 mm C. maxim 0,5 mm D. peste 0,5 mm E. maxim 0,75 mm
1073. Zona care a suferit ameloplastie se intalni cu peretii cavitatii intr-un unghi de:A. 90° B. 100° C. de maxim 110° D. de minim 90° E. de minim 80°
1074. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam:
A. nu e necesara in cavitatile mici si moderate B. este rezervata cavitatilor extinse C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii D. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala E. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala
1075. In cazul dintilor rotati cu 90°, tratamentul unei leziuni proximale:A. nu respecta aceleasi principii ca la dintii normal aliniati B. impune redresare ortodontica C. nu se poate face niciodata printr-o cavitate de tip sant D. impune prepararea unei cavitati ce include virful cuspidului E. se poate face printr-o cavitate tip sant cind leziunea este foarte mica
1076. In cazul leziunilor extinse cind piesa de mina nu poate fi utilizata prepararea se completeaza cu:A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14 B. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6 C. toporisti de smalt D. dalti de smalt E. sapite
1077. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate apela la:A. pivoti radiculari B. unghiuri ascutite interne C. sant gingival D. pivoti dentinari E. puturi gingivale
1078. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e necesara:A. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor B. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori C. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina D. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene E. exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor
1079. Prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se face cu:A. frezele trepan B. frezele 245 C. frezele 10 D. frezele 329 E. frezele 169L
1080. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata cu scopul:A. de a proteja pulpa B. de a pastra dintele puternic C. de a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare D. de a reduce pretul de cost a manoperei E. de a reduce riscul deteriorarii restaurarilor din amalgam
1081. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei cu amalgam este indicata:A. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare B. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt D. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala E. din motive de rezistenta
1082. Retentia cavitatilor de clasa a VI-a pentru amalgam se realizeaza cu frezele:A. 1/4 B. 329 C. 331/2 D. 330 E. 245
1083. La ce distanta de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie sa se situeze santurile sa puturile de retentie dentinara?A. la limita smalt-dentina B. la 0,1 mm de limita smalt-dentina C. la 0,2 mm de limita smalt-dentina D. la 0,3 mm de limita smalt-dentina E. la o,5 mm de limita smalt dentina
1084. Caracteristicile ameloplastiei sunt urmatoarele:A. Este indicata pacientilor cu risc crescut la carii B. Este realizata cu instrumente diamantate sub forma de flacara C. Nu se poate efectua pana nu se vede exact extinderea cavitatii D. Zona care a suferit ameloplastia se intalneste cu peretii cavitatii preparate intr-un
unghi marginal de maximE. 110 °F. Nu se realizeaza in zone implicate in contactul centric
1085. Indicatiile utilizarii amalgamului de argint pentru restaurarea cavitatilor de clasa a-III-a sunt urmatoarele:A. Fata distala a caninilor superiori si inferiori B. Fata proximala a incisivilor C. Fata meziala a caninilor D. Carii care nu au subminat unghiul incizal E. Pacienti tineri, cu susceptibilitate mare la carie
1086. Pentru prepararea unei cavitati MOD la nivelul premolarului 1 mandibular trebuie respectate urmatoarele reguli:A. Actionarea mai mult asupra structurilor dentare vestibulare ale santului central B. Protejarea peretelui pulpar prin inclinarea frezei spre lingual C. Deschiderea suficienta a peretelui vestibular care sa permita accesul si o buna
vizibilitate D. Conservarea peretelui lingual al istmului pentru forma de retentie suplimentara E. indepartarea dentinei cariate reziduale
1087. Prepararea cavitatilor de clasa I in foseta vestibulara a molarilor mandibulari se prepara cu freza:A. 245 B. 329 C. 57 D. 257 E. 259
1088. Prepararea in sant sau tunel se realizeaza in urmatoarele circumstante:A. Pacienti in varsta B. Recesiune gingivala ce expune cementul C. Carii situate la distanta de punctul de contact
D. Carii care au intrerupt creasta marginala E. Carii radiculare
1089. Cavitati de clasa a I-a restaurate cu amalgam:A. sunt de domeniul trecutului, este interzisa folosirea amalgamului in aceasta
situatie B. in cazul unor cavitati foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronara si
se prefera un onlay sau coroana de invelisC. la pacientii cu carioactivitate crescuta, obturatiile de amalgam sunt de preferat
incrustatiilor D. restaurarea cu amalgam este indicata la tineri deoarece exista posibilitatea
apariţiei in viitor a cariilorproximaleE. obturatie voluminoasa de amalgam este mai economica decat o coroana de
portelan deoarece costul acesteia din urma nu se amortizeaza decat in cateva zeci de ani
1090. Obturarea cu amalgam prepararea cavitatii de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse:A. daca are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect si pulpotomie B. se aplica o baza de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm C. se evita amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic D. printre altele, sporirea formei de rezistenţa se poate realiza si prin indepartarea
unor structuri dentare slabe E. daca grosimea dentinei restante pana la pulpa este apreciata la mai putin de un
milimetru, se lucreaza cu diga
1091. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal:A. inaintea prepararii se marcheaza punctele de contact cu hartie de anticipatie si se
fixeaza cu ligatura in opt B. se indica atunci cand fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte si se gasesc
unul in continuare celuilaltC. latimea ideala a cavitatii in sens mezio-distal nu va depasi 1 mm D. in cazul dinţilor mici se va ţine freza para (330 sau 245) inclinata usor spre distal E. in cazul dintilor voluminosi se va tine freza para (330 sau 245) paralel cu axul
lung al coroanei
1092. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal:A. in mod obisnuit nu necesita retentii suplimentare dar se pot sculpta santulete in
unghiurile mezio-axiale si disto-axialeB. palatinal, peretele axial este bine sa se gaseasca la o adancime uniforma de 1,5
mm C. se indeparteaza dentina cariata cu freze globulare potrivite D. la persoane tinere nu se obtureaza ci se sigileaza, indiferent de profunzime
E. este indicat sa se sculpteze cavitatea in fosa, mai degraba la nivelul crestei decat pe cuspidul distopalatinal
1093. Prepararea cavitatii de clasa a I-a C pentru amalgam:A. prepararea nu trebuie sa fie conservativa deoarece suprafata palatinala este
suficient de intinsa aici smaltul este subtire deci penetrarea initiala nu va depasi 1-1,2 mm B. daca exista un "dens in dente"in incisivul lateral, acesta poate fi restaurat
profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carieC. daca este necesara retenţia, se realizeaza o cavitate suplimentara de retenţie pe
una din suprafeţele proximale ale dinteluiD. nu se foloseste freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpara, ci se prefera
freza 69 (a carei actiune este mai blanda)
1094. Prepararea cavitatii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular:A. amalgamul este materialul de electie in cazul unei incidente crescute a cariei B. conturul cavitatii nu trebuie sa se extinda decat atat cat sa cuprinda leziunea C. se vor masura cu grija peretii; ei trebuie sa aiba: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4
mm iar peretele axial se vagasi la o adancime uniforma de 0,75-1 mmD. pereţii mezial, distal, incizal si gingival diverg spre axial deci asigura o retenţie
corespunzatoare E. pentru sporirea retentiei se pot realiza santuri in unghiurile diedre axio-gingival si
axio-incizal
1095. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a obturata cu amalgam:A. se patrunde in leziune cu o freza con invers si se extinde pe pantele cuspidiene B. retentia se realizeaza cu freza roata, subminand smaltul C. adancime de 1,5 mm este suficienta pentru a oferi rezistenta D. este indicata si in restaurarea foselor hipoplazice de pe varful cuspizilor E. in timpul realizarii retentiei trebuie sa avem grija sa nu subminam smaltul
1096. Prepararea cavitatii de clasa I A:
A. premolarii superiori pot fi lipsiti de santul ocluzal datorita prezentei unui cuspid vestibular voluminos
B. pentru a prepara cavitati in fosetele primului premolar inferior, freza se inclina la 45 de grade corespunzator inclinatiei suprafetei ocluzale a acestor dinti
C. daca al doilea premolar inferior are trei cuspizi, santul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie
D. la molarii superiori se incearca sa se pastreze si sa nu se submineze creasta oblica de smalţ
E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori santurile ocluzale sunt mai sterse si nu se continua niciodata cu cele de pe fata vestibulara
1097. Prepararea cavitatilor de clasa a II-a obturate cu amalgam:A. cand leziunea carioasa este adanca si extinsa, incrustatia este de preferat obturatiei
cu amalgam B. cand caria proximala coexista cu carii vestibulare si orale, este de preferat
realizarea unei coroane de invelisC. existenta simultana a obturatiilor de amalgam si a unor lucrari de aur poate
provoca bimetalism D. mercurul conţinut de amalgam, face ca aceste obturaţii sa fie foarte scumpe E. nu se prepara cavitati retentive deoarece exista bonding pentru amalgam
1098. Care este adâncimea puţurilor de retenţie din peretele gingival al cavităţii de clasa II-a :A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm
1099. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va tine cont de:A. necesitatile fizionomice B. virsta pacientului C. incidenta cariei pe suprafetele radiculare D. incidenta cariei pe suprafetele proximale E. extinderea cariei in fose si fisuri
1100. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata pentru:A. a proteja pulpa B. a pastra dintele puternic C. a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare D. a pastra dintele puternic E. a proteja pulpa
1101. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in
vederea obturarii ei cu amalgam este indicata:A. din motive de rezistenta B. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt D. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte E. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare
1102. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza:A. frezele 169L B. frezele 329 C. frezele 10
D. frezele 245 E. frezele trepan
1103. Finisarea casetei proximale si a peretilor de smalt intr-o cavitate ce va fi
restaurata cu amalgam se face cu:A. toporisti de smalt10-7-14 B. dalta biangulata 12-7-8 C. cu amindoua instrumentele manuale amintite D. instrumentar rotativ E. cu nici unul din instrumentele amintite
1104. In cazul restaurarii cu amalgam santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axiovestubular ale cavitatilor de clasa a II se realizeaza cu:A. frezele 1/4 B. frezele 245 C. frezele 331/2 D. frezele 330 E. frezele 169L
1105. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele caracteristici:A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii D. este rezervata cavitatilor extinse E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate
1106. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate apela la:A. sant gingival B. puturi gingivale C. pivoti dentinari D. pivoti radiculari E. unghiuri ascutite interne
1107. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e indicata in urmatoarele situatii:
A. exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor B. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene C. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina D. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori E. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor
1108. Pentru realizarea retentiei in cavitatile de clasa a VI-a pentru amalgam se utilizeaza:A. 245 B. 330
C. 331/2 D. 329 E. 1/4
1109. In leziunile cervicale extinse piesele de mana pot fi inlocuite de:A. sapite B. dalti de smalt C. toporisti de smalt D. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6 E. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-
1110. Abordarea cavitatii de clasa III pe canin se va face cu frezele:A. nr.2 B. nr.1 C. nr.1/2 D. nr.1/4 E. nr.245
1111. Freza globulara nr. 1/2 este utilizata pentru:A. accentuarea unghiurilor interne in cavitatile proximale B. finisarea marginilor de smalt rugoase in preparari minime C. finisarea unghiurilor externe D. accentuarea unghiurilor externe E. abordarea cavitatilor proximale
1112. Etapele preparării unei cavităţi MOD implică următorii timpi:A. Uscarea dintelui cu aer cald B. Aplicarea digăi C. Stabilirea conturului marginal al porţiunii ocluzale D. Izolarea smalţului proximal bilateral E. Finisarea cavităţilor proximale şi a pereţilor de smalţ
1113. *In cazul preparării cavităţii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, pe ce adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura?
A. 0,5 mmB. 1 mmC. 1,5 mmD. 2 mmE. 2,5 mm
1114. La prepararea cavităţii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, cand se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare?
A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smalţuluiB. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smalţuluiC. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smalţului
D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smalţuluiE. fisura restanta nu este mai adinca de 1/3 din grosimea smalţului
1115. In cazul preparării preparării cavităţii de clasa l pentru amalgam pe premolariisuperiori,unghiul de itilnire al obturatiei de amalgam cu pereţii poate fi de:
A. 60 de gradeB. 70 de gradeC. 80 de gradeD. 90 de gradeE. 100 de grade
1116. Cu ce freze se realizează şanţurile de retentie in unghiurile axio-orale axio-vestibulare ale porţiunii verticale ale cavitatiiide clasa a ll-a ?
A. freza 33 ½B. freza n r. ¼C. freza n r. 169 LD. freza nr. 1169E. freza nr. 245
1117. *La prepararea cavităţii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, care este dimensiunea minima ce trebuie păstrata intre marginea cavităţii si proiecţia marginala a fetei aproximale?
A. 0,6 mmB. 1,2 mmC. 1,5 mmD. 1,6 mmE. 2 mm
1118. Cu ce freze se realizează şanţurile de retentie pentru peretele gingival al cavităţii de clasa a ll-a?
A. freza sferica ¼B. freza nr. 169LC. freza nr. 245D. freza nr. 1169E. feza nr. ½
1119. Care este lungimea şanţurilor de retentie vestibulo-orale create in peretele gingival al cavităţiide clasa a ll-a?
A. 1 mmB. 2 mmC. 3 mmD. 4 mmE. 5 mm
1120. In cazul preparării cavităţii de clasa l pentru amalgam pe molari, care este
dimensiunea minima ce trebuie păstrata intre marginea cavităţii si proiecţia marginala a fetei aproximate?
A. 0,6 mmB. 1,2 mmC. 1,5 mmD. 1,6 mmE. 2 mm
1121. Cu ce freze se realizează puţurile de retentie in peretele gingival al cavităţii de clasa a ll-a?
A. freza sferica nr. ¼B. freza nr. 169LC. freza sferica nr. ½D. freza nr. 245E. freza sferica nr. 1
1122. *In cazul preparării cavităţii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, care este lăţimea ideala a istmului?
A. 0,5 mmB. 1 mmC. 1,5 mmD. 2 mmE. 2,5 mm
1123. Care este adincimea puţurilor de retentie din peretele gingival al cavităţii de clasa a ll-a?
A. 0,5 mmB. 1 mmC. 1,5 mmD. 2 mmE. 2,5 mm
1124. * In cazul preparării cavităţii de clasa l-a pentru amalgam pe premolarii superiori,cind nu se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si disto-vestibulare?
A. dacă implică un contact centricB. dacă nu implică un contact centricC. la pacienţii cu risc mic la carieD. când adâncimea fisurii este mai mică decât 1/3 din grosimea smalţuluiE. toate cele de mai sus
1125. La ce distanta trebuie sa se situeze şanţurile sau puţurile de retentie dentinara din peretele gingival al cavităţii de clasa a II-a ?
A. la limita smalt-dentinaB. la 0,1 mm dincolo de limita smalt-dentinaC. la 0,2 mm dincolo de limita smalt-dentina
D. la 0,3 mm dincolo de limita smalt-dentinaE. la 0,5 mm dincolo de limita smalţ dentina
1126. Ce freze se folosesc la prepararea unei cavităţi de clasa a lll-a pe canin fără retentie in coadade rindunica in vederea obturării cu amalgam?
A. freza sferica nr. ¼B. freza sferica n r. ½C. freza sferica nr. 1 D. freza sferica nr.2E. freza sferica nr.4
1127. *Ce freze se folosesc la prepararea unei cavităţi de clasa a lll-a pe canin pentru realizarea retentiei in coada de rindunica, in vederea obturării cu amalgam?
A. freza sferica nr. ¼B. freza sferica nr. ½C. freza nr. 245D. freza nr. 256E. freza nr. 169L
1128. * La prepararea cavităţilor de clasa I si a ll-a pentru restaurare cu răşini compozite:
A. smalţul trebuie sa fie susţinut in intregime de către dentinaB. bizotarea marginala se face cu freze diamantateC. bizotarea marginala se face freza nr.2D. nu se bizoteazaE. se bizoteaza cu instrumentar de mana
1129. Cu ce freze se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavităţilor de clasa a V-a pe caninul mandibular?
A. freza sferica nr. ¼B. freza sferica nr. ½C. freza nr. 245D. freza nr. 33 ½E. freza nr. 169L
1130. Cu ce freza se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavităţilor de clasa a Vl-a pe dinţii laterali?
A. freza sferica nr. ¼B. freza nr. 1169C. freza nr. 245D. freza nr. 169LE. freza nr. 33 ½
1131. * La prepararea cavităţii de clasa a lll-a in vederea restaurării cu materiale compozite, nu se accepta o abordare a leziunii dinspre vestibular:
A. când se inlocuieste o obturatie-veche ce a fost inserata dinpre vestibularB. când caria nu a distrus creasta vestibularaC. in nici o situaţie pe dinţii malpozitionatiD. doar când leziunea carioasa e foarte micaE. in nici una din situaţiile de mai sus
1132. * In prepararea cavităţilor de clasa a IV-a convenţionale:A. pereţii vestibulari si orali sunt paraleli cu axul lung al coroaneiB. retentia se face numai pe pereţii vestibulari si oraliC. pereţii formează un unghi mai mare de 90 grade cu suprafaţa dinteluiD. peretele axial este plat (nu urmăreşte joncţiunea smalt-dentina)E. distanta dintre şanţul de retentie si joncţiunea smalt-dentina este de 1 mm
Tema nr. 7Etiopatogenia cariei dentare Bibliografie asociata temei: M. Gafar, A.lliescu – Endodonţie clinică şi practică, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.
1133. *Actiunea sistemului peroxidazic salivar se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de agenti odontopatogeni:A. Herpex simplex tipul 1 B. HIV C. Lactobacili D. Levuri E. Toate
1134. Volumul zilnic al secretiei salivare globale:A. este de 0,3-0,5 l/zi B. este de 0,5-1,5 l/zi C. este de 0,5-0,8 l/zi D. este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii E. este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale
1135. Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de:A. variatiile ph-ului B. ritmul secretiei salivare C. valoarea initiala a pH-ului bucal D. consumul de alimente acide E. vascozitatea salivei
1136. Ecosistemul microbian al placii bacteriene este format din:A. Streptococi B. Lactobacili C. Nocardia D. Candida albicans E. Treponema pallidum
1137. Functiile salivei sunt:A. reglarea ph-ului bucal B. clearance C. lubrefianta D. stimularea neodentinogenezei E. excretorie
1138. Lichidul bucal contine:A. saliva B. transudat al mucoasei bucale si gingivale C. exudat din pungi parodontale D. limfa dentinara E. mucus nazofaringian
1139. Perturbarea formarii matricei organice a smaltului este influentata de:A. carenta in vitamina A B. carenta in vitamina C C. prezenta oligoelementelor in dieta D. principiile nutritive E. dereglari hormonale
1140. Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale:A. hipofizectomia experimentala B. nanismul hipofizar C. insuficienta tiroidiana D. insuficienta paratiroidiana E. hormonii sexuali
1141. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului este influentata de:A. carenta in calciu si fosfor B. prezenta fluorului C. boli infecto-contagioase D. carenta in vitamina D E. dereglari hormonal
1142. Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de:A. ritmul scazut al secretiei salivare B. vascozitatea crescuta a salivei C. factori retentivi bucali D. concentratia mica a fluorului salivar E. concentratia mica a Ig A salivara
1143. Prezenta in dieta a urmatoarelor oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduce frecventa cariei dentare la sobolani:A. fluor B. bor C. cupru D. seleniu E. molibden
1144. Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor:A. lapte B. branzeturi C. grasimi D. ceaiuri E. cafea
1145. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmatorii factori:A. Ritmul secretiei salivare B. Contraceptivele orale C. Reologia bucala D. Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene E. Valoarea initiala a pH-ului bucal
1146. Care din urmatoarele substante reprezinta indulcitori calorici:A. Ciclamatul B. Sorbitolul C. Aspartamul D. Xilitolul E. Lycasinul
1147. Dintre enzimele ce intra in compozitia salivei fac parte:A. Fosfataza acida B. Alfa amilaza C. Hialuronidaza D. Proteinaze E. Kalicreina
1148. In lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii bucale din care fac parte:A. Succindehidrogenaza B. Aldolaza C. Fosfataza alcalina D. Hialuronidaza E. Fosfataza acida
1149. Materializarea semnificatiei biologice a fosfatilor salivari se face prin:A. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana
B. Participarea in componenta sistemelor tampon salivare C. Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor D. Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu E. Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita
1150. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizeaza prin:A. Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile B. Inhibarea adeziunii microbiene C. Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana D. Vascozitatea si adeziunea unor produse E. Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante
1151. Saliva contine o serie de factori antimicrobieni capabili sa modeleze colonizarea cavitatii bucale de catre microorganisme din care fac parte:A. Lactoferina B. Mucinele C. ß2 - microglobulina D. Opsoninele E. Staterina
1152. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazeaza pe:A. Inducerea unei secretii salivare rapide si masive B. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor C. Ritmul scazut al secretiei salivare D. Vascozitate crescuta a salivei E. Periajul dentar la sfarsitul mesei
1153. Etiopatogenia carieiA. este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie B. actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv C. alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar
si exacerbarea florei microbieneD. prin teren inţelegem calitatea smalţului dentar si a lichidului bucal E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor
sunete dizgratioase in timpul masticatie dar nu previn caria
1154. Etiopatogenia cariei calitatea smaltului dentar:A. displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului B. hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat
intr o retea cristalina necorespunzatoareC. distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor D. gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le
cauzeaza apar mai precoce E. displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in
sezonul rece
1155. Lichidul bucal:A. pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival,
exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian etc.B. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres C. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei D. in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de
repaus E. poate sa contina secretie gastrica regurgitata
1156. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului:A. incorporarea preferentiala a carbonatilor in smalt ii confera o cristalinitate
deficitara B. insuficienta parotidiana duce si la intarzieri in eruptia dintilor C. fluorul reduce solubilitatea smaltului in solutie acida D. aportul foarte scazut de calciu nu afecteaza conţinutul mineral total E. vitamina D este indispensabila unei mineralizari normale
1157. Proprietati antimicrobiene ale salivei:A. lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al
microorganismelor B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian C. aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal D. opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituţia
peretelui celular al microorganismelor
E. staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana
1158. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor:A. la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei
circulare acute creste B. consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii
la zahar si mai putin de tipul de preparat culinar care contine zaharD. alimentaţia naturala conţine un factor protector impotriva cariei care se pierde in
cursul procesului de rafinareE. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile
pastrarii consumului ridicat de zahar
1159. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor:A. amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii B. amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena C. combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al
zaharului din cauza timpului de clearance prelungitD. zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene E. mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman
depozitate pe suprafata acesteia si blocheaza colonizarea ei
1160. Rolul laptelui in etiopatogenia cariei:A. contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate B. laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala C. contine cazeina cu efect carioprotector D. conţine lactoza care este fermentata in placa bacteriana E. contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui
1161. Saliva:A. secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta B. in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare
decat al parotidei C. in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda
submandibulara D. la gravide secreţia de saliva scade, asa se explica incidenţa crescuta a cariilor E. faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin
cantitatea redusa de saliva care ajunge in acea zona
1162. Substituenti ai zaharului:A. siropul de porumbel B. xilitolul C. lactoferina D. lycasinul E. aspartamul
1163. Care oligoelemente devin cariofavorizante în condiţiile unui aport exagerat :A. Seleniu B. Molibden C. Fluor D. Bor E. Litiu
1164. Indulcitorii necalorici sunt:
A. Zaharina B. Sorbitolul C. Xilitolul D. Ciclamatul E. Aspartamul
1165. Substanţele cu acţiune antimicrobiană din lichidul bucal sunt :A. Aglutininele B. Kalicreina C. Anhidraza carbonică D. Opsoninele E. Peroxidaza
1166. Remineralizarea smaltului este favorizata de:A. suprasaturarea salivei in fosfati de calciu B. PH alcalin salivar C. suprasaturarea salivei in minerale D. hipersalivatie E. concentratii salivare mari de fluor
1167. Fosfatii salivari au rol carioprotector prin:A. participarea la sistemele tampon salivare B. pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor C. remineralizare directa a cariilor incipiente D. blocarea glicolizei E. inhibarea placii bacteriene
1168. Sistemele tampon salivare include:A. sistemul fosfat organic B. sistemul fosfat anorganic C. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. sistemul macromolecular proetinic E. sistemul acid carbonic
1169. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:A. variatiile PH-ului atins B. ritmul secretiei salivare C. valoarea initiala a PH-ului bucal D. concentratia de imunoglobuline salivare E. vascozitatea salivara
1170. Factorii antimicrobieni salivari include:A. lizozimul B. lactoferina C. peroxidazele salivare D. IgG secretorie E. complexe alcatuite din Ig A, Ig G si Ig M denumite opsonine
1171. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de:A. vascozitatea scazuta a salivei B. continutul scazut de mucina al salivei C. ritmul scazut al secretiei salivare D. factori retentivi bucali E. tipul de hidrocarbonate
1172. Alimentele cu rol cariprotector includ:A. faina din cerealele nerafinate B. faina din cerealele rafinate
C. grasimile D. cacao E. branzeturi
1173. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include:A. xilitolul B. sorbitolul C. siropul de porumb D. zaharul de cuplare E. aspartamul
1174. Placa este constituita din:A. proteine B. glicoproteine anionice C. glicoproteine cationice D. lipide E. amilaza
1175. Constituienti ai placii sunt:A. celule epiteliale B. leucocite C. eritrocite D. particule alimentare E. lipide
1176. Factorii imuni nespecifici include:A. lizozimul B. lactoperoxidazele C. lactoferinele D. Ig A salivare E. glicoproteine cu greutate moleculara mica
1177. Apararea specifica depinde in principal de:A. anticorpii salivari B. imunoglobulina A C. imunoglobulina G D. imunoglobulina M E. opsonine
1178. Triada Keyes cuprinde urmatorii factori:A. terenul B. flora microbiana C. alimentatia D. factori locali E. factori morfologici
1179. Apar perturbari in formarea matricei organice a smaltului in urmatoarele situatii:A. carente in vitamina A in forme usoare B. carente in vitamina C la copii C. carente in seleniu D. carente in vitamina A in forme grave E. carente in vitamina C la adulti
1180. Perturbari in mineralizarea matricei smaltului apar in:A. carente in calciu B. carente in fosfor C. raport calciu/fosfat 2/1 D. raport calciu/fosfat 3/1 E. insuficiente tiroidiene
1181. Perturbarea mineralizării matricei smalţului are drept cauze:A. Carenţa în calciu şi fosfor B. Carenţa în fluor C. Carenţa în vitamina D D. Carenţa în vitamina E E. Dereglările hormonale
1182. Carenta vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel;A. Atrofierea organului smaltilui B. Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase C. Mineralizare defectuasa a dentinei D. Microchisturi in organul smaltului E. Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor
1183. Fluxul salivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin:A. Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente B. Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector C. Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone D. Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala E. Aport sporit de fosfati salivari
1184. Clearence-ul salivar, este un proces fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala, se caracterizeaza prin:A. Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii B. Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal D. Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare E. Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor
1185. Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici:A. Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
B. Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal D. Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar
1186. Concentratia calciului salivar poate fi influentata de:A. Regimul alimentar B. Ponderea secretiei glandelor salivare C. Ritmul circadian D. Antagonisti calciului E. Fibroza chistic a glandelor salivare
1187. Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazeaza pe urmatoarele:A. Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral B. Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana C. Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana D. Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence E. Administrarea sa topica scade timpul de clearence
1188. Zaharoza este hidrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece:A. Este principalul polizaharid din alimente B. Este cel mai frecvent utilizata in dieta umana C. Este utilizata preferential de catre micro organisme D. Este un substrat esential pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit E. Creste aderenta placi bacteriene la tesuturile dure dentare
1189. Rolul carioprotector al lipidelor se bazeaza pe:A. Timpul de clearence prelungit B. Formarea unei bariere protectoare pentru smalt C. Impiedica degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor D. Modifica proprietatiile de membrana ale bacteriilor E. Inhiba glicoliza la nivelul placi bacteriene
1190. Actiunea cariostatica a xilitolului se bazeaza pe:A. Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5, B. Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat C. Stimularea secretiei salivare D. Reducerea acumulari de placa E. Este un substituent al zaharului din unele produse
1191. Caria dentara reprezinta:A. un proces distructiv cu evolutie ireversibila B. un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand
necroza si distructia acestora
C. proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte
D. boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub actiunea
microorganismelorE. toate raspunsurile corecte
1192. Functiile salivei sunt:A. functie digestiva B. reglarea PH-ului bucal C. mentinerea echilibrului ecologic bucal D. functie lubrifianta E. rapunsuri corecte a si c
1193. Rolul cario-preventiv al lichidului bucal se realizeaza prin:A. exacerbarea adeziunii microbiene B. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile C. efect bactericid D. remineralizarea cariilor incipiente E. demineralizarea cariilor necavitare
1194. Placa bacteriana reprezinta:A. un sistem ecologic microbian viguros B. agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui C. conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui D. este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici
organice E. nu este obligatoriu sa aiba aderenta
1195. *După Melcher in pulpa putem intalni următoarele tipuri de fibre conjunctive argirofile:
A. fibre elasticeB. fibre de reticulinaC. fibre extracelulareD. fibre tinere de colagenE. fibre fine nestriate
1196. * Microcirculatia pulpara este mai rapida decât in multe alte regiuni ale corpului, înregistrând la nivelul arteriolelor valori de :
A. 0,08 mm/secB. 0,20 mm/secC. 0,3-1 mm/secD. 0,15 mm/secE. 0,10 mm/sec
1197. * Tunica medie a arteriolelor pulpare are grosimea de:A. 0,2 micrometriB. 0,10 micrometri
C. 5 micrometriD. 3 micrometriE. 1 micrometru
1198. *Arteriolele pulpare au pereţi subţiri si calibrul de:A. 0,5 micrometriB. 10 micrometriC. 0,15 micrometriD. 20 micrometriE. 50 micrometri
1199. * Pereţii capilarelor pulpare au grosimea de:A. 0,5 micrometriiB. 50 micrometriiC. 0,8 micrometriiD. 10,5 micrometriiE. 0,10 micrometrii
1200. In pulpa dentara intalnim colagen de tip :A. IB. IIC. IIID. IVE. V
1201. Fibrele amielinice denumite si fibre C au rolul:A. conduc răspunsul senzitiv pentru durereB. modulează neurogen vasomotricitateaC. reduc presiunea coloidosmotica din pulpa dentaraD. îndepărtează excesul de lichid interstitialE. rol antiinflamator
1202. Venulele limfatice centrale ale pulpei se deosebesc de venulele propriu zise prin:A. lipsa hematiilorB. prezenta limfocitelorC. discontinuitateD. caracterul pasivE. funcţionare intermitenta
1203. Reţeaua vasculara terminala a pulpei este dispusa in trei planuri:A. anastomozele arteriovenoaseB. ansele capilare terminale turtiteC. arteriolele retrodirectionaleD. plexul capilar subodontoblasicE. reţeaua venulara
1204. * Tunica externa a venulelor pulpare este reprezenta de :A. fibroblastiB. fibre de colagenC. fibre de reticulinaD. fibre elasticeE. fibre hialine
Tema nr. 8Inflamaţia pulpei dentare Bibliografie asociata temei:M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.ll, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
1205. Funcţia formativa sau dentinogenetica consta in a capacitatea pulpei de a produce:
A. dentina cuaternaraB. dentina primaraC. dentina binaraD. dentina secundaraE. dentina tertiara de iritatie
1206. *Dentina scleroasa rezulta din :A. dentina secundaraB. dentina terţiaraC. depunere calcicaD. dentina cuaternaraE. dentina primara
1207. *Funcţia regresiva a pulpei este un proces de:A. regenerareB. iritatieC. îmbătrânireD. restructurareE. patogen
1208. *Valoarea normala a presiunii intrapulpare este de:A. 5 mm HgB. 10 mm HgC. 8 mm HgD. 15mmHgE. 20 mm Hg
1209. *Cum sunt pereţii, duri integrii care acoperă pulpa, fata de agenţii patogeni:A. permeabiliB. penetrabiliC. lacunariD. disociaţi
E. impermeabili
1210. *Menţinerea acidităţii timp îndelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare favorizând:
A. procesele de liza celularaB. frânarea proceselor formatoare de dentina de reacţieC. creste permeabilitatea pereţilor vasculariD. diapedeza leucocitara E. cresc procesele formatoare de dentina
1211. * Inflamatia pulpara cuprinde următoarele secvenţe:A. reacţia biochimicaB. reacţia vasculara localaC. formarea infiltratului serosD. formarea infiltratului supuratE. apariţia fenomenelor dismetabolice
1212. In traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschidera camerei pulpare se produc reacţii inflamatorii datorita:
A. fracturii dinţilorB. luxatiei dinţilorC. suprainfectarii cu germeni microbieniD. activării unor substanţe cu acţiune liticaE. lezării fibrelor si receptorilor nervoşi
1213. Inflamatia cronica per primam este condiţionata de:A. adaptarea pulpei la excitaţii de mica intensitate cu acţiune îndelungataB. calitatea mediocra a ţesutului pulparC. timpul indelungat in care se realizează deschiderea camerei pulpareD. activarea unor substanţe cu acţiune liticaE. suprainfectarea cu germeni patogeni
1214. Inflamatia pulpara apare sub acţiunea agenţilor microbieni.Modul de acţiune al agenţilor microbieni poate fi :
A. indirect prin exotoxinele microbieneB. direct prin pătrunderea agentului microbian in pulpa dentaraC. reducerea funcţiilor celulareD. distrofii neregulateE. distribuţie de tip reticular
Tema nr. 12Tratamentul inflamaţiilor pulpareBibliografie asociata temei:M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.ll, Ed. medicală, Bucureşti, 2002
1215. * Cate ore se menţine pansamentul cu pulbere de arsen la pluriradiculari, in
vederea efectuării amputatiei devitale:A. 24B. 12C. 48D. 72E. 94
1216. * Metoda biologica de conservare in totalitate a pulpei dentare inflamate este:A. metoda ocalexicaB. amputatia vitalaC. extirparea vitalaD. coafaj indirectE. pulpotomia
1217. * Metoda de conservare parţiala a pulpei vii este:A. coafaj indirectB. coafaj directC. extirpare vitalaD. amputatia vitalaE. metoda prin rotaţie
1218. * Metoda de îndepărtare in totalitate a pulpei dentare este:A. pulpectomia vitalaB. metoda ocalexicaC. pulpotomia vitalaD. pulpotomie devitalaE. amputatie vitala
1219. Substanţele folosite pentru coafajul direct trebuie sa îndeplinească mai multe calităţi pentru reuşita tratamentului si anume:
A. solubilitate in apa si umorile tisulare B. toxicitate tisulara minimaC. sa nu coloreze dinteleD. stabilitate chimica la păstrarea in soluţieE. selectivitate de percepţie
1220. Pastele cu antibiotice folosite curent in coafajul direct sunt:A. pasta PulpomixinB. pasta AllasionC. pasta DontisolonD. pasta cu folie de aurE. pasta cu folie de teflon
1221. Substanţe biostimulatoare folosite in coafajul direct:A. Dontisolon B. Folcisteina
C. extracte din mugure dentar de maimuţaD. ReoganE. extract total de ochi
1222. Coafajul direct este indicat in următoarele situaţii:A. dinţi ce nu oferă accesibilitateB. dinţi cu carii ocluzaleC. deschiderea camerei pulpare maximum 1-1,5 mmD. deschiderea accidentala a camereiE. la molarii de minte
1223. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa coronara dupăanestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie. Este indicata in următoarele condiţii:
A. la copii si adolescenţi pe molari si premolariB. la dinţii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuatC. dinţi mobili parodontoticiD. dinţi cu canale foarte curbeE. molarii persoanelor in vârsta
1224. Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt urmatorele:A. faza ocalexicaB. eliminarea ţesuturilor alterateC. tratarea plăgii dentinareD. protejarea pulpei prin obturaţii de bazaE. obturarea de durata
Tema nr. 11Parodontite apicale acute şi cronice Bibliografie asociata temei:M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.ll, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
1225. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de:A. microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui.cum ar fi cele induse de aparate ortodontice, cand forţele nu sunt bine controlate si dirijateB. traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodonticeC. pungi parodontale adânci in cursul tratării lor cu meşe îmbibate in substanţe medicamentoaseD. agenţi microbieni, cea mai frecvent implicata fiind flora aerobaE. eşecuri ale anesteziei
1226. Accesul microorganismelor, ce constituie agenţi microbieni in etiologia parodontitei apicaleacute hiperemice, se poate produce prin:
A. canalul radicularB. pungi parodontale
C. soluţii de continuitate (plaga a mucoasei)D. microtraumatismeE. lucrări protetice defectoase
1227. *Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde "timpul mut", fără răsunet clinic, in care modificările sunt:
A. biochimiceB. mecaniceC. chimiceD. enzimaticeE. fizice
1228. *Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in inflamatiile parodontiului apical este cuprinsa intre:
A. câteva minute si 3-4 oreB.. 3 si 4 zileC. 2 si 3 oreD. 10-20 minuteE. câteva săptămâni
1229. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:A. pulpita acuta seroasa totalaB. pulpita acuta purulenta totalaC. pulpita acuta seroasa parţialaD. pulpita acuta purulenta parţialăE. parodontita apicala cronica recidivanta (actualizarea uneia preexistente)
1230. *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:A. modificările vasculareB. modificările chimiceC. modificările enzimaticeD. durereE. rezorbtie osoasa
1231. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicaţie a gangrenei pulpare sunt prezente siurmătoarele semne:
A. lipsa sangerarii in camera pulparaB. prezenta unei secreţii seroase pe canalC. răspunsurile negative la testele de vitalitateD. durere la percuţia in axE. sangerare in camera pulpara
1232. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe baza
următoarelor semne:A. durere cu caracter acutB. durere la percuţia in ax a dinteluiC. tumefierea mucoasei si a tegumentelorD. teste de vitalitate pozitiveE. stare generala nemodificata
1233. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute seroase se face cu:A. pulpitele acuteB. nevralgiile de trigemenC. foliculita acuta a dinţilor incluşiD. pulpitele croniceE. caria simpla
1234. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evoluţia sa următoarele trei stadii:A. stadiul endoososB. stadiul subperiostalC. stadiul submucosD. stadiul de fistulaE. stadiul de granulom periapical
1235. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu:A. stadiul de evoluţie a inflamatieiB. topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectivaC. tipul de reactivitate individualaD. numărul de rădăcini ale dinteluiE. vârsta pacientului
1236. Procesul supurativ netratat (parodontita apicala acuta purulenta) poate evolua spre:A. resorbţie si vindecare temporara B. fistulizare si vindecare temporara C. complicare cu proces osteomielitic D. cronicizare(in majoritatea cazurilor)E. parodontita apicala acuta hiperemica
1237. Prezenta durerii de mica intensitate, estompata, ce apare cu intermitente in parodontiteleapicale cronice imbraca trei aspecte:
A. durere cu caracter nevralgiformB. durere cu senzaţie de uşoara egresiuneC. durere cu senzaţie de oboseala după masticaţieD. durere insuportabilaE. durere lancinata
1238. Examenul radiologie iniţial in parodontitele apicale cronice ne da relaţii asupra:A. formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale
B. unor tratamente endodontice si aprecierea calităţii lorC. unor fracturi radiculareD. unor cai falseE. caracterului durerii
1239. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de:A. utilizarea intempestiva a substanţelor chimice in timpul tratamentului mecanic de canalB. utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpareC. obturarea incorecta a canaluluiD. gangrena pulpara simplaE. caria simpla
1240. *Zona periferica a granulomului periapical poarta si denumirea de:A. zona de stimulare sau de incapsulare (fibroza periferica)B. zona exudativaC. zona de iritatieD. zona de necrozaE. zona de vindecare
1241. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:A. resturile epiteliale ale lui MallasezB. mucoasa sinusalaC. mucoasa bucala in cazul unor fistuleD. pulpa dinteluiE. osul alveolar
1242. Diagnosticul diferenţial in granulomul chistic se face cu:A. granulomul simplu conjunctiv B. granulomul epitelialC. pulpita cronica granulomatoasaD. pulpita seroasa totalaE. parodontita apicala acuta seroasa
Tema nr. 15Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice Bibliografie asociata temei:M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.ll, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
1243. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afecţiune pulparaB. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentaţie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamatorC. asigurarea unei cai de drenaj pentru soluţiile iriganteD. realizarea rezectiei apicaleE. simpla extirpare a ţesutului pulpar
1244. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport cu:
A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicaleB. stadiul ei de evoluţieC. condiţiile topografice localeD. condiţiile topografice generaleE. starea generala a pacientului
1245. In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos:A. este un tratament adjuvantB. poate fi administrat pe cale orala sau pe cale localaC. nu este necesarD. este un tratament principalE. poate fi administrat doar pe cale orala
1246. Semnele inflamatiei parodontale care se pot amplifica după aplicarea antibioticelor pe cale endodontica in tratamentul parodontitelor apicale acute sunt:
A. durereB. tumefactieC. congestia mucoaseiD. sensibilitate dentaraE. alterarea culorii dentare
1247. Factorii care condiţionează intensitatea manifestărilor clinice in depăşirile apicale sunt:
A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatieiB. volumul de substanţa care a depăşit apexulC. calitatea materialului de obturatieD. topografia loco-regionala E. starea ţesutului pulpar
1248. Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fără sa exacerbam durerile pacientului vom recurge la următoarele metode:
A. imobilizarea dinteluiB. folosirea turbinei pentru a micşora vibraţia C. anesteziaD. premedicatia antibioticaE. folosirea unei turaţii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara
1249. Care sunt situaţiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:A. obturaţii coronare de amalgamB. dinţi acoperiţi de coroaneC. lucrări protetice cu ancoraj in canalD. corpi străini in canalE. rădăcini curbe
1250. Extracţia dinţilor cu parodontita apicala acuta exudativa este indicata in:A. cazurile in care nu se poate face un tratament endodontic corect, din cauze locale sau generaleB. cazurile in care dintele nu are valoare protetica sau funcţionalaC. cazurile care nu răspund la medicatia antibioticaD. imposibilitatea pacientului de a continua tratamentulE. boala grava provocata la distanta de focarul dentar
1251. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei pulpare este:
A. extracţia dintelui sub protecţie antibioticaB. extirparea pulpara si pansament cu antiseptice sau pasta cu antibioticeC. obturatie de canal in aceeaşi şedinţaD. obturatie de canal in şedinţa următoareE. rezectie apicala
1252. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave este:A. extracţia dinteluiB. chiuretarea alveolei pana la ţesut sănătosC. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveolaD. protejarea alveolei cu o meşă aplicata superficialE. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund
1253. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmează in general aceleaşi etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificări determinate de:
A. lungimea de lucruB. persistenta secreţiei pe canalC. existenta unor fistuleD. medicatia folositaE. statusul general al pacientului
1254. Cauzele persistentei secreţiei pe canal sunt:A. apex larg deschis la copii si adolescenţiB. lărgirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanicC. meşe impinse dincolo de apexD. tratamente endodontice incompleteE. canalele curbe
1255. Daca secreţia este seroasa si moderata se pot aplica următoarele metode de tratament:A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice B. cauterizarea chimica sau electricaC. crearea unei fistule artificialeD. rezectia apicalaE. extracţia dintelui
1256. *Daca secreţia se menţine in canal si după folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
A. DontisolonB. pasta WalkhoffC. ciment zinc oxid eugenolD. endometazonaE. ciment fosfat de zinc
1257. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secreţie abundenta si persistenta pe canal se face prin:
A. drenaj endodontic urmat de tratament medicamentosB. obturatie provizorie cu hidroxid de calciuC. crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. spălaturi pe traiectul dinte-fistulaE. cauterizare chimica sau electrica
Tema nr. 13Tratamentul necrozei şi gangrenai pulpare Bibliografie asociata temei:M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.ll, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
1258. La nivelul căror dinţi apar anomalii frecvente de canale?A. incisivii inferioriB. molarul prim superiorC. premolarul 2 inferiorD. primul si al doilea molar inferiorE. premolarul 1 superior Răspuns corect: A, B, C, D (M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică,
1259. 2. Sistemele de canale sau tipul de configuraţie după Weine sunt?A. canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apicalB. 2 canale independente plecând din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de apex si se deschid intr-un singur foramen apicalC. 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separateD. canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separateE. 3 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate
1260. Aparatele de măsura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:
A. aparate analogiceB. aparate audiometriceC. aparete digitaleD. aparate de inalta frecventaE. sonda bimetalica Kuralt
1261. In prepararea canalelor sunt descrise următoarele metode:
A. metode manualeB. metode soniceC. metode ultrasonice D. ionoforezaE. meroda cu laser
1262. *Obturarea de canal in aceiaşi şedinţa se realizează când ?A. avem un canal uscatB. pulpite croniceC. pulpite acute purulente, parţiale sau totaleD. când in timpul tratamentului câmpul operator a fost invadat de salivaE. când nu putem opri hemoragia
1263. Cauzele generale ale hemoragiei sunt ?A. hemofilieB. diateze hemoragiceC. afecţiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sângeluiD. stări fiziologice congestive: menstruaţieE. graviditate
1264. Cauzele locale ale hemoragiei sunt:A. lezarea parodontiului marginalB. perforarea podelei camerei pulpareC. cai false radiculareD. extirparea pulpara completaE. traumatizarea parodontiului apical
1265. Metodele mecanice se bazează pe sistemele:A. sistemul giromaticB. canal MasterC. canal FinderD. sonicAirE. sisteme ultrasonice
1266. In alegerea substanţei medicamentoase ne vom orienta după următoarele criterii:A. forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata)B. prezenta sau absenţa complicaţiilor parodontiului marginalC. tipul de reactivitate al pacientuluiD. metode de preparare ale canaluluiE. sisteme de canale după Weine
1267. Indicaţiile ionoforezei se stabilesc după particularităţile cazului:A. eşuarea metodelor uzuale de tratament medicamentosB. canale parţial cataterizabile care nu pot fi desinfectate prin alte procedee de rutinaC. dinţi cu valoare protetica care nu pot fi trataţi prin metode convenţionale sau prin procedee chirurgicale endodontice
D. pacienţi apţi pentru monitorizareE. corpi străini imposibili de îndepărtat din canale
1268. Indicaţiile antibioticelor sunt următoarele:A. coafaj direct sau indirectB. după extirpări in pulpita purulentaC. in pulpita cronica si in gangrena simplaD. in parodontitele apicale acute hiperemiceE. după spălaturi cu soluţii antiseptice
1269. Contraindicatiile ionoforezei in tratamentul endodontic sunt:A. parodontitele apicale acuteB. cai false la nivelul camerei pulpareC. prezenta de corpi străini care nu pot fi indepartati din canaleD. canale care secreta abundentE. parodontita apicala cronica
1270. Indicaţiile ionoforezei sunt următoarele:A. Hiperestezia dentinaraB. gangrena pulpara simpla si parodontita apicala cronicaC. eşecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzualeD. dinţi cu canale sinuase, inguste sau numai parţial cateterizabile, care nu pot fi desinfectate prin alte metodeE. parodontita apicala acuta
1271. Indicaţiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt următoarele:A. gangrena pulpara simplaB. parodontita apicala cronicaC. apexificarea în gangrenă simplăD. rezorbtii radiculare interne cu si fără perforarea rădăciniiE. perforaţii produse in urma pregătirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu formarea ţesutului de granulatie
1272. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple si complicate deoarece:
A. este un puternic bactericidB. are acţiune antitoxicaC. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca mediu de cultura pentru microflora endodonticaD. opreşte secreţiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita apicala cronica printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare si remineralizareE. nu are acţiune citotoxica si caustica asupra ţesuturilor vii periapicale
Tema nr. 14Obturarea canalelor radiculare Bibliografie asociata temei:M. Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.ll, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
1273. Indicaţiile Biocalexului sunt următoarele:A. gangrena pulpara simplaB. persistenta pulpei vii in canalC. parodontite apicale acuteD. aplicarea in jumătatea apicala a canalului, mai ales in canale largi, pentru evitarea reacţiei inflamatoriiE. curburi accentuate ale 1/3 apicale a rădăcinii care nu permit instrumentarea porţiunii respective a canalului
1274. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex sunt:A. simplitatea si rapiditatea execuţieiB. solubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilorC. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singurD. neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firmeE. prin forma sa finala de pâlnie, calibrul canalului lărgit devine intotdeuna mai mare decât al instrumentarului indiferent daca este standardizat sau nu
1275. Situaţii mai frecvent întâlnite la probarea conului sunt următoarele:A. neadaptarea festa la calibrul porţiunii apicale a canaluluiB. imposibilitatea propulsării conului pe toata lungimea de lucru a canaluluiC. depăşirea lungimii de lucruD. discordanta de forma dintre vârful conului si segmentul apical al canalului radicularE. canale cu apex larg deschis
1276. *Selectarea spreaderului se face de un asemenea calibru care sa-i permită sa ajungă de a lungul conului de gutaperca maşter pana la o distanta de constricţia apicala:
A. 1-2 mmB. 2-3 mmC. 3mmD. 3-4 mmE. 0,5 mm
1277. Avantajele fingerspreaderelor fată de handspreadere sunt:A. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilaB. permite rotirea cu uşurinţa a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuriC. permite îndepărtarea cu uşurinţa din canalD. nu disloca gutapercaE. presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensării gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare
1278. * Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de lărgire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie
A. cu 1 număr mai mareB. cu 2 numere mai mareC. cu 1 număr mai micD. cu 2 numere mai micE. cu 3 numere mai mic
1279. *Ramolirea porţiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform durează
A. 3-4 secB. 3 minuteC. 1 minutD. 2 minuteE. 20 minute
1280. *Câţi mm ai porţiunii apicale a conului se introduc in cloroform pentru individualizarea formei vârfului?
A. 2 mmB. 4 mmC. 7 mmD. 8 mmE. 10 mm
1281. *Mişcările reciproce de rotaţie a spreaderului din canal au o amplitudine in grade:A. 80B. 70C. 60D. 50E. 30-40
1282. *Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu condiţia unei lărgiri minime a calibrului plugger / spreader
A. Nr.10B. Nr.15C. Nr.20D. Nr.25E. Nr 30 si 45
1283. *Timpul in care gutaperca rămâne plastica in canal după îndepărtarea plugger/spreaderîncălzit este:
A. 10-15 secB. 30 secC. 60 secD. 50 sec
E. 70 sec
1284. *Leziunile termice ale parodontiului sau chiar ale osului alveolar apar in cazul supraîncălziriigutapercii prin activarea prelungita a butonului de control al încălzirii:
A. pete 100 secB. peste 110 secC. peste 120 secD. peste 80 secE. peste 20 sec
1285. *In tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie sa se blocheze la distantaurmătoare de constricţia apicala
A. 5 mmB. 4 mmC. 0,5 mmD. 1 mmE. 2-3 mm
1286. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii:A. lărgirea canalului prin telescopare regresiva step -back B. crearea unui stop apical corect in dentinaC. lărgirea canalului de o asemenea maniera incat sa asigure permeabilitatea si trecerea uniforma a gutapercii nestanjenite spre apexD. canale îngusteE. canale curbe
1287. Avantajele utilizării conurilor de titan sunt următoarele:A. sunt nedeformabileB. închiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilareC. rigiditate superioara conului de argintD. lipsa coroziuniiE. biocompatibilitate
Tema nr. 14Obturarea canalelor radiculareBIBLIOGRAFIE:5. M.Gafar, Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, EII, Emedicală, Bucureşti, 2002
1288. Materialul de sigilare de electie pentru conurile de argint este:A. ciment fosfat de zinc B. formula Rickert C. gutaperca ramolita D. Endometazona E. Biocalex-ul
1289. *Obturatia de canal cu acul Lentullo se face la o turatie de:A. 200-400 rotatii/minut B. 400-600 rotatii/minut C. 600-800 rotatii/minut D. 800-1000 rotatii/minut E. 1000-1200 rotatii/minut
1290. *Hand spreaderele au lungimea partii active de circa:A. 10 mm B. 15 mm C. 20 mm D. 25 mm E. 30 mm
1291. *in lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea conului master:A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie B. Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie C. Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie D. Doncolo de limita apicala E. Pana in treimea medie a canalului
1292. *La introducerea conului de gutaperca principal in canal, in tehnica condensarii laterale la rece, acesta trebuie sa se opreasca:A. La constrictia apicala B. La o distanta de 0,5-1 mm de constrictia apicala C. La o distansta de 3 – 4 mm de constrictia apicala D. in treimea coronara a canalului E. in treimea medie a canalului
1293. *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden), acests trebuie sa se opreasca:A. La constrictia apicala B. La 1,5 mm de constrictia apicala C. La 2 mm de constrictia apicala D. La 3-4 mm de constricţia apicala E. La apexul radiologic
1294. *Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de largire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie:A. cu 1 numar mai mare B. cu 2 numere mai mare C. cu 1 numar mai mic D. cu 2 numere mai mic E. cu 3 numere mai mic
1295. *Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe toata lungimea de lucru a canalului pot fi urmatoarele:A. Nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul, pe
toata lungimea de lucru a canaluluiB. Formarea unui prag C. Formarea unei cai false D. Fracturarea unui instrument pe canal E. Toate de mai sus
1296. *Indicatiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt urmatoarele:A. Canale inguste B. Canale curbe C. Canale scurte D. Rezorbtii radiculare interne E. Rezorbtii radiculare externe
1297. *Materialul de obturatie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de:A. 150-200% B. 250-280% C. 300-350% D. 240-270% E. 230-260%
1298. *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este urmatoarea:A. Largirea adecvata a canalului radicular B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilarii apicale D. Plasarea corecta a varfului canulei E. Largirea excesiva a canalului radicular
1299. *Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce:A. Solubilitatea sigilantilor B. Sigilare imperfecta C. Persistenta unor portiuni relativ intinse ale canalului obturate partial cu ciment de
sigilare D. Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanta de 2-3 mm de la
constrictia apicala E. Toate de mai sus
1300. *Tehnica de obturatie cu paste care se intaresc in canal prezinta urmatoarele dezavantaje:A. Variatii volumetrice dupa priza
B. Solubilizare apreciabila C. Neomogenitatea obturatiei D. Depasirea frecventa a constrictiei apicale E. Toate de mai sus
1301. *Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden):A. este mai lenta B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic D. faciliteaza depasirile in lipsa uunui stop dentinar apical corespunzator E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustiner
1302. *Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt:A. inchidere perfecta a canalelor B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita C. radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa D. are actiune oligodinamica discutabila in conditiile unei sigilari perfecte E. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperc
1303. *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:A. permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutapercei B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuri C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila D. partea activa are forma cilindrica E. lungimea partii active este de cca 20 mm.
