1. INTRODUCERE

Prezentul ghid al studentului din Universitatea Maritim din Constana este redactat cu scopul de a se aplica, n cele mai bune condiii, Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS). El este necesar att studenilor ct i profesorilor pentru o corect informare asupra ECTS, fiind de ajutor n derularea activitilor didactice.

Fiecare student al facultii trebuie s aib acest ghid pentru a putea cunoate:

planul de nvmnt al specializrii pe care o urmeaz; programele analitice ale disciplinelor pe care le studiaz, modul de evaluare a

activitilor aferente acestor discipline n vederea obinerii notei finale, testele si temele de control, procentajul fiecarei forme de evaluare susinut de student i punctele de credit acordate la promovarea disciplinei;

bibliografia minimal pentru pregtirea disciplinei; date importante privind facultatea de Electromecanic Naval catedrele care aparin facultii (inclusiv domeniile de cercetare tiinific ale fiecrei

catedre, pentru a veni n sprijinul studenilor care sunt interesai n activitatea de cercetare ntr-un anumit domeniu);

Regulamentul de aplicare a Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS) din UMC.

Fiecare profesor al facultii trebuie s aib acest ghid pentru:

a cunoate planul de nvmnt al facultii i integrarea disciplinei sale n acest plan de nvmnt;

a respecta modul de evaluare a activitilor n vederea acordrii notei finale, conform algoritmului declarat i aprobat de Consiliul Facultii: evaluarea fiecrei activiti didactice din cadrul disciplinei, felul examinrii (examen sau colocviu), procentajul fiecarei forme de evaluare.

a cunoate Regulamentul de aplicare a Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS) din UMC

2. SCURT ISTORIC AL UNIVERSITII MARITIM E DIN CONSTANA

La data de 6 februarie 1990 a fost emis Hotrrea Guvernului privind nfiinarea Institutului de Marin Civil, prin care Facultatea de Electromecanic Naval i Facultatea de Navigaie a Marinei Civile au trecut din cadrul Institutului de Marin "Mircea cel Btrn" din subordinea Ministerului Aprrii Naionale la Ministerul nvmntului, nfiinndu-se Institutul de Marin Civil, cu sediul n municipiul Constana. La Facultatea de Electromecanic Naval durata studiilor era de 5 ani, iar absolvenii primeau diploma de inginer electromecanic sau inginer electrotehnic, precum i brevetul de ofier maritim n specialitatea respectiv. La Facultatea de Navigaie a Marinei Civile durata studiilor era de 4 ani, iar absolvenii primeau diplom i brevet de ofier maritim navigator. Studenii anilor II, III i IV de la Facultatea de Electromecanic Naval i Facultatea de Navigaie a Marinei Civile din cadrul Institutului de Marin Civil primeau livret militar iar cei din anul I efectuau stagiul militar dup absolvirea studiilor.

n 1997 n cadrul instituiei s-au nfiinat cursuri post universitare: studii aprofundate Sisteme avansate de operare n transportul naval, Ingineria sistemelor electromecanice navale i studii Aprofundate-Master.

n anul 2000, Institutul de Marin Civil, ca urmare a H.G. nr. 85/2000, i-a schimbat denumirea n Universitatea Maritim din Constana.

Universitatea Maritim din Constana a devenit instituie organizatoare de doctorat n baza Ordinului Ministrului Educaiei i Cercetrii nr. 4225/02.08.2001.

La specializrile de tradiie din UMC: Electrotehnic Naval i Electromecanic General s-au constituit dou centre de cercetare: Centrul de Cercetare n Inginerie Mecanic Naval i Centrul de Cercetare n Inginerie Electric.

n anul 2003, Universitatea a primit Certificat al Sistemului de Management al Calitii ISO 9001, fiind prima universitate romneasc auditat i certificat de o autoritate competent n domeniu, Bureau Veritas.

ncepnd cu anul universitar 2004/2005, universitatea a primit autorizare provizorie pentru a organiza studii univeristare de licen la forma frecven redus pentru specializrile maritime dezvoltate n mod tradiional de universitate, i anume: Navigaie i Transport Maritim i Fluvial, Electromecanic, Electrotehnic, n stagiu de 6 ani.

n anul 2005 au fost autorizate provizoriu specializrile: Ingineria i Protecia Mediului n Industrie i Tehnologii i Sisteme de Telecomunicaii. Specializarea Inginerie Economic n Transporturi a fost autorizat provizoriu n anul 2006.

UM C este prima universitate din ar auditat de un organism extern: European Maritime Safety Agency. UMC este o universitatea acreditata in anul 2009 de ARACIS cu gradul de Incredere . UMC are toate specializarile autorizate sau acreditate. Specializarile autorizatre sunt specializarile infiintate in urma cu 4 ani si care nu au intrat legal in cadrul acreditarii universitatii din anul 2009 ele urmand sa intre in acest proces de acreditare in anul 2011.

S-a extins i modernizat infrastructura prin implementarea aparaturii tehnologice i echipamentelor avansate, simulatoare unice n domeniul nvmntului universitar, cu laboratoare de ultim or, reea de internet i service pentru software, biblioteca computerizat.

Sunt de menionat eforturile conducerii Universitii de a dezvolta strategia orientat spre student. Astfel au benficiat de mobiliti Erasmus un numr de studeni n diverse ri europene pe programul de practic ambarcat n parteneriat cu firme de shipping dar i un numr de studeni cu mobilitate de studii la universiti tehnice din Frana si Norvegia . Este de asemeni de menionat c un numr din ce n ce mai mare de Studeni strini aleg s studieze i s se pregteasc pentru meseria de navigator la universitatea noastr.

Universitatea Martim a fcut i face efeorturi deosebite pentru a sprijini financiar studenii care reuesc s obin performane colare remarcabile. Astfel aportul universitii la bursele studeneti este de de 52% din suma total dedicat acordrii de burse.

A fost ncurajat dezvoltarea asociaiei studeneti Liga Studentilor UMC dar i a

manifestrilor organizate de acetia: conferine, workshopuri, trg de job-uri, festivaluri, expozitii de carte, spectacole, etc.

3.STRUCTURA ACADEMIC FACULTATEA DOMENIU SPECIALIZAREA FORMA

DE INVATAMANT

NAVIGATIE SI TRANSPORT NAVAL

INGINERIE MARINA SI NAVIGATIE

NAVIGATIE SI TRANSPORT MARITIM SI FLUVIAL

ZI

INGINERIE MARINA SI NAVIGATIE

NAVIGATIE SI TRANSPORT MARITIM SI FLUVIAL

FR

INGINERIE MARINA SI NAVIGATIE

NAVIGATIE SI TRANSPORT MARITIM SI FLUVIAL IN LIMBA ENGLEZA

ZI

INGINERIE SI MANAGEMENT

INGINERIE ECONOMICA IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

ZI

ELECTROMECANICA NAVALA

INGINERIE MARINA SI NAVIGATIE

ELECTROMECANICA NAVALA

ZI

INGINERIE MARINA SI NAVIGATIE

ELECTROMECANICA NAVALA

FR

INGINERIE MARINA SI NAVIGATIE

ELECTROMECANICA NAVALA IN LIMBA ENGLEZA

ZI

INGINERIE ELECTRICA

ELECTROTEHNICA ZI

INGINERIE ELECTRICA

ELECTROTEHNICA FR

INGINERIA MEDIULUI

INGINERIE SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUCTRIE

ZI

INGINERIE ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII

TEHNOLOGII SI SISTEME DE TELECOMUNICATII

ZI

4. OBIECTIVELE UNIVERSITATII MARITIME DIN CONSTANTA

Universitatea Maritim din Constana rspunde la cerinele fundamentale

specifice unei instituii moderne de nvmnt superior i are n vedere : Pe plan academic, este o entitate de nvmnt i cercetare. Asumarea acestei duble misiuni de nvmnt i de cercetare este confirmat i justificat prin creterea

progresiv a componenei de cercetare n ansamblul activitii UMC, concretizat prin dezvoltarea unor structuri specializate de cercetare, prin amplificarea cercetrii tiinifice la nivelul facultilor, catedrelor i centrelor de cercetare, prin prezena tot mai activ n competiia pentru finanarea cercetrii prin granturi, contracte i programe de cercetare, pe plan intern i pe plan european. Pe plan social const n: asigurarea efectiv a egalitii anselor de studii superioare crearea condiiilor favorabile de evoluie tiinific i promovare profesional

pentru tinerii cu performane superioare;

Pe plan naional UMC dezvolt parteneriate cu alte universiti n vederea dezvoltrii unor specializri comune i derularea unor programe de nvmnt universitar i postuniversitar.

