GIIH]II RODABI
Gramatica fanteziei
Introducere in artade a niscoci poveEti
Traducere din limba italiand gi notede George Anca
AEDITURAART
ffixxpr*ns
1. Prefald 7
2.Piatrat:r lac . 13
3.CuvAnfuI,,ciao".... 21
4. Binomul fantastic 25
5. Lumini gi pantofi 31
6. Ce s-ar int6mpla dac5 37
7. Bunicul lui Lenin 41.
8. Prefixul arbitrar 43
9. Gregeala creativd 47
10. Jocuri vedri . 51
1L. Utilitatea lui Giosud Carducci 55
l2.Creareaurvi'limerick. . . 59
13. Crearea unei ghicitori . . 63
14. Falsa ghicitoare 67
15. Basmele populare ca materie prim[ 69
16. Greqind povegtile 73
17. Suhta Rogie in elicopter / /18. Povegtile pe dos 81
19. Ce seir:rtAmpl[ dupi . 83
2}.Salatdde poveqti 87
21. Basme calchiate 91
22.Cdrflelui Propp 97
23. Franco Passatore -pune cdrflle de joc in poveste,, 1,0g
24. Basmin cheie obligatorie. Ug25. AnahzaBefanei 1,17
26. Omulelul de sticld I2127.Pian-Bill ... 72328. AmAnca gi,,jocul de-a mAncatul,, . 1.27
29. Povegti la masd 1L3ll
30. Cdldtorie in jurul casei mele31. Jucdria ca personaj
32. Marionete gi pXpugi
33. Copilul ca protagonist
34. Povegtitabu .
35. Pierino gi plastilina
36. Povegti amuzante
37. Matematica poveqtilor .
38. Copilul care ascultd povegti
39. Copilul care citegte benzidesenate
40. Capr a domnului Seguirt
41. Povegti pentru joace . . . .
43. Jocuri in pddurea de pini44. Imaginafle, creativitate, qcoald
45. Fige.
Novalis
Dubla articulare.
135
143
149
155
159
165
179
181
1.87
193
197
203
209
213
221
aa^ZCJ
233
234
235CuvAntul care joacd
Despre g6ndirea,,in peredri" . . .
tnstrdinarea
,,Percepfasubliminali". . . .
Fantezie gi gAndire logicd
Ghicitoarea ca formd de cunoagtere .
Efectul de amplificare
Teatrulcopiilor : . . .
Merceologie fantasticH
Ursul de cArpd
Un verb pentru a ne juca
Poveqtilematematicii. . . .
' Ap6rarea Motanului incd\at
Activitate expresivd qi experienln gtiinlificd
ArtH qi $tiinp
237
238
238
239. 240
242
243
244
245
247
248
249
254
254
X. Piatta Tn lac
O piatri aruncati intr-un lac stArnegte cercuri concentrice
care se ldrgesc pe suprafala apei, legAnd in miqcarea 1or, la
distanle diferite, cu efecte diverse, nufirul qi trestia, b5r-
cula de hArtie gi barca pescarului. Obiecte ce stiteau acolo,
fiecare inchis in sine, in pacea ori in somnul lui, sunt parcirechemate la viald., obligate sd reacliot1eze, sd intre in re-
lafie'unele cu altele. Alte miqcdri invizibile se propagi inadAncime, in toate direcfiile, in timp ce piatra se prdvileqte
rdscolind alge, speriind peqti, pricinuind noi gi noi tulbu-rdri moleculare. CAnd atinge apoi fundul apei, rdscoleqte
mAlul, izbegte obiectele ce zdceau uitate acolo, dintre care
unele sunt scoase la ivea16, altele acoperite pe rAnd cu nisip.
Nenum5rate evenimente (sau microevenimente) se succed
intr-un timp foarte scurt. Desigur, chiar dacl ai avea timpulnecesar qi dorinfa de a o face, tot nu le-ai putea inregistra pe
toate, fird omisiuni.Tot astfef un cuvAnt, aruncatin minte laintAmplare, Pro-
duce valuri la suprafa![ qi in adAncime/ provoacd o serie
infinitl de reaclii in lan! antrenAnd in cdderea lui sunete qi
imagini, analogii qi amintiri, sensuri 9i vise, irtr-o migcare
ce implicd experienfa, memoria, fantezia gi inconqtienful gi
care e complicatd de faptul cd mintea ins5gi nu asistd pasivl
13i
&ramatica *amterlei
la reprezentatie, ci intervine continuu pentru a accepta gi arespinge, a uni gi a cenzura, a construi gi a distruge.