1304. *Care este timpul minim de mentinere a spreaderului in canal in cazul tehnicii de condensare laterala la rece pentru a mula corespunzator conul de gutaperca:A. 5 secunde B. 10 secunde C. 15 secunde D. 20 secunde E. 25 secunde
1305. *Precizati dezavantajul tehnicii de condensare laterala la rece a gutapercii:A. Contraindicata dupa extirparea devitala B. Contraindicata in parodontitele apicale cronice fistulizate C. Contraindicata in perforatia podelei camerei pulpare D. Obturatie de canal neomogena E. Succes clinic nesigur
1306. *Hand Spreaderele au lungimea parţii active de circa:A. 10mm B. 15 mm C. 20mm
D. 25mm E. 30mm
1307. *La introducerea conului de gutapercă principal în canal, în tehnica de condensare laterală la rece, acesta trebuie să se oprească:A. La constricţia apicală B. La o distanţă de 0,5 - 1 mm de constricţia apicală C. La o distanţă de 3-4 mm de constricţia apicală D. În treimea coronară a canalului E. În treimea medie a canalului
1308. *În lipsa stopului apical în condensarea laterală la cald Endotec, se recomandă introducerea conului master:A. Până la limita apicală stabilită prin odontometrie B. Până la 1 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie C. Până la 2 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie D. Dincolo de limita apicală E. Până în treimea medie a canalului
1309. *La proba conului master, în tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se oprească:A. La constricţia apicală B. La 1,5 mm de constricţia apicală C. La 2 mm de constricţia apicală D. La 3 - 4 mm de constricţia apicală E. La apexul radiologic
1310. *Contraindicatiile Biocalexului:A. Parodontite apicale cornice B. Curburi accentuate ale treimii apicale C. Parodontite apicale cronice fistulizate D. parodontite apicale acute E. Gangrena pulpara simpla
1311. *Coafarea conului principal cu ciment de sigilare şi propulsarea sa în canal se face până la:A. 1 mm de constricţia apicală B. 2 mm de constricţia apicală C. 4 mm de constricţia apicală D. 5 mm de constricţia apicală E. 10 mm de constricţia apicală
1312. *Planul de tratament în caria simplă:A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur şi simplu se prepară cavităţile şi se
obturează B. există două tipuri de planuri de tratament: idealist şi realist
C. un plan solid de tratament depinde de părerea aparţinătorilor pacientului D. secvenţa planului de tratament: faza de cunoaştere, faza de diagnosticare, faza de
obturare, faza de întreţinere şi faza de recuperareE. tratamentele complexe vor fi eşalonate pe faze
1313. *Pereţii unei cavităţi:A. peretele despărţitor este situat între pulpă şi cavitate B. peretele dublu se întâlneşte în cazul cavităţilor MOD C. peretele de rezistenţă asigură rezistenţa cavităţii D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menţinut decât de către
gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui
1314. *Contraindicatiile Biocalexului sunt:A. parodontitele apicale cronice B. obstacole de material organic pe canale C. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii D. parodontite apicale cronice fistulizate E. parodontite apicale acute
1315. *Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii este indicata:A. canale inguste B. canale curbe C. rezorbtii radiculare interne D. foramen apical larg E. perforatii ale foramenului apical
1316. *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj:A. necesita instrumentar endodontic special B. sigilarea imperfecta a 1/3 apicala a canalului C. grava perturbare a procesului de vindecare periapical D. necesita un calibru larg al portiunii apicale E. este dificil de indepartat
1317. *Metoda ocalexica:A. E bazata pe expansiunea oxidului de calciu B. Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format C. E indicata in tratamentul gangrenelor D. E indicata in tratamentul parodontilelor apicale cronice E. Toate de mai sus
1318. Dezavantajele tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt:A. este foarte laborioasa B. sanse frecvente de rupere a compactoarelor C. posibilitatea unor leziuni termice apicale
D. nu asigura obturatie omogena E. facilitarea depasirilor in lipsa unui stop apical corespunzator
1319. Adaugarea de dezinfectatnte in pastele de obturatie radiculara nu este benefica deoarece:A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasire B. nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale C. irita parodontiul apical D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare E. produc coloratii ale dintilor
1320. Avanatajele obturatiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate de:A. nu necesita canale cu sectiune circulara B. poate fi efectuata si in canale curbe, inguste C. nu se resoarbe D. asigura o buna sigilare E. este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiri
1321. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate de:A. consum mai mic de conuri de gutaperca B. omogenitate deosebita a obturatiei C. faciliteaza dezobturarea usoara a canalelor D. nu dau leziuni termice ale parodontiului apical E. densitate mare a obturatiei
1322. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de:A. nu asigura obturatie omogena a canalelor B. necesita o largire excesiva a canalului C. necesita mult timp D. este laborioasa E. frecventa mare a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici
1323. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici:A. este simplu si ergonomic B. exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon C. incalzirea poate fi calibrata perfect D. racire rapida E. nu poate fi utilizat in canale curbe
1324. Finger-spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hard-spreadere:A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila B. permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri
C. permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii D. sunt mai subtiri E. sunt mai flexibile
1325. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este necesara respectarea urmatoarelor reguli obligatorii:A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor B. plasarea corecta a varfului canulei C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata E. proba clinica prealabila a pluggerelor
1326. In tehnica Endotec, evitarea obturatiei de canal cu depasire se face prin:A. prepararea minima a canalului B. evitarea largirii constrictiei apicale C. prepararea unui stop apical adecvat D. prepararea unui stop apical ocluzal adecvat E. control radiologic obligatoriu dupa prima manevra de condensare laterala
conventionala la rece a conului master
1327. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procede:A. cu ace Lentullo B. cu ace Kerr C. cu ace Neos-Hawes D. cu conuri de gutaperca E. cu pluggere prin pistonare
1328. Puseurile acute declansate de utilizarea Biocalex-ului se rezolva prin:A. tratament antiinflamator B. tratament antibiotic C. indepartarea Biocalex-ului din canal D. aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi E. administrarea de analgetice
1329. Tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii prezinta urmatoarele avantaje:A. asigura o sigilare superioara obturatiilor prin cimentarea unui con B. prezinta succes clinic considerabil in timp C. asigura o obturatie extrem de omogena D. simplitatea si rapiditatea executiei E. nu da fenomene de iritatie apicala
1330. Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt:A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm B. De diverse diametre
C. Corespund unei singure dimensiuni ISO D. Sunt netede E. Sunt prevazute la baza cu un surub
1331. Dezavantajele obturatiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele:A. Flexibilitate mult mai mica de cat a conurilor de gutaperca B. Formarea unor produsi de coroziune citotoxici C. inchiderea deficitara a canalelor D. Falsa impresie de obturaţie etansa datorata radioopacitaţii conului E. Dezobturare dificila
1332. in cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii:A. Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii B. Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului C. Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala D. Sa nu depaseasca constricţia apicala E. Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie
1333. in cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin efectul:A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a osteoclastelor E. De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare
1334. in tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca principal trebuie:A. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea
de lucru B. Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata
lungimea de lucru C. Sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1 mm de constrictie D. Sa se opreasca la constricţie E. Sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper
1335. Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt:A. Canale inguste B. Canale curbe C. Foramen apical larg D. Delta apicala E. Perforatii ale foramenului apical
1336. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi:
A. Amalgamul de argint B. Gutaperca C. Conurile metalice de argint D. Conurile metalice de titan E. Amalgamul de cupru
1337. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu con de gutaperca calibrat se numara si:A. Individualizarea conului de gutaperca B. Proba clinico-radiologica a conului C. Toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul
1338. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) este contraindicata in:A. Canale inguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe D. Canale cu multe ramificaţii E. Canale cu delta apicala
1339. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea obturatiei de canal prin:A. Condensare laterala B. Condensare verticala C. Condensare simultana laterala si verticala D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger E. Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca
1340. Utilizarea conurilor de titan in obturatiile canalare are urmatoarele avantaje:A. Rigiditate inferioara conurilor de argint B. lipsa coroziunii C. Biocompatibilitate D. Nedeformabile E. Toate acestea
1341. Avantajele fingerspreaderelor fata de handspreadere sunt:A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila B. permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele
sensuri C. permite indepartarea cu usurinta din canal D. nu disloca gutaperca E. presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensarii gutapercii cu pericolul
unei fracturi radiculare
1342. Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele:A. sunt nedeformabile B. inchiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare C. rigiditate superioara conului de argint D. lipsa coroziunii E. biocompatibilitate
1343. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii:A. Topografia dintilor B. Integritatea fizica a acului Lentullo C. Volumul canalelor radiculare D. Morfologia canalelor radiculare E. Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
1344. Compactorul original McSpadden prezinta urmatoarele caracteristici:A. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf B. Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa C. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza D. Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa E. Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa
1345. Contraindicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:A. Parodontitele apicale cronice B. Parodontitele apicale acute C. Persistenta pulpei vii in canal D. Gangrena pulpara simpla E. Obstacole de material organic pe canale
1346. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreaderele:A. Confera sensibilitate tactila B. Permite indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii C. Permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele
sensuri D. Permite rotirea cu usurinta a sprederului in jurul axului sau propriu in sensul
acelor de ceasornic E. La indepartarea lor din canal se disloca conul de gutaperca
1347. Indicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:A. a pulpara simpla B. Parodontitele apicale cronice C. Curburi accentuate ale treimii apicale radiculare D. Parodontite apicale cronice fistulizate E. Parodontitele apicale acute
1348. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procedee:A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sensul acelor de ceasornic B. Cu ajutorul acelor Kerr C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos D. Cu conuri de gutaperca E. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sens invers acelor de
ceasornic
1349. Obturatia segmentara cu amalgam de argint prezinta urmatoarele caracteristici:A. Nu necesita canale cu sectiune circulara B. Nu necesita ciment de sigilare C. Se rezoarbe din canal D. Nu asigura sigilare satisfacatoare E. Bine tolerata de tesuturile apicale
1350. Avantajele obturatiei radiculare segmentare cu rumegus de dentina sunt:A. biocompatibilitatea materialului de obturatie cu bontul pulpar apical B. perturbarea proceselor de vindecare periapicala in cazul folosirii rumegusului
infectat C. constituie o bariera biologica intre materialul inert de obturatie si tesutul
conjunctiv periapical D. sigilarea prin obturatia de canal este corespunzatoare E. stimuleaza formarea la apex a unui tesut fibros.
1351. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:A. neconcordanta intre calibrul conurilor si cel al instrumentilor provenite de la
diverse firme B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare C. conul asigura o sigilare eficienta si singur D. solubilitatea sigilantilor, in majoritatea cazurilor E. metoda este simpla
1352. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden):A. este metoda foarte rapida, necesitand mai putin de 10 secunde pentru obturarea
canalului B. etanseitatea apicala a canalului este mai slaba decat la condensarea laterala la rece C. necesita exersare indelungata pentru a fi stapanita D. genereaza foarte rapid o mare cantitate de caldura in spatiul endodontic E. exista sanse frecvente de fracturare a compactoarelor.
1353. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec se caracterizeaza prin:A. posibilitatea atasarii unui opritor ocluzal din silicon
B. calibrarea perfecta a incalzirii (temperatura maxima 155 °C C. incalzire in 5 minute cu mentinerea constanta a temperaturii de lucru cat timp este
activat butonul de controlD. racire lenta prin deconectarea circuitului electric din butonul de control E. este simplu si ergonomic
1354. In utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta:A. sa aiba spirale integre B. sa fie usor indoit C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal D. sa nu fie ruginit E. sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru
propulsarea pastei in canal).
1355. Indicatiile utilizarii Biocalexului in obturatia radiculara sunt:A. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea
portiunii respective a canaluluiB. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea
portiunii respective a canalului C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice fistulizate E. gangrena pulpara simpla
1356. Precizati care sunt avantajele tehnicii Endotec in realizarea obturatiei radiculare:A. adaptarea superioara a gutapercei la peretii canalului prin ramolire B. consum mai mare de conuri de gutaperca comparativ cu tehnicile de condensare
conventionale la rece C. grad de omogenitate deosebita a obturatiei D. este compatibila cu utilizarea cimenturilor de sigilare E. leziuni termice ale parodontiului.
1357. Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex, sunt:A. Solubilitatea sigilantilor B. Premiza sigilarii corecte doar în treimea apicala C. Microinfiltratie mai mare decât la alte tehnici D. Dezobturare dificila în caz de necesitate E. Premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali
1358. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca în tehnica cimentarii unui con unic, calibrat la apex, sunt:A. Canalele voluminoase ale monoradicularilor B. Canalele cu apex larg deschis C. Canalele aplatizate în portiunea apicala
D. Canalele în forma literei "C" E. Canalele ovalare în portiunea apicala
1359. Obturatia de canal cu Biocalex este indicata în:A. Gangrena pulpara simpla B. Granulomul simplu conjunctiv C. Parodontita apicala acuta hiperemica D. Granulomul epitelial E. Dintii cu canale largi în treimea apicala
1360. În cazul adoptării tehnicii de obturaţie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie să corespundă la proba următoarelor criterii:A. Cât mai gros în raport cu volumul canalului B. Cât mai subţire în raport cu volumul canalului C. Să ajungă cât mai aproape de constricţia apicală D. Să nu depăşească constrictia apicală E. Să se oprească la 3-4 mm de constrictie
1361. În cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are acţiune benefică prin efectul:A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activităţii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a activităţii osteoclastelor E. De pătrundere în ramificaţiile canalelor radiculare
1362. Printre timpii operatori ai obturaţiei de canal cu un con de gutaperca calibrat se numară şi:A. Individualizarea conului de gutapercă B. Proba clinico-radiologică a conului C. Toaleta finală a canalului prin irigaţie endodontică D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul
1363. În tehnica de condensare laterală la rece a gutapercii, conul de gutapercă principal trebuie:A. Să fie de acelaşi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea
de lucru B. Să fie cu un numar mai mare decât al celui mai gros instrument folosit pe toată
lungimea de lucru C. Să se oprească în canal la o distanţă de 0,5 — 1 mm de constricţie D. Să se oprească la constrictie E. Să nu opună deloc rezistenţă la încercarea de propulsie dincolo de reper
1364. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmăreşte realizarea obturaţiei de canal prin:
A. Condensare laterală B. Condensare verticală C. Condensare simultană laterală şi verticală D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader şi plugger E. Utilizarea oricăror tipuri de conuri de gutapercă
1365. Tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden) este contraindicată în:A. Canale înguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe D. Canale cu multe ramificaţii E. Canale cu deltă apicală
1366. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaţii de canal segmentare pot fi:A. Amalgamul de argint B. Gutaperca C. Conurile metalice de argint D. Conurile metalice de titan E. Amalgamul de cupru
1367. Dezavantajele obturaţiei canalare cu con de argint sunt următoarele:A. Flexibilitate mult mai mică decât a conurilor de gutapercă B. Formarea unor produşi de coroziune citotoxici C. Închidere deficitară a canalelor D. Falsa impresie de obturaţie etanşa datorată radioopacităţii conului E. Dezobturare dificilă
1368. Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt:A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm. B. De diverse diametre C. Corespund unei singure dimensiuni ISO D. Sunt netede E. Sunt prevăzute la baza cu un şurub
1369. Indicaţiile obturaţiei segmentare cu rumeguş dentinar sunt:A. Canale înguste B. Canale curbe C. Foramen apical larg D. Delta apicală E. Perforaţii ale foramenului apical
1370. Alegerea acului Lentullo presupune:A. Tine cont de diametrul canalelor B. De topografia dintilor
C. De integritatea fizica D. Nu intereseaza lungimea acului E. Sa fie cat mai gros in raport cu diametrul canalelor
1371. Avantajele tehnici McSpadden:A. foarte rapida B. Oturatie densa si omogena C. Obtureaza cea mai mare parte a spatiului endondontic D. Buna etanseizare apicala E. Nu este laborioasa
1372. Avantajele conurilor de argint:A. Sunt necomprimabile B. Flexibilitate mare C. Actiune oligodinamica D. Radiopacitate intensa a conului E. Largire minima a canalui radicular
1373. Inconvienentele obturarii cu gutaperca:A. timp indelungat pentru largirea canalelor B. deficultatea obturari canalelor inguste C. deficultatea obturarii canalelor curbe D. obturatii de canal incomplete E. obruratii de canal tridimensiuonale
1374. Alegerea acului Lentullo se face după următoarele criterii:A. Volumul canalelor B. Topografia dinţilor C. Integritatea fizică a acului Lentullo D. Lungimea canalului E. Gradul de curbură al canalului
1375. Principii în prepararea cavităţilor nomenclatură:A. colţul este dat de joncţiunea a trei suprafeţe într un punct B. unghiul format de peretele lingual cu fundul cavităţii se va numi linguo-fund C. joncţiunea smalţ-dentină este linia de a lungul căreia se întâlneşte smalţul cu
dentina D. prin marginile cavităţilor înţelegem joncţiunea pereţilor cu suprafaţa externă a
dintelui E. prin colţ se înţelege un canin, în special la câini (vezi "Colţ-Alb”)
1376. Obiectivele preparării cavităţilor:A. refacerea stării de sănătate a odontoblaştilor şi neuronilor pulpari B. refacerea încrederii în sine şi a confortului psihologic al pacientului C. îndepărtarea tuturor ţesuturilor alterate D. oferirea protecţiei necesare pentru glandele salivare majore
E. crearea condiţiilor pentru aplicarea estetică şi funcţională a materialului de obturaţie
1377. Clasificarea cavităţilor în funcţie de numărul suprafeţelor implicate:A. cavităţi multiple: implică trei sau mai multe suprafeţe ale dintelui B. cavităţi imbricate: implică trei sau mai multe suprafeţe ale dintelui, mai puţin
suprafaţa ocluzală C. cavităţi simple: implică o singură suprafaţă D. cavităţi compuse: implică două suprafeţe E. cavităţi complicate: implică suprafeţe care au suferit atacuri de carie complicată
1378. Prepararea cavităţilor:A. cavitatea de clasa III C rezultă din tratarea cariilor situate pe suprafeţele palatinale
ale frontalilor mandibulariB. cavitatea de clasa a II-a rezultă din tratarea cariilor situate pe suprafeţele
proximale ale molarilor şi premolarilorC. cavitatea de clasa I A rezultă din tratarea cariilor situate pe suprafaţa ocluzală a
molarilor şi premolarilor D. cavitatea de clasa a V-a rezultă din tratarea cariilor situate la coletul dinţilor, pe
suprafaţa vestibulară şi oralăE. cavitatea de clasa a VI-a rezultă din tratarea cariilor care afectează unghiul incizal
al dinţilor frontali
1379. Prepararea cavităţilor: îndepărtarea dentinei alterate:A. dentina "afectată” diferă de dentina "infectată” prin faptul că nu este semnificativ
invadată de microbi B. dentina "jenată” nu trebuie confundată cu dentina "afectată” C. dentina "lezată” diferă de dentina "presată” prin faptul că nu este pigmentată D. uneori nu se poate diferenţia dentina "afectată” de dentina "infectată” deoarece
culoarea lor poate fi asemănătoareE. în cavităţile superficiale şi medii rămânerea câtorva bacterii după îndepărtarea
masei de microorganisme nu este o problemă
1380. Lacurile dentare (varnish-urile):A. sunt indicate în special sub obturaţii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul
nociv al agentului adeziv B. sunt indicate sub obturaţii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare C. unghiul de contact al lacului cu placa dentară microbiană este de 53-106º D. încetinesc pătrunderea produşilor de coroziune ai amalgamului în canaliculele
dentinare E. se preferă aplicarea a 2-3 straturi subţiri decât a unui strat gros
1381. Linerii:A. în cazul în care conţin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct şi indirect B. nu realizează o bună izolare termică
C. după cum le spune şi numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavităţilor
D. sunt un fel de lacuri mai subţiri E. conţin răşini naturale sau sintetice dizolvate în solvenţi organici
1382. Obturaţia de bază:A. în cavităţile de adâncime medie, dacă dentina are un aspect normal, obturaţia de
bază se poate face, printre altele cu ciment policarboxilatB. cimenturile antiseptice realizează baza propriu-zisă dar şi dezinfectează plaga
dentinară C. substituie dentina alterată D. economiseşte din timpul necesar aplicării materialului de obturaţie coronară E. elimină zonele proeminente de pe fundul cavităţilor şi închide deschiderile
accidentale ale camerei pulpare
1383. Primingul (promovarea adeziunii):A. primerii anhidrii ce conţin acetonă nu se aplică decât o singură dată pentru a nu
îndepărta DDR B. primerul se freacă cu un burete de unică folosinţă pe suprafaţa dentinară acoperită
cu răşina adezivă pentru a pătrunde mai bine în ochiurile reţelei de colagenC. suprafaţa plăgii dentinare tratate cu primer trebuie să rămână lucioasă D. primerul transformă plaga dentinară hidrofilă într-o suprafaţă activă electrostatic,
receptivă la formarea unor legături van der WaalsE. solventul volatil al primerului evacuează apa din canaliculele dentinare şi reţeaua
de fibrilară colagen
1384. Compomerii:A. se obţin prin adausul de grupări acide carboxilice la lanţul principal al
monomerului răşinilor convenţionale B. au constituit prilejul folosirii pentru prima dată a linerilor autoagravanţi C. sunt răşini compozite modificate prin adaosul de poliacizi D. primerii autogravanţi ai compomerilor au o activitate acidă slabă E. eficienţa primerilor autogravanţi ai compomerilor poate fi crescută printr o
gravare acidă convenţională prealabilă aplicării primerului
1385. Primeri autogravanţi:A. permit păstrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plăgii dentinare B. graţie acidităţii reduse, demineralizează doar parţial DDR şi dentina subiacentă C. lungesc timpul de lucru prin faptul că trebuie lăsaţi să acţioneze un minut D. elimină consecinţele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produşi
reziduali de demineralizare E. cresc riscul colabării fibrelor de colagen prin umectarea prea intensă
1386. Hibridizarea dentinei uscate:A. permite verificarea eficienţei gravării acide prin aspectul tipic alb-cretos al
smalţului demineralizat uscat
B. nu există riscul de supraumectare C. necesită o uscare intensă de circa 30 secunde după lavajul acidului D. dentina uscată este rehidratată cu un primer dizolvat în apă E. refacerea porilor iniţiali ai matricei dentinare demineralizate este grăbită prin
aplicarea primerilor în soluţie apoasă
1387. Indicatiile Biocalexului sunt:A. gangrena pulpara simpla B. parodontite apicale acute C. parodontite apicale cronice fistulizate D. aplicarea in 1/2 apicala a canalelor largi E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii
1388. Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje:A. necesita mult timp B. laborioasa C. reclama o largire excesiva a canalului D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire E. consum mai mare de conuri de gutaperca
1389. Tehnica Endotec are ca dezavantaje:A. necesita mult timp B. laborioasa C. reclama o largire excesiva a canalului D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire E. consum mai mare de conuri de gutaperca
1390. Obturatia segmentara cu amalgam de argint are drept avantaje:A. nu necesita canale cu sectiune circulara B. nu necesita ciment de sigilare C. nu se resoarbe D. asigura o buna sigilare E. necesita instrumentar endodontic special
1391. Obturatia segmentara cu rumegus dentinar este indicata:A. foramen apical larg B. perforatii ale foramenului apical C. canale curbe D. canale inguste E. rezorbtii radiculare interne
1392. Tehnica obturatiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicata:A. foramen apical larg B. perforatii ale foramenului apical C. canale curbe D. canale inguste
E. rezorbtii radiculare interne
1393. Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata:A. canale inguste B. canale cu curbura accentuata C. canale ovale D. foramen apical larg E. rezorbtii radiculare interne
1394. Dezavantajele sistemului Obtura:A. Poate produce rezorbtie radiculara interna B. Tehnica destul de laborioasa C. Dificultatea asigurarii unui debit uniform al gutapercii in canal D. Contractarea gutapercii prin racire, cu consecinte nedorite asupra calitatii sigilarii E. Poate produce anchiloza radacinii
1395. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii ramolite prin incalzire:A. Condensarea verticala la cald B. Sistemul Ultrafil C. Tehnica McSpadden D. Sistemul FibreFill E. Sistemul Obtura
1396. Dezavantajele folosirii conurilor de argint in obturatia de canal sunt:A. Flexibilitate mult mai mare decât a conurilor de gutaperca B. Radioopacitatea intensa a conului de argint comparativ cu alte materiale de
obturatie de canal C. Dezobturare foarte dificila D. Formarea de produsi de coroziune citotoxici E. Iritarea permanenta a parodontiului apical in caz de depasire a constrictiei apicale
1397. Avantajele folosirii conurilor de titan in obturatia radiculara:A. Sunt nedeformabile B. Au rigiditare superioara conurilor de argint C. Sunt biocompatibile D. Au rigiditate inferioara conurilor de argint E. Lipsa coroziunii
Tema nr.4. Instrumente necesare preparării cavităţilor şi obturaţiei coronare A.lliescu, M. Gafar - Cariologie şi ododontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001. (4, pg. 187 – 206)
1398. Un instrument rotativ este format din următoarele părţi: A. mandren, destinat adaptării şi fixării în piesa de mână
B. col (gât)C. lamă tăietoareD. mânerE. cap (parte activă)
1399. Frezele sferice (globulare) sunt utilizate pentru: A. bizotarea marginilor de smalţB. atacul primarC. extensia preparăriiD. pregătirea retenţieiE. îndepărtarea ţesuturilor dure alterate
1400. *Freza pară: A. se utilizează la realizarea şanţurilor de retenţie B. a fost imaginată iniţial pentru prepararea cavităţilor în vederea obturării lor cu amalgamC. dacă lungimea capului este de 3 mm, freza îşi începe numerotarea cu 245D. lungimea capului este de cinci ori mai mare decât lăţimeaE. partea frontală este plată şi unghiul de întâlnire cu partea laterală este ascuţit
1401. Referitor la instrumentele de mână pentru prepararea cavităţilor, nu este adevărat: A. dalta este folosită pentru planarea smalţului şi a dentinei B. săpiţa se foloseşte frecvent printr-o mişcare de tragere (raclare)C. dalta are marginea tăietoare formată dintr-un bizou pe ambele părţiD. toporişca se găseşte sub formă de pereche (dreapta şi stânga)E. bizotatorul de prag gingival, un instrument nepereche, este o daltă modificată
1402. Avantajele utilizării digii sunt: A. este tolerată şi de pacienţii care suferă de astm B. asigură o bună vizibilitate C. asigură un câmp operator curat şi uscatD. asigură retracţia părţilor moiE. se poate aplica pe dinţii tineri, insuficient erupţi
1403. Clemele de digă: A. realizează retracţie gingivală B. pot fi circumferenţialeC. pot avea aripioareD. pot fi de tip Nygard-OstbyE. au trei puncte de fixare
1404. Rama de digă: A. Tipul Young are o formă ovalară B. Tipul Nygard-Ostby este radioopac C. Tipul Young are formă de “U”D. Tipul Young este un cadru metalic
E. Tipul Sarlite Visufram este radioopacă
1405. Referitor la aplicarea digii sunt adevărate afirmaţiile: A. în cazul clemei cu aripioare, se aplică o dată cu piesa de cauciuc B. zonele susceptibile iritaţiilor ulterioare se vor lubrefia C. piesa de cauciuc se poate trece peste clema fără aripioare aplicată pe dinteD. diga se împarte în 4 cadrane egaleE. diga se împarte în 6 cadrane egale
1406. Cleştele perforator pentru digă: A. derivă din forcepsul ginecologic B. este adaptat pentru a îndepărta braţele clemelor de digă C. se numeste cleşte Nygard-OstbyD. este prevăzut cu un disc mobil cu 5 orificiiE. are pe braţul superior un ic perforator
1407. Forcepsul: A. derivă din forcepsul ginecologic B. se numeste şi poanson C. serveşte la perforarea cauciucului de digăD. este adaptat pentru a îndepărta braţele clemelor de digăE. are pe braţul superior un ic perforator
Tema nr.5 Tratamentul cariei dentare (4, pg. 167 – 185, 294-333, 339-346)A.lliescu, M. Gafar - Cariologie şi ododontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.
1408. *Principii fundamentale implicate în obţinerea formei de rezistenţă sunt următoarele:
A. realizarea de cavităţi cu baza plană, care ajută dintele să reziste la forţele ocluzale prin virtutea existenţei unghiurilor ascuţite B. grosimea materialului restaurativ trebuie să fie cât mai mare C. extensia pereţilor cavităţii va fi maximăD. îndepărtarea dentinei care susţine creasta marginală, pentru sporirea retenţieiE. cuspizii subminaţi vor fi reduşi şi incluşi în restaurare
1409. * Factorul c: A. mai este denumit şi factor de conformare a cavităţii B. exprimă raportul dintre suprafeţele cariate şi sănătoase ale unui dinteC. poartă numele de factor de configuraţieD. reprezintă raportul dintre numărul de pereţi ai unei cavităţi de care se cuplează compozitul şi numărul de suprafeţe libere ale dinteluiE. este un indicator valoros al prevalenţei cariei dentare
1410. *O hibridizare optimă a dentinei presupune: A. răşina adezivă trebuie aplicată în strat cât mai subţire
B. primerii autogravanţi se aplică după gravajul acid globalC. răşina adezivă se polimerizează concomitent cu primul strat de compozit, pentru a reduce contracţia de polimerizareD. primerul se aplică doar pe dentina uscatăE. gravare globală (aplicarea acidului atât pe smalţ cât şi pe dentină) timp de 15 secunde
1411. Viteza difuziunii răşinii adezive într-un substrat depinde de: A. masa moleculară B. viscozitate C. afinitatea pentru substratD. intensitatea sursei de polimerizareE. temperatură
1412. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt: A. adeziunea chimică la dentină B. alcalinitatea crescută (pH 11-12) care se păstrează şi după prizăC. efect bacteriostatic D. rezistenţă mecanică crescutăE. stimulează indirect depunerea de dentină secundară
Tema nr.6 Tehnica preparării cavităţilor (4, pg. 207-234)A.lliescu, M. Gafar - Cariologie şi ododontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.