UMC este perceput n comunitatea local ca fiind att o surs de for de munc superior calificat pentru domeniul portuar i maritim, ct i un partener capabil s realizeze activiti de cercetare tiinific sau analize tehnico-economice.

UMC ncheie o serie de parteneriate cu entiti din plan local n vederea utilizrii facilitilor oferite de acetia pentru o mai bun pregtire a studenilor, sau pentru o pregtire complementar.

Pe plan internaional UM C este afiliat la diferite organizaii internaionale din domeniul maritim precum:

IAMU International Association of Maritime Faculties SWEDISH CLUB- Membru afiliat IMLA International Maritime Lecturers Association IMSF International Maritime Simulation Forum BSUN - Black Sea Universities Network IAU International Association of Universities

Pentru asigurarea schimbului de studeni i cadre didactice i pentru realizarea unui schimb de experien n domeniul maritim, se ncheie protocoale bilaterale cu universitile de marin i firme de crewing din ntreaga lume. 5.MISIUNEA UNIVERSITATII MARITIME DIN CONSTANTA

Mutaiile survenite n societatea romnesc i n comunitatea european presupun noi abiliti de adaptare la cerinele pieei forei de munc. Este necesar astfel mbinarea dobndirii cunotinelor academice cu formarea unor competene profesionale clar formulate i identificate. n aceste noi condiii, Univesitatea Maritim din Constana este o universitate a crei misiune este:

de a pregti specialiti necesari activitilor de transport maritim precum i de a derula activiti de cercetare n domenii tiinifice conexe, cu accent pe recunoaterea competiiei ca factor de progres i pe managementul calitii ca instrument al perfecionrii continue a procesului de nvmnt i de cercetare.

de a promova educaia i cercetarea n concordan cu exigenele unei societi bazate pe cunoatere prin formarea iniial, educaie continu i integrare n circuitul valorilor universale;

de a contribui la dezvoltarea local, regional i naional prin implicarea membrilor comunitii academice la nivel social, economic i cultural.

Cile de implementare sunt urmtoarele:

managementul strategic i eficient al resurselor umane i materiale; dezvoltarea continu a universitii att pe orizontal ct i pe vertical ;

asumarea principiului calitii n ntreaga activitate a Universitii

6. CADRELE DIDACTICE ALE UNIVERSITATII MARITIME DIN CONSTANTA

Cadrele didactice sunt constituite n 4 catedre: Catedra de Navigaie i Transport Naval, Catedra de tiine Matematice i Umaniste, Catedra de Electrotehnic, Electronic i Informatic, Catedra de Inginerie Mecanic.

ncepnd cu anul universitar 2008-2009, pentru o mai bun derulare a activitii de cercetare, cele 97 de cadre didactice ale universitii au fost arondate unui numr de 12 departamente specifice fiecrui domeniu de competen: Departamentul Echipamente Mecanice, Departamentul Discipline Tehnice Generale, Departamentul Mediu, Departamentul Electronic i Telecomunicaii, Departamentul Automatizri i Informatic Aplicat, Departamentul Electrotehnic, Departamentul Discipline Fundamentale, Departamentul Limbi Strine, Departamentul Educaie Fizic i Sport, Departament Navigaie, Departament Manevra i Teoria Navei, Departament Economie i Management Naval. 6.1.Conducerea universitii RECTOR Prof.univ.dr.ing. Cornel PANAIT

PRORECTOR Cercetare tiinific i

Cooperare Internaional Conf.univ.dr.ing. Eugen BRSAN

PRORECTOR Probleme Academice i Dezvoltare Conf.univ.dr.ing.Emil OAN

Secretar tiinific al Senatului UMC Conf.univ.dr.ing.Violeta CIUCUR

Decan Facultatea de Navigaie Conf.univ.dr. Ghiorghe BTRANCA

Prodecan Facultatea de Navigaie Conf.univ.dr.ing.Dumitru DELEANU

Secretar tiinific Fac.de Navigaie l.ing. Costel STANCA

Decan Facultatea Electromecanic Naval Prof.univ.dr.ing. George CRUNTU

Prodecan Facultatea Electromecanic Naval Conf.univ.dr.ing. Feiza MEMET

Secretar tiinfic Fac. Electromecanic Naval Lector dr.chimist. Sabina ZGAN

6.2.Structuri administrative

Senatul

Este format din cadre didactice i studeni i se constituie conform metodologiei prevzut n Carta Universitii. Reprezentanii studenilor n Senat sunt alei la propunerea studenilor conform Legii nvmntului.

Biroul Senatului Este format din rector, prorectori, secretarul stiintific al Senatului, director general

administrativ, i reprezentanii organizaiilor studeneti. Se ntrunete o dat pe sptmn pentru a lua n discuie i soluiona problemele de prim urgen.

Consiliul de administraie

Este un organism format din rector, prorectori, cancelar, director general

administrativ, decanii facultilor.

Rectorul Conduce ntreaga activitate academic, tiinific i administrativ din

Universitate i reprezint Universitatea n relaiile sale cu parteneri din ar i strintate. Prorectorii si secretarul stiintific al Senatului

ndeplinesc funciile delegate de rector prin ordin scris.

Director general administrativ Rspunde de eficiena tuturor activitilor administrative desfurate n Universitate Facultatile

Reprezint unitile funcionale ale Universitii i sunt formate din personal didactic, personal didactic auxiliar i administrativ.

Decanul Este coordonatorul ntregii activiti desfaurate la nivel de facultate.

Prodecanii secretarii tiinifici Rspund de activitile din cadrul facultii conform repartizrii decanului.

Catedra /Departamentul Este unitatea funcional a facultii format din cadrele didactice de aceeai

specialitate sau specialiti nrudite.

ef de catedr Coordoneaz activitatea la nivel de catedr, asigurnd legtura cu decanatul i

studenii.

Secretariatul Se ocup de gestionarea activitii colare a studenilor n cadrul facultii.

Asigur legtura cu rectoratul, cu celelalte faculti, cu alte instituii. Transmite i aplic deciziile conducerii facultii i Universitii. Informeaz studenii n legtur cu toate problemele care i privesc. 7. STUDENII

n anul 2004 universitatea avea un numr de 2500 studeni, la nceputul anului universitar 2010/2011 sunt nmatriculai 6500 studeni la cele trei nivele de studii. PROCESUL BOLOGNA Procesul Bologna reprezint o dimensiune a procesului de construcie a Europei

unite. El a fost iniiat prin declaraia de la Bologna ai crei iniiatori au avut viziunea unui continent n care dimensiunile intelectual, cultural, social i tehnic sunt alturi de cele ale monedei Euro, bncilor i economiei. Dimensiunile intelectual, cultural, social i tehnic au prins form prin intermediul universitilor care urmeaz s joace un rol central n dezvoltarea acestora. Procesul se caracterizeaz prin creterea continu a numrului de ri implicate, dar i a numrului de oameni, instituii, organizaii, constituindu-se ntr-un efort uria de realizare a unui spaiu al nvmntului european.

Procesul Bologna corespunde unor schimbri generale majore n nvmntul universitar romnesc.