Iau drept exemplu cuvAntul ,,piatrd". Cdzdndin minte,acesta atrage dupd sine, sau izbegte, sau evitd, in sfArgit se
pune in contact in diferite feluri cu toate cuvintele care in-cep cu p, dar nu continud.cuia, precum ,,pdpddie", ,,pdce;",,,plJlnn"; cu toate cuvintele care incep cu pia, ca ,,piazd",,,piald", ,,pialal", ,,pialist", ,,pialetd", cu toate cuvintele carerimeazl,in -atrd, ca ,,gattd", ,,vatrd", ,,lattd", ,,natrd", ,,ido-latrd"; cu toate cuvintele care-i stau aldfuri, in depozitulle-xical, ca semnificafie :,,bolov arr",,,rrrarmLttd",,, cdtdmidd",, rtocd" r,,tllf" r rrtravertin " r,, $t esie",,, gr anit" etc.
Acestea sunt asocialiile mai lenege. Un cuv6nt izbeqte unaltul prin inerfie. E greu ca aceasta sd fie indeajuns spre aisca scAnteia (dar nu se qtie niciodatd).
CuvAntuf intre timp, se precipite in alte direcgii, se afundiin lumea trecufului, scoate Ia iveald prezente din adAnctiri.Din acest punct de vedere, ,,piaitra" inseamni pentru mineSanta Catarina del Sasso, un sancfuar perpendicular pe laculMaggiore. Mergeam aici cu bicicleta. Mergeam impreund cuAmedeo. $edeam sub un portic ricoros si bem vin alb gi sivorbim despre Kant. Ne htaheam qi in tren, eram amAndoisfuden(i navetiqti. Amedeo purta o manta lungd, albastrd.in unele zile, sub manta se intrezirea profilui cutiei vioriisale. MAnerul cutiei mele era rupt, trebuia s-o port sub braf.Amedeo s-ainrolat la vAndtori de munte gi a muritin Rusia.
Alti datd am ajuns la figura lui Amedeo ficAnd o ,,cer-cetate" asupra cuvAnfului,,cdrdmid A", care-mi amintise de
i;
P&a*rm irx lac
cdrdmid5riile joase din cAmpia lombardd 9i de lungi plim-bdri prin ceald sau prin plduri. Eu qi Amedeo petreceam
adesea dupi-amieze intregi in pldure vorbind despre Kant,
despre Dostoievski, despre Montale2, despre Alfonso Gatto3.
Prieteniile de la gaisprezece ani sunt acelea care las6 in via-
[d urmele cele rirai adAnci. Dar nu despre asta e vorba aici.
Vorbeam despre felul in care un cuvAnt, ales 1a intAmplare,
poate funcliona ca un cuvAnt magic pentru a dezveli cAmpu-
rile memoriei care zdceatsub pulberea timpului.La fel aclioneazdsavoarea madleneitr memoria lui Proust.
$i, dupd el, toti ,,scriitorii memoriei" au invdlat (chiar prea
mult) sd asculte ecourile ingropate ale cuvintelor, ale miro-
surilor, ale sunetelor. Dar noi vrem sd inventim povegti pen-
tru copii, nu sH scriem povestiri pentru a recupera 9i salva
viala noastrd pierdut[. Totuqi, din cAnd fir cAnd, 9i cu copiii
este distractiv gi util jocul memoriei. Cutare cuvAnt ii va pu-
tea ajuta sd-qi aminteasci de ,,cAndva, demult. ..", sd se re-
g5seascd in timpul care trece, si mdsoare distanfa dintre azi
gi ieri, degi pentru ei, din fericire, existd puline ,,ieri", qi nici
acelea suprainclrcate.
,,Tema fantasticd", in acest tip de cercetare care pleacd de
la un singur cuvAnt, apare cAnd se cteeazd apropieri stranii,
cAnd in complexele miqciri ale imaginilor gi-n interferenlele
lor capricioase iese la lumini o inrudire neprevdzut[ intre
cuvinte care aparlin unor lanfuri diferite. ,,C[rdmidd" a adus
2 Eugenio Montale (1896-1981), laureat a1 Premiului Nobel pentruliteraturd in1975.
3 Alfonso Gatto (1909-1976), poet, ziarist, prozator italian.
ii &ramxtl*a fxmtmxieit.........................i
cu sine:,,piramidd ",,, ctisalidd",,,pdldmidd",,, Atlantida,, .