1413. *Referitor la tehnica preparării cavităţii de clasa I pentru amalgam pe premolarii maxilari, sunt adevărate afirmaţile:
A. se utilizează frezele 245 sau 330 montate în piesa contraunghi, sub spray de apă B. adâncimea la care intră freza con invers în fosă este de 1,5 mmC. fisurile care radiază din fose se prepară cu instrumentul diamantat 169LD. forma finală a cavităţii este asemănătoare cu o rândunică în zborE. ameloplastia nu se indică dacă implică un contact centric
1414. Referitor la prepararea cavităţii compuse de clasa I pentru amalgam în fosa distală şi şanţul palatinal, nu sunt adevărate afirmaţile:
A. se utilizează frezele 245 sau 330 montate în turbina cu spray B. adâncimea corectă şi uniformă a peretelui axial pe peretele palatinal este de 1,5 mmC. pentru realizarea retenţilor suplimentare se utilizează freza 1/2D. retenţile suplimentare se realizează în unghiurile diedre mezio-axiale şi disto-axialeE. creasta oblică de smalţ se include obligatoriu în preparaţie
1415. Referitor la prepararea cavităţii de clasa I pentru amalgam în cazul premolarului prim mandibular sunt adevărate afirmaţile:
A. în cazul în care există o fisură (un şanţ ocluzal) care leagă cele două fose marginale, se prepară o cavitate convenţională unică B. freza 245 sau 330 este orientată perpendicular pe suprafaţa ocluzală
C. freza se ţine înclinată spre vestibular, deoarece suprafaţa ocluzală are o pantă de înclinare de 45D. mulţi premolari primi mandibulari posedă doi cuspizi de înălţime egalăE. dacă suprafaţa ocluzală este traversată de o creastă de smalţ puternică, se prepară două cavităţi separate, uşor de restaurat prin aplicarea unor mici obturaţii din amalgam
1416. Sunt adevărate afirmaţile referitoare la cavităţile de clasa a II-a restaurate cu amalgam:
A. tăierea şanţului proximal este procedura iniţială în prepararea porţiunii ocluzale a cavităţii B. şanţul gingival este tăiat de capul frezei de-a lungul joncţiunii smalţ-dentinăC. marginile mezio-vestibulară şi mezio-orală, în cazul unei leziuni reduse, sunt evidente adiacent dintelui numai prin 2-3 mmD. evidenţierea marginilor proximale (mezio-vestibulare, mezio-orale şi gingivale) mai mare de 0,5 mm este excesivă dacă nu există ţesut cariat sau smalţ subminatE. smalţul proximal devine mai gros dinspre ocluzal spre gingival
1417. Tehnica de reducere şi refacere a cuspizilor cu amalgam: A. este indicată când extensia vestibulară sau orală este de 2/3 din şanţul primar spre vârful cuspidului B. reducerea se face de la începutC. cantitatea de cuspid tăiată va fi minim de 1mm pentru fiecare cuspidD. reducerea se face cu freza parăE. unghiurile externe ascuţite ale preparaţiei reduc concentrarea de forţe şi sporesc retenţia
Tema nr. 9 Forme anatomo-clinice ale pulpitelor dinţilor permanenţi (5, pg. 68 – 93)M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.ll, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
1418. Diagnosticul pozitiv de pulpită acută purulentă totală (corono-radiculară) este confirmat de:
A. durere continuăB. durere pulsatilăC. sensibilitate la percuţia în axD. apariţia picăturii de sănge la deschiderea camerei pulpareE. testele de vitalitate absente
Tema nr.10 Necroza şi gangrena pulpară (5, pg. 94 – 102)
1419. Diagnosticul pozitiv de necroză pulpară fără parodontită apicală este confirmat de:
A. modificarea de culoare a dinteluiB. sensibilitate la palpare cu sonda în camera pulpară şi canalele radiculareC. sensibilitate la percuţia în ax
D. teste de vitalitate negativeE. durere lancinantă
Tema nr.11 Parodontite apicale acute şi cronice (5, pg. 103 – 125)M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.ll, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
1420. În parodontita apicală acută hiperemică:A. agenţii chimici ajung la nivelul parodonţiului apical pe cale endodonticăB. agenţii chimici ajung la nivelul parodonţiului apical prin pungi parodontale adânciC. agenţii chimici ajung la nivelul parodonţiului apical pe cale generalăD. substanţele medicamentoase din meşele parodontale nu pot ajunge la nivelul parodonţiului apical E. toate răspunsurile sunt adevărate
1421. Evoluţia parodontitei apicale hiperemice poate lua următoarele căi:A. parodontita apicală purulentăB. parodontita apicală seroasăC. parodontită cronică fibroasăD. pulpită apicală seroasăE. necroză pulpară
1422. În parodontita apicală acută hiperemică apare:A. senzaţie de agresiuneB. edem de vecinătateC. tumefacţia regiunii în dreptul dintelui respectivD. alterarea stării generaleE. totdeauna stare febrilă
1423. În parodontita apicală acută hiperemică apar:A. sensibilitate la percuţieB. edem de vecinătateC. uşoară comgestie a mucoasei la nivelul coletului dinteluiD. alterarea stării generaleE. uneori stare febrilă
1424. Complicaţiile parodontitei apicale acute seroase pot fi:A. prinderea dinţilor învecinaţi în procesul inflamatorB. adenopatie locoregionalăC. supuraţia spaţilor şi lojilor cervicofacialeD. sinuzită de maxilarE. durere la percuţie în ax
Tema nr.12 Tratamentul inflamaţiilor pulpare (5, pg. 131 – 157)M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.ll, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
1425. Substanţele utilizate în coafajul direct trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
A. să fie insolubileB. eficacitate mare în concentraţie micăC. să nu coloreze dinteleD. să se lege chimic de materialul de obturaţieE. să aibe un gust plăcut
1426. Tratamentul pulpitei seroase totale:A. Metoda terapeutică de elecţie este extirparea vitalăB. Metoda terapeutică de elecţie este extirparea devitalăC. Extirparea devitală este indicată numai în condiţii specialeD. Metodele terapeutice recomandate urmăresc conservarea pulpeiE. Metodele terapeutice recomandate urmăresc prevenirea apariţiei unor complicaţii
1427. Metode de îndepărtare în totalitate a pulpei dentare sunt:A. extirpare vitalăB. extirpare devitalăC. amputaţie vitalăD. amputaţie devitalăE. coafaj direct
1428. Coafajul indirect într-un timp presupune:A. izolarea dinteluiB. toaleta cavităţii cu apă oxigenată şi neofalinăC. aplicarea unei paste de hidroxid de calciuD. obturaţie provizorie din compozitE. obturaţie provizorie din ciment ionomer de sticlă
1429. Sunt utilizate ca materiale pentru coafajul direct:A. pulberea simplă de fildeşB. folia de teflonC. eugenatul de zincD. hidroxidul de calciuE. amalgamul
1430. Sunt utilizate ca materiale pentru coafajul direct:A. pulbere de dentină heterogenă sterilizatăB. pulbere de dentină autogenăC. cianoacrilaţiD. folie de plumbE. folie de argint
1431. Tehnica coafajului direct în deschiderile accidentale ale camerei pulpare presupune:
A. izolarea dinteluiB. îndepărtarea salivei din cavitateC. hemostaza plăcgii pulpareD. uscarea cavităţii cu aer călduţE. îndepărtarea parţială a dentinei alterate
1432. Trioxidul de arsen se prezintă sub formă de:A. PulbereB. PastăC. FibreD. GranuleE. tablete
1433. Timpii operatori în pulpectomia vitală sunt:A. anestezie prin infiltraţieB. exclusiv anestezie topicăC. deschiderea camerei pulpareD. măsurare lungimii canalelor radiculareE. aplicarea pansamentului arsenical
1434. Acele extractoare:A. trebuie să fie decăliteB. introducerea în canal trebuie să se facă brsucC. înainte de a efectua rotaţia acului vârful trebuie să fie degajatD. spinii lor se rup foarte greuE. spinii lor se rup foarte uşor
1435. *Referitor la pansamentul arsenical sunt adevărate:A. resturile de sânge nu îi diminuează acţiuneaB. are eficienţă maximă când este aplicat pe pulpa dentară descoperităC. se aplică în plin puseu inflamator acutD. se aplică cu presiune pe pulpa dentarăE. se aplică în cariile cervicale cu evoluţie subgingivală
1436. Referitor la pansamentul arsenical sunt adevărate:A. înainte de aplicare trebuie îndepărtată toată dentina alteratăB. este admis să fie aplicat şi pe un strat subţire dentină C. se aplică fără presiune pe pulpa dentarăD. trebuie închis etanş pentru a preveni accidenteleE. se aplică în cariile cervicale cu evoluţie subgingivală
1437. Granulele arsenicale sunt preparatul cel mai avantajos de folosit deoarece:A. este dozatB. nu difuzează în afara cavităţiiC. uşor de aplicatD. se prepară extemporaneu
E. se îndepărtează greu
1438. Preparate pe bază de paraformaldehidă utilizate pentru desensibilizare chimică sunt:
A. toxavitB. calaseptC. pulpatoxinD. pulpexE. dycal
1439. Sunt utilizate ca anestezice de contact:A. soluţia de cocainăB. soluţia de xilinăC. soluţia BonainD. soluţia ClumskyE. soluţia Walkhoff
1440. Metodele de conservare parţială sau totală a pulpei vii:A. cofajul indirectB. coafajul directC. amputaţia vitalăD. pulpectomia vitalăE. pulpectomia devitală
Tema nr.13 Tratamentul necrozei şi gangrenei pulpare(5, pg. 158 – 213)M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.ll, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
1441. *Dintre compusii clorati, in sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizati sunt:A. Cloraminele B. Hipocloritul de sodiu C. Clorhexidina D. Clorura de sodiu E. Solutie de clorura de sodiu 7%
1442. *Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. Este facultativa pe tot timpul tratamentului C. Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusiv D. Este obligatorie in a treia sedinţa E. Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive
1443. *O preparatie mecanica corecta a canalului:A. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante B. se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului C. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. se realizeaza pana la apexul radiologic
1444. *Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaza in:A. 1 etapa B. 2 etape C. 3 etape D. 4 etape E. 5 etape
1445. *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza:A. Pana la foramenul apical B. Pana la constrictia apicala C. Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului D. Pana la ½ a canalului E. Cu o usoara depasire a constrictiei apical
1446. *Dintre modalitatile de introducere in canale a hidroxidului de calciu fac parte:A. Introducerea cu acul Lentullo B. Introducerea cu instrumentar de mana C. Condensarea cu fuloare de canal D. Injectarea cu seringa E. Toate de mai sus
1447. *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul de canal al gangrenei pulpare depinde de urmatorii factori:A. Evitarea antibioticelor cu reactii adverse B. Evitarea unor doze insuficiente C. Evitarea antagonismelor D. Evitarea rezistentei incrucisate E. Toate de mai sus
1448. *Necroza de colicvatie apare in urma influentei unor substante precum:A. Acetilcolina B. Lizozimul C. Pepsina D. Neurotoxina E. Amilaza
1449. *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta:A. Radacini in baioneta B. Radacini cu curburi exagerate C. Cai false interadiculare D. Implantare deficitara E. Toate de mai sus
1450. *pH-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre:A. 10-11 B. 11-12 C. 12-13 D. 7-9 E. 8-10
1451. *Produsul Grinazole indicat in tratamentul tuturor formelor de gangrana pulpara contine:A. Antibiotice B. Nistatin C. Sulfamide D. Metronidazol E. Corticoizi
1452. *Prognosticul tratamentului endodontic atunci cand se respecta intocmai tehnica de lucru, arata rezultate pozitive in:A. 100 % din cazuri B. 80-90 % din cazuri C. 86-95 % din cazuri D. 75-86 % din cazuri E. 85-95 % din cazuri
1453. *Solutia Walkhoff contine:A. fenol 30 %, camfor 60 % si alcool 10 % B. monoclorfenol si alcool 10 % C. P-monoclorfenol, mentol si camfor D. P-monoclorfenol si tricrezol E. P-monoclorfenol, alcool si eter 10 %.
1454. *Care este concentratia maxima admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face ozonoterapia:A. 7 % B. 5 % C. 4 % D. 3 % E. 1 %
1455. *Care este proportia formaldehidei in cazul insuflatiilor din parodontitele apicale cronice:A. 7,2% B. 6,8% C. 5,4% D. 4,7% E. 2,4%
1456. *Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectuează în:A. 1 etapă B. 2 etape C. 3 etape D. 4 etape E. 5 etape
1457. *Izolarea dintelui în timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. Este facultativă pe tot timpul tratamentului C. Nu este necesară izolarea dintelui decât după primul pansament oclusiv D. Este obligatorie în a treia şedinţă E. Este obligatorie in momentul obturării radiculare definitive
1458. *Tratamentul mecanic în gangrena pulpară se efectuează:A. Pănă la foramenul apical B. Până la constricţia apicală C. Până la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicală a canalului D. Până la ½ a canalului E. Cu o uşoară depăşire a constricţiei apicale
1459. *Dintre compuşii cloraţi, în sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizaţi sunt:A. Cloraminele B. Hipocloritul de sodiu C. Clorhexidina D. Clorura de sodiu E. Soluţie de clorură de sodiu 7%
1460. *O preparaţie mecanică corectă a canalului:A. nu este însoţită de irigaţii cu soluţii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante B. se obţine utilizând aceeaşi tehnică pentru toată lungimea canalului C. se obţine utilizând numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser D. necesită, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. se realizează până la apexul radiologic
1461. *Tratamentul medicamentos al canalului înaintea obturării acestuia se face în caz de:A. Extirpare în scop protetic B. Hiperemie preinflamatorie C. Pulpita acută purulentă parţial D. Pulpita acută seroasă parţială E. Pulpita acută seroasă totală
1462. *Mandrenul instrumentelor rotative:A. poate fi încadrat în trei clase după OMS articolul nr.23 (piesă dreaptă, cot şi
turbină) B. este partea activă a instrumentului C. este partea pe care se înfiletează capul frezei D. este manşonul de plastic ce protejează capul frezei E. se adaptează şi fixează la piesa de mână
1463. *Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităţilor:A. supraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care ţin piesa
cot B. din cauza concentrării intense în cazul unor cavităţi dificile, operatorul poate
scrâşni din dinţi provocându şi fisuri sau chiar fracturi ale smalţuluiC. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraţia produsă de piesa cot poate produce afecţiuni profesionale de tipul
"crampa scriitorului” sau sindromul RaynaudE. aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătate
1464. *Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităţilor:A. deşi aparent reduce riscul contaminării, masca chirurgicală este de fapt un focar
de infecţie prin faptul că se încarcă cu microorganismeB. prin clătirea gurii înaintea examinării patogenitatea florei bucale este agravată
deoarece sunt mobilizate şi aduse la suprafaţă microorganismele ascunse în locurile retentive ale cavităţii bucale
C. bacteriile de pe încălţămintea operatorului se găsesc în gura pacientului chiar şi după mai multe ore de la tratament
D. în cabinetul stomatologic se transmit maladii infecţioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondiloza
E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o creştere a incidenţei şi gravităţii următoarelor afecţiuni: sinuzita, angina streptococică, bronşite etc.
1465. *Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităţilor:A. contrar unor opinii mai vechi, în cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor
infecţii este scăzut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decât pe încălţămintea
operatorului deci nu-i periclitează sănătateaD. contaminarea nu este posibilă decât dacă pacientul strănută sau tuşeşte pe medic E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul
înconjurător
1466. *Cloroterapia este indicata in:A. gangrena pulpara simpla B. pulpite purulente totale
C. parodontite apicale cronice D. parodontite apicale acute E. hiperestezia dentinara
1467. *Grinazole contine:A. metronidazol B. penicilina C. oxid de zinc D. streptomicina E. eritromicina
1468. *Care sunt timpii operatori in tratamentul mecanic al gangrenei pulpare:A. Crearea accesului la camera pulpara B. Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos C. Stabilirea lungimii canalului D. Razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului E. Toate de mai sus
1469. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt:A. examenul radiologic B. evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului
pana la dentina sanatoasa C. sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul
medicamentos si cu agenti fizici D. adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si
gangrena) E. sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa
1470. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din concremente calcare, tratamentului mecanic I se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare:A. sarea sodica EDTA sol.10% B. acid sulfuric sol 20-30% C. antiformina D. solutia clorhexidina 1% E. eugenol
1471. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme:A. sistemul giromatic B. Canal Master U C. Metoda conversiunii D. Canal Finder E. Sistemul treptelor consecutive
1472. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare ne vom ghida dupa urmatoarele criterii:A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical C. tipul de reactivitate al pacientului D. concentratia solutiei E. lipsa efectului bactericid al substantei
1473. In tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri:A. pansamente endodontale B. spalaturi endodontice C. asociate cu agenti fizici D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari E. numai la persoane varstnice
1474. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau gangrena pulpara se inscriu:A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui C. topografia dintelui D. afectiunile de sistem E. starea parodontiului marginal
1475. Medicatia folosita in sterilizarea canalelor radiculare trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte ideale(dupa Grossman):A. sa aiba efect rapid bactericid si fungicid B. sa aiba actiune antibacteriana suficient de indelungata C. sa nu aiba penetrabilitate accentuata in tesuturi D. sa aiba tensiune superficiana mica E. sa nu prezinte histocompatibilitate fata de tesuturile periapicale
1476. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt:A. metoda telemetrica B. metoda teleacustica C. metoda clinica D. metoda clinico-radiologica E. metoda electronica
1477. Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se tine cont de urmatoarele reguli:A. tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice B. nu se utlizeaza metode mecanice C. se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor D. in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele
E. prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului radicular pana la dentina sanatoasa
1478. Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode:A. manuale B. mecanice C. ultrasonice D. radiologice E. compozite
1479. Radiografia dentara poate evidentia la dintii cu necroza sau gangrena pulpara:A. fenomene de staza circulatorie pulpara B. degenerescente odontoblastice secundare C. numarul si forma radacinilor D. lungimea radacinilor in raport cu cea a dintilor vecini E. existenta unor corpi straini in canal
1480. Solutia Walkhoff contine:A. p-monoclorfenol B. eugenol C. camfor D. mentol E. hidroxid de calciu
1481. Tratamentul mecanic in gangrena pulpara cuprinde urmatorii timpi operator:A. izolarea dintelui inainte de crearea accesului la camera pulpara B. crearea accesului la camera pulpara C. evidarea continutului gangrenos D. stabilirea lungimii canalului E. rotirea acului lentullo in sensul acelor de ceasornic
1482. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in urmatoarele momente ale tratamentului endodontic:A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalelor B. inaintea cateterizarii istmului apical C. ca procedeu suplimentar dupa efectuarea obturatie radiculare D. ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansament endodontic
ocluziv cu antiseptice E. pentru potentarea actiunii acizilor
1483. Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe:A. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 11-12, in functie de
preparat
B. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca, cuprins intre 11-12, in functie de preparat
C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 13-14, in functie de preparat
D. solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului hidroxil pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
E. solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului de calciu pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
1484. Metodele de masurare a canalului radicular sunt:A. Metoda clinica B. Metoda clinico-radiologica C. Metoda radiologica D. Metode electronice E. Metoda intepaturii apicale
1485. Metodele pentru prepararea mecanica a canalelor sunt:A. Metode manuale B. Metode mecanice C. Metode sonice si ultrasonice D. Metoda cu laser E. Metoda Prophy-jet
1486. Pasta iodoformata Walkhoff contine:A. Iodoform B. Clorfenol C. Timol D. Oxid de zinc E. Formol
1487. Solutia Chlumsky contine:A. fenol 30% B. camfor 60% C. alcool 10% D. formaldehida E. sulfat de bariu 10%
1488. Solutia Walkhoff contine:A. Mentol B. Monoclorfenol C. P-monoclorfenol D. Camfor E. Alcool 10%
1489. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple si complicate deoarece:A. este un puternic bactericid B. are actiune antitoxica C. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca
mediu de cultura pentru microflora endodonticaD. opreste secretiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita
apicala cronica printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare si remineralizare
E. nu are actiune citotoxica si caustica asupra tesuturilor vii periapicale
1490. In alegerea substantei medicamentoase ne vom orienta dupa urmatoarele criterii:A. forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenta sau absenra complicatiilor parodontiului marginal C. tipul de reactivitate al pacientului D. metode de preparare ale canalului E. sisteme de canale dupa Weine
1491. In prepararea canalelor sunt descrise urmatoarele metode:A. metode manuale B. metode sonice C. metode ultrasonice D. ionoforeza E. meroda cu laser
1492. La nivelul caror dinti apar anomalii frecvente de canale:A. incisivii inferiori B. molarul prim superior C. premolarul 2 inferior D. primul si al doilea molar inferior E. premolarul 1 superior
1493. Metodele mecanice se bazeaza pe sistemele:A. sistemul giromatic B. canal Master U C. canal Finder D. sonic Air E. sisteme ultrasonice
1494. Cand se utilizeaza metodele electronice pentru odontometrie se impun urmatoarele masuri:A. Canalul trebuie sa fie umed B. Diametrul corespunzator al acului C. Sa nu se foloseasca hipocloritul de sodiu D. Sa se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15
E. Largirea excesiva a apexului
1495. Carbenicilina combate infectiile cu:A. Bacterii gram-pozitive B. Pseudomonas aeruginosa C. Fusobacterium D. Enterobacter E. Bacterioides fragilis
1496. Formula Cresophenului contine:A. P-monoclorfenol B. Formaldehida C. Dexametazona D. Timol E. Gaiacol
1497. Ledermix-ul contine:A. Oxid de zinc B. Marfanil C. Trimcinolon acetonid D. Streptomicina E. Hidroxid de calciu
1498. Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucuresti utilizata in tratamentul gangrenei pulpare contine:A. Streptomicina B. Eritromicina C. Cloramfenicol D. Hidrocortizon acetat E. Penicilina G
1499. Solutia Chlumsky contine:A. Eugenol B. Fenol 30% C. Camfor 60% D. Alcool 10% E. Mentol
1500. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in urmatoarele situatii:A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalului B. inaintea cateterizarii apexului C. inaintea aplicarii primului pansament antiseptic
D. in timpul tratamentelor cu antibiotice E. Ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansamente cu
antiseptice
1501. Compusii cuternari de amoniu:A. sunt detergenti cationici B. reduc tensiunea superficiala a solutiilor C. sunt mai activi in mediu acid D. sunt mai activi in mediu alcalin E. sunt toxici citoplasmatici puternici.
1502. In extirparea pulpara:A. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala B. tratamentul mecanic se executa intr-una sau mai multe sedinte, in functie de
schema de tratament C. tratamentul se executa intr-o singura sedinta D. nu este necesara izolarea dintelui E. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase
1503. In prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode:A. metode sonice B. metode ultrasonice C. diatermia D. fulguratia transapicala E. metoda cu laser.