Aceste modificri pot fi clasificate n: modificarea duratei i structurii studiilor: reducerea duratei ciclului universitar de licen mrirea duratei i importanei ciclului universitar de masterat transformarea nvmntului de scurt durat/colegiu n nvmnt de

licen restructurarea sistemului doctoral

modificarea structurii specializrilor recunoaterea diplomelor la nivel european promovarea mobilitii studenilor i a cadrelor didactice controlul calitii ofertei academice

ncepnd cu anul universitar 2005/2006, structura nvmntului academic cuprinde trei cicluri de studii:

ciclul I - studii universitare de licen cu durata 3, 4 ani, cu excepia specializrilor din domeniul sntate, reglementate sectorial n cadrul Uniunii Europene.

ciclul II - studii universitare de masterat cu durata de 2 ani. ciclul III - studii universitare de doctorat cu durata de 3 ani

Statutul studiilor de licen Ca absolvent al primului ciclu de studii, studentul poate obine licena ntr-un

domeniu. Primul ciclu ofer o pregtire general ntr-un domeniu de licen prin discipline ce in de o singur specializare (fundamentale, complementare i de specialitate). Consolidarea propriu-zis i certificarea specializrii o ofer ciclul II de studii universitare de masterat.

Studenii aceluiai domeniu vor primi, la finalizarea primului ciclu de licen, aceeai diplom de licen, iar suplimentul la diplom va fi particularizat n funcie de traseul academic pe care l-a parcurs fiecare. STUDII DE LICEN LA UMC

Universitatea Maritim din Constana pregteste ingineri n specializrile: Navigaie i Transport Maritim i Fluvial, Electromecanic Navala i Electrotehnic pentru domeniul maritim i fluvial, n concordan cu standardele naionale elaborate de Ministerul Educaiei i Cercetrii i cu standardele internaionale elaborate de Organizaia Maritim Mondial (IM O). Este permis accesul tuturor absolvenilor Universitii la obinerea brevetului de ofier maritim sau fluvial, brevet recunoscut la nivel mondial. De asemenea, Universitatea Maritim din Constana pregtete ingineri n specializrile Inginerie i Protecia Mediului n Industrie i Tehnologii i Sisteme de Telecomunicaii i Inginerie Economic n Transporturi, specializri noi, ce au venit s mbunteasc substanial oferta educaional a universitii, i care au aprut ca rspuns la cererea expres a pieei muncii.

Pentru activitile conexe navigaiei, n Universitatea Maritim din Constana se

desfoar programe de Masterat i Doctorat, asigurndu-se astfel o structur complet de formare iniial i specializare.

Absolvenii studiilor universitare de licen (cu durata de 4 ani i 240 de credite transferabile) au avantajul dublei certificri. Ei obin: diplom de inginer n domeniul specializrii sub egida Ministerului Educaiei i

Cercetrii (echivalentul european al diplomei Bachelor of Science); brevet de ofier maritim de cart n specializarea respectiv (punte, mecanic,

electrician), n urma susinerii unui examen la Autoritatea Naval Romn.

La o specializare din UMC pot urma din anul II de studiu si cursurile unei alte specializari, in baza unui modul de studii suplimentar pe care universitatea il propune, cu conditia ca acestia sa absolve si specializarea la care au fost admisi initial in universitate. Avantajele studiului universitar n paralel const n posibilitatea de a obine dou diplome, aferente facultii de baz i a celei de navigaie, dar i posibilitatea de a susine dou brevete. Studentii care doresc acest lucru se adreseaza in scris cu o cerere Decanatului Facultatii la care este specializarea pe care doresc sa o urmeze. Studentii inscrisi la modul de studii primesc la inceputul fiecarui an de studiu o fisa de diferente pe care sunt obligati sa o ridice de la secretariat, fisa in care sunt trecute disciplinele echivalate si disciplinele a caror activitate didactica trebuie sa o parcurga pe parcursul anului de studii. Pentru promovarea anului de studii la modul studentii sunt obligati sa obtina un numar de 32 credite. Examenele diferenta din anii respectivi de studii nu se iau in calcul la sfarsitul anului universitar. Pentru a-si finaliza studiile ei trebuie sa obtina la sfarsitul anului IV un numar de 240 de credite.

Studenii Universitii Maritime din Constana sunt beneficiarii unui sistem de burse diversificat. Astfel, Compania japonez Nippon Shipmanagement NYK acord burse n valoare de 100 Euro lunar pe toat perioada colarizrii studenilor, care susin i promoveaza examenul de selecie n cadrul companiei. n afar de acest burs, care reprezint de fapt o form de sprijin pentru cheltuielile de colarizare, studenii mai primesc un salariu de 550 euro pe perioada n care sunt mbarcai la bordul navei pe funcia de cadet i o prima lunar de 150 Euro pentru achiziionarea unui laptop.

Studenii care efectueaz voiaje de practic prin programul European de mobilitate Erasmus, beneficiaz de o diurn lunar aproxamativ de 400 Euro, acordat suplimentar fa de salariul de 600-700 Euro pentru funcia de cadet, cu perioada contractual de 3 luni.

De asemenea, studenii care la examenul de admitere s-au clasat pe primele locuri de la forma de nvmnt cu tax, beneficiaz de burse UM C, de fapt, un sprinjin financiar ce acopr taxele de colarizare pe durata unui an de studiu. La sfritul fiecrui an universitar studenii de la forma de nvmnt cu tax care reuesc s obin cele mai mari medii beneficiaz n anul urmtor de studiu de bursa UM C.

Studenii au acces la cursuri e-LEARNING pentru o serie de discipline, ca de exemplu: examenul de licen, cursuri masterat n format online, teste online la COLREG, COMM, e-Shipping, NECS, SAR, cursuri online pentru NECS, COMM, ISPS, COLREG, SAR, MEC, NE, etc., cursuri IMO online Tank Familiarisation & Advanced Familiarisation.

nvmntul cu frecven redus dezvoltat n cadrul Universitii Maritime din Constana i-a dovedit cu prisosin atractivitatea att pentru nebrevetai, ct i pentru cei care doresc continuarea studiilor. Aceast form se adreseaz preponderent navigatorilor.

8. PROGRAME DE STUDII PE DOMENII I SPECIALIZRI

A. FACULTATEA DE NAVIGAIE I TRANSPORT MARITIM I FLUVIAL

Misiunea Facultii de Navigaie i Transport Maritim i Fluvial este de a asigura cadrul educaional i tiinific care s stimuleze dezvoltarea intelectual i dobndirea unor competene profesionale la standarde internaionale. CICLUL I - STUDII UNIVERSITARE DE LICEN DURATA: 4 ANI DIPLOM A ACORDAT: DIPLOMA DE LICENTA

A.1. SPECIALIZAREA NAVIGAIE I TRANSPORT MARITIM I FLUVIAL

n urma parcurgerii programei de studiu pentru specializarea Navigaie Transport Maritim i Fluvial, absolvenii vor dobndi urmtoarele competene profesionale:

planificarea unui voiaj, executarea si monitorizarea voiajului, conducerea navigatiei ntelegerea si utilizarea fundamentelor de matematica, fizica, chimie, tehnica msurrii,

grafica tehnica, informatic aplicat

comunicare, lucrul n echip, cooperare interdisciplinar si inovare legislatie, economie, management i marketing determinarea punctului navei si a preciziei punctului determinat prin orice mijloace. executarea in siguranta a cartului de navigatie stabilirea masurilor organizatorice si de procedura pentru serviciul in cartul de navigatie. mentinerea sigurantei navitatiei prin folosirea radarului, a sistemului ARPA si a sistemelor

moderne de navigatie care ajuta la luarea deciziilor de comanda.

reactia in situatiile de urgenta care pot surveni in navigatie. raspunsul la un semnal de primejdie pe mare coordonarea operatiunilor de cautare si salvare. prognoza meteo si a conditiilor oceanografice. utilizarea vocabularului standard de navigatie maritime transmiterea si receptionarea informatiilor prin semnale vizuale manevra navei in toate conditiile operarea comenzilor de la distanta ale instalatiei de propulsie a navei si ale sistemelor si

serviciilor mecanice navale.

planificarea si asigurarea sigurantei incarcarii, stivuirii, arimarii, transportului si descarcarii marfii.

transportul marfurilor periculoase. controlul asietei, stabilitatii si a solicitarilor care actioneaza. controlul operarii navei si grija pentru persoanele de la bord la nivel operational. intocmirea planurilor de actiune in situatii de urgenta si de vitalitate precum si gestionarea

situatiilor de urgenta.

organizarea si conducerea echipajului. conformarea monitorizarii si a controlului cu cerintele legislative si cu masurile de asigurare

a sigurantei vietii pe mare si protectiei mediului marin.

mentinerea bunei stari de navigabilitate a navei. prevenirea, combaterea incendiilor la bord. operarea mijloacelor de salvare (individuale si colective) acordarea primului ajutor medical la bordul navei. supravegherea conformarii cu cerintele legislative. mentinerea sigurantei si securitatii echipajului navei si pasagerilor, precum si mentinerea

starii operative a mijloacelor de salvare de lupta impotriva incendiului si a altor sisteme de

siguranta.