Cdr5midi giAtlantida ni se prezintdca o pereche interesantd,chiar daci nu atAt de frumoasd ca ,,intAlnirea intAmpldtoaredintre o magind de cusut gi o umbreld pe o mas6 de disectie,,(Lautreamont, Cfrnturile lui Maldoror). in confuza asociere acuvintelor evocate pAnd aici, ,,cdrdmidd" este - fal6 de ,,pi-ramidd" - ceea ce ,,piatrd" este fa!5 de ,,vattd". Vioara luiAmedeo adaugi probabil un element afectiv qifavorizeazdnagterea unei imagini muzicale.
Iati casa de muzic6. E ficuti din cirimizi muzicale, din pietremuzicale. Perefii ei, b5fuli de ciocdnele, scot toate sunetele po-sibile. $tiu cd un do diez e deasupra divanului, fa-ul mai acuteste sub fereastrd, podeaua e toatd in si bemol major, o tonalitateafAfdtoare. E o minunatd uqd atonali, seriali, electronicl; ajunges-o atingi cu degetul ca sd se iveascd o intreagd operd ca No-no-Berio-Maderna. Una care sd-l entuziasmeze pe Stockhausen(intr6nd ?n imagine pe buni dreptate in fafa altora din cauza ace-luihaus, ,,casd", incorporat in nume).
Dar nu e vorba numai de o casi. E o intreagd.lard. muzicaldcare confine casa-pian, casa-celestd, casa-fagot. E o fard orchestri.Seara, locuitorii, ficAndu-gi ,,casele" sd cAntq dau tofi impreuniun frumos concert ftrainte de a merge la culcare. ln pline noapte,in timp ce toatd lumea doarme, un prizonier cAntd din gratiilecelulei sale... etc.
Povestea, acum, gi-a dat drumul.
Md gAndesc cd prizonierul a intrat in povestire grafie rimei,,cdrdmid6" - ,,fitid6", de care nu luasem notd in mod con-gtient, dar care evident stdtea la pAnd5. Gratiile s-ar spune,
. erau o consecinfi evidentd. Dar nu cred. Trebuie sd mi le fi
i16
Ffratra ?n lac
sugerat mai curAnd amintirea, iviti fitgitiv, a titlului unuivechi film: inchiso area fdr d gr atii.
Imaginafia poate urma acum o altd cale:
Cad toate gratiile tuturor fi:rchisorilor lumri, ies tofi. Chiar gi hofii?Da, chiar gi hofii. inchisoarea produce ho[i. Gata cu inchisorile,gata qi cu hofii... '
$i aici pot observa cum, in procesul aparent mecanic, se
imprimd ca intr-un tipar, ba chiar modificAnd insugi tiparufideologia mea. Aud ecoul lecturilor vechi qi recente. Lumilecelor excluqi cer in mod imperios sd fie numite: orfelinate,case de corectie, aziluripentru bdtrAni, ospicii, sdli de curs.
Realitatea irupe in exercifiul suprarealist. Se prea poate ca,
la urma urmei, dac6,lara muzical5 va deveni o povestire, sd
nu fie vorba de o fantasmagorie evazivd,, ci de un mod de a
redescoperi gi reprezenta in forme noi realitatea.
Dar explorarea cuvAntului ,,piatra" nu e incheiati. Tre-
buie sd-l respingem ca unitate care are un anumit infelesgi sunet, sd-l descompunem in literele lui, si descoperimcuvintele pe care le-am exclus succesiv, spre a ajunge la pro-nunfia lui:
Scriu literele una sub alta:
-P-I-A-T-R_A
17i
ffirsm**Xca *xxxtsx&w&
Acum, aldturi de fiecare literd pot scrie primul cuvAntcare-mi vine in minte, oblinAnd o noud serie (de exemplu:,,prdjiturd. - iarnd - ape - toartd - ramurd - asta"). Sau pot -va fi mai distractiv - sd scriu aldturi de cele cinci litere cincicuvinte care sd formeze o fraz6, cu sens deplin, astfel:
P-PeI - iarbdA- aleargiT - treiR - rifuqteA- albe
N-aq gti ce sd md fag in acest momenf cu trei rdfugte albein iarbd, daci nu le-ag folosi pentru a construi un,,nonsens"in rim5:
Trei rdtuqte la plimbareMicdiau dupl mAncare etc.
Dar nu-i nevoie si te agtepfi de la prima incercare la un re-zultatcAt de cAt interesant. Caut o alti serie, cu acelaqi sistem:
P - PatruI - iataganeA - aroganteT - tresaltiR - ritmicA - abracadabrante
Acel,,patru" e o prelungire automati a lui ,,frei" precedent.
,i[resaltd" pare impus de ,,aleargd", dar nu se poate ignora cd
l-afavonzat gi vecindtatea, in aceastd cercetare, cu instrumen-
, tele muzicale amintite pufin mai sus.'....'........'......!..............
:18
Top Related