1504. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt:A. metoda clinica B. metoda biologica C. fulguratia transapicala D. metoda clinico-radiologica E. metode electronic
1505. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele substante:A. acid sulfuric 40 % B. acid clorhidric 20-30 % C. acid sulfuric 20-30 % D. antiformina E. EDTA 10 %
1506. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instrumente:A. ace Miller B. ace Donaldson fine si foarte fine C. ace Hedström fine
D. freze globulare mici E. ace Kerr fine si foarte fin
1507. Care medicatie endodontica are capacitate antimicotica:A. Tricrezolformalina B. WalkhoffC. Chlumsky D. Clorhexidina E. Creozotul de mesteacan
1508. Diatermia cu unde medii este indicata în:A. Dezinfectia canalelor în gangrena pulpara simpla B. Parodontita apicala acuta seroasa C. Parodontita apicala acuta purulenta D. Fulguratia transapicala a granuloamelor E. Parodontitele apicale cronice fistulizate
1509. Pasta iodoformata Walkhoff contine:A. Oxid de zinc B. Eugenol C. Timol D. Clorfenol E. Tricrezolformalina
1510. Timpii operatori ai tratamentului mecanic în gangrena pulpară sunt, cu excepţia:A. crearea accesului la camera pulpară B. permeabilizarea şi evidarea conţinutului gangrenos C. îndepărtarea dentinei alterate de pe pereţii canalului D. stabilirea lungimii canalului E. obturarea radiculară definitivă in aceeaşi şedintă
1511. Metodele de măsurare a canalului radicular sunt:A. Metoda clinică B. Metoda clinico-radiologică C. Metoda radiologică D. Metode electronice E. Metoda înţepăturii apicale
1512. Metodele pentru prepararea mecanică a canalelor sunt:A. Metode manuale B. Metode mecanice C. Metode sonice si ultrasonice D. Metoda cu laser E. Metoda Prophy-jet
1513. Pasta iodoformată Walkhoff conţine:A. Iodoform B. Clorfenol C. Timol D. Oxid de zinc E. Formol
1514. Soluţia Walkhoff conţine:A. Mentol B. Monoclorfenol C. P-monoclorfenol D. Camfor E. Alcool 10%
1515. Soluţia Chlumsky conţine:A. fenol 30% B. camfor 60% C. alcool 10% D. formaldehidă E. sulfat de bariu 10%
1516. Tratamentul Spad:A. reprezintă o metodă de tratament al pulpitei seroase totale B. reprezintă o metodă de tratament al gangrenei pulpare C. se realizează cu soluţie Walkhoff şi pastă Spad D. utilizează pastă Spad E. utilizează pastă Spad şi un amestec de două lichide
1517. Acţiunea antiseptică a hidroxidului de calciu se bazează pe:A. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 11-12, în funcţie de
preparat B. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul Ca, cuprins între 11-12, în funcţie de
preparat C. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 13-14, în funcţie de
preparat D. solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului
hidroxil pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulareE. solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului de
calciu pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisular
1518. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt:A. efect lent bactericid si fugicid B. actiune antibacteriana indelungata C. usurinta introducerii pe canale D. interferarea proceselor de vindecare periapicala E. tensiune superficiala mare
1519. Avantajele terapiei enzimatice sunt:A. fluidificarea secretiilor B. facilitarea difuziunii C. inhibarea microflorei endodontice D. aparitia fenomenului de rezistenta microbiana E. mediu nutritiv pentru organisme
1520. Proprietatile pastei de hidroxid de calciu:A. puternic bactericid B. actiune antitoxica C. stimuleaza secretiile din canale D. are Ph da 10.5-11 E. nu se rezoarbe
1521. Indicatiile atibioticelor:A. Coafaj direct sau indirect B. Dupa extirpari in pulpita seroasa C. In gangrena simpla D. In parodontite acute hiperemice E. Dupa spalaturi cu antiseptice
1522. Ionoforeza se poate repeta, în funcţie de evoluţia clinică, după:A. 24 ore B. 36 ore C. 48 ore D. 60 ore E. 72 ore
1523. Gâtul sau colul instrumentelor rotative:A. trebuie să fie suficient de gros pentru a fi rezistent şi suficient de subţire pentru a
asigura acces şi vizibilitateB. din punct de vedere al operatorului este bine să fie cât mai subţire pentru a asigura
vizibilitate asupra părţii active a instrumentului şi manipulare uşoarăC. transmite forţele ce se exercită asupra capului în sens rotaţional şi translaţional D. are formă conică, cu baza mare la nivelul capului şi baza mică spre mandren E. este partea intermediară ce leagă mandrenul de capul activ
1524. Instrumente rotative:A. instrumentele rotative al căror cap prezintă lame se numesc freze dentare B. termenul de "formă”, aplicat unei freze dentare se referă la conturul şi silueta
capului instrumentului C. frezele sunt acţionate cu ajutorul pieselor de mână dar pot fi acţionate şi manual D. înainte ca freza să acţioneze în dentină, capul său activ trebuie lubrefiat cu
vaselină
E. după natura părţii active instrumentele pentru prepararea cavităţilor pot fi tăietoare sau abrazive
1525. Reacţia pulpei la instrumentele tăietoare rotative:A. pulpa dinţilor tineri este sensibilă la injuriile provocate de prepararea cavităţii însă
are o putere de recuperare mai mare decât pulpa îmbătrânită
B. frezele din oţel produc mai multă căldură decât cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai puţină căldură deoarece nu au o acţiune atât de
agresivă D. în cazul folosirii turaţiilor înalte temperatura este controlată prin scăderea
presiunii, tăierea intermitentă şiE. folosirea răcirii dacă grosimea dentinei rămase este sub 2 mm, răspunsul pulpar
este prompt şi intens
1526. Sisteme de răcire a frezelor:A. spray-ul (apă + aer) este mai avantajos decât răcirea cu apă B. răcirea cu aer este eficientă chiar şi în cazul cavităţilor în care grosimea stratului
de dentină este mai mică decât 2 mmC. răcirea cu aer produce aerosol nociv prin încărcătura microbiană D. răcirea cu apă este eficientă însă este necesar un sistem eficient de evacuare E. în cazul răcirii cu spray, este bine ca apa să fie încălzită la cca 54ºC
1527. Diga (rubber-dam):A. nu este bine acceptată de către pacienţi B. nu se poate aplica pe dinţii tineri, insuficient erupţi C. se aplică pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown D. cauciucul este de culoare albă pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinţii E. cauciucul poate avea mai multe grosimi
1528. Pulpomixine contine:A. sulfat de polimixina B B. acetat de dexametazona C. sulfat de framicetina D. tirotricina E. sulfat de neomiicina
1529. In extirparea pulpara:A. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala B. tratamentul se executa intr-una sau mai multe sedinte C. se fac spalaturi endodontice cu hipoclorit de sodiu sau alte substante antiseptice D. se lucreaza in conditii de asepsie prin izolarea dintelui E. se executa intr-o singura sedinta
1530. Solutia Walkhoff contine:A. mentol B. camfor C. p-monoclorfenol D. fenol pur E. iodoform
1531. Ozonoterapia este indicata in:A. gangrena pulpara B. parodontite apicale acute C. tratamentul plagii dentinare D. coafaj direct E. pulpite seroase totale
1532. Ionoforeza este indicata in:A. gangrena pulpara simpla B. parodontite apicale cronice C. parodontite apicale acute D. canale care secreta abundent E. prezenta unor corpi straini
1533. Se institue un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii:A. pulpite acute seroase totale B. pulpite acute seroase partiale C. pulpite cronice D. pulpite acute purulente totale E. pulpite acute purulente partiale
1534. Pasta PBSC contine:A. penicilinaB. streptomicina C. conservant D. marfanil E. benzoat de sodiu
1535. Pasta Ledermix contine:A. prednisolon B. clorhidrat de neomicina C. oxid de zinc D. hidroxid de calciu E. streptomicina
1536. Care dintre urmatoarele cazuri nu beneficiaza de tratament endodontic:A. Dinti cu malformatii radiculare B. Dinti cu apexul larg
C. Dinti care au in canale corpi straini D. Dinti cu cai false interradiculare E. Dinti cu parodontita apicala cronica
1537. Anomalii frecvente de canale prezinta:A. Incisivii inferiori B. Molarul prim superior (radacina mezio-vestibulara) C. Premolarul doi inferior D. Incisivul central superior E. Primul si al doilea molar inferior
1538. In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick:A. Utilizeaza o singura radiografie B. Utilizeaza doua radiografii C. Se face cu acul introdus pe canal D. Se face fara a introduce acul pe canal E. Niciuna de mai sus
1539. Tehnica forţelor compensate: A. a fost introdusă de RoaneB. permite tratamentul mecanic pe toată lungimea de lucru fără transpoziţia apexuluiC. utilizează ace pilă speciale, flexibile, cu vârf tăietorD. utilizează acele prin mişcări de răzuireE. utilizează acele într-o mişcare combinată de rotaţie (90 în sensul acelor de ceasornic urmată de o mişcare de 360 în sens invers)
1540. Tehnica step back: A. mai este denumită şi telescopare progresivăB. începe prin prepararea porţiunii coronare a canalului radicularC. nu necesită recapitulare datorită riscului de formare a pragurilorD. este recomandată în cazul canalelor cu o curbură uşoară spre moderatăE. mai este denumită şi telescopare regresivă
1541. Tehnica step down: A. mai este denumită şi telescopare progresivăB. începe prin prepararea porţiunii coronare a canalului radicularC. presupune o preparare telescopatăD. a fost introdusă de GoerigE. mai este denumită şi telescopare regresivă
1542. Tehnica step down prezintă următoarele avantaje: A. accesul rectiliniu spre porţiunea apicalăB. posibilităţi superioare de spălături endodonticeC. tratament mecanic rapid şi eficient al porţiunii apicaleD. creşte interferenţele mecanice dentinare în cele două treimi coronareE. deviază direcţia microinstrumentarului endodontic
1543. Tehnica step back: A. a fost introdusă de MullaneyB. lărgirea porţiunii apicale ajunge de regulă până la acele Kerr 25 sau 30C. a fost introdusă de RoaneD. pentru evitarea formării pragurilor se execută pe toată lungimea canalului o operaţiune de recapitulareE. deviază direcţia microinstrumentarului endosonic
Tema nr.14 Obturarea canalelor radiculare (5, pg. 214 – 248)M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.ll, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
1544. *Tehnica de condensare laterală la rece a gutapercii presupune: A. utilizarea unui con principal (master) nestandardizatB. utilizarea unui instrument special, denumit pluggerC. utilizarea de conuri accesorii standardizateD. utilizarea gutapercii ca material de obturaţie unic, fără ciment de sigilareE. utilizarea unui instrument special, denumit spreader
1545. Referitor la tehnica de condensare laterală la rece a gutapercii sunt adevărate: A. Conurile accesorii (extra fine, fine şi medii) sunt standardizateB. Spreaderul se încălzeşte la flacărăC. Setul de spreadere imaginate de Luks este format din 3 instrumente D. Partea activă a spreaderelor are forma conicizată a unei sonde endodonticeE. Spreaderele pot fi hand sau finger
1546. *Ordinea recomandată de Stock în obturarea canalelor radiculare ar fi următoarea: A. canalele largi, accesibile, apoi cele cu problemeB. molarii superiori – meziovestibular, distovestibular, palatinalC. molarii inferiori – distal, meziovestibular, meziolingualD. iniţial canalele accesoriiE. în funcţie de preferinţele clinicianului
1547. Tehnica de condensare verticală a gutapercii: A. se realizează la receB. utilizează un instrument ascuţit la vârf, denumit pluggerC. utilizează un con master nestandardizat care ajunge fix până la constricţia apicalăD. a fost introdusă de Schilder în 1967E. gutaperca ramolită pătrunde şi în canalele laterale şi accesorii
1548. În tehnica de condensare verticală a gutapercii la cald: A. pluggerele alese trebuie să corespundă ca diametru sectoarelor de canal în care se utilizează (apical, mediu şi coronar) B. pluggerele trebuie încălzite în flacărăC. nu se utilizează ciment de sigilareD. conul master se ramoleşte la flacără înainte de a fi introdus în canalE. se introduce o cantitate minimă de ciment de sigilare în porţiunea apicală a canalului
1549. Avantajele tehnicii de condensare termomecanică a gutapercii sunt: A. foarte rapidăB. conferă obturaţiei densitate şi omogenitate crescutăC. nu se utilizează ciment de sigilareD. compactoarele sunt rezistente la fracturăE. depăşirile sunt imposibile
1550. Variante de compactoare pentru condensarea termomecanică a gutapercii sunt: A. Compactorul ZippererB. Compactorul MailleferC. Compactorul BuchananD. Compactorul SchilderE. nici un răspuns nu este corect
1551. Sistemul Obtura: A. permite obturarea canalului prin injectare de gutapercă ramolităB. realizează ramolirea gutapercii la 100 de gradeC. nu necesită condensareD. gutaperca este livrată în 3 tipuri de capsule capsule E. este indicat în rezorbţia radiculară internă
1552. Sistemul Ultrafil: A. permite ramolirea gutapercii la 160 de gradeB. nu permite pătrunderea gutapercii în canaliculele dentinareC. nu se utilizează ciment de sigilareD. dispune de un termostat portabilE. permite o foarte bună adaptare la pereţii canaleleor radiculare
1553. Timpii operatori pentru obturarea cu sistemul Obtura sunt: A. creearea stopului apical în cementB. alegerea unei canule care să pătrundă la lungimea de lucruC. condensarea finală a gutapercii cu pluggere probateD. adaptarea conului masterE. coafarea pereţiiler cu ciment de sigilare
Tema nr. 15Tratamentul parodontitelor apicale acute şi croniceBIBLIOGRAFIE:5. M.Gafar, Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, EII, Emedicală, Bucureşti, 2002
1554. *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de:A. Starea parodontiului apical dinainte de obturatie B. Volumul de substanta care a depasit apexul C. Calitatea materialului de obturatie
D. Forma pe secţiune a canalului radicular E. Tipul de reactivitate individuala
1555. *In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:A. Drenaj endodontal B. Lasarea deschisa a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
1556. *In cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica:A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice B. Cauterizarea chimica C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Cauterizarea electrica E. Paste cu antibiotice
1557. *In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindocata:A. Expectativa B. Interventia chirurgicala C. Dezobturarea canalului radicular D. Administrarea de antialgice E. Infiltratia plexala cu novocaina 1%
1558. *In parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica:A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. Medicaţie analgetica E. Pansament cu antiseptice
1559. *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:A. Dontisolon B. pasta Walkhoff C. ciment zinc oxid eugenol D. endometazona E. ciment fosfat de zinc
1560. *Administrarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante:A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este
alterata B. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator din diferite cauze
C. in faza subperiostala D. in faza submucoasa E. Cand nu se poate face un tratament corect endodontic
1561. *Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii apexului:A. Produsele care contin aldehida formica B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina C. Eugenatul de zinc iodoformat D. Araldit E. Rasini cu epoxizi
1562. *Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale:A. Volumul de substanta care a depasit apexul B. Calitatea materialului de obturatie C. Vecinatatea unor formatiuni nervoase D. Tipul de reactivitate individuala E. Toate de mai sus
1563. *Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita:A. Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice B. Permeabilizarea apexului C. Dintele se alsa deschis D. Aplicarea de prisnite E. Toate de mai sus
1564. *Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator:A. Granulom chistic B. Abces apical cronic C. Osteita paradentara D. Parodontita apicala cronica difuza progresiva E. Toate de mai sus
1565. *Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul unei parodontite apicale acute exsudative seroase:A. 1 t de 5 mg / o data pe zi B. 1 t de 5 mg / 2 ori pe zi C. 1 t de 5 mg / 3 ori pe zi D. 1 t de 5 mg / 4 ori pe zi E. 1 t de 5 mg / 5 ori pe zi
1566. *Cele mai intense fenomene algice apar in obturatiile de canal cu depasire efectuate cu:A. Foredent
B. AH 26 C. N 2 D. Ciment fosfat de zinc E. Eugenat de zinc iodoformat
1567. *Factorii care condiţionează severitatea manifestărilor clinice în depăşirile apicale NU sunt reprezentaţi de:A. Starea parodonţiului apical dinainte de obturaţie B. Volumul de substanţă care a depăşit apexul C. Calitatea materialului de obturaţie D. Forma pe secţiune a canalului radicular E. Tipul de reactivitate individuală
1568. *În parodontita apicală acută hiperemică consecutivă depăşirii apexului cu material de obturatie, este contraindicată:A. Expectativa B. Intervenţia chirurgicală C. Dezobturarea canalului radicular D. Administrarea de antialgice E. Infiltraţii plexale cu novoacina 1 %
1569. *În parodontita apicală acută purulentă, faza endoosoasă, NU se practică:A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. Medicaţie analgetică E. Pansament cu antiseptice
1570. *În cazul secreţiei seroase abundente pe canal din parodontita apicală cronică, NU se indică:A. Drenaj endodontal B. Lăsarea deschisă a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
1571. *În cazul secreţiei seroase moderate pe canal, Nu se indică:A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice B. Cauterizarea chimică C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Cauterizarea electrică E. Paste cu antibiotice
1572. *Secreţia persistentă pe canal în tratamentul unei parodontite apicale cronice impune schimbarea pansamentului cu antiseptic cu un alt antiseptic după:A. şedinţă B. 2 şedinţe C. 4 şedinţe D. 5 şedinţe E. 10 şedinţe
1573. *Ameloplastia:A. este arta resculptării unei suprafeţe de smalţ care realizează un contact prematur B. trebuie să fie foarte bine acoperită cu amalgam pentru a evita cariile secundare C. se obturează cu compozit fluid realizându-se sigilarea şanţului D. nu este indicată dacă implică un contact centric E. este arta teşirii în unghi de 30º a marginii de smalţ a cavităţilor mari de clasa a I-a
1574. *Prepararea cavităţilor de clasa a II-a ce implică ambele suprafeţe proximale:A. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat
prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingualB. molarul 1 maxilar: creasta oblică nu se desfiinţează ci se tunelizează C. molarul 2 maxilar: nu se pretează la cavităţi MOD din cauza dimensiunii reduse a
coroanei D. după îndepărtarea dentinei cariate se aplică baza, se finisează marginile de smalţ
şi se asigură forma de retenţieE. după îndepărtarea dentinei cariate se finisează marginile de smalţ, se asigură
forma de retenţie şi se aplică baza
1575. *Prepararea cavităţilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini:A. singura indicaţie o constituie gropiţa orală a caninilor superiori B. restaurarea cu amalgam este mai durabilă decât cele fizionomice, mai ales când
există tendinţa de a pierde conturul şi contactul cu dintele adiacentC. coada de rândunică este obligatorie deoarece amalgamul nu aderă de dinte şi
necesită o bună retenţie D. peretele oral se întâlneşte cu peretele axial în unghi ascuţit sau drept E. dacă marginea gingivală este în cement, se indică o bizotare uşoară
1576. *Prepararea cavităţilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini:A. pentru o retenţie mai bună se va prepara un şanţ circular pe peretele axial B. pentru o retenţie mai bună se realizează un şanţ de a lungul unghiului diedru axio-
vestibulo-gingival C. şanţul de retenţie subminează smalţul dar, cum aici nu acţionează forţe puternice,
aceasta nu constituie o problemăD. dacă este necesară o coadă de rândunică, aceasta se va prepara stilizat, în formă de
coadă de şoarece E. când cavitatea este pe suprafaţa mezială se extinde mai mult spre vestibular
1577. *Tratamentul parodontitei apicale cronice fistulizate:A. tratament de gangrena B. rezectie apicala C. radiculectomie D. extractie E. cauterizare electrica
1578. *In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, diclofenacul se administreaza dupa urmatoarea schema:A. 0,250g de 2 ori pe zi B. 0,250g o data pe zi C. 0,200g o data pe zi D. 0,200g de 5 ori pe zi E. 0,500g o data pe zi
1579. *In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema:A. 0,250g de 4 ori pe zi B. 0,250g de 6 ori pe zi C. 0,500g o data pe zi D. 0,200g de 5 ori pe zi E. 0,500g de 2 ori pe zi
1580. Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:A. tratament cu diatermie B. indepartarea pansamentului arsenical C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice
1581. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:A. mese impinse dincolo de apex B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente C. utilizarea incorecta a agentilor fizici D. pozitia dintelui pe arcada E. varsta bolnavului
1582. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroontita apicala acuta hiperemica generata de depasirea apexului cu material de obturatie sunt:A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei B. volumul de substanta care a depasit apexul C. subdimensionarea conului de gutaperca
D. calitatea acului Lentullo E. calitatea materialului de obturatie
1583. Imobilizarea dintelui in vederea drenajului endodontic se poate realiza:A. bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index B. palmar C. monodigital D. prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz E. prin blocaj cu fir continuu
1584. In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica:A. obturarea imediata coronara a dintelui B. extractia dintelui C. administrarea masiva de analgetice D. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
1585. In parodontitele apicale cronice cu persisntenta unei secretii seroase si moderate pe canal putem aplica urmatoarele metode terapeutice:A. tratament medicamentos cu antiseptice B. tratament cu paste cu antibiotice C. cauterizarea chimica sau electrica D. extractia dintelui E. rezectia apicala
1586. In stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este urmatoarea:A. drenaj endodontic B. ionoforeza endocanalicularacu enzime C. incizia mucoasei D. extractia dintelui si drenaj alveolar E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare
1587. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:A. antibiotice B. anticoagulante C. antiinflamatoare nespecifice D. antialgice E. antiacide
1588. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:A. imobilizarea dintelui B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
C. anestezia D. administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala E. extractia dintelui
1589. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:A. tratament de gangrena B. se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula C. se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului D. se sutureaza fistula E. se obtureaza dintele retrograd
1590. Schema de tratament a paroodntitelor apicale acute exudative purulente in stadiul endoosos cuprinde:A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice B. drenajul combionat endodontic si osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar prin extractia dintelui D. medicatie analgetica, tranchilizanta E. extractie si reimplantare
1591. In cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice:A. Se aplica din prima sedinta B. Nu se aplica din prima sedinta C. Se mentine 48 de ore D. Se menţine minimum 72 ore E. Se mentine o saptamana
1592. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica:A. Drenajul endodontal B. Lasarea deschisa a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturaţia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
1593. In cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica:A. Tratament medicamentos cu antiseptice B. Tratament medicamentos cu antibiotice C. Cauterizarea chimica D. Cauterizarea electrica E. Realizarea unui abces medicamentos
1594. In parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza:A. Drenajul endodontic
B. Drenajul transosos C. Drenajul alveolar D. Medicaţia analgetica E. Pansament cu antiseptice
1595. In parodontita apicala acuta purulenta, faza subperiostala, se realizeaza:A. Drenaj endodontic B. Pansament cu antiseptice C. Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu D. Incizie mucoperiostala E. Toate de mai sus
1596. In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent se realizeaza:A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului B. Tratament mecanic fara trepanarea apexului C. Aplicarea imediata de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff D. Lasarea deschisa a dintelui pentru cateva zile E. Obturatie de canal dupa incetarea secretiei
1597. In parodontitele apicale cronice fistulizate:A. Se face tratament mecanic B. Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula C. Se aplica pansament cu antiseptice D. Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreţia de pe canal E. Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal
1598. Tratamentul in parodontita apicala hiperemica consecutiva inflamatiei pulpare seroase presupune:A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Rezectie apicala D. Extirpare pulpara E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
1599. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune:A. Tratament mecanic canalar B. Aplicarea de pansament cu antiseptice C. Aplicarea de paste cu antibiotice D. Pulpectomie E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
1600. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamatiei pulpare purulente presupune:
A. Extirpare pulpara B. Drenaj endodontic C. Drenaj transosos D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
1601. Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt:A. apex larg deschis la copii si adolescenti B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic C. mese impinse dincolo de apex D. tratamente endodontice incomplete E. canalele curbe
1602. Daca secretia este seroasa si moderata se pot aplica urmatoarele metode de tratament:A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice B. cauterizarea chimica sau electrica C. crearea unei fistule artificiale D. rezectia apicala E. extractia dintelui
1603. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei B. volumul de substanta care a depasit apexul C. calitatea materialului de obturatie D. topografia loco-regionala E. starea tesutului pulpar
1604. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune
pulpara B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de
lichefactie colectate in focarul inflamatorC. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante D. realizarea rezectiei apicale E. simpla extirpare a tesutului pulpar
1605. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave este:A. extractia dintelui B. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos C. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial E. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund
1606. Imobilizarea dintelui pentru a realiza drenajul endodontic se face prin urmatoarele metode:A. impingerea dintelui, dinspre oral spre vestibular, catre tabla osoasa vestibulara
opusa B. Bidigital, dintele imobilizandu-se intre police si index C. Cu ajutorul unor chei din stentz D. Cu ajutorul unor dispozitive speciale E. Cu ajutorul ligaturilor realizate din sarma inoxidabila
1607. In tratamentul parodontitei apicale acute arsenicale se aplica in canale:A. Mese imbibate cu solutie de dimercaptopropanol B. Mese burate cu pulbere de tanin C. Mese cu antiseptice D. Mese imbibate cu apa oxigenata E. Mese cu antibiotice
1608. Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice sufera unele modificari determinate de:A. Persistenta secretiei pe canal B. Existenta fistulelor C. Existenta modificarilor apicale D. Imaginile radiologice caracteristice E. Posibilitatile de tratament conservator
1609. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiva gangrenei pulpare simple consta din:A. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament ocluziv B. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament semiocluziv C. Obturatia de canal daca durerile sunt pe cale de a ceda D. Obturatia de canal daca durerile au cedat E. indepartarea pastei cu antibiotice daca durerile cresc in intensitate
1610. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent consta in:A. Tratament mecanic endocanalicular B. Trepanarea apexului pentru drenaj C. Obturatia de canal dupa oprirea secretiei pe canal D. Aplicarea de pasta cu antibiotice in canal pentru 42 de ore E. Rezectia apicala
1611. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave:A. Cauterizare chimica B. Cauterizare electrica C. Extractia dintelui
D. Interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui E. Schimbarea medicatiei endodontice
1612. Care sunt indicatiile terapeutice într-o parodontita apicala cronica cu secretie abundenta si persistenta pe canal:A. Cauterizare chimica B. Crearea unei fistule medicamentoase C. Cauterizare electrica D. Pansament endodontic cu hidroxid de calciu E. Rezectie apicala
1613. Care sunt indicatiile terapeutice într-o parodontita apicala cronica fistulizata:A. Spalaturi pe traiectul dinte-fistula B. ChiuretC. aj apical prin fistula D. Cauterizare electrica E. Obturatie de canal în aceeasi sedinta daca se poate usca canalul F. Rezectie apicala
1614. Tratamentul în parodontita apicală hiperemică consecutivă inflamatiei seroase pulpare presupune:A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Rezecţia apicală D. Extirpare pulpară E. Obturaţie de canal în aceeaşi şedinţă
1615. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamaţiei pulpare purulente presupune:A. Extirpare pulpară B. Drenaj endodontic C. Drenaj transosos D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice E. Obturaţie de canal în aceeaşi şedinţă
1616. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune:A. Tratament mecanic canalar B. Aplicarea de pansament cu antiseptice C. Aplicarea de pastă cu antibiotice D. Pulpectomie E. Obturaţie de canal în aceeaşi sedinţă
1617. În parodontita apicală hiperemică consecutiv acutizării unui proces cronic preexistent se realizează:
A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului B. Tratament mecanic fără trepanarea apexului C. Aplicarea imediată de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff) D. Lăsarea deschisă a dintelui pentru câteva zile E. Obturaţie de canal după încetarea secreţiei
1618. În cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice:A. Se aplică din prima şedinţă B. Nu se aplică din prima sedinţă C. Se menţine 48 de ore D. Se menţine minimum 72 ore E. Se menţine o săptămână
1619. În parodontita apicală acută purulentă, faza endoosoasă, se realizează:A. Drenajul endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. Medicaţia analgetică E. Pansament cu antiseptice
1620. În cazul secreţiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice, se indică:A. Drenajul endodontal B. Lăsarea deschisă a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturaţia provizorie cu pastă pe bază de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimică cu acid tricloracetic
1621. În parodontita apicală acută purulentă, faza subperiostală, se realizează:A. Drenaj endodontic B. Pansament cu antiseptice C. Obturaţie provizorie cu hidroxid de calciu D. Incizie muco-periosatală E. Toate de mai sus
1622. În parodontitele apicale cronice fistulizate:A. Se face tratament mecanic B. Se fac spălături cu antiseptice pe traiectul dinte-fistulă C. Se aplică pansament cu antiseptice D. Se obturează chiar dacă nu s-a oprit secreţia de pe canal E. Se poate executa chiuretajul periapical, după obturaţia de canal
1623. În cazul secreţiei seroase moderate din parodontita apicală cronică se practică:A. Tratament medicamentos cu antiseptice
B. Tratament medicamentos cu antibiotice C. Cauterizarea chimică D. Cauterizarea electric E. Realizarea unui abces medicamentos
1624. Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica:A. in diabet B. drenaj endodontic inefcient C. stare generala afectata D. boala de focar E. dinte fara valoare functionala
1625. Terapia in parodontita acuta seroasa totala presupune:A. drenaj endodontic B. drenaj maxilar C. Antibioterapie D. Corticoterapie E. Antialgice
1626. In tratamentul parodontitelor apicale cornice cu secretie abundenta pe canal presupune:A. drenaj endodontic B. obturatie cu hidroxid de calciu C. drenaj prin fistula medicamentoasa D. chiuretaj apical E. cauterizare chimica sa electrica
1627. Modalitatile de drenaj intr-o parodontita apicala acuta sunt:A. Endodontic B. Parodontal C. Transinusal D. Transmaxilar E. Combinat
1628. Rezecţia apicală are următoarele indicaţii:A. Curburi radiculare exagerate B. Anomalii de formă ale rădăcinilor C. Distrofii calcare intraradiculare D. Imposibilitatea dezobturării canalului E. Corp străin pe canal în treimea apicală
1629. Parodontita apicală acută hiperemică, ce este complicaţia unei inflamaţii acute, se tratează prin:A. Extirparea pulpei. B. Tratament medicamentos endodontic cu pastă cu antibiotice pentru 48 ore, sub
pansament ocluziv.
C. Tratament medicamentos endodontic cu antiseptice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv.
D. Se lasă dintele deschis pentru 24-48 ore înainte de instituirea tratamentului. E. Toate de mai sus.
1630. Factorii care condiţionează intensitatea manifestărilor clinice în depăşirile apicale sunt:A. Starea pulpei dentare înaintea tratamentului endodonti B. Starea parodonţiului apical înaintea tratamentului endodonti C. Afecţiuni generale ale pacientului. D. Calitatea materialului de obturaţie radiculară. E. Toate de mai sus.
1631. Parodontita apicală acută hiperemică, ce este complicaţia gangrenei simple, se tratează prin:A. Aplicarea de pansamente cu soluţii antiseptice nu este recomandată. B. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice pentru 48 ore, începând din prima
şedinţă. C. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice nu este recomandată, deoarece poate
accentua inflamaţia periapicală.D. Dintele se lasă deschis 24-48 oreE. Nici una din metodele de mai sus.
1632. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente în fază endoosoasă se face prin:A. Incizia mucoasei şi aplicarea unui tub de dren pentru 24 or B. Tratamentul endodontic se amână până la dispariţia durerii la percuţie în ax. C. Drenaj andodontic şi analgetic D. Drenaj transosos asociat cu drenajul endodonti E. Aplicarea de pansamente andodontice cu pastă de antibiotic
1633. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu persistenţa pe canal a unei secreţii abundente se face astfel:A. Drenaj endodontic şi pansament cu pastă cu antibiotice pentru 48 or B. Aplicarea de filamente sterile sau bulete de vată sub pansament ocluziv. C. Drenaj endodontic după care dintele se lasă deschis. D. Spălături repetate cu soluţii antiseptice timp de 8-10 zil E. Obturaţia provizorie a canalului radicular cu pastă de hidroxid de calciu sau pastă
Walkhoff.