A.2. SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMIC N DOMENIUL TRANSPORTURILOR

n urma parcurgerii programei de studiu pentru specializarea Inginerie Economic n Domeniul Transporturilor, absolvenii vor dobndi urmtoarele competene profesionale:

conducerea proceselor tehnologice privind terminalele i nodurile de transport, conducerea proceselor tehnologice privind logisticile industriale i comerciale, nsuirea proceselor de mecanizare i automatizare operaiilor de incrcare- descrcare a mijloacelor de transport, nsuirea tehnologiilor moderne de transport, pachetizare, paletizare, containerizare, optimizarea utilizrii resurselor sistemului de transport, realizarea unei configuraii reelei de transport n concordan cu cerinele

economice i cu exigenele dezvoltrii durabile, optimizarea sistemelor de mecanizare i automatizare a operaiilor de ncrcare-descrcare

pentru logisticile integrate, insusirea sistemelor informatice pentru optimizarea deciziilor (pe termen lung i mediu)

de dezvoltare a sistemului de transport n corelaie cu mediul socio-economic, Cerceteaz i dezvolt aspecte noi n domeniile:

realizrii sistemelor multimodale de transport. modelrii matematice i optimizrii funciunilor sub-sistemelor de transport, dezvoltrii optimale a capacitii de circulaie, de tranzit i de prelucrare a elementelor reelei de transport, optimizrii fluxurilor de transport, utilizrii calculatoarelor n conducerea proceselor de transport, utilajelor de mecanizare i automatizare a ncrcrii-descrcrii mijloacelor de transport i al conceperii de depozite moderne pentru diferite categorii de mrfuri.

Competene de grani:

Prin formaia de profil larg, specialistul din Ingineria Transporturilor poate rezolva, prin adncirea specializrii, sarcini de proiectare tehnic i conducere cu mijloace de automatizare din domeniile transporturilor industriale, urbane, navale i aeriene. Poate coordona echipe multidisciplinare pentru orientarea soluiilor pe termen lung privind dezvoltarea ansamblului sistemului de transport

A.3. SPECIALIZAREA NAVIGAIE I TRANSPORT MARITIM I FLUVIAL IN LIMBA ENGLEZA

Este o specializare organizata in cadrul universitatii n care nvatamntul se desfasoara integral n limba Engleza.

Misiunea acestei specializari consta in formarea de ingineri in domeniul marina si navigatie cu o solida pregatire profesionala de baza, destinati sa lucreze in folosul Romaniei, in companiile de crewing internationale. De asemenea, specializarea se adreseaza studentilor straini care sunt astfel scutiti de necesitatea invatarii limbii romane inaintea inceperii studiilor. Studiile au durata de patru ani si absolentilor care au promovat examenul de diploma li se acorda o diploma de licenta, recunoscuta international.

In cadrul Specializarii Navigaie i Transport Maritim i Fluvial in limba engleza se urmareste :

Formarea de specialisti bilingvi cu un spectru larg de pregatire, capabili sa satisfaca necesitatile companiilor romnesti cu relatii externe dezvoltate, companiilor mixte si companiilor crewing straine implantate n tara

Promovarea mobilitatii studentilor, prin trimiterea lor n strainatate pentru perioade de practica, de perfectionare lingvistica si de studiu n universitati partenere, cum si pe calea schimburilor de studenti

Dezvoltarea legaturilor bilaterale cu universitati si scoli de marina din tarile avansate, n vederea asigurarii unui transfer rapid al cunostintelor tehnice si de specialitate, a ntaririi cunoasterii reciproce si a creerii conditiilor de recunoastere a diplomelor

Creearea pentru studentii straini a conditiilor de ncepere directa a studiilor, fara obligativitatea nvatarii prealabile a limbii romne.

CICLUL II - STUDII DE MASTERAT DURATA: 3 SEMESTRE DIPLOM A ACORDAT: DIPLOMA DE MASTER

FACULTATEA DE NAVIGAIE I TRANSPORT MARITIM I FLUVIAL organizeaza studii de master n urmtoarele specializri:

A.1.SpecializareaTRANSPORT MARITIM . ASPECTE ECONOMICE SI JURIDICE A.2.SpecializareaINGINERIE SI MANAGEMENT IN DOMENIUL MARITIM SI PORTUAR A.3.SpecializareaTRANSPORT MARITIM

B. FACULTATEA ELECTROM ECANIC NAVAL

CICLUL I - STUDII UNIVERSITARE DE LICEN DURATA: 4 ANI DIPLOM A ACORDAT: DIPLOMA DE LICENTA

B.1. SPECIALIZAREA ELECTROMECANIC NAVALA n urma parcurgerii programei de studiu pentru specializarea Electromecanic Navala absolvenii vor fi capabili s proiecteze, s exploateze i s repare produse care nglobeaz n structura lor noiuni de mecanic, electronic i informatic.

Studenii sunt pregtii i pentru proiectare constructiv i tehnologic, conducerea proceselor tehnologice, exploatarea i ntreinerea mainilor i utilajelor specifice industriei constructoare de maini iar pregtirea tehnic se mbin cu discipline care s asigure folosirea cu succes a proiectrii i prelucrrii asistate de calculator.

Astfel, absolvenii notri nebrevetai i pot desfura activitatea, ulterioar absolvirii ca ingineri, cu nivel de pregtire competitiv n cadrul unei economii suple i dinamice caracteristic intreprinderilor mici i mijlocii. n urma parcurgerii programei de studiu pentru specializarea Electromecanic Navala, absolvenii vor dobndi urmtoarele competene profesionale:

Insusirea regulilor si deprinderilor necesare pentru efectuarea si mentinerea unui cart in conditii de siguranta.

nsuirea principiilor de diagnosticare a starii tehnice a motoarelor navale i a sistemelor auxiliare;

Repararea i ntreinerea motoarelor navale i a instalaiilor auxiliare; rodarea, pregatirea pentru reparaii, i pentru punerea n funciune.

Cunoaterea principiilor de operare ale motoarelor i instalaiilor auxiliare, deservirea n timpul funcionrii.

Organizarea activitii la bordul navei i n compartimentul main n conformitate cu cerintele: IMO, STCW i a societilor de clasificare.

Urmrirea fiabilitii motoarelor navale n exploatare Modaliti de asigurare a bunei funcionri a motoarelor i instalaiilor auxiliare prin

asigurarea calittiii agenilor de lucru; combustibil, ulei, ap. Acomodarea cadetului cu:

Nava; Compartimentul masini; Responsabilitatile de cart; Regulile de siguranta si securitate de la bordul navei Responsabilitatile cadetului privind rolul sau individual si in echipa la

exercitiile de siguranta si salvare a vietii pe mare Procedurile de mentinere a unui cart in siguranta ntrinerea, repararea i diagnosticarea strii tehnice Operarea sistemelor de automatizare din instalaiile motoarelor Folosirea limbii engleze oral si scris in documente cu specific maritime. Folosirea, prevenirea, controlul si combaterea incediului la bordul navei, agregatelor de

salvare, acordarea primului ajutor medical, cat si cerintele legislative. B.2. SPECIALIZAREA ELECTROMECANIC NAVALA- in limba engleza

Este o specializare organizata in cadrul universitatii n care nvatamntul se desfasoara integral n limba Engleza.

