1
Gestionarea proprietatii private in Germania
Germania se numără printre țările dens împădurite din Europa. Deţine 10,8 mil. ha de
pădure, având un procent de împădurire de 30 %. Cea mai mare parte a acestora se află în
proprietate privată (40 % - 4,3 mil. ha).Pădurile în Germania au crescut cu cca. 1 milion de
hectare în ultimele patru decenii.
Republica Federală Germania este un stat federal. Responsabilitate pentru păduri revine
astfel în principal landurilor. În timp ce guvernul federal doar stabilește politica pădurilor,
landurile sunt responsabile pentru formularea și punerea în aplicare a obiectivelor de politică
forestiere. Padurile sunt detinute de : persoane fizice, persoanele juridice (în special
municipalități) și de stat, adică în principal landurile, propriile păduri.
Intreprinderile private detin paduri o dimensiune medie de 5 hectare, care este frecvent
răspândit pe mai multe zone mai mici. Padurile sunt clasate astfel : 44,0% păduri private; 20,0%
comunale și alte păduri; 3.0% pădurile imputernicite de companii; 30,0% pădurile de stat (Land);
3.0% păduri de stat (Guvernul federal).
Întreprinderile cu păduri mai puțin de 20 hectare reprezintă 57% din suprafața împădurită
cu capital integral privat. Cele mai mari întreprinderi din punctul de vedere al acoperirii sunt
deținute de către stat. O întreprindere de pădure de stat gestionează 8.000 și 15.000 de hectare.
Mărimea medie a unei proprietăti private este de 7,6 ha. La această valoare contribuie
cca. 1mil.ha aflat în proprietăţi de sub 1 ha şi 1 % din proprietăţi cu mărimi de peste 200 ha.Mici
întreprinderi private mixte-agricole şi silvice ocupă 1,5 mil. ha cu o suprafaţă forestieră medie de
4,8 ha. Proprietăţile axate pe obţinerea de venituri exclusiv din silvicultură au o suprafaţă medie
de 15,7 ha.
În Germania, există în prezent în jurul valorii de 4300 grupări forestiere cu mai mult de
400.000 de membri care împreună dețin 3,8 milioane de hectare de pădure.
La baza legislaţiei silvice stă legea federală a pădurilor (Bundeswaldgesetz-BWaldG).
Proprietatea forestieră şi mai ales exploatarea ei este, într-o ţară dezvoltată ca Germania, foarte
bine reglementată. Sunt supuse aprobării: schimbarea speciei, schimbarea tratamentului, prima
împădurire, etc.
O altă serie de reguli privind gospodărirea este cuprinsă în legi la nivelul fiecărui land.
De exemplu, în legea forestieră a landului Baden-Wurtemberg sunt stipulate prevederi pentru o
gospodărire raţională a pădurilor. Proprietarul are obligaţia conservării fertilităţii solului, a
menţinerii unei stări fitosanitare bune a pădurii şi a executării tuturor măsurilor de îngrijire; de
asemenea, este obligat să adopte în timp util toate măsurile de prevenire şi combatere a
2
dăunătorilor. Tăierile rase sunt limitate la 4 hectare, sunt interzise în arboretele de foioase în
vârstă de până la 70 de ani şi în cele de răşinoase în vârstă de până la 50 de ani, iar proprietarul
este obligat ca să execute lucrări de împădurire în termen de 3 ani de la efectuarea tăierilor rase.
În prezent, se semnalează tendinţe de modificare a legislaţiei care, deşi pot limita
libertatea de acţiune în conducerea întreprinderii, au drept scop realizarea unor ţeluri importante,
precum: protecţia speciilor (mărirea biodiversităţii), conservarea formelor istorice de gospodărire
a pădurilor şiădurile ţărăneşti şi micile proprietăţi forestiere. În afara subvenţiilor directe, statul
german acordă subvenţii indirecte prin diferite forme de consultanţă, servite în domeniul
silviculturii şi exploatării lemnului, perfecţionarea calificării proprietarilor şi muncitorilor
forestieri. Volumul financiar al subvenţiilor indirecte îl depăşeşte pe cel al subvenţiilor directe.
Pentru a face faţă actualei crize, întreprinderile urmăresc rentabilizarea pe două căi:
a) diminuarea nivelului cheltuielilor (reducerea cheltuielilor de administraţie, promovarea
regenerării naturale şi a automatismelor biologice, diminuarea producţiei de lemn subţire).
b) optimizarea momentului de începere a răriturilor, reducerea costurilor de recoltare a
lemnului) şi creşterea nivelului veniturilor (cunoaşterea cerinţelor pieţei, optimizarea
sortimentelor şi încadrarea lor în procesul de exploatare a lemnului, exploatarea potenţialului real
al pădurii, crearea de noi posibilităţi de lărgire a pieţii produselor lemnoase).
În paralel cu aceste eforturi, la nivel federal, prin politica în domeniul pădurilor, se
urmăreşte: ridicarea nivelului cererii de produse lemnoase, înlocuirea lemnului cu produse
subvenţionate fiind considerată la ora actuală ca inacceptabilă, menţinerea oportunităţii
subvenţionării pierderilor cauzate de declinul datorat poluării, continuarea subvenţionării pe
termen lung în pădure, atâta timp cât se înregistrează subvenţii pentru materii
prime ce intră in concurenta cu lemnul.
În Germania, există şi ocoale de stat şi ocoale silvice private. În Bavaria, conform legii,
pentru a asigura buna gospodărire a trupurilor de pădure, ocoalele silvice de stat gospodăresc
pădurile aflate în proprietatea statului, dar şi suprafeţele de pădure deţinute de micii proprietari
cu care sunt încheiate contracte de arendă.
Aproximativ 73% din pădurile din Germania constau în zilele noastre din paduri
mixte. Padurile de molid au cea mai mare pondere de 28%, printre speciile de arbori urmată de
pin (23%), fagi (15%) și stejari (10%).
Pădurile se confruntă cu mai multe factorii de stres. Ele sunt deosebit de expuse si
implică riscuri abiotice și biotice. Pericole riscrile abiotice includ vânturi, foc, zăpadă, gheață și
îngheț. În Germania, furtunile sunt de primă importanță. El provoaca frecvent daune
catastrofale.
3
În Germania, Bavaria, 1500 de silvicultori veghează la buna administrare și protejare a
fondului forestier în suprafață de 2,6 milioane de ha deținut de aproximativ 700.000 de
proprietari de păduri
Vegetaţia naturală in Germania este cea cu păduri de conifere (peste ¼ din suprafaţă este
acoperită de păduri de pin, fag, stejar, în Masivul Harz predomină pădurea de foioase în timp ce
în Pădurea Thuringieisi şi în Munţii Metalici cea de conifere).
Zona de pădure (% din suprafața de teren), în Germania a fost ultima data măsurată la
31.78 în anul 2011, potrivit Băncii Mondiale.