1634. Cavităţi de clasa a I-a restaurate cu amalgam:A. sunt de domeniul trecutului, este interzisă folosirea amalgamului în această
situaţie B. în cazul unor cavităţi foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronară şi
se preferă un onlay sau coroană de înveliş
C. la pacienţii cu carioactivitate crescută, obturaţiile de amalgam sunt de preferat incrustaţiilor
D. restaurarea cu amalgam este indicată la tineri deoarece există posibilitatea apariţiei în viitor a cariilor proximale
E. obturaţie voluminoasă de amalgam este mai economică decât o coroană de porţelan deoarece costul acesteia din urmă nu se amortizează decât în câteva zeci de ani
1635. Obturarea cu amalgam prepararea cavităţii de clasa a I-a în cazul cariilor avansate şi extinse:A. dacă are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect şi pulpotomie B. se aplică o bază de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm C. se evită amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic D. printre altele, sporirea formei de rezistenţă se poate realiza şi prin îndepărtarea
unor structuri dentare slabe E. dacă grosimea dentinei restante până la pulpă este apreciată la mai puţin de un
milimetru, se lucrează cu digă
1636. Prepararea cavităţii de clasa a I-a C pentru amalgam:A. prepararea nu trebuie să fie conservativă deoarece suprafaţa palatinală este
suficient de întinsă B. aici smalţul este subţire deci penetrarea iniţială nu va depăşi 1-1,2 mm C. dacă există un "dens in dente” în incisivul lateral, acesta poate fi restaurat
profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carieD. dacă este necesară retenţia, se realizează o cavitate suplimentară de retenţie pe
una din suprafeţele proximale ale dinteluiE. nu se foloseşte freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpară, ci se preferă
freza 69 (a cărei acţiune este mai blândă)
1637. Prepararea cavităţii de clasa I A:A. premolarii superiori pot fi lipsiţi de şanţul ocluzal datorită prezenţei unui cuspid
vestibular voluminos B. pentru a prepara cavităţi în fosetele primului premolar inferior, freza se înclină la
45º corespunzător înclinaţiei suprafeţei ocluzale a acestor dinţiC. dacă al doilea premolar inferior are trei cuspizi, şanţul lingual suplimentar poate fi
abordat prin ameloplastie D. la molarii superiori se încearcă să se păstreze şi să nu se submineze creasta oblică
de smalţ E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori şanţurile ocluzale sunt mai
şterse şi nu se continuă niciodată cu cele de pe faţa vestibulară
1638. Prepararea cavităţilor de clasa a II-a obturate cu amalgam:A. când leziunea carioasă este adâncă şi extinsă, incrustaţia este de preferat obturaţiei
cu amalgam B. când caria proximală coexistă cu carii vestibulare şi orale, este de preferat
realizarea unei coroane de înveliş
C. existenţa simultană a obturaţiilor de amalgam şi a unor lucrări de aur poate provoca bimetalism
D. mercurul conţinut de amalgam, face ca aceste obturaţii să fie foarte scumpe E. nu se prepară cavităţi retentive deoarece există bonding pentru amalgam
1639. Prepararea cavităţii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular:A. amalgamul este materialul de elecţie în cazul unei incidenţe crescute a cariei B. conturul cavităţii nu trebuie să se extindă decât atât cât să cuprindă leziunea C. se vor măsura cu grijă pereţii; ei trebuie să aibă: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4
mm iar peretele axial se va găsi la o adâncime uniformă de 0,75-1 mmD. pereţii mezial, distal, incizal şi gingival diverg spre axial deci asigură o retenţie
corespunzătoare E. pentru sporirea retenţiei se pot realiza şanţuri în unghiurile diedre axio-gingival şi
axio-incizal
1640. Prepararea cavităţii în cazul leziunilor cervicale extinse în vederea obturării cu amalgam:A. în jumătatea distală a cavităţii se poate lucra cu bizotatoare sau dălţi tăietoare de
unghiuri B. cei mai afectaţi sunt incisivii superiori C. când piesa de mână nu poate fi utilizată se încearcă cu un aparat de detartraj
ultrasonic D. cu bizotatorul de prag gingival se lucrează în jurul curburilor şi peretelui axial E. se prepară cu freza con-invers pe feţele V şi O şi cu globulară pe feţele proximale
1641. In tratamentul parodontitelor apicale acute exudative seroase se folosesc:A. penicilina – 400.000 UI – injectii i.m. la 6 ore B. penicilina – 400.000 UI – injectii i.m. la 12 ore C. ampicilina – capsule operculate 0,500 g de 6 ori pe zi D. tetraciclina – drajeuri a 0,250 g de 6 ori pe zi E. tetraciclina – drajeuri a 0,250 g de 4 ori pe zi
1642. In parodontita apicala acuta purulenta stadiul endoosos tratamentul consta in:A. drenaj endodontic B. osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar D. medicatie analgetica E. incizie mucoperiostala
1643. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul subperiostal) consta in:A. drenaj endodontic B. osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica E. incizie mucoperiostala
1644. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul submucos) consta in:A. drenaj endodontic B. osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar D. medicatie analgetica E. incizie mucoperiostala
1645. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu:A. tratament cu antiseptice B. cauterizare chimica C. cauterizare electrica D. obturatie provizorie cu pasta iodoformata E. chiuretaj apical
1646. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu:A. drenaj endodontic B. chiuretaj apical C. rezectie apicala D. radiculectomie E. cauterizare chimica
1647. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu forme lezionare grave se face cu:A. tratament de gangrena B. rezectie apicala C. radiculectomie D. extractie E. cauterizare electrica
1648. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei seroase pulpare consta in:A. Extirpare pulpara B. Drenaj endodontic C. Obturatie de canal in aceeasi sedinta D. Osteotomie transmaxilara E. Aplicare de pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice
Tema nr. 16. Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice (5, pg. 249 – 260)M. Gaf ar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.ll, Ed.medicală, Bucureşti, 2002
1649. Parodontitele apicale exudative seroase şi supurate pot fi tratate medicamentos pe cale endodontală:
A. după ce s-a realizat intervenţia de drenareB. înainte de intervenţia de drenareC. după ce fenomenele acute s-au amendatD. nu necesită tratament medicamentosE. indiferent de prezenţa fenomenelor acute
1650. Metodele chirurgicale de tratament a parodontitelor apicale acute pot fi: A. extracţia dintelui pentru drenaj alveolarB. extracţia dintelui pentru drenaj endodontalC. trepanarea osului pentru drenaj internD. incizie muco-periostală pentru drenaj externE. toate răspunsurile sunt corecte
1651. Tratamentul în parodontitele apicale acute este dictat de:A. tonusul reactiv individual al pacientuluiB. forma anatomo-clinică a inflamaţieiC. starea dinteluiD. poziţia dintelui pe arcadăE. igiena bucală a pacientului
1652. Referitor la tratamentul parodotitei apicale acute hiperemice sunt adevărate următoarele afirmaţii:
A. dacă este complicaţia unei inflamaţii acute, simpla extirpare a pulpei duce la retrocedarea fenomenelor apicaleB. dacă este complicaţia unei inflamaţii acute extiraprea pulpară nu realizează eliminarea sursei de iritare parodontală C. dacă este copmplicaţie a gangrenei simple se va trata numai afecţiunea cauzală D. dacă factorul detreminant este depăşirea apexului cu material de obturaţie se recomandă dezobturarea canalului radicularE. când reprezintă acutizarea unui proces cronic preexistent este obligatorie extracţia dintelui
1653. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente:A. tratamentul se face la fel indiferent de faza în care se găseşte localizat exudatul purulentB. în faza endoosoasă se poate realiza drenajul endodontic asociat cu analgeziceC. în faza endoosoasă se poate efectua drenajul transosos când drenajul endodontic a eşuat din diferite cauzeD. se poate proceda la extracţie când dintele nu are valoare masticatorie şi proteticăE. este preferabil ca extracţia să fie făcută la cald
1654. În parodontita apicală acută arsenicală:A. se deschide complet camera pulparăB. se exerează pulpa coronară şi radicularăC. se efectuează tratament mecanic D. se efectuează toaleta canalelor cu meşă îmbibată în neofalinăE. se aplică meşe burete cu pulbere de tanin
1655. Parodontita apicală acută hipermecă consecutivă obturaţiei de canal fără depăşire:
A. dacă obturaţia de canal este corectă se administrează analgetice şi antiinflamatoareB. dacă obturaţia de canal este corectă se pot asocia câteva de şedinţe de raze XC. dacă obturaţia de canal este corectă se dezobturează canalulD. dacă obturaţia de canal este corectă, dar sunt semne de inflamaţie exudativă se dezobturează canalulE. dacă obturaţia de canal este corectă, dar sunt semne de inflamaţie exudativă se face extracţia dintelui
1656. În tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase:A. folosirea turbinei prezintă deazavantajul că transmite vibraţiile în regiunea apicalăB. folosirea turbinei prezintă avantajul că se lucrează rapidC. este preferată anestezia locoregionalăD. este preferată anestezia plexalăE. trebuie evitată infiltrarea anestezicului în ţesutul inflamat
1657. In tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase, tehnica drenajului endodontic presupune:
A. se efectuează imobilizarea provizorie a dinteluiB. trepanarea la locul de elecţieC. reperarea orificiilor cananlelor radiculareD. dintele nu se lasă deschis după drenajE. permeabilizarea apexului este urmată de spălături abundente
1658. În tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase se utilizează ca antiinflamatoare:
A. acetat de hidrocortizonB. dexometazonăC. fenilbutazonăD. acetat de prednisonE. penicilină
1659. În tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase se utilizează ca antialgice:
A. ampicilina
B. hidroxid de calciuC. iodoformD. diclofenacE. algocalmin
1660. În tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase se utilizează ca antibiotice:
A. acetaminofenB. acid acetilsalicilicC. penicilinăD. diclofenacE. tetraciclină
1661. Osteotomia transmaxilară se realizează folosind:A. anestezia plexală sau tronculară perifericăB. incizie mucoperiostalăC. un tunel osos până la vârful rădăciniiD. perforarea tablei osoase şi a osuluiE. perforarea rădăcinii
1662. În faza subperiostală a parodontitei apicale acute exudative purulente:
A. se face incizie subperiostală şi lamă de dren pentru 12 de oreB. se administrează analgetice C. se face incizie subperiostală şi lamă de dren pentru 24 de oreD. nu se administrează analgetice E. nu este necesar drenajul endodontic
1663. În prima fază a parodontitei apicale hiperemice postobturaţie:A. tratamentul este antialgicB. tratamentul este antiinflamatorC. se combate durereaD. se stimulează tendinţa la difuziune seroasăE. nu este necesar tratament antialgic şi antiinflamator
PARODONTOLOGIE
METODE LOCALE DE PREVENIRE A CARIEI DIN ŞANŢURI ŞI FOSETE ŞI PARODONTOLOGIE
1664. Calităţile unui material de sigilăre (după Bratu) sunt: A. biocompatibilitate B. aderenţa bună la suprafeţele negravate C. priză rapidă în condiţiile cavităţii bucale D. nu necesită calităţi fizionomice
E. fluiditate
1665. Cimenturile glass-ionomer în comparaţie cu răşinile compozite folosite pentru
sigilări: A. au rezistenţă mică la uzură B. au rezistenţă mai mare la uzură C. au aceeaşi rezistenţă la uzură D. au capacitate mai redusă de a pătrunde în profunzimea şanţului ocluzal E. au capacitate mai mare de a pătrunde în profunzimea şanţului ocluzal
1666. Controalele periodice după sigilări cu răşini compozite:
A. sunt necesare odată la 3 luni B. sunt necesare odată la 6 luni C. verifică închiderea etanşă, clinic, prin examen cu sonda dentară D. verifică închiderea etanşă numai prin inspecţie E. verifică închiderea etanşă folosind fuxină bazică 0,25%
1667. Enameloplastia se recomandă în cazul: A. suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânci B. suprafeţelor ocluzale cu şanţuri în formă de"V" C. şanţurilor adânci şi înguste D. şanţurilor care prezintă modificări de culoare E. cariilor superficiale
1668. În mod clasic timpul de demineralizare în cazul folosirii răşinilor compozite pentru sigilări este de: A. 60 secunde pentru dinţii permanenţi B. 120 secunde pentru dinţii permanenţi C. 60 secunde pentru dinţii temporari D. 120 secunde pentru dinţii temporari E. nu necesită demineralizare
1669. Incidenţa crescută a cariei ocluzale se datorează interacţiunii mai multor factori:A. capacităţii de retenţie a microorganismelor şi alimentelor în fosetele şi şanţurile adânciB. existenţa unei cantităţi mai mari de smalţ între suprafaţa dintelui şi joncţiunea smalt-dentină la nivelul şanţurilor ocluzaleC. imposibilitatea realizării unei curăţiri foarte buneD. existenţa unor şanţuri ocluzale largi în formă de"V
E. concentraţia mai mica de fluor în smalţul ocluzal decât în cel proximal
1670. Materialul de sigilăre românesc denumit SIGILĂR are următoarele proprietăţi: A. timp de lucru şi de priză foarte mare B. adeziune slabă C. rezistenţă D. hidrofilie redusă E. vâscozitate
1671. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din şanţuri şi fosete A. iniţial debutul leziunii carioase are loc în adâncimea şanţului B. iniţial debutul se produce la orificiul şanţului, în smalţul pantelor cuspidiene opuse C. leziunea carioasă se produce concomitent atât la nivelul orificiului smalţului, cât şi în adâncimea acestuia D. ulterior leziunea carioasă cuprinde pereţii şanţului E. baza şanţului se demineralizează după ce orificiul şi pereţii acestuia au fost afectate
1672. Metodele de prevenire a cariei dentare sunt: A. fluorizarea generală şi locală B. obturaţii cu galss-ionomeri C. sigilarea şanţurilor şi fosetelor D. igiena alimentaţiei E. igiena buco-dentară
1673. Avantajele obturaţiilor preventive cu glass ionomeri(după Garcia Godoy): A. rezistenţa crescută la forţele masticatorii B. adeziune excelentă la smalţ şi dentină C. aplicare în doi timpi D. posibila acţiune cariostatică prin eliberare de fluor E. stimularea neodentinogenezei.
1674. Cimenturile glassionomere pentru sigilarea şanţurilor şi fosetelor, au următoarele avantaje: A. adeziunea la smalţ fără o pregătire prealabilă B. eliberare de ioni de fluor C. culoare acceptabilă D. timp de priză prelungit E. se păstrează aproximativ timp de 1 an
1675. Sigilarea este o metodă de prevenire a cariei de pe: A. suprafeţele ocluzale ale molarilor şi premolarilor B. suprafeţele proximale ale dinţilor laterali C. suprafeţele orale ale incisivilor superiori D. suprafeţele orale ale incisivilor inferiori E. suprafeţele vestibulare şi orale ale molarilor
1676. Sigilările se recomandă în următoărele situaţii clinice: A. şanţuri şi fosete în forma de"i", amforă, picătură B. şanţuri în formă de"V" C. când sonda agaţă, dar nu sunt alte semne de carie dentară D. dinţii sunt erupţi suficient pentru a se obţine o suprafaţă uscată E. dinţi parţial acoperiţi de un capuşon de mucoasă
1677. Tehnica sigilării cu ciment glass-ionomer cuprinde următoarele etape: A. curăţirea suprafeţei dentare B. izolare C. demineralizare D. aplicarea materialului E. aplicarea unui lac protector
1678. Tehnica odontomiei profilactice este utilă în următoarele cazuri: A. copii cu policarii B. imposibilitatea efectuării unor controale periodice C. copii indemni de carii D. copii handicapaţi E. dinţi temporari
1679. Timpul clasic de demineralizare în vederea sigilării este de: A. 60 de secunde la dinţii temporari B. 60 de secunde la dinţii permanenti C. 120 de secunde la dinţii temporari D. 120 de secunde la dinţii permanenti E. 15 secunde la dinţii permanenţi
1680. Acţiunea materialelor de sigilăre constă în: A. blochează"locusul"preferat al streptococului mutans B. stimulează eliberarea locală de fluor C. umple în mod mecanic fosetele şi şanţurile adânci cu o răşină acido-rezistentă D. manoperele de curăţire a şanţurilor şi fosetelor nu mai sunt necesare E. penetrantă redusă
1681. Timpii operatori în cazul sigilărilor cu răşini compozite sunt: A. curaţirea suprafeţei dentare B. fluorizare locală C. izolare D. pregătirea suprafeţelor de smalţ E. aplicarea materialului de sigilăre
1682. Zonele cele mai vulnerabile la apariţia proceselor carioase sunt: A. faţa mezială B. faţa distală C. la colet D. şanţurile ocluzale E. fosetele ocluzale
1683. Dezavantajele folosirii sigilanţilor pe baza de cimenturi ionomere de sticlă
autoplimerizabile: A. timp de priză scurt B. sensibilitate în mediul umed C. finisare slabă din cauza rugozităţii superficiale D. aplicare greoaie E. rezistenţa medie în zonele supuse direct solicitării masticatorii
1684. În funcţie de extinderea şi adâncimea procesului carios, Simonsen clasifică obturaţiile preventive cu răşină în: A. tipul A, când leziunea de carie a progresat în dentină B. tipul B, când leziunea de carie a progresat în dentină dar este încă mică C. tipul D, când leziunea are o extindere mai mare în dentină D. tipul C, când leziunea are o extindere mai mare în smalţ E. tipul C, când leziunea are o extindere mai mare în dentină
1685. Indicaţia majoră a sigilării o constituie: A. şanţurile şi fosetele molarilor B. şanţurile şi fosetele premolarilor C. şanţuri şi fosete în formă de „U" D. şanţuri şi fosete aberante E. şanţuri şi fosete neretentive.
1686. La controlul clinic al sigilării, sunt posibile următoarele situaţii: A. sigilarea este intactă – se controlează cu radiografii bite-wing B. sigilantul este pierdut în totalitate – se repetă sigilarea C. sigilarea este parţial pierdută – se completează cu un nou sigilant D. sigilarea are microneadaptari – se repetă sigilarea E. sigilarea are microneadaptări – se controlează cu radiografii bitewing.
1687. Materialele folosite pentru sigilare au următoarele efecte importante: A. umplu în mod mecanic fosetele şi şanţurile adânci cu o răşină acido-rezistentă B. uşurează manoperele de curăţire a şanţurilor şi fosetelor C. blochează locusul preferat al Streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene D. prezintă o rezistenţă mecanică crescută la forţele masticatorii E. expansiune termică crescută.
1688. Perioadele potrivite pentru sigilare(după Simonsen): A. vârsta de 3-4 ani pentru molarii temporari B. vârsta de 10-12 ani pentru molarii permanenţi C. vârsta de 11-13 ani pentru molarii doi permanenţi D. vârsta de 6-7 ani pentru molarii primi permanenţi E. vârsta de 11-13 ani pentru premolari.
1689. Sigilarea şanţurilor şi fosetelor are următoarele caracteristici:
A. împiedică progresia cariei B. suprafeţele de smalţ demineralizate anterior şi sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior decât smalţul sănătos C. interfaţa smalt-răşină crează o barieră de protecţie împotriva colonizarii microorganismelor D. maturarea smalţului continuă E. nu permit trecerea în şanţul ocluzal a substratului nutritiv
1690. Debutul cariilor ocluzale din şanţuri şi fosete are loc la nivelul: A. pantelor cuspidiene B. bazei şanţurilor ocluzale C. orificiului şi pereţilor verticali ai şanţurilor D. pereţilor vestibulari ai şanţurilor E. pereţilor orali ai şanţurilor.
1691. Eficienţa redusă a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datorează:
A. inconstanţei fasciculului provenit de la sursa de raze UV B. polimerizarea necorespunzătoare a benzilor de material pătrunse în spaţiile create prin demineralizarea smalţului C. radicalilor liberi care inactivează benzoil-metil-eterul D. deficienţelor de tehnică propriu-zisă a sigilanţilor E. incapacităţii luminii UV de a penetra în profunzimea zonelor de smalţ demineralizate.
1692. *Îmbunătăţirea adusă materialelor de sigilare pe bază de răşini bis-GMA constă
în: A. introducerea de bis fenol A B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuarţ C. introducerea de metacrilat D. grupărilor epoxidice din structura răşinii E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amină.
1693. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt:
A. laserul cu inversare acustico-optică şi cu transmitere de energie de intensitate mică B. igiena buco-dentară C. sigilarea şanţurilor şi fosetelor D. fluorizarea generală şi locală E. igiena alimentaţiei
1694. Sigilarea are următoarele indicaţii: A. şanţuri şi fosete adânci în forma de"i", amfora, picătură B. şanţuri şi fosete adânci cu proastă coalescenţă C. carie profundă D. carie de adâncime medie E. sonda"agăţată", dar fără semne de carie dentară.
1695. Succesul sigilarii depinde de:
A. rigurozitatea cu care practicantul respectă tehnica de lucru B. rigurozitatea cu care practicantul respectă instrucţiunile firmei producătoare C. vârsta copilului D. profunzimea procesului carios E. mărimea suprafeţei ocluzale.
1696. Timpii operatori în tehnica sigilarii cu răşini compozite sunt: A. izolarea B. bizotarea C. extensia preventivă D. spălarea şi uscarea E. controlul relaţiilor de ocluzie.
1697. Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datorează următorilor factori:
A. capacităţii de reţinere a microorganismelor şi alimentelor în fosetele sau
şanţurile adânci ca într-o nişă retentivă B. concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel proximal C. orientării prismelor de smalţ la nivelul şanţurilor D. imposibilităţii realizării unei curăţiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat E. concentraţiei mai mari a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel proximal.
1698. Sigilarea este indicată la: A. pacienţi carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans B. pacienţi care consumă zilnic cantităţi mari de dulciuri C. carii ocluzale superficiale D. pacienţi cu handicap fizic sau psihic care nu îşi pot efectua igiena bucală E. numai pe suprafeţele ocluzale ale molarilor de 6 ani.
1699. Situaţiile clinice în care se recomandă odontomia profilactică sunt:
A. copii cu policarii care prezintă o igiena bucală defectuoasă B. în cazul şanţurilor ocluzale în formă de V cu diametru mare şi puţin adânci C. în cazul şanţurilor ocluzale în formă de I adânci, înguste D. copiii a căror sănătate generală necesită efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generală E. imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate.
1700. *Timpul de acţiune al agentului demineralizant pentru dinţii permanenţi este: A. 60 secunde B. 120 secunde C. 15 secunde D. 100 secunde E. 45 secunde.
1701. *Timpul de acţiune al agentului demineralizant pentru dinţii temporari este: A. 30 secunde B. 60 secunde C. 100 secunde D. 120 secunde E. 150 secunde.
1702. * Vârsta optimă indicată pentru efectuarea sigilărilor la dinţii temporari este: A. 2-3 ani B. 3-4 ani C. 4-5 ani D. 5-6 ani E. 6 ani.
1703. *Vârsta optimă indicată pentru efectuarea sigilărilor la molarii de 12 ani şi
premolari este: A. 9-10 ani B. 10-11 ani C. 11-12 ani D. 11-13 ani E. 12-14 ani.
1704. Avantajele enameloplastiei sunt: A. împiedică pătrunderea profundă a sigilantului B. permite pătrunderea profundă a sigilantului C. creşte rezistenţa la uzură a materialului aplicat D. asigură o adapatre deficitară la smalţ E. asigură o adaptare mai bună la smalţ.
1705. Calităţile unui material de sigilare sunt: A. fluiditate B. priză rapidă în condiţiile cavităţii bucale C. biocompatibilitate D. să înalţe ocluzia E. să nu perturbe ocluzia.
1706. *Dezavantajele odontomiei profilactice sunt:
A. se intervine pe dinţi sanătoşi B. se tratează cariile dentare C. est o metodă foarte scumpă de tratament D. este o tehnică non-invazivă E. necesită mai multe sedinţe.
1707. *Efectele sigilanţilor sunt:
A. blochează"locusul"preferat al streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene B. favorizează apariţia marmoraţiilor ocluzale C. oferă o protecţie minimă faţă de caria dentară D. eliberează ionii de calciu E. opresc evoluţia în profunzime a unui proces carios deja iniţiat.
1708. * În tehnica sigilării nu se execută următorii timpi operatori:
A. controlul relaţiilor ocluzale B. spălarea şi uscarea
C. izolarea D. verificarea sigilării E. extensia preventivă.
1709. Indicaţiile odontomiei profilactice sunt. A. copii cu policarii şi igienă orală foarte bună B. copii cu policarii şi igienă orală foarte proastă C. existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii D. marmoraţii pe suprafeţele ocluzale E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate.
1710. Care din afirmaţiile următoare despre răşinile de sigilare care eliberează fluor sunt corecte:
A. sunt răşini schimbătoare de ioniB. eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituireC. cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează în prima săptămână după aplicareD. în cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaţa de smalţ rămâne rezistentă la carieE. nu există variaţii ale cantităţii de fluor eliberate în funcţie de tipul de materialutilizat
1711. *Care din următoarele afirmaţii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevarată:
A. sunt mai puţin rezistente la uzură şi abraziune decât sigilanţii granulariB. au aceeaşi rezistenţă de legatură ca şi sigilanţii granulariC. au acelaşi timp de priză ca sigilanţii granulariD. au aceea şi rată de retenţie ca sigilanţii granulariE. conţin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarţ
1712. Care din următoarele manopere se efectuează în cazul sigilării şanţurilor şi fosetelor cu un ciment glass ionomer:
A. izolarea câmpului operatorB. aplicarea agentului de demineralizare.C. spălarea zonei demineralizate sub izolareD. uscarea şi aplicarea glass ionomeruluiE. controlul retenţiei materialului după ce a făcut priză
1713. Care din următorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a şanţurilor şi fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit:
A. curăţarea suprafeţei ocluzale cu paste care conţin fluor, urmată de spălare atentăB. izolarea şi uscarea câmpului operatorC. demineralizarea şanţurilor şi fosetelor
D. spălarea cu jet continu de apă a suprafeţei demineralizate fără menţinerea izolarii câmpului operatorE. aplicarea materialului de sigilare
1714. Despre enameloplastie sunt corecte următoarele:A. este o metodă "invazivă" de prevenire a cariei ocluzaleB. este indicată în cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânci şi înguste care prezintă modificări de culoare şi sunt suspectate ca ar fi cariateC. constă în pregătirea unei cavităţi superficiale .D. după schiţarea conturului cavităţii se face exereza dentinei alterateE. obturarea cavităţii se face cu amalgam de argint
1715. Despre obturaţiile preventive cu răşină sunt corecte următoarele:A. conservă la maximum structura dură dentarăB. se descriu 3 tipuri de obturaţii preventiveC. toate cele 3 tipuri necesită obturaţie de bazăD. combină prepararea unei cavităţi ocluzale minime cu sigilarea şanţurilor şi fosetelor din vecinătateE. sunt utile în cazul dinţilor permanenţi tineri
1716. În cazul sigilării cu răşini compozite,agentul demineralizant sub formă de soluţie se aplică:
A. prin frecarea suprafeţei de smalţB. prin atingerea suprafeţei de smalţC. strict pe suprafaţa care va fi acoperită cu materialul de sigilareD. pe o suprafaţă mai mare decât cea care va fi acoperită cu materialul de sigilareE. cu pensula, minibureţi, bulete mici de vată sau aplicator furnizat de producător
1717. *La care din următoarele materiale folosite pentru sigilare, retenţia sigilării este mai slabă:
A. DeltonB. Concise White SealantC. HeliosealD. Fuji lonomer Type IIIE. Visio-Seal
1718. *La copiii cu dentiţie temporară indemnă, Societatea Britanică de Stomatologie Pediatrică recomandă adoptarea următoarei atitudini faţă de molarii de 6 ani: .
A. control periodicB. sigilareC. sigilare largităD. aplicare de lacuri fluorate
E. aplicare de lacuri fluorate
1719. *La indivizii cu carioactivitate scăzută, care prezintă suprafeţe ocluzale cu şanţuri largi, Şcoala Scandinavă recomandă:
A. sigilareB.. sigilare largităC. expectativăD. aplicaţii de lacuri fluorateE. nici una dintre acestea
1720. Mucoasa de căptuşire a cavităţii orale prezintă următoarele caracteristici A. este puternic keratinizată B. prezintă o submucoasă formată din ţesut conjunctiv lax C. este specializată în receptarea stimululor care produc senzaţii gustative D. acoperă bolta palatină osoasă E. este slab keratinizată
1721. * Baza şanţului gingival o constituie
A. sulcular B. conturul coronar al ui joncţional C. adamantin redus D. inserţia epitelială E. joncţiunea amelo-dentinară
1722. *Celulele periferice şituate pe suprafaţa convexă a mugurelui dentar formează
A. stratul adamantin extern B. stratul adamantin intern C. lamina dentară primară D. teaca Hertwig E. stratul epitelial
1723. * Primul stadiu al erupţiei dentare pasive se caracterizează prin A. apariţia fenomenului de atriţie B. joncţional este localizat in egală măsură pe smalţ şi pe cement C. joncţional şi baza şanţului gingival sunt pe smalţ D. joncţional s-a retras spre apical pe suprafaţa cementului E. baza şanţului gingival se situează la nivelul joncţiunii smalţ-cement
1724. Care din următoare funcţii sunt caracteristice desmodonţiului şi ligamentului periodontal
A. funcţia senzitivă B. funcţia colageno-formatoare C. mezializarea fiziologică D. funcţia de implantare E. funcţia de nutriţie
1725. Care din următoarele elemente se găsesc in lichidul şanţului gingival A. aminoacizi B. fibrinogen C. istemul lactoperoxidazei cu rol in corectarea pH-lui D. fibre de colagen şi elastină E. fibre de oxytalan
1726. Care din următoarele tipuri de fibre gingivale se găsesc in structura ligamentului supraalveolar A. fibre semicirculare B. fibre transseptale C. fibre transalveolare D. fibre transgingivale E. fibre intergingivale
1727. Care din următorii factori controlează rezorbţia osoasă
A. gama-interferonul B. limfotoxine C. acidul arahidonic D. factor de necroză a tumorilor ( TNF-ß ) E. factor de transformare a creşterii ( TGF-ß )
1728. Care sunt componentele gingiei
A. papila interdentară B. marginea gingivală liberă C. mucoasa alveolară D. frenul labial E. gingia fixă
1729. Erupţia dentară activă se caracterizează prin
A. coroana anatomică este egală cu coroana clinică B. rădăcina anatomică este egală cu rădăcina clinică C. apoziţie de os alveolar D. coroana clinică este mai mare decît coroana anatomică
E. deplasarea dinţielui spre planul ocluzal fără modificarea nivelului epiteliului joncţional
1730. * Parodontometria
A. este o metoda de înregistrare graficî a îmbolnăvirilor parodonţiului marginal B. Reprezintă o diagramă a feţelor vestibulare şi orale a arcadelor dentare C. Reprezintă o metoda clinică de masurare şi evaluare înainte şi în cursul tratamentului a retracţiei gingivale, a adâncimii pungilor parodontale şi a gradului de mobilitate D. Intervalul între doua linii orizontale corespunde unei distanţe de 2 mm E. Pentru schibarea gradului de mobilitate, intervalul dinţire liniile îngroşate situate în zona ocluzală este de 1 mm
1731. Anamneza
A. Este prima etapă de examinare B. Stabileşte un diagnostic de certitudine sau prezumtiv C. Cuprinde o examinare clinica obiectivă D. Se bazează pe întrebări şi interpretarea răspunsurilor date de bolnav E. Se realizează printr-o interogare şi discuţie, prin examinarea modului de răspuns a pacientului
1732. Anamneza
A. Are un caracter orientativ B. Are un caracter de testare a unor potenţiale îmbolnăviri generale C. Conduce la un diagnostic de precizie D. Obligă la o examinare de specialiate prin îndrumarea spre medicul specialist în boli interne E. Se realizează prin inspecţie şi palpare
1733. Examenele complementare ale pacientului cu boala parodontală sunt A. Testul de solicitare dentară prin presiune B. Dentoparodontograma C. Examenul tomodensitometric bazat pe rezonanţă magnetică nucleară D. Mobilometria instrumentală E. Examenul radiologic
1734. Examenul clinic al parodonţiului marginal superficial
A. Urmăreşte mobilitatea dentară patologică B. Urmăreşte aspectul gingiei fixe, a papilelor interdentare, a marginii gingivale libere C. Se apreciază retracţia gingivală
D. Se realizează determinarea adâncimii pungilor parodontale E. Se face prin inspecţie şi palpare
1735. Examenul clinic obiectiv al parodonţiului marginal
A. Se realizează prin inspecţie şi palpare B. Se adresează parodonţiului marginal superficial şi profund C. Examinarea prin inspecţie se face cu instrumentar specializat: sonde de parodontometrie şi sonde exploratorii D. Examinarea parodonţiului marginal de înveliş se face cu ajutorul testelor de vitalitate E. Face referire la debutul afecţiunii parodontale
1736. Examenul radiologic al pacientului cu afectare parodontală A. Apreciaza caracterele morfologice noirmale şi patologice ale aspectul parodonţiului marginal superficial B. Oferă indicaţii cu privire la spaţiul dento-alveolar C. Oferă indicaţii asupra lamina dura D. Oferă indicaţii asupra gradului şi tipului de resporbţie osoasă verticală, orizontală, mixtă E. Apreciază cantitativ placă bacteriană
1737. Indicele de igienă bucală (IHB)
A. Reprezintă un indice de placă şi de tartru B. Oferă relaţii şi asupra sângerării gingivale provocate la sondare C. Valoarea indicelul de placă rezultă din însumarea valorilor constatate pe 6 suprafeţe preselectate D. Suprafeţele preselectate sunt reprezentate de suprafeţele vestibulare ale molarilor primi superiori şi suprafeţele linguale ale primilor molari inferiori E. Suprafeţele preselectate sunt reprezentate şi de suprafeţele vestubulare ale incisivilor centrali superiori drept şi inferior stâng
1738. Indici de inflamaţie parodontală sunt A. Indicele parodontal (Russel) B. Indicele gingival (Loe şi Şilness) C. Indicele de sângerare papilara (Muhlemann) D. Indicele CPITN E. Indicele de prezentă a pungilor parodontale
1739. Mobilitatea dentară patologică
A. Se face în mod obişnuit cu un instrument metalic, cu care se exercită presiuni moderate în plan orizontal şi axial
B. Se poate percepe prin palpare digitală C. Mobilitatea dentară de gradul 1 este atunci când excursia extremităţii incizale sau ocluzale a coroanei în plan transversal depaşeşte 1 mm D. Mobilitatea dentară patologică de gradul 3 este atunci când dinţiele este mobil şi în sens vertical, axial E. Moblitatea dentară patologică avansată poate fi observată prin vestibularizarea incizivilor superiori în ocluzie
1740. *Examenul radiologic efectuat în gingivitele hiperplazice, cu o evoluţie mai lungă
de 2-3 luni indică aproape întotdeauna A. Demineralizarea septurilor alveolare B. Hiperestezie dentinară C. Traumatism ocluzal D. Resorbţii oasoase extinse periradicular şi periapical E. Adenite
1741. *Formele cele mai numeroase de îmbolnăvire ale parodonţiului marginal
A. Prezintă o inflamaţie manifestă B. Prezintă descuamări ale marginii gingivale libere şi ale papilei interdentare C. Sunt asociate cu afecţiuni generale ale organismului D. Apar mai ales în administrarea de ciclosporine sau contraceptive E. Apar în cazuri de epilepsie, datorită utilizării unei medicaţii de tipul hidantoină
1742. *Gingivita cronică (simplă, mecomplicată)
A. Este de cauză microbiană (prin placă bacteriană) B. Este de cauză micotică C. Este de natură virală D. Apare în cadrul unor boli sistemice E. Apare în lichenul plan sau alte dermatoze
1743. *Parodontita juvenilă este
A. Este o parodontită rapid progresivă B. Este o parodontită ulcero-necrotică C. Este o parodontită rapid progresivă precoce D. Este o atrofie parodontală E. Este o forma de gingivită hiperplazică, ca efect secundar al unor medicamente
1744. *Parodontită prepubertala este
A. Este o parodontită rapid progresivă B. Este o parodontită ulcero-necrotică C. Este o parodontită rapid progresivă precoce
D. Este o atrofie parodontală E. Este o forma de gingivita hiperplazică, ca efect secundar al unor medicamente
1745. Clasificarea ARPA (Asociaţia internatională pentru cercetări asupra
parodontopatiilor) în anul 1955 propune următoarea clasificare a bolilor parodonţiului marginal A. Parodontite B. Parodontoze C. Parodontome D. Parodontită prepuberală E. Parodontită rapid progresivă
1746. Clasificarea Carranza Jr (1996) descrie următoarele forme de îmbolnăvire a
parodonţiului marginal A. Gingivite B. Parodontite C. Trauma ocluzală D. Atrofia parodontal E. Manifestări parodontale ale unor boli generale
1747. Clasificarea gingivitelor după Catedra de Parodontologie Bucureşti
A. Gingivita cronică B. Gingivita hiperplazică prin inflamaţie microbiană C. Gingivite simptormatice în dursul unor boli sistemice D. Gingivita hiperplazică idiopatică E. Gingivita alergică
1748. Clasificarea gingivitelor şi gingivostomatitelor acute şi subacute A. Parodontite cronice marginale B. Tumori gingivale benigne C. Tumori gingivale maligne D. Gingivostomatita herpetică E. Aftele şi gingivostomatita recidivantă
1749. Clasificarea parodontitei marginale cronice profunde după Catedra de
Parodontologie Bucuresti A. Parodontită marginală cronică superficiale cu fenomene hiperplazice B. Parodontită marginală cronică superficiale pe fond de involuţie precoce C. Parodontită prepubertală precoce D. Parodontită juvenilă E. Parodontită distrofică
1750. Clasificarea parodontitei marginale cronice profunde după Catedra de
Parodontologie Bucuresti A. Parodontită prepubertala precoce B. Parodontită juvenilă C. Parodontită marginală cronică profundă D. Parodontită marginală profundă rebele la tratament E. Parodontită distrofică
1751. *Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoină,
ciclosporină, antagonişti de calciu este: A. o gingivită hiperplazică idiopatică B. o gingivită alergică C. o gingivită hiperplazică D. o gingivită hipertrofică descuamativă E. o gingivită iritativă sau de iritaţie
1752. Gingivitele din cursul unei stări fiziologice se clasifică în:
A. gingivite de pubertate B. gingivite de sarcină C. gingivite de menopauză D. gingivite hiperplazice idiopatice E. gingivite hiperplazice prin inflamaţie microbiană
1753. Gingivitele se clasifică în:
A. gingivita marginală cronică B. gingivita ulcero-necrotică C. manifestări parodontale în boli generale D. gingivite alergice E. atrofia parodontală
1754. Gingivitele simptomatice se găsesc frecvent în cursul unor boli sistemice ca:
A. diabet B. sarcină C. boli imune D. de consum de nifedipină E. insuficienţa renală cronică
1755. Gingivo-stomatitele acute se clasifică în: A. gingivo-stomatită ulcero-necrotică B. gingivo-stomatita herpetică C. aftele recidivante D. gingivite din SIDA E. stomatite din SIDA
1756. În gingivite este afectat:
A. corionul gingival, şi sistemul ligamentar supraalveolar B. parodontiul marginal de înveliş C. parodontiul marginal de înveliş şi unele componente ale parodonţiului de susţinere D. este afectată mobilitatea dentară E. apare fenomenul de halistereză superficială
În gingivite este afectat: A. parodonţiul marginal de înveliş B. sistemul ligamentar supraalveolar C. ligamentele orizontale D. ligamentele oblice E. nici una din acestea
1757. *În trauma ocluzală, parodonţiul marginal prezintă: A. semne de suferinţă, dar fără caracter distructiv în absenţa acţiunii microbiene B. nu prezintă semne de suferinţa C. hiperplazie gingivală D. atrofie gingivală E. modificări de culoare ale gingiei
1758. Parodontită marginală cronică profundă la adult are formele: A. parodontită marginală profundă rebelă la tratament B. parodontită marginală agresiva rapid progresiva C. parodontită postjuvenilă D. parodontită distrofică E. parodontită ulcero-necrotică
1759. Parodontită marginală cronică profundă la adult, poate fi:
A. parodontită marginală cronică profundă localizată B. parodontită marginală cronică profundă generalizată C. parodontită distrofică D. parodontită juvenilă E. parodontită agresivă rapid progresivă
1760. Parodontită marginală cronică profundă la copii apare ca:
A. parodontită prepubertara precoce B. parodontită prejuvenilă C. parodontită agresivă rapid progresivă D. parodontită distrofică E. parodontită juvenilă
1761. Parodontită rapid progresivă precoce prezintă următoarele forme:
A. parodontită rapid progresivăa a adultului B. parodontită prepubertară C. parodontită juvenilă D. parodontită din SIDA E. parodontită ulcero-necrotică
1762. Gingivita cronică:
A. se mai numeşte şi gingivită iritativă; B. se mai numeşte şi gingivită de origine tartrică; C. se mai numeşte şi gingivită simpla, necomplicată; D. se manifestă prin inflamaţia papilei şi a marginii gingivale libere; E. se mai numeşte şi gingivită simptomatică.