Misiunea acestei specializari consta in formarea de ingineri in domeniul marina si navigatie cu o solida pregatire profesionala de baza, destinati sa lucreze in folosul Romaniei, in companiile de crewing internationale. De asemenea, specializarea se adreseaza studentilor straini care sunt astfel scutiti de necesitatea invatarii limbii romane inaintea inceperii studiilor. Studiile au durata de patru ani si absolentilor care au promovat examenul de diploma li se acorda o diploma de licenta, recunoscuta international.

In cadrul Specializarii Electromecanic Navala in limba engleza se urmareste :

Formarea de specialisti bilingvi cu un spectru larg de pregatire, capabili sa satisfaca necesitatile companiilor romnesti cu relatii externe dezvoltate, companiilor mixte si companiilor crewing straine implantate n tara

Promovarea mobilitatii studentilor, prin trimiterea lor n strainatate pentru perioade de practica, de perfectionare lingvistica si de studiu n universitati partenere, cum si pe calea schimburilor de studenti

Dezvoltarea legaturilor bilaterale cu universitati tehnice si scoli de marina din tarile avansate, n vederea asigurarii unui transfer rapid al cunostintelor tehnice si de specialitate, a ntaririi cunoasterii reciproce si a creerii conditiilor de recunoastere a diplomelor

Creearea pentru studentii straini a conditiilor de ncepere directa a studiilor, fara obligativitatea nvatarii prealabile a limbii romne.

B.3. SPECIALIZAREA ELECTROTEHNIC

n urma parcurgerii programei de studiu pentru specializarea Electrotehnic studenii au posibilitatea deprinderii activitii unui ofier electric aflat pe o nav ncepnd cu producerea, distribuia i transportul energiei electrice i pn la metode de verificare, ntreinere i reparare a aparaturii electrice navale i a mainilor electrice.

Disciplinele aferente ciclului universitar asigur specializarea studenilor n domeniul ingineriei electrice cu o larg aplicabilitate n domeniul naval.

Dezvoltarea ntr-o dinamic spectaculoas a tehnologiilor informatice cu aplicabilitate n domeniul naval impune ca personalul cu astfel de preocupri s aib o pregtire corespunzatoare n ceea ce privete utilizarea calculatoarelor n domeniul electric sau de automatizare a proceselor electrice.

n urma parcurgerii programei de studiu pentru specializarea Electrotehnic, absolvenii vor dobndi urmtoarele competene profesionale:

sa cunoasca si sa respecte Regulile SOLAS 74, MARPOL 73/78, Codul International de management pentru exploatare in siguranta a navelor si prevenirea poluarii;

cunoasterea si respectarea Codului STCW in domeniul instalatiilor electrice navale cu referire speciala pentru masinile electrice si motoarele navale;

cunoasterea regulilor din SOLAS referitoare la sursele de avarie, amplasarea lor in afara compartimentului masinii, accesibil de la puntea deschisa, precum si masurile ce se iau pentru a nu afecta disponibilitatea sursei de avarie pentru alimentarea consumatorilor de avarie;

cunoasterea cerintelor si masurilor specifice impotriva electrocutarii, incendiilor si altor accidente de origine electrica;

cunoasterea consumatorilor esentiali necesara mentinerii manevrabilitatii navei si modalitatii de mentinere a alimentarii continue cu energie a acestora;

cunoasterea modului de functionare, intretinere si exploatare a instalatiilor electrice de la bordul navelor;

cunoasterea sistemului de tensiuni pentru masini, echipamente si sisteme electrice, a intregului sistem electric tipic de la bordul navei;

cunoasterea sistemului pentru masini, echipamente si sisteme electrice, a intregului sistem electric tipic de la bordul navei;

cunoaterea operaiunilor de reparare a mainilor, aparatelor, echipamentelor electrice i electronice instalaiilor i acionrilor electrice

B.4. SPECIALIZAREA INGINERIA I PROTECIA MEDIULUI N INDUSTRIE

n urma parcurgerii programei de studiu pentru specializarea Ingineria i Protecia Mediului n Industrie un student poate s ocupe o funcie de proiectant de noi tehnologii, tehnolog ce ntelege i respect cerinele de mediu, manager la diverse agenii care se ocup de protecia mediului pentru c la toate acestea se adaug cunotine despre activitate managerial.

Specializarea permite desfurarea activitii n mediul industrial cu competene n tehnologii nepoluante i de adaptare a vechilor tehnologii la cerinele europene de mediu i se bucur de un mare succes i de apreciere din partea specialitilor.

Studenii iau cunotin despre multitudinea problemelor de mediu pe care le creaz activitile antropice att n ecosistemele terestre de la malul Mrii Negre i Dunrii, ct i pentru ecosistemele acvatice marine i fluviale. Aceast specializare acoper activitile inginereti legate de concepia metodelor i echipamentelor de reducere a polurii mediului, eliminarea i valorificarea deeurilor rezultate din activiti industriale, referitoare la strategii de dezvoltare durabil.

Studiile universitare de licenta asigura un nivel de calificare adecvat exercitarii profesiei de inginer n vederea insertiei pe piata fortei de munca, prin cunostintele de specialitate corespunzatoare si prin efectuarea unor stagii de practica tehnologica. Studentii acestei specializari beneficiaza de perioade de practica deosebite asigurate de universitate: In anul I practica se desfasoara in Rezervatia Retezat pe baza unui protocol cu Universitatea din Petrosani iar in anul II o practica de specialitate in Sulina. De asemenea, sunt invitate pentru prezentari si discutii cu studentii diferite firme din domeniul ingineriei mediului.

Absolventii programului de studii Ingineria Mediului in Industrie beneficiaza de o situatie favorabila n ceea ce priveste piata muncii, creata pe de o parte de profilul larg al specializarii si pe de alta parte de deficitul de specialisti, n raport cu necesitatea la nivel national si european, n acest domeniu.

B.5. SPECIALIZAREA TEHNOLOGII I SISTEME DE TELECOMUNICAII

Studenii admii la specializarea Tehnologii i Sisteme de Telecomunicaii, dezvoltat pe baza Protocolului de Parteneriat ncheiat ntre Universitatea Politehnica Bucureti / Facultatea de Electronic, Telecomunicaii i Tehnologia Informaiei i Universitatea Maritim din Constana, vor avea procesul de nvmnt asigurat de cadre didactice provenite din ambele instituii de nvmnt superior. Planurile de nvmnt ale Universitii Maritime din Constana prevd module facultative de cursuri IMO, care permit absolvenilor specializrii Tehnologii i Sisteme de Telecomunicaii, s poat fi angajai ulterior la bordul navelor de mare capacitate, n domeniul Comunicaiilor, fapt ce ofer avantaje deosebite att n plan profesional, ct i material. n urma parcurgerii programei de studiu pentru specializarea Tehnologii i Sisteme de Telecomunicaii, absolvenii vor dobndi urmtoarele competene profesionale:

ntelegerea fenomenelor de transmisie si receptie a informatiei; viziune asupra structurii si caracteristicilor diferitelor tehnologii si retele de telecomunicatii; selectarea, instalarea si exploatarea echipamentelor de telecomunicatii; proiectarea echipamentelor specifice diferitelor tehnologii de telecomunicatii; cunoasterea tehnicilor si sistemelor de comutatie; cunostinte privind ingineria traficului n retelele de telecomunicatii (optimizarea si managementul traficului); conceptele, principiile si metodele folosite n retelele de telecomunicatii integrate, referitoare la arhitecturile si protocoalele de comunicatie;

proiectarea, implementarea si exploatarea retelelor de comunicatii fixe si mobile, precum si capacitatea de a se adapta la cerintele implicate de noile tehnologii (generatia a patra si ulterioare); posibilitatea de a aplica tehnicile si instrumentele necesare dezvoltarii sistemelor software de comunicatie complexe; viziune globala, integratoare, asupra retelelor pentru comunicatii fixe/mobile si a serviciilor de date, voce, video, multimedia

CICLUL II - STUDII DE MASTERAT DURATA: 4 SEMESTRE DIPLOM A ACORDAT: DIPLOMA DE MASTER

FACULTATEA ELECTROMECANIC NAVAL organizeaza studii de master n urmtoarele specializri:

B.1. Specializarea Tehnici avansate de inginerie electromecanic B.2. Specializarea Sisteme electrice avansate B.3. Specializarea Circuite i sisteme integrate de comunicaii B.4. Specializarea Ingineria mediului in energetica 9. DEPARTAMENTUL BREVETARE-PROMOVARE I CURSURI IMO

Este un departament care nglobeaza n activitatea sa activitatea de orientare profesional a studenilor i trasarea procesului lor educaional.