1763. Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt:
A. parodontită marginală cronică pe fond de involuţie precoce B. parodontită marginală cronică profundă localizată C. parodontită marginală profundă rebelă la tratament D. parodontită juvenilă tardivă E. parodontită marginală cronică profundă generalizată.
1764. Gingivite şi gingivo-stomatite acute şi subacute sunt:
A. gingivostomatita ulcero-necrotică B. gingivostomatita herpetică C. gingivita alergică D. gingivostomatita aftoasă recidivantă E. gingivostomatita de menopauză.
1765. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar în următoarele boli
sistemice: A. diabet B. hepatita B
C. carenţă de vitamina C D. boli de sânge şi imune E. TBC.
1766. Gingivitele descuamative reprezintă manifestări bucale ale: A. pemfigusului B. diabetului C. lichenului plan D. administrării de antagonişti de Ca E. sclerodermiei.
1767. *Următoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice: A. hidantoină B. betablocantele C. metronidazolu D. cefalosporinele E. prednisonul.
1768. *În gingivita de sarcină, în lichidul şanţului gingival se remarcă o creştere
importantă a A. Capnocytophaga B. Prevotella intermedia C. Speciilor de Actinomyces D. Speciilor de Streptococ E. Candida albicans
1769. *În gingivostomatita aftoasă recidivantă, leziunea iniţială este
A. o zonă eritematoasă B. o veziculă C. o ulceraţie D. un placard E. o eroziune
1770. Diagnosticul diferenţial al candidozei se face cu
A. leziunile difterice B. leucoplazia C. lichenul plan D. gingiviostomatita herpetică E. gingivita cronica
1771. Diagnosticul diferenţial al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu
A. boala Behcet
B. gingivita alergică C. leucemia cronică D. candidoza acută E. agranulocitoza
1772. După localizare şi întindere, gingivita cronică poate fi
A. gingivită cronică propriu-zisă B. papilita C. Gingivita marginală D. gingivita acută de cauză microbiană E. gingivita generalizată
1773. Factorii favorizanţi ai gingivitei hiperplazice simple sunt A. obturaţii în exces, în contact sau în imediata apropiere a gingiei B. tipul alimentaţiei(bogată în lipide) C. impact alimentar direct asupra papilei D. carii recidivă E. cavităţi carioase aproximale
1774. Gingivitele descuamative pot aparea în A. leucemii acute şi subacute B. lichen plan C. pemfigus vulgar D. AIDS E. Diabet
1775. În candidoza acută, subiectiv pot aparea A. senzaţii dureroase la atingere, masticaţie B. dificultatea de a purta protezele mobile C. fisuri dureroase ale comisurilor orale D. hipersalivaţie E. prurit gingival
1776. În gingivita din cursul ciclului menstrual apar următoarele manifestări
A. prurit gingival B. sângerări gingivale C. uşoara creştere a mobilităţii dentare fiziologice D. hipersalivaţie E. senzaţie de tensiune
1777. În gingivita din diabet, gingia poate prezenta A. pungi adevărate B. hipertrofie gingivală generalizată C. sângerări uşoare
D. uşoară mobilitate patologică E. ulceraţii
1778. În gingivita hiperplazică din leucemie, principalele semne clinice sunt
A. gingivoragii precoce B. senzaţie de uscăciune a mucoasei orale C. apariţia polipilor gingivali D. hiperplazie gingivală E. ulceraţii
1779. În gingivostomatita ulcero-necrotică sunt incriminaţi următorii factori
favorizanţi A. fumatul excesiv B. boli hematologice C. igiena orală deficitară D. pericoronarite E. factori psihosomatici
1780. În pericoronaritele acute pot aparea următoarele complicaţii
A. trismus B. febra C. abcese de vecinatate D. edem laringian E. meningită acută
1781. În gingivita hiperplazică din hipovitaminoza C apare: A. mobilitate patologică prin edem B. hipertrofie linguală C. sângerări gingivale D. pungi false E. halenă
1782. În gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent, principalele
microorganisme din şanţul gingival sunt: A. specii de Streptococ B. specii de Actinomyces C. Capnocytophaga D. Veillonela Parvula E. Fusobacterium
1783. Producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice este dată de: A. boli generale cronice caşectizante B. menopauza şi postmenopauza C. deficitul de vitamina A, D, E D. prezenţa bacililor fuziformi şi spirochetelor E. hiposalivaţia din colagenoze
1784. Semnele clinice subiective ale gingivitei cronice sunt:
A. sângerări gingivale la periaj şi masticaţie B. consistenţa gingiei crescută în formele exudative C. pungi false D. prurit gingival şi senzaţie de usturime E. fenomene de halistereză superficială
1785. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocromă constă în:
A. glosită B. ulceraţii orale şi faringiene C. mucoasa gingivală este palidă D. disfagie E. toate de mai sus
1786. Antagoniştii de calciu au următoarele efecte:
A. activarea acidului folic B. scăderea glicozaminoglicanilor sulfataţi C. inhibarea sintezei AND D. stimularea factorului de creştere epitelială E. creşterea proliferării celulare pe culturi de fibroblaşti
1787. *Care din următoarele simptome nu le întâlnim la pacienţii cu gingivită cronică: A. uşor prurit gingival B. dureri severe C. senzaţie de usturime D. sângerări gingivale la periaj E. sângerări gingivale la masticaţie
1788. *Câte zone distincte afectate se descriu histopatologic în gingivita acuta ulcero-
necrotică? A. 3
B. 4 C. 5 D. 6 E. 7
1789. * Histopatologic, în gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente
următoarele aspecte: A. edem B. scăderea permeabilităţii capilare C. creşterea reactivităţii elementelor contractile din pereţii vaselor sanguine periferice D. degenerescenţa fibrelor de reticulină E. stază vasculară în gingie
1790. În gingivita cronică, în stadiul de 'leziune stabilă' întâlnim următoarele aspecte:
A. creşte numarul de plasmocite B. joncţional prezintă fenomene de îngustare a spaţiilor intercelulare C. lamina bazală e neântreruptă D. microulceraţii în epiteliu E. scade nivelul şi activitatea unor enzime
1791. În gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele
microorganisme din şanţul gingival sunt: A. Veillonela parvula B. Fusobacterium C. specii de Streptococ D. specii de Stafilococ E. specii de Actinomyces
1792. În stadiul de leziune iniţială, gingivita cronică se caracterizează prin:
A. hiperemie activă B. marginaţie leucocitară C. migrarea prin diapedeză, în special a monocitelor D. flux de sânge crescut în teritoriul capilar şi venular E. creşterea numarului de celule, în special fibroblaşti
1793. *Principalul semn clinic obiectiv în gingivitele cronice îl reprezintă:
A. culoarea roşie deschisă a gingiei B. tumefacţia C. sângerarea gingivală D. modificările aspectului suprafeţei gingivale
E. consistenţa variabilă a gingiei
1794. Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde:
A. fisuri dureroase la comisuri B. halenă fetidă intensă C. limitarea deschiderii gurii prin trismus D. stare generală de regulă nealterată E. dureri spontane iradiante în oasele maxilare
1795. Simptomatologia gingivitei de sarcină cuprinde:
A. principalele semne sunt hiperplazia şi sângerarea B. mobilitatea patologică de gradul 1 şi 2, fărăe evoluţie spre avulsia dinţiilor C. pot aparea pungi parodontale adevarate D. mucoasa gingivală şi orală au aspect uscat E. hiperplazia de sarcină se dezvoltă exclusiv la nivelul papilelor interdentare
1796. Condiţiile favorizante de apariţie a gingivostomatitelor micotice sunt:
A. consumul excesiv de antibiotice; B. sarcină; C. vârsta şi sexul; D. SIDA; E. diabetul.
1797. Diagnosticul diferenţial al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
A. gingivostomatita de menopauză; B. gingivostomatita aftoasă; C. gingivita de sarcină; D. gingivostomatita distrofică; E. gingivostomatita herpetică.
1798. * Gingivita acuta ulcero-necrotică:
A. apare în special la bătrâni; B. s-a dovedit a fi o boală contagioasă; C. are o evoluţie de tip epidemic în unele colectivităţi; D. este favorizată de deficienţa vitaminei PP; E. prezintă hipersalivaţie seroasă.
1799. Gingivita din diabet se caracterizează prin:
A. consumul crescut de oxigen la nivelul gingiei; B. miros şi gust caracteristic de metal;
C. consistenţa crescută a gingiei; D. hiperplazie generalizată polipoidală; E. frecvente ulceraţii.
1800. Gingivita hiperplazică de cauză microbiană prezintă următoarea
simptomatologie: A. gingia este de culoare roşu-violaceu; B. gingia are suprafaţa netedă; C. gingia are uneori micro-ulceraţii; D. uneori gingia are aspect lucios de coajă de portocală; E. consistenţa gingiei este fermă când apar suprainfectările.
1801. Gingivita la pubertate este caracterizată prin: A. apariţia ei atât la fete cât şi la băieţi; B. este mai frecventă între 10-12 ani; C. implicarea mai frecventă a speciilor Capnocytophaga; D. apariţia ca semn al unor modificări metabolice mai ales înaintea ciclului menstrual; E. inflamaţie gingivală roşu-violacee.
1802. *Gingivo-stomatita aftoasî are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele mai mici au dimensiunile: A. 0,05-0,1 cm; B. 0,1-0,2 cm; C. 0,2-1 cm; D. 1-1,5 cm; E. 1,5-2 cm.
1803. *Gingivo-stomatita herpetică:
A. apare mai ales la adulţi şi la bătrâni; B. apare după o perioadă de incubaţie de 4-5 zile; C. este consecinţa unei necroze de lichefactie prin veziculaţie intradermică; D. prezintă vezicule cu lichid tulbure, lăptos; E. evoluează în puşee şi se vindecă total după circa 2 săptămâni.
1804. *În gingivita alergică:
A. consistenţa gingiei este fermă; B. gingia are o culoare roşu-deschis; C. gingia nu sângerează la atingere şi masticaţie; D. volumul gingiei este crescut; E. apar frecvent ulceraţii dureroase pe marginile limbii.
1805. *În gingivita cronică, principalul semn clinic obiectiv este: A. culoarea roşu-deschis a gingiei; B. tumefacţia; C. apariţia pungilor false; D. sângerarea; E. modificarea aspectului gingiei.
1806. În gingivita de sarcină: A. s-a remarcat o creştere importantă a speciei Prevotella intermedia; B. adevarata cauză o reprezintă placa bacteriană; C. nu se evidenţiază semne histopatologice specifice; D. nu apar pungi gingivale adevarate; E. mobilitatea dentară este frecvent de gradul 3.
1807. *Perioada de incubaţie a virusului herpetic implicat în producerea gingivo-stomatitei herpetice este: A. 48-72 ore; B. 36-48 ore; C. 18 ore; D. 24 ore; E. 24-48 ore.
1808. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene într-una
hiperplazică se numară: A. prezenţa diastemei sau tremelor interdentare; B. obturaţii în exces în imediata apropiere a gingiei; C. obturaţii rugoase, retentive în apropierea gingiei; D. contact traumatic şi retentiv între corpul de punte şi gingia dinţiilor stâlpi; E. persistenţa pe arcada a unor dinţii temporari.
1809. Gingia poate prezentaîin cursul diabetului: A. sângerări uşoare la atingere B. consistenţa ferma a papilelor C. frecvent pungi false D. uşoara mobilitate patologică prin edem inflamator E. leziuni hiperkeratozice.
1810. *Gingivita acuta ulcero-necrotică este caracterizată prin: A. prurit gingival B. alterarea stării generale C. absenta sângerării la palpare cu sonda
D. consistenţa ferma a papilelor E. mobilitate dentară.
1811. Gingivita la pubertate se caracterizează prin următoarea simptomatologie: A. inflamaţie gingivală cu o culoare roşie violacee B. tumefacţie prin edem cu caracter ireversibil C. sângerare la masticaţie, periaj, atingere cu sonda D. hiperplazie gingivală, în special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare E. ulceraţii frecvente.
1812. În boala Behcet se întâlnesc: A. afte bucale şi genitale B. leziuni oculare conjunctivale, iridocidita C. induraţia pielii, sclerodermie D. leziuni vasculare: tromboflebite E. leziuni articulare: artrite.
1813. În gingivita acuta ulcero-necrotică simptomatologia subiectivă cuprinde: A. senzaţie de uscăciune şi arsură la nivelul mucoasei gingivale B. senzaţie de gust metalic şi alterat C. diminuarea durerii la contactul cu alimente fierbinţi, condimente D. dureri spontane iradiante în oasele maxilare E. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinţi, condimente.
BIBLIOGRAFIE : H.T. DUMITRIU – PARODONTOLOGIE, ED. VIATA MEDICALA ROMANEASCA, BUCURESTI 1999
1814. *Eruptia pasiva se clasifica in :a) 2b) 3c) 4d) 5e) 6stadii.
1815. *Gingia fixa are o inaltime verticala de :a) 3-5 mmb) 1-9 mmc) 5-9 mmd) 1-5 mme) 3-9 mm
1816. *Adancimea santului gingival este in medie :a) 2 mmb) 1,5 mmc) 1 mmd) 1,8 mme) 2,2 mm
1817. *Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre :a) 0,05-0,1 mmb) 0,1-0,15 mmc) 0,15-0,2 mmd) 0,2-0,25 mme) 0,25-0,3 mm
1818. Gingia fixa : a) adera ferm de dinte si osul alveolar subiacentb) are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilarc) este mai inalta pe fata vestibulara a molarului unu mandibulard) este foarte ingusta la molarul doi si trei mandibulare) constituie o zona de rezistenta impotriva tendintei de retractie si deplasare ale
marginii gingivale libere
1819. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de :a) eruptia dentarab) varstac) sexd) traumatismee) tipul constitutional
1820. Epiteliul oral este format din urmatoarele straturi :a) granulosb) cornosc) bazald) spinose) lamelar
1821. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata :a) searab) in cursul masticatieic) in sarcinad) in inflamatia gingivalae) prin periaj
1822. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi :a) cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazurib) cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri
c) cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazurid) cementul vine in contact cu smaltul in 60-65% din cazurie) cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri
1823. Zonele cele mai bogate in os medular sunt :a) molarii si premolarii superiorib) molarii si premolarii inferioric) incisivii si caninii superiorid) incisivii si caninii inferiorie) tuberozitatea maxilara
1824. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine:
a) glicoproteineb) carbohidratic) factori de inhibitie ai hemaglutinariid) celule fagocitaree) celule epiteliale descuamate
1825. In cadrul parodontitelor marginale, bacteriile agresoare ce sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic sunt:
a) Prevotella nigrescensb) Fusobacterium nucleatumc) A.actinomycetemcomitansd) Bacteroides gracilise) Porphyromonas gingivalis
1826. Tartrul subgingival prezinta fata de compozitia tartrului supragingival unele particularitati:
a) un raport calciu-fosfor mai scazutb) mai multa brusitac) continut crescut de sodiud) mai putin fosfat octocalcice) mai putina witlokita
1827. Boala Recklinghausen se caracterizeaza prin:a) aparitia de chisturi ale oaselor maxilareb) ingustarea spatiului dento-alveolarc) intreruperi pana la disparitia laminei durad) ingrosarea laminei durae) efectele la nivelul osului alveolar sunt atribuite hormonului paratiroidian
1828. Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme : a) electrostaticb) hidrofilc) structuri bacteriene specializate
d) receptori de suprafata specifici si enzimee) hidrofob
1829. *In cadrul maturarii placii bacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri de :
a) Mgb) Alc) Cad) Fee) Li
1830. *Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente anorganice :
a) fosfat de Nab) carbonat de Mgc) fosfat de Znd) carbonat de Cae) sulfat de Ca
1831. *Tartrul dentar contine :a) proteine 8-10%b) lipide 0,5%c) carbohidrati 10-12%d) fructozae) glucoza
1832. *In cadrul formarii tartrului :a) alimentele dure grabesc formarea tartruluib) deficienta vitaminelor B,D favorizeaza formarea acestuiac) consumul de alimente bogate in fosfor favorizeaza formarea tartruluid) aportul de acid ascorbic creste cantitatea de tartrue) aportul crescut de glucide, proteine favorizeaza formarea tartrului
1833. Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt :a) A. actinomycetemcomitansb) Porphyromonas gingivalisc) Actinimyces viscosusd) Fusobacterium nucleatume) Prevotella intermedia
1834. Motivele prezentarii la medic din punct de vedere parodontal pot fi :a) senzatie de tensiune in oasele maxilareb) mobilitate dentara anormalac) bruxismd) dificultati de masticatiee) dinti inclusi
1835. Sondele exploratorii sunt folosite pentru:a) detectarea si localizarea tartrului subgingivalb) detectarea cariilor subgingivalec) masurarea adancimii pungilor parodontaled) determinarea indicelui CPITNe) controlul indepartarii in totalitate a tartrului subgingival
1836. Indicele gingival Loe si Silness =1 reprezinta:a) sangerare punctiforma la sondajb) discrete modificari de culoare ale gingieic) lipsa sangerarii la sondajd) inflamatie medie gingivalae) discret edem
1837. Pentru diversele valori ale indicelui CPITN este necesara urmatoarea conduita terapeutica:
a) clasa I - instituirea sau imbunatatirea igienei bucaleb) clasa II - igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobianc) clasa 0 - nu e necesar tratament parodontald) clasa I - igiena bucala, detartraje) clasa III - I+II si tratament complex parodontal
1838. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte :
a) mezio-vestibularb) disto-vestibularc) mezial si distald) mezio-palatinal (sau mezio-lingual)e) disto-palatinal (sau disto-lingual)
1839. Valoarea indicelui de igiana bucala rezulta prin insumarea a 6 suprafete preselectate :
a) suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferiorib) suprafetele paletinale ale molarilor unu superioric) suprafetele vestibulare ale molarilor unu superiorid) suprafetele linguale ale molarilor unu inferiorie) suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superior drept si inferior stang
1840. *Valorile indicelui de placa si a indicelui de tartru sunt reprezentate pe o scala de la :
a) 0 la 4b) 0 la 3c) 0 la 5d) 0 la 2e) 0 la 6
1841. *Valoarea maxima a indicelui de sangerare papilara este :a) 3b) 6c) 5d) 4e) 8
1842. *Evidentierea placii bacteriene se poate face folosind urmatoarele solutii colorante :
a) fuxina bazica 2-3%b) albastru de metil 5%c) violet de gentiana 2%d) albastru de toluidina 1%e) fluoresceina
1843. *Mobilitatea dentara patologica este de :a) 2b) 3c) 4d) 5e) 6grade.
1844. In clasificarea bolilor parodontiului marginal au fost luate in considerare urmatoarele criterii:
a) mecanismul de producere al bolii parodontaleb) afectiunile generale sistemicec) statusul social-economic al indivizilord) gradul de manifestare al inflamatieie) gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
1845. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de parodontite:a) parodontita cronica a adultuluib) parodontita rapid progresiva precocec) parodontita marginala cronica superficialad) parodontita refractara la tratamente) parodontita distrofica
1846. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in:a) gingivita hiperplazica prin inflamatie microbianab) gingivita alergicac) gingivita din cursul unor stari fiziologiced) gingivita cronicae) gingivita de iritatie
1847. Parodontita marginala cronica profunda prezinta la adult urmatoarele forme:
a) parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizatab) parodontita ulcero-necroticac) parodontita marginala rebela la tratamentd) parodontita marginala rapid progresiva precocee) parodontita distrofica
1848. *Care din urmatoarele forme de imbolnavire a parodontiului marginal nu le intalnim in clasificarea lui Fermin Carranza? :
a) gingiviteb) parodontitec) trauma ocluzalad) hipertrofia parodontalae) manifestari parodontale ale unor boli generale
1849. *Clasificarea lui F. Carranza cuprindea) 3b) 4c) 5d) 6e) 7categorii de parodontite.
1850. *Clasificarea lui F. Carranza cuprindea) 6b) 7c) 8d) 9e) 10categorii de gingivite.
1851. *Clasificarea Catedrei de Parodontologie Bucuresti incadreaza imbolnavirile parodontiului marginal in
a) 3b) 4c) 5d) 6e) 7clase.
1852. Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printre altele urmatoarele forme de gingivita :
a) gingivita cronicab) gingivita hiperplazicac) gingivita din cursul unor stari fiziologiced) gingivite simptomatice, frecvent hipoplazice, din cursul unor boli sistemicee) gingivita alergica
1853. Dupa Carranza, cele 5 clase de parodontite sunt :a) parodontita lent progresivab) parodontita rapid progresiva a adultuluic) parodontita ulcero-necroticad) parodontita refractara la tratamente) parodontita juvenila
1854. In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin:a) hiperemie activab) marginatie leucocitarac) migrarea prin diapedeza, in special a monocitelord) flux de sange crescut in teritoriul capilar si venulare) cresterea numarului de celule, in special fibroblasti
1855. Simptomatologia gingivitei de sarcina cuprinde:a) principalele semne sunt hiperplazia si sangerareab) mobilitate patologica de gradul 1 si 2, fara evolutie spre avulsia dintilorc) pot aparea pungi parodontale adevarated) mucoasa gingivala si orala au aspect uscate) hiperplazia de sarcina se dezvolta exclusiv la nivelul papilelor interdentare
1856. Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte:a) activarea acidului folicb) scaderea glicozaminoglicanilor sulfatatic) inhibarea sintezei ADNd) stimularea factorului de crestere epitelialae) cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblasti
1857. Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde:a) fisuri dureroase la comisurib) halena fetida intensac) limitarea deschiderii gurii prin trismusd) stare generala de regula nealteratae) dureri spontane iradiate in oasele maxilare
1858. In gingivita cronica, in stadiul de “leziune stabila” intalnim urmatoarele aspecte :a) creste numarul de plasmociteb) epiteliul jonctional prezinta fenomene de ingustare a spatiilor intercelularec) lamina bazala e neintreruptad) microulceratii in epiteliue) scade nivelul si activitatea unor enzime
1859. *Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica :a) usor prurit gingival
b) dureri severec) senzatie de usturimed) sangerari gingivale la periaje) sangerarii gingivale la masticatie
1860. *Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta :a) culoarea rosie deschisa a gingieib) tumefactiac) sangerarea gingivalad) modificarile aspectului suprafetei gingivalee) consistenta variabila a gingiei
1861. In gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele microorganisme din santul gingival sunt :
a) Veillonela parvulab) Fusobacteriumc) specii de Streptococd) specii de Stafilococe) specii de Actinomyces
1862. *Histopatologic, in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente urmatoarele aspecte :
a) edemb) scaderea permeabilitatii capilarec) cresterea reactivitatii elementelor contractile din peretii vaselor sanguine perifericed) degenerescenta fibrelor de reticulinae) staza vasculara in epiteliul gingival
1863. *In gingivita acuta ulcero-necrotica, histopatologic se descriu la nivelul zonelor afectate
a) 3b) 4c) 5d) 6e) 7zone distincte.