Activitatea Departamentului Brevetare-Promovare din cadrul Universitii Maritime din Constana vizeaz n mod expres asigurarea efecturii cursurilor obligatorii n materie de siguran maritim, necesare emiterii certificatelor i atestatelor pentru studenii de la toate specializrile maritime, precum i repartizarea, monitorizarea i ndrumarea cadeilor n vederea efecturii practicii la bordul navelor maritime, i nscrierea la examenul pentru obinere a brevetului de Ofier maritim de cart (de punte i main), dup terminarea studiilor.

La sfritul anului I de studii, studenii pot opta pentru un modul de 4 cursuri IMO (Basic). n urma absolvirii acestor cursuri, pot obine carnet de marinar i brevet de ofier aspirant i efectueaz voiaje de practic la bordul unor nave internaionale prin Programul European de Mobilitate a Studenilor ERASM US i a Protocoalelor de recrutare cadei pe care Universitatea le-a ncheiat cu 22 companii de crewing, shipping, manning:

LOGISTICS/AB CREWING Japonia, Peter Doehle Manning Agency Germania, SC Cosena SRL, Zodiac Maritime Agencies Ltd. Anglia, Histria Shipmanagement SRL, Smart Group SRL, SC Barklav SRL, Seatrans Crewing - Norvegia, Maersk Romania SRL Danemarca, Fair Play Maritime, Offer Brothers, Triton Company, Bright Maritime Services, Navmar INC, S.C.Kru Maritime SRL, Capital Ship Management Corp Grecia, SC Rickmers Marine Agency Romania SRL Germania,

SC Tigitrans SA, Stargate Crewing Agency SRL- Romnia, V Ships Manpower SRL, CMA Ships Romnia, Cardinal Shipping.

10. PROMOVAREA UNUI AN UNIVERSITAR

Semestrul cuprinde 14 sptmni de activitate didactic, i 4 sptmni de examinare distribuite astfel: 3 sptmni sesiune de examinare urmate de 1 sptmn de examene de restane.

n ultimul semestru pentru studenii din anii terminali se pot prevedea perioade destinate pregtirii lucrrii de diplom. Aceast activitate se crediteaz distinct, n conformitate cu planul de nvmnt.

Mai exist o sesiune suplimentar de restane de obicei n primele dou sptmni ale lunii septembrie.

Promovarea studenilor se face pe baza sistemului de credite. Creditele alocate unei discipline potrivit planului de nvmnt sunt obinute de student prin promovarea disciplinei respective cu nota minim 5 (cinci) sau cu calificativul Admis. Creditele acordate unei discipline nu se pot obine n etape. Numrul de credite prevzute n planul de nvmnt la curs de zi pentru un an de studii este de 60. Pentru a fi declarat promovat n anul urmtor de studii, studentul trebuie s acumuleze minim 38 credite din cele 60 alocate pentru anul universitar respectiv.

ntr-un an universitar studenii se pot prezenta la examen, inclusiv pentru mrirea notei, cel mult de dou ori la fiecare disciplin, dar numai o singur dat ntr-o sesiune. Neprezentarea unui student la un examen n sesiunea programat pentru o disciplin reprezint consumarea unui drept din cele dou posibiliti de care dispune.

Pentru fiecare disciplin, pentru care examinarea se face ntr-o sesiune de examene, se va prevedea un interval de minim 4 zile. Studenii au obligaia de a participa la examen cu grupa din care fac parte. n cazuri bine justificate, examinatorul poate aproba studentului s se prezinte cu o alt grup.

n sesiunile de restane se planifica dou date de examinare pentru fiecare dintre discipline, iar studenii au posibilitatea de a alege pentru prezentare oricare dintre datele planificate. In sesiunile de restane pentru acele discipline pentru care forma de examinare prevzut n planul de nvmnt este verificarea pe parcurs profesorul examinator stabilete modul de examinare.

Pot beneficia de sesiune deschis de examinare numai studenii care au fost mbarcai n vederea acumulrii stagiului de practic sau n cazuri medicale bine justificate, cu aprobarea decanului facultii respective. La plecarea n voiajul de practic studentul va anunta Departamentul de Brevetare Promovare cursuri IMO de plecarea sa in practica ambarcata sau efectuarea unui voiaj in cazul in care este student la forma de invatamant frecventa redusa. La intoarcerea din voiaj studentul va face o cerere la acelasi Departament de Brevetare Promovare Cursuri IMO prin care solicita sesiune deschisa de examene, specificand si examenele pe care vrea sa le sustina. La aceasta cerere va atasa o copie a contractului ncheiat cu compania de shipping cu care a efectuat stagiul de practic ambarcat sau a sea service-ului care poart semntura comandantului i tampila navei. Dupa verificarea actelor studentul va primi pe cerere rezolutia aprobat sau respins. Cu cererea care are rezolutia aprobat studentul va merge la decanatul facultatii de care apartine si va primi o rezolutie din partea Decanului cu aprobarea si mentionarea perioadei de sesiune deschisa de examene. Dupa aceste aprobari studentul va intalni profesorii cu care va sustine examinarile si va stabili impreuna cu acestia datele examinarii care de obicei se programeaza in timpul cursului sustinut de cadrul examinator altor studenti. Sesiunea deschisa de examene aprobata inseamna ca studentul respectiv are dreptul de a-si reface activitatea didactica pe care a pierdut-o fiind plecat in voiaj si

examinarea la disciplinele din sesiunile de examene la care deasemeni a absentat. Studentul va avea acelasi statut referitor la plata restantelor cu ceilalti studenti care au fost prezenti in sesiunea de examene la care ei au absentat. Beneficiaz de sesiune deschis i studenii nmatriculai la forma de nvmnt cu frecven redus, precum i cei nscrii la studii de masterat, care fac dovada c n perioada sesiunii au fost plecai n voiaj. Studenii subvenionai de la bugetul de stat care nu acumuleaz ntr-un an universitar numrul total de credite necesar promovrii sunt declarai repeteni, urmnd a plti tax pentru anul universitar pe care l repet. Dup promovarea acestuia, n anul universitar urmtor universitatea i asigur reintrarea la forma subvenionat de la buget, fr a depi perioada de studii legal. Studenii colarizai n regim cu tax care nu acumuleaz ntr-un an universitar numrul total de credite necesar promovrii sunt declarai exmatriculai sau, la cerere, pot fi renscrii n acelai an de studii. Cererea se va depune n termen de 10 zile de la nceperea anului universitar. Studenii sponsorizai de universitate pe un numr de locuri stabilit anual de ctre senatul universitii, beneficiaz de aceast sponsorizare (scutirea de la plata taxei de colarizare pentru anul de studii respectiv) pe un an de studii. Dup sesiunea de restane de la sfritul anului de studii, secretariatul facultii face ierarhizarea studenilor n funcie de media anului absolvit i acord statutul de student sponsorizat de universitate primilor studeni care sunt integraliti n ordinea descresctoare a mediilor pentru un numr de studeni egal cu numrul de locuri sponsorizat pentru fiecare specializare. Pentru ca un student s fie considerat eligibil pentru aceste locuri trebuie s fi susinut examen de admitere cu seria respectiv i s fi obinut minim nota 5 (cinci). Sponsorizarea se acord de asemenea pentru un an de studii.

Studentii transferati de la alte universiati sau de la o specializare la alta in cadrul universitatii o pot face numai dupa depunerea unei cereri la decanatelul facultatii unde este incadrata specializarea la care doreste transferul, prin care solicita acest lucru si pana la data de 10 octombrie a fiecarui an universitar. Fiecare student caruia i s-a aprobat transferul dupa verificarea actelor primeste de la decanatul facultatii acre l-a inmatriculat o fisa de echivalare a disciplinelor in care sunt trecute examenele echivalate si examenele diferenta pe care acesta la va sustine pe parcursul anului universitar. Examenele de diferenta sunt asimilate ca examene restante si se sustin in perioadele de sesiune programate in cursul unui an universitar. Studenii declarai repeteni la sfritul unui an universitar sunt obligai s fac cerere de repetare a anului altfel urmeaz a fi declarai exmatriculai. Cererea de repetare se face cel mai trziu la 7 zile de la ncheierea sesiunii de restane din luna septembrie.

Studenii exmatriculai pot fi renmatriculai, la cerere, cu acordul Consiliului Facultii, numai cu tax n anul de studiu pe care un l-au promovat. Cererea de renmatriculare se depune la Secretariatul facultii, cel mai trziu la 10 zile de la nceperea anului universitar. n funcie de statutul studentului (student bugetat, sponsorizat de universitate, la forma cu tax), acesta ncheie cu universitatea un contract de studii prin care sunt stipulate drepturile i obligaiile prilor.

12.DISCIPLINE STUDIATE

FACULTATEA DE NAVIGAIE I TRANSPORT NAVAL

Specializarea Navigaie i Transport Maritim i Fluvial ANUL I

ANUL II

Algebra i trigonometrie sferic Geometrie descriptiv Desen tehnic i infografic Chimie Analiza matematic Programare calculatoare i limbaje de programare Fizic Pregtire Marinreasc Termotehnic Maini termice Navigaie estimat i costier Englez maritim Educaie fizic i sport Practic Limba englez Practica marinreasc Tehnici individuale de supravieuire pe mare - nivel avansat Prevenirea i lupta contra incendiilor - nivel avansat Prim Ajutor Medical - nivel avansat Protecie individual i responsabiliti

sociale la bord - nivel avansat

Matematici speciale Metode numerice Mecanic Electrotehnic i maini electrice Meteorologie i hidrologie marin Elemente de inginerie mecanic Rezistena, mecanisme i organe de maini Teoria, construcia i vitalitatea navei Hidrodinamica i teoria valurilor Mecanica fluidelor Aparate electrice de navigaie Instalaii navale Manevra navei COLREG Astronomie i navigaie astronomic Englez maritim Educaie fizic i sport Ambarcaiuni nautice sportive Limba englez Competene n utilizarea mijloacelor de salvare i supravieuire Transportul i manipularea mrfurilor periculoase Prevenirea polurii mediului marin Ambarcaiuni nautice

ANUL III ANUL IV

Dispozitive si circuite electronice Traductoare si masurari electrice Rute si relatii de transport Drept maritim international Management si administrarea navei Managementul echipei de cart Teoria si tehnica transportului maritim Navigatie radar, radar ploting, utilizare

Arpa Comunicatii VTS/SAR in limba engleza Teoria sistemelor automate Stabilitate si asieta Navigatie electronica Masini si instalatii navale

Practica la bordul navelor Practica pentru elaborarea lucrarii de licenta Masini si instalatii navale Exploatarea sistemelor portuare Porturi si cai navigabile Transportul marfurilor lichide in vrac si gaze lichefiate Transportul containerelor si al materialelor rulante Management si administrarea navei Exploatarea comerciala a navei maritime Planificarea si Execuatarea voiajului(simulator) Asigurari maritime Economia transportului maritim Corespondenta comerciala in limba engleza

FACULTATEA DE NAVIGATIE I TRANSPORT NAVAL Specializarea Inginerie Economic n Domeniul Transporturilor

ANUL I

ANUL II

Analiza matematica Geometrie descriptiva si desen tehnic Programarea calculatoarelor si limbaje de programare Bazele economiei I Bazele economiei II Chimie Algebra liniara Educatie fizica (1) Educatie fizica (2) Limba engleza Fizica Mecanica Teoria probabilitatilor si statistica matematica Grafica asistata de calculator Practica inginereasca Optionale Studiul materialelor Tehnologia materialelor Termotehnica Masini si instalatii termice Facultative Istoria transporturilor

Pedagogie

Rezistenta materialelor Electrotehnica Economia transporturilor Baze de date in transporturi Contabilitate Finante si creditare Educatie fizica (3) Educatie fizica (4) Limba engleza Merceologoe si expertiza marfurtlot Masini electrice Mecanisme si organe de masini Statistica economica Motoare termice Management Practica economica Opionale Noduri de transport. Retele de transport Dreptu comercial si civil Dreptul proprietatii intelectuale Facultative Teoria grafurilor Filosofie

ANUL III

Geografia transporturilor Automatizari in transporturi Sisteme de transport

Managementul resurselor umane Marketing Instalatii de control si comanda circulatiei Tehnica circulatiei I Limba engleza Tehnici de manipulare si depozitare a marfurilor Comert international Mijloace de transport Burse de marfuri, valori si navluri Terminale de transport Opionale

Analiza economica a transporturilor/ Previziune macroeconomica.

Dreptul transporturilor/ Legislatia UE din domeniul transporturilor

Facultative Psihologie educationala Pedagogie Practica

FACULTATEA ELECTROMECANIC NAVAL Specializarea Electromecanic Naval

ANUL I Analiza matematica I, II Algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala Programarea calculatoarelor si limbaje de programare Fizica Chimie Matematici speciale I Geometrie descriptiva si desen tehnic Educatie fizica I,II Limba engleza I Limba engleza maritima si probleme de comunicatii la bordul navelor I Practica I Optionale: Introducere in ingineria electrica Instalatii navale de punte Metode si procedee tehnologice Utilizarea calculatoarelor si servicii internet Introducere in ingineria mecanica navala Pregatire marinareasca Studiul materialelor Grafica asistata

ANUL II Matematici speciale II Metode numerice Educatie fizica III, IV Limba engleza maritima si probleme de comunicatii la bordul navelor II Limba engleza II Comunicare Practica II Optionale Sisteme de operare Elemente de inginerie mecanica Teoria circuitelor electrice Teoria campului electromagnetic Actionari hidraulice si pneumatice Producerea, transportul si distributia energiei electrice I Teoria sistemelor si reglaj automat Electronica analogica si digitala Desen tehnic Mecanica I,II Rezistenta materialelor I, II Electrotehnica Mecanisme Organe de de masini I Termotehnica I Tehnologia materialelor si control dimensional

ANUL III Teoria si constructia navei Masurari electrice si traductoare Practica III Optionale Electronica analogica si digitala II Producerea, transportul si distributia energiei electrice II Sisteme cu microprocesoare Materiale electrotehnice Convertoare statice Masini electrice I Echipamente electrice I Convertoare elctromagnetice Sisteme de actionare electrica Management si marketing Calitate si fiabilitate Termotehnica II Organe de masini II Dispozitive si circuite electronice Masini si actionari electrice Mecanica fluidelor Procese si caracteristici in MAI I Sisteme de bord si punte Masini hidropneumatice Teoria sistemelor si reglaj automat Drept maritim international Aparate electrice

ANUL IV Instalatii electrice navale Limba engleza IV Management si marketing Practica IV Optionale Masini electrice II Echipamente electrice II Centrale si retele electrice Aparate electrice de navigatie Masurari electronice Exploatarea si siguranta n functionare a instalatiilor electice navale Radiolocatie si tehnica microundelor Controlere industriale Procese si caracteristici in MAI II Instalatii frigorifice navale Constructia MAI si a sistemelor auxiliare I, II Generatoare cu abur, turbine cu abur si gaze I, II Sisteme hidraulice i pneumatice Exploatarea, repararea si intretinerea MAI Automatizarea sistemelor de propulsie navala Vibratii si noxe navale