1864. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca:a) sindromul DOWNb) sindromul PAPILLON-LEFEVREc) hiperfosfataziad) anemiae) sindromul CHEDIAK-HIGASHI
1865. *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:a) prurit gingival
b) sangerari frecvente ale gingieic) papila gingivala tumefiatad) senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dintie) durere periradiculara si interradiculara
1866. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor:
a) gradul I- leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nupatrunde interradicular
b) gradul II- examenul radiologic deceleaza o rezorbtie osoasa semnificativac) gradul II- sonda patrunde interradicular 1-3 mmd) gradul III- sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opuse) gradul IV- sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular
1867. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt:a) fisuri STILLMANb) feston McCALLc) atrofie osoasa predominant verticalad) retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuatee) hiperestezia
1868. *In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale :a) molarilor secunzi si incisivilorb) molarilor primi si caninilorc) molarilor primi si incisivilord) molarilor secunzi si caninilore) premolarilor
1869. *Ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive, la nivelul dintilor pluriradiculari se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult
a) 3b) 4c) 5d) 6e) 7grade de afectare.
1870. *Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt :a) pungi de 5-7 mmb) exudat inflamator redus sau clinic absentc) mobilitate dentara accentuatad) migrari patologice frecvente
e) radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale
1871. In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicati :a) A. actinomycetemcomitansb) Eikenella corrodensc) Porphyromnonas gingivalisd) Capnocytophagae) Veillonela
1872. In parodontita marginala cronica profunda la adult, pungile parodontale contin :a) leucocite distruseb) celule epiteliale descuamatec) fragmente de os alveolar necrozatd) exudat seros, sero-fibrinos, rar purulente) tesut conjunctiv de neoformatie
1873. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt :
a) Fusobacterium nucleatumb) Prevotella intermediac) A. actinomycetemcomitansd) Peptostreptococus microse) Capnocytophaga
1874. *Factorul cauzal al SIDA afecteaza predominant :a) macrofageleb) celulele Langerhansc) neuroni, celule glialed) limfocitele The) eritrocitele
1875. Gingivita HIV prezinta urmatoarele caracteristici :a) este de culoare rosu aprinsb) sangerari la atingeri bruste, puternicec) forma este doar localizatad) frecvente suprainfectari micoticee) rar se asociaza gingivitele ulcero-necrotice
1876. Printre manifestarile bucale la bolnavii SIDA se gasesc :a) infectiile micoticeb) leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos cu evolutie tipicac) sarcomul KAPOSId) osteite ale corticalei interne a crestei alveolaree) hipopigmentatiile mucoasei bucale
1877. In SIDA pot fi intalnite urmatoarele manifestari extrabucale si generale :a) adenopatii ale ganglionilor pretragienib) pneumoniic) candidoza (esofag, trahee, bronhii, plamani)d) toxoplasmoza cerebralae) edem laringian
1878. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem enumera :a) necroze pulpareb) abcesul parodontal marginalc) hipoestezia dentinarad) parodontite apicale subacute si cronice, retrogradee) gingivostomatita ulcero-necrotica
1879. *Abcesul parodontal marginal este localizat mai frecventa) lingualb) palatinalc) vestibulard) meziale) distal
1880. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde :a) jena dureroasa la masticatie, de intensitate mica
b) dintii limitanti prezinta procese carioase
c) mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie
d) consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale
e) percutia verticala a dintilor limitrofi e de regula mai dureroasa decat cea
transversala
1881. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii :a) contactul cu alimente calde (mai ales) si reci (mai rar)
b) contactul cu un instrument metalic
c) contactul cu peria de dinti
d) in cursul amprentarii campului protetic cu Stents
e) contactul cu alimente acre sau dulci
1882. Complicatii loco-regionale ale bolii parodontale pot fi :a) abcesul cerebral
b) meningita
c) adenite
d) noma
e) sinuzita maxilara
1883. *Un periaj corespunzator dureazaa) 1 minut
b) 2 minute
c) 10 minute
d) 3-5 minute
e) 7-8 minute
1884. Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii :a) copii mici
b) persoane purtatoare de aparate ortodontice
c) persoane handicapate fizic
d) bolnavi de Parkinson
e) persoane cu abilitate manuala crescuta
1885. *Clorhexidina are actiune bacteriostatica in concentratie de :a) 0,2µg/mlb) 0,5µg/mlc) 0,3µg/mld) 0,02µg/mle) 0,1µg/ml
1886. Clorhexidina :a) este un antiseptic de electie impotriva placii microbieneb) efectul este datorat puternicei incarcaturi anionicec) actiunea ei se exercita intre 6 si 8 ored) in concentratie de 1µg/ml are actiune bacteriostaticae) utilizata prelungit poate fi urmata de efecte secundare
1887. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare, cum sunt :
a) depunerea crescuta de tartru subgingivalb) coloratii galben-maronii ale dintilorc) gust amard) iritatii masive ale mucoasei bucalee) tulburari digestive
1888. Substantele medicamentoase folosite impotriva placii bacteriene sunt :a) fluorura de sodiub) fluorura de potasiuc) fluorura de staniud) silicatul de zirconiue) clorura de cetilpiridinium
1889. *In practica uzuala se folosesca) 3b) 4c) 5d) 6e) 7chiurete Gracey standard.
1890. *Pentru chiuretajul suprafetelor meziale ale dintilor laterali se foloseste chiureta Gracey
a) 5/6b) 7/8c) 9/10d) 11/12e) 13/14
1891. *Chiuretele Gracey profilactice sunt in numar dea) 7b) 5c) 4d) 3e) 6
1892. Chiuretele Gracey “mini cinci”a) sunt in numar de 4b) partea activa cu lungimea cat a chiuretelor standard, dar mai finac) partea pasiva permite insinuarea in pungi de 5mm sau mai maripartea activa permite un acces mai facil in zonele de incongruenta dentoalveolara si la nivelul furcatiilore) sunt in numar de 7
1893. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt :a) detartrajul subgingival din pungile parodontaleb) detartrajul de finete al depozitelor mici dupa indepartarea tartrului subgingival cu alte instrumentec) chiuretajul radiculard) detartrajul supragingivale) chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale
1894. Principalele contraindicatii ale detartrajului cu ultrasunete sunt :a) bolnavi cu boli infectioase, contagioaseb) hiperestezie dentinara accentuatac) graviditatead) copii micie) boli psihice (forme minore)
1895. Detertrajul sonic :a) are un pret de cost mai mic decat al aparatului cu ultrasuneteb) necesita racira cu apac) are o eficienta egala cu cea a aparatului cu ultrasuneted) volum reduse) prezinta un consum redus de energie
1896. *Cea mai eficienta actiune chimica a clorurii de zinc este :a) efectul hemostaticb) actiunea cicatrizantac) efectul de cauterizared) efectul astringente) efectul vasoconstrictor
1897. Antibiotice care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular sunt :
a) streptomicinab) ampicilinac) penicilinad) eritromicinae) cefalosporine
1898. Antibiotice ce actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei proteice sunt :
a) tetraciclinab) eritromicinac) ampicilinad) bacitracina
1899. Propolisul exercita urmatoarele efecte :a) antibacterianb) vasodilatatorc) anestezic de suprafatad) trofic tisulare) antiinflamator
1900. Printre criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare se numara :
a) perioada de timp in care se mentine imobilizarea
b) relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenatic) materialul din care este realizat sistemul de imobilizared) starea pulpei dentaree) caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati
1901. In bioterapia de reactivare, vitaminoterapia recurge la administrarea de :a) vitamina Bb) vitamina Ac) vitamina Cd) vitamina Ke) Paradenyl
1902. Substante imunobiologice folosite in cadrul terapiei de reactivare sunt :a) vaccinul stafilococicb) Polidinc) Imudond) Cantastime) Gingisan
1903. In cadrul bioterapiei prin proceduri balneoterapeutice se folosesc :a) ape minerale sulfuroaseb) ape termalec) ape minerale feroased) ionoterapiae) oxigenoterapia
1904. Criteriile de clasificare a bolilor parodontiului marginal sunt:A. mecanismul de producere al bolii parodontaleB. gradul de afectare al structurilor parodontiului marginalC. gradul de manifestare a inflamatieiD. sexulE. mediul social al pacientului
1905. *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferentiaza de gingivita este:
A. pruritul gingivalB. usturimea gingivalaC. jena dureroasa gingivala accentuata de periaj şi masticatieD. singerarile frecvente ale gingieiE. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de durere
1906. Formele de parodontita marginala cronica avansata descrise la copil sunt:A. parodontita prepubertalaB. parodontita juvenila sau pubertalaC. parodontita ulcero-necroticaD. parodontita herpetica
E. parodontita refractara
1907. Principalele semne clinice de imbolnavire în parodontita juvenila sunt:A. mobilitatea dentara patologicaB. pungile parodontale adevarateC. migrarile patologice ale primilor molari şi incisiviD. halena fetidaE. formarea de abcese parodontale în formele avansate de imbolnavire
1908. Printre complicatiile locale ale bolilor parodontiului marginal se numara:A. abcesul parodontal marginalB. hiperestezia dentinaraC. amigdalita pultaceeD. necrozele pulpareE. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui
1909. Simptomatologia subiectiva a abcesului parodontal marginal cuprinde:A. jena dureroasa la masticatie, uneori şi spontana, localizata de intensitate medieB. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dintiC. stare generala alterataD. inapetentaE. dureri mai intense, chiar iradiante în zonele invecinate
1910. Directiile principale de tratament în cadrul tratamentului local al parodontopatiilor marginale cronice sunt:
A. tratamentul antimicrobian şi antiinflamatorB. tratamentul chirurgicalC. tratamentul de echilibrare ocluzalaD. tratamentul de reabilitare structurala şi functionala prin biostimulareE. tratamentul ortodontic
1911. Periajul gingivo-dentar are ca obiective:A. indepartarea placii microbiene , a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile şi zonele gingivale adiacenteB. albirea dintilorC. stimularea circulatiei, vascularizarii şi keratinizarii normale a gingieiD. cresterea tonusului functional al gingieiE. profilaxia singerarilor gingivale
1912. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala include:A. extract de germeni de porumb (Zea Mays)B. extract de mentaC. extract de muguri de brad
D. extract de soiaE. extract de aloe
1913. Masajul gingival este contraindicat:A. pe versantele alveolare palatineB. în zonele inflamateC. în zona molarilor de minte superioriD. în zona molarilor de minte inferioriE. în abcesele parodontale marginale
1914. In cadrul anamnezei bolnavului parodontopat, motivele prezentarii la medic pot fi:
A.sangerari la periaj, masticatie sau chiar spontanB.senzatie de tensiune in oasele maxilareC. aparitia unei tumefactii rotunde sau ovale pe versantii gingivali, dureroasa la atingereD.scaderi in volum ale gingiei, vizibile si constante in timpE.mobilitate dentara anormala
1915. In cadrul examenului clinic obiectiv al bolnavului parodontopat,percutia longitudinala sau transversala, moderata a dintilor:
A. este urmata de un sunet distinct, clar, la dintii cu parodontiul marginal normalB. este urmata de un sunet infundat, mat la dintii parodontoticiC. este urmata de un sunet distinct, clar, la dintii parodontoticiD. este urmata de un sunet infundat, mat la dintii cu parodontiul marginal normalE. nici un raspuns nu este correct
1916. Indicele de placa Silness si Löe are urmatoarele valori:A. 1.absenta placiiB. 2. placa bacteriana este vizibila cu ochiul liber, ca un depozit fin, pelicularC. 3. acumulare de placa in strat gros, care acopera santul gingival de la marginea gingivala libera pana la suprafata dentaraD. 0. absenta placiiE. 2. placa nu se observa cu ochiul liber pe suprafetele dentare decat dupa razuire cu varful rotunjit al sondei de parodontometrie.
1917. Examenele complementare, in cadrul examinarii bolnavului parodontopat, sunt:A.evidentierea placii bacterieneB.testul la solicitare dentara prin presiuneC. testele microbiologiceD. examenul radiologicE. mobilometria instrumentala
1918. In 1996, Fermin Carranza jr. descrie urmatoarele forme de imbolnavire a parodontiului marginal:
A. gingiviteB. parodontiteC. trauma ocluzalaD. hipertrofia parodontalaE. manifestari parodontale ale unor boli generale
1919. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza, ca semne clinice subiective:A. usor prurit gingivalB. dureri violente, insuportabile, la periaj si in timpul masticatieiC. senzatie de usturimeD. sangerari gingivale la periaj si masticatieE. prurit gingival accentuat
1920. Gingia poate prezenta in cursul diabetului:A. hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidalB.frecvente ulceratiiC. sangerari abundente la atingereD. rar, pungi falseE. consistenta redusa, moale, a papilelor
1921. La nivel gingival, hiperplazia fara inflamatie supraadaugata:A. are un aspect lobulatB. este de culoare rosie-violaceeC. este de consistenta fermaD. sangereazaE. este de culoare roz-deschis
1922. Diagnosticul diferential al gingivitei acute ulcero-necrotice se face cu:A.gingivostomatita herpeticaB. gingivostomatita aftoasaC.gingivite alergice si descuamativeD. leucemie cronicaE. candidoza cronica
1923. Gingivostomatita herpetica:A. apare mai frecvent la adultiB. are o perioada scurta de incubatie, de 72-96 oreC. are o perioada scurta de incubatie, de 48-72 oreD. debutul este brusc, prin aparitia de vezicule solitare sau grupate pe diverse regiuni ale cavitatii bucale si, uneori, pe piele
E. debutul este lent, prin aparitia de vezicule solitare sau grupate pe diverse regiuni ale cavitatii bucale si, uneori, pe piele
1924. Dintre tumorile benigne ale gingiei se descriu:A. fibromul gingivalB. granulomul eozinofilC.plasmocitomul gingivalD. carcinomul gingivalE. sarcomul gingival
1925. *Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiala, care o diferentiaza de gingivita este:
A. prurit gingivalB. jena dureroasa gingivala accentuata de periaj si masticatieC. sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la succiunea gingieiD. senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de o durere periradiculara si interradicularaE. usturimi gingivale
1926. Principalele semne clinice de imbolnavire in parodontita juvenila sunt:A. mobilitate dentara patologicaB. pungi parodontale adevarateC. migrari patologice ale primilor molari si incisiviD. hipoestezie dentinaraE. formarea de abcese parodontale in formele avansate de imbolnavire
1927. In parodontita distrofica, semne ale leziunilor de tip distrofic sunt:A. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala reduseB. hiperestezieC. mobilitate dentara accentuataD. fisuri StillmanE. festonul McCall
1928. Manifestari locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt:A. eritemul gingival linearB. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresivaC. leucoplazia viloasaD. infectiile micoticeE. sarcomul Kaposi
1929. In abcesul parodontal marginal intalnim urmatoarea simptomatologie obiectiva:A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medieB. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile, de la 1-2 mm in diametru pana la 1,5 cm sau chiar mai multC. dintii limitanti sunt in general indemni de carieD. mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa, rosie
E. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este mai ferma, in abcesul marginal parodontal situat palatinal, in primele faze, consistenta este moale, depresibila
1930. Complicatii la distanta si generale ale bolii parodontale sunt:A. celuliteB. tromboflebita sinusului cavernosC. abces cerebralD. colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastricaE. septicopioemii si septicemia
1931. *Un periaj dentar corespunzator se face, atunci cand tehnica de periaj este insusita corect si efectuata complet, in:
A. 2-3 minB. 4-6 minC. 1-2 minD. 5-7 minE. 3-5 min
1932. Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt:A. prevenirea depunerii placii microbieneB. prezenta placii microbieneC. parodontite apicale D. gingivite acuteE. abcese parodontale marginale
1933. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:A. depunerea crescuta de tartru supragingivalB. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale a limbiiC. modificari definitive ale senzatiei gustative sau gust amarD. iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale, in special la copiiE. reactii alergice
1934. Gutiera din material acrilic transparent A. are o grosime variabila intre 0.75, 1 si 1.5 mmB. produce inaltari semnificative ale ocluziei C. poate fi mentinuta 4-6 saptamaniD. este semirigidaE. toate cele de mai sus
1935. *Atelele acrilice duble vestibulo-orale
A. sunt reunite prin punti acrilice B. se realizeaza cel mai bine pe model
C. se realizeaza rapidD. produce mici traumatisme la inserareE toate cele de mai sus
1936. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu:A. coroane acrilice reunite intre eleB. coroane metalice totale sau partiale reuniteC. coroane semifizionomice sau de substitutie reuniteD. punti stabilizatoareE sine MAMLOCK
1937. Sina MAMLOCKA. este rezistenta, durabila si foarte rigidaB. are un aspect fizionomic C. este folosita pentru imbilizarea dintilor posterioriD. integrarea biologica este rapidaE. nici una din cele de mai sus
1938. Sistemele intracoronare de imobilizare :A. sunt mai rezistente si mai decat sistemele extracoronareB. sunt greu de realizat si necesita slefuiri dentareC. pot fi mentinute pe perioade scurte de timp D. pot fi mentinute pentru un timp mai indelungatE. pot fi mentinute ca mijloace permanente de imobilizare
1939. Bioterapia de reactivare :A. se adreseaza in special imbolnavirilor parodontale in care predomina leziunile distroficeB. se realizeaza cu produse medicamentoase, agenti fizici si chimici si mecanici sau prin proceduri balneoterapeuticeC. se realizeaza prin administrarea substantelor medicamentoase per os sau prin tratament chirurgicalD. se bazeaza pe existenta in citoplasma celulelor tinere a unor activatori biologici E. in tratamentul bolii parodontale nu se foloseste terapia de reactivare
1940. *In cadrul terapiei de reactivare extractele tisulare actioneaza prin:A. modificarea gradului de polimerizare a componentei nefibrilare din tesutul parodontal prin aport de acid hialuronicB. stimuleaza inmultirea celulelor heparinoformatoare C. stimuleaza metabolismul prin aport energetic si plasticD. stimuleaza mecanismele imuneE. toate cele de mai sus
1941. Indicatiile terapiei de bioactivare sunt:
A. parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament antimicrobian si antiinflamatorB. parodontita juvenila dupa tratament antimicrobian si eventual chirurgicalC. parodontopatii involutiveD. parodontita distrofica (mixta)E. parodontita marginala cronica profunda dupa tratament pentru grabirea vindecarii
1942. In cadrul terapiei de reactivare prin produse de origine animala s-au utilizat :A. extracte de muguri dentari recoltati de la foetus de vitelB. extract de placentaC. extract total de ochi sau de corp vitrosD. extract de lama dentara fetala, placenta, vitamine si procainaE. extract de namol sapropelic
1943. In cadrul terapiei de reactivare prin produse de origine vegetala s-au utilizat :A. extract de musetelB. extract de germeni de grauC. extract de germeni de porumbD. extract de AloeE produsul Insadol
1944. Masajul gingival:A. este indicat in toate cazurile de imbolnavire parodontalaB. se face manual sau mecanicC. se face timp de 5-10 minute timp de o lunaD. miscarile sunt circulare sau prin tractiuni dinspre apical spre coronar E. toate cele de mai sus
1945. In cadrul tratamentului gingivitei cronice :A. pacientul trebuie sa isi insuseasca corect tehnicile de periaj dentarB. se face un detartraj profesional suprasi subgingival C. se aplica substante antiseptice D. dupa periajul dentar se recomanda folosirea solutiilor cu clorhexidinaE. se trateaza bolile associate
1946. In cadrul tratamentului gingivitei hiperplazice prin inflamatie microbiana :A. se foloseste cauterizarea chimica cu clorura de zinc:A. se face gingivectomie C. se face operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoaseD. se extrag dintii cu pungi parodontale E. nici una din cele de mai sus
1947. *Tratamentul gingivitei in sarcina consta in:A. indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce a sarcinii
B. educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta si cotidianaC. leziunile gingivale incipiente se trateaza conservativ, medicamentos si antimicrobianD. hiperplaziile gingivale se excizeaza chirurgical doar daca interfera cu ocluzia sau au un aspect fizionomic neplacut E. toate cele de mai sus
1948. In timpul sarcinii trebuie evitate:A. radiografiileB. orice medicatie care poate avea efecte toxice asupra fatuluiC. sedintele lungi si obositoare D. tratamentele efectuate in primul trimestru al sarcinii E. indepartarea prin stergere cu tampoane sau comprese imbibate cu apa oxigenata a placii bacteriene
1949. Tratamentul hiperplaziilor leucemice consta in:A. spalaturi repetate la intervale scurte cu cloramina 3%B. tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina si de aplicare a unor solutii usor antiseptice, calmante din extracte de plante C. periaj gingival usorD. igiena bucala personala se face cu solutii de clorhexidina E. nu exista restricitii cu privire la tratamentul chirurgical
1950. Tratamentul hiperplaziilor medicamentoase:A. tratamentul chirurgical se face cu avizul medicului internist B. tratamentul local se face cu solutii antisepticeC. tratamentul chirurgical consta in gingivectomie si chiuretajul tesutului de granulatie D. se folosesc medicamente ca Pyralvex, Romazulan, Ticiverol, antibioticeE. se opreste medicatia cauzatoare
1951. Tratamentul pericoronaritelor consta in:A. decapusonarea preventiva chirurgicala la nivelul molarului de minteB. spalaturi antiseptice abundente si dese C. instilatii cu colutorii complexe cu antibiotice D. aplicarea unui dren din mesa iodoformataE. adiministrarea pe cale generala de antibiotice in starile febrile si subfebrile cu trismus si adenopatie
1952. Tratamentul gingivostomatitei aftoase cuprinde:A. spalaturi cu solutii slab antiseptice, clatirea gurii cu solutii Romazulam, TiciverolB. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%, solutie orthochrome, acid tricloracetic 5-10%C. badijonarea mucoasei bucale cu solutie de albastru de metilen 2%, violet de gentiana 1%D. infiltratii cu penicilina si xilinasau hidrocortizon
E. corticoterapie, vitominoterapie, antialergice
1953. *Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale consta in :A. tratament antimicrobian si antiinflamator ca in gingivita simplaB. tratamentul chirurgical: chiuretajul microulceratiilor de la nivelul santului gingival si a pungilor parodontale, C.papilectomie, gingivectomie D. in cazul parodontitei marginale rebele la tratament se foloseste amoxicilina si metronidazol sau tetraciclinaE. toate cele de mai sus
1954. Tratamentul abcesului parodontal marginal consta in :A. incizie la nivelul bombarii maximeB. indepartarea exudatului purulent prin spalare cu solutii antisepticeC. aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in cazul abceselor mariD. chiuretaj subgingival E. operatie cu lambou sau gingivectomie la dintii pluriradiculari 1955. *Instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival sunt:
A. sondele de parodontometrieB. daltitele de detartrajC. chiuretele parodontaleD. sapaliga de detartrajE. pilele si razusele
1956. Chiuretele Gracey se caracterizeaza prin:A. suprafata faciala este situata la un unghi de 90° fata de axul lung al primei parti
pasiveB. suprafata faciala este situata la un unghi de 70° fata de axul lung al primei parti
pasiveC. sunt active in anumite zone si suprafete radiculare fiind codificate in acest scopD. au actiune concomitenta din partea ambelor muchii, atat asupra gingiei cat si
asupra radaciniiE. toate afirmatiile de mai sus sunt corecte
1957. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt:A. detartrajul santului gingivalB. detartrajul subgingival din pungile parodontaleC. detartrajul de finete al depozitelor mici dupa indepartarea tartrului subgingival cu
alte instrumenteD. chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele pungilor parodontaleE. planarea suprafetelor radiculare – chiuretajul radicular
1958. Tehnica chiuretajului radicular presupune:
A. introducerea cu putere a chiuretei in punga parodontala pana la portiunea cea mai decliva
B. partea activa se plaseaza fata de radacina la un unghi de cel mult 37°C. se fac miscari oblice si orizontaleD. se fac tractiuni inspre ocluzal si incizal, repetateE. se fac tractiuni inspre apical pana la obtinerea unei suprafete netede
1959. Urmatoarele afirmatii referitoare la detartrajul cu ultrasunete sunt false:A. intereseaza tartrul supragingival in totalitateB. intereseaza tartrul subgingival in toatalitateC. intereseaza tartrul supragingivial partialD. se realizeaza cu doua tipuri principala de aparate cu ultrasuneteE. inlocuieste in totalitate detartrajul manual
1960. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt:A. copii miciB. bolnavi cardiaci cu pacemaker-uriC. gravideD. bolnavi psihiciE. hiperestezie dentinara accentuata
1961. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. intr-o gingivita cronica, suprainfectarea microulceratiilor ia sfarsit prin indepartarea placii bacteriene
B. tesutul de granulatie nu mai prolifereaza dupa indepartarea placii bacterieneC. tesutul de granulatie continua sa prolifereaze si dupa indepartarea placii
bacterieneD. in parodontita marginala cronica profunda cu pungi parodontale, acestea dispar
dupa indepartarea placii bacterieneE. tratamentul medicamentos este necesar in gingivostomatitele ulcero-necrotice
1962. Clorhexidina:
A. solutia de concentratie 0,12% se foloseste ca antiseptic dupa periajul gingivo-dentar
B. solutia de concentratie 0.2% este utilizata pentru irigatii subgingivaleC. efectul ei se bazeaza pe proprietatile tesioactiveD. previne depunerea placii bacterieneE. toate afirmatiile sunt adevarate
1963. Tehnica aplicarii pastelor cu antibiotice presupune:A. acul se insera cu fermitate pana in zona cea mai decliva a pungii parodontaleB. pistonul sirigii se actioneaza pana ce pasta reflueaza la gura pungii parodontaleC. se aspira in mod repetatD. instilatia se mentine timp de 10-15 min. in conditii de izolare
E. instilatiile se fac la interval de 1-3 zile
1964. *Calitatile unui medicament antimicrobian ideal sunt:A. difuziune lenta in focarul de infectieB. spectru antimicrobian redusC. absenta reactiile de sensibilizare locale si generaleD. dezvolta rezistenta microbianaE. pret ridicat
1965. *Modalitate de actiune a antibioticelor asupra microorganismelor este:A. inhibarea sintezei peretelui celularB. inhibarea permeabilitatii memebranei citoplasmaticeC. inhibarea sintezei proteiceD. inhibarea sintezei acizilor nucleiciE. toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate
1966. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular:A. streptomicinaB. penicilinaC. lincomicinaD. ampicilinaE. amoxicilina
1967. Care sunt efectele secundare ale folosirii tetraciclinei:A. aparitia pungilor parodontaleB. aparitia de candidozeC. tulburari gastrice si intestinaleD. sangerari gingivaleE. tulburari hepatorenale
1968. Dezavantajele utilizarii substantelor chimice cu actiune caustice:A. necroza osului alveolarB. necroza tesuturilor gingivo-parodontaleC. necroza pulpei dentareD. aparitia cariei dentareE. accentuarea abraziei dentare
1969. Electrocauterizarea:A. reprezinta o metoda de reducere a pungilor parodontaleB. utilizeaza curenti electrici de inalta frecventaC. utilizeaza electrozi activi sub forma de ansa circulara, filament subtire si sfera cu
suprafata netedaD. asigura pe langa cauterizarea propriu-zisa si sectionare tisulara si electrocoagulareE. presupune tratarea gingiei in prealabil cu substante chimice ce au rol caustic
1970. Dezavantajele electrocauterizarii sunt:A. interfereaza cu stimulatorii cardiaciB. determina necroze pulpareC. favorizeaza aparitia discromiilorD. produce un miros neplacutE. detemina necroze ale osului alveolar
1971. Tratamentul chirurgical parodontal este indicat in urmatoarele situatii:A. hiperplazie dentinaraB. pungi false nereductibile prin tratament antimicrobianC. pungi parodontale adevarateD. gingivostomatiteE. defecte muco-gingivale
1972. Pentru tratamentul parodontal chirurgical sunt necesare:A. instrumentar de incizie si sectionareB. sonde parodontaleC. pense Crane-Kaplan pentru rezolvarea recesiilor multipleD. bisturie cu lame de unica folosinta nr. 15, 11, 12bE. bisturiu Orban
1973. Indicatiile gingivectomiei sunt urmatoarele:A. abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentareB. abcese parodontale marginale recidivanteC. hiperplazii gingivale de cauza medicamentoasaD. abraziuni patologice excesiveE. pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros
1974. Operatia cu lambou mucoperiostal reflectat in totalitate presupune urmatorii timpi operatori:A. incizie verticala in bizou internB. incizii verticale pentru relectarea in totalitate a lambouluiC. decolarea tesutului de granulatieD. planarea radacinilorE. niciuna din afirmatiile de mai sus
1975. Care din urmatoarele tipuri de interventii reprezinta interventii de chirurgie mucogingivala:A. frenotomii, frenectomii, frenoplastiiB. regenerarea tisulara ghidataC. operatia cu lambou deplasat apicalD. operatia cu lambou deplasat coronarE. gingivectomia