FACULTATEA ELECTROMECANIC NAVAL

Specializarea Electrotehnic ANUL I

ANUL II

Analiza matematica I, II Algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala Programarea calculatoarelor si limbaje de programare Fizica Chimie Teoria circuitelor electrice Metode si procedee tehnologice Educatie fizica I,II Limba engleza I Limba engleza maritima si probleme de comunicatii la bordul navelor I Introducere in ingineria electrica Optionale Desen Instalatii navale de punte Elemente de grafica asistata

Materiale electrotehnice Matematici speciale I Teoria campului electromagnetic Arhitectura sistemului de calcul Metode numerice in ingineria electrica Electronica analogica Internet si baze de date Electronica digitala Sisteme cu microprocesoare Educatia fizica Limba engleza maritima si probleme de comunicatii la bordul navelor II Limba engleza II Practica II Optionale Mecanica si rezistenta materialelor Organe de masini Elemente de inginerie mecanica

calculator Pregatire marinareasca

Constructia si vitalitatea navei

ANUL III Masini electrice Aparate electrice Optimizari in ingineria electrica Masurari electrice si electronice Traductoare, interfete si achiziti de date Teoria sistemelor si reglaj automat Convertoare statice Medii de calcul ingineresc Actionari hidraulice si pneumatice Microcontrolere si automate programabile Drept international Comunicare Limba engleza III Practica III Optionale Sisteme cu microunde Bazele radiolocatiei

ANUL IV Sisteme de actionari electrice Convertoare electromecanice Echipamente electrice Instalatii electrice Aparate electrice de navigatie Producerea, transportul si distributia energiei electrice Management si marketing Automatizari navale complexe Limba engleza IV Optionale Sisteme de izolatie Calitatea energiei electrice Comanda sistemelor industriale integrate Servomecanisme Surse de energie Calitate si fiabilitate Radiocomunicatii Sisteme electromecanice

FACULTATEA ELECTROMECANIC NAVAL

Specializarea Ingineria i Protecia Mediului n Industrie Analiza matematica Algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala Fizica Chimie Biodiversitate Stiinta si ingineria materialelor I,II Matematici speciale Geometrie descriptiva si desen tehnic Programarea calculatoarelor si limbaje de programare Meteorologie si climatologie Tehnologia informatiei Hidrobiologie Limba engleza I,II Managementul resurselor umane Practica I

Anul II Ecopedologie Chimia mediului Mecanica si rezistenta materialelor I,II Poluarea si protectia mediului Termodinamica Electrotehnica Monitoring ecologic Grafica asistata de calculator Mecanica fluidelor Electronica Elemente de inginerie mecanica Fizica atmosferei Limba engleza III Limba straina 2 I Practica II

Facultative

Facultative Educatie fizica I,II

Educatie fizica III,IV

Anul III Hidraulica Dinamica fluidelor polifazice poluante Ocrotirea naturii si arii protejate Ecologie Tehnologii de achizitie si monitorizare Elemente de electrochimie si coroziune Ecotoxicologie Masurari, senzori si traductoare Limba straina 2 II

Practica III Optionale Tehnologii ecologice marine Impactul instalatiilor de ardere Ingineria vantului Inginerie costiera Surse de radiatii si tehnici de protectie Amenajarea resurselor de apa Metrologia poluantilor Regularizari de rauri si indiguiri Hidrologie si hidrogeologie Sisteme de management al apelor Concepte de dezvoltare durabila

Anul IV Automatizarea proceselor tehnologice de mediu Auditul sistemului de management de mediu Controlul integrat al poluarii mediului Mediul si surse neconventionale de energie Legislatia protectiei mediului Pregatirea proiectului de diploma (docum.) Pregatirea proiectului de diploma Optionale Combaterea poluarii produse de maini i echipamente termice Controlul i atenuarea zgomotelor i vibraiilor Tehnici de epurarea a apelor uzate Colectarea si tratarea deseurilor Combaterea eroziunii i ecologizarea solurilor poluate Calitatea aerului in incinte Surse regenerabile Prevenirea poluarii apelor subterane

FACULTATEA ELECTROMECANIC NAVAL

Specializarea Tehnologii i Sisteme de Telecomunicaii Analiza matematica I, II Fizica I,II Bazele Electrotehnicii I, II Chimie Algebra si geometrie Programare calculatoare Structuri de date si algoritmi Masurari in electronica si telecomunicatii Componente si circuite pasive Educatie fizica si sport I,II Limba englez I

ANUL II

Matematici speciale Materiale pentru electronica Dispozitive electronice Teoria transmisiunii informatiei Programare obiect-orientata Circuite electronice fundamentale Circuite integrate digitale Arhitectura microprocesoarelor Semnale si sisteme Decizie si estimare in prelucrare

Practica Opionale Filozofie Saciologie Instituii politice i admin. europene Pregtire marinreasc Instalaii navale de punte Grafica inginereasca si desen tehnic

Software pentru birotica Comunicare Psihologie Integrare europeana

Metode numerice Limba englez Limba englez maritim i probleme de comunicaii la bordul navelor Practica

Optionale Microeconomie Inginerie software Baze de date Macroeconomie Modele ale comp. el. pt. SPICE Construcia i vitalitatea navei

ANUL III Analiza si sinteza circuitelor Microunde Circuite integrate analogice Instrumentatie electronica de masura Televiziune Optoelectronic Bazele sistemelor de achizitii de date Microcontrolere Prelucrarea digitala a semnalelor Comunicatii analogice si digitale Circuite de microunde Compatibilitate electromagnetic* Automatizri n electronic Practica Optionale Maini electrice* Electronic de putere* Management Instrumentaie virtual pentru sisteme electronice Tehnologii de programare n internet*

Marketing

ANUL IV Comunicatii de date Proiect de licenta Retele de comunicatii Procesoare de semnal in comunicatii Sisteme si echipamente de comunicatii Antene si propagare Aparate electronice de navigaie Comunicatii mobile Tehnici de compresie a semnalelor Tehnici si sisteme de transmisiuni multiplex Calitate si fiabilitate Comunicaii optice Opionale Sisteme de acionri electrice Sisteme de operare Instalaii electrice

13. CURSURI IMO Pentru ca un student al Universitatii Maritime sa poata accede la examenul de brevet desfasurat la Autoritatea Navala Romana trebuie sa promoveze cele doua pachete de cursuri IMO si sa isi efectueze practica ambarcata pe perioada prevazuta de Codul STCW. Pentru ofiter maritim de punte 12 luni de practica ambarcata iat pentru ofiter maritim mecanic si ofiter maritim electrice perioade de 6 luni de practica ambarcata. Cursurile IMO sunt organizate de universitate prin intermediul departamentului Brevetare Promovare Cursuri IMO impreuna cu CERONAV, iar studentii universitatii in urma unui protocol incheiat intre cele doua institutii achita doar taxa de examinare.

Nepromovarea unui curs IMO implica participarea studentului la cursurile IMO organizate de CERONAV cu achitarea taxei la aceasta institutie. Cursurile IMO sunt structurate in doua pachete: 1. PRIM AJUTOR MEDICAL 2. PREVENIREA I LUPTA CONTRA INCENDIILOR 3. PROTECIE INDIVIDUAL I RESPONSABILITI SOCIALE LA BORDUL

NAVELOR 4. TEHNICI INDIVIDUALE DE SUPRAVIEUIRE PE MARE 5. PREVENIREA POLURII MEDIULUI MARIN MARPOL 73/78 6. COMPETEN N UTILIZAREA MIJLOACELOR DE SALVARE I

SUPRAVIEUIRE, CU EXCEPIA BRCILOR DE SALVARE 7. TRANSPORTUL I MANIPULAREA MRFURILOR PERICULOASE 8. LIMBA ENGLEZ MARITIM I PROBLEME DE COMUNICAII N RELAII

UMANE Cursuri IMO pentru ofiter maritime de punte:

9. CERTIFICAT OPERATOR GMDSS GOC 10. NAVIGAIE RADAR, RADAR PLOTTING I FOLOSIREA ARPA NIVEL OPERAIONAL.