GEORGES CLEMENCEAU Georges Clemenceau (1841-1929) a fost desemnat preedinte al Consiliului de minitri al Franei, n 1917. n ciuda vrstei (avea 76 de ani), btrnul Tigru", ataat principiului suveranitii poporului, I-a dus pn la ultima Iui consecin: patriotismul intransigent. A impus o adevrat dictatur a salvrii publice pentru depirea crizei din 1917 i i-a condus ara spre victorie. Cu aceeai tenacitate i-a promovat interesele la Conferina de pace. Tratatele semnate la aceast Conferin au stabilit si noile frontiere.WOODROW WILSON Woodrow Wilson (1856-1924), preedintele SUA, convins de justeea principiilor pe care le susinea i de superioritatea sa moral, a reuit s impun n cadrul Conferinei de la Paris planul su de reglementare definitiv a conflictelor, prin constituirea Societii (Ligii) Naiunilor. Aceasta urma mpiedice declanarea unui nou rzboi si contribuie la mbuntirea organizrii lumii (protecia minoritilor, condiia muncitorilor). Congresul american, neratificnd tratatul de la Versailles, a refuzat implicit participarea SUA la activitatea societii. CELE 14 PUNCTEOrorile rzboiului i-au impresionat profund pe contemporani nc din 1915, n SUA s-a format Liga pcii care milita pentru nfptuirea unei lumi panice, n care toi oamenii s se simt n siguran (pacifism). Aceste idei au influenat concepia i aciunea politic a preedintelui W Wilson despre organizarea lumii postbelice. -Cele 14 puncte- formulate de el, n ianuarie 1918, ca replic la decretul asupra pcii adoptat din iniiativa lui Lenin, propuneau renunarea la diplomaia secret, limitarea armamentelor, dreptul popoarelor din Austro-Ungaria la autodeterminare, evacuarea teritoriilor ocupate, restaurarea statului polonez, libertatea navigaiei, suprimarea barierelor vamale, i mai ales, crearea unei societi generale a naiunilor care s rezolve prin tratative nenelegerea dintre state. ION L.C. BRTIANU Ion l.c. Brtianu (1864-1927), preedinte al Consiliului de minitri, a avut rolul decisiv n angajarea Romniei rzboi alturi de Antanta i nfptuirea Marii Uniri. La Conferina de pace, nemulumit de politica marilor puteri, avnd sentimentul profund c apr o cauz dreapt si demnitatea unui popor, a inaugurat politica de rezisten, prsind lucrrile i n ar. BUCURETI Capital Romniei a rmas un ora al contrastelor ntre periferie, al crei aspect amintea satele de cmpie, si centru, zona unei rapide modernizri, ceea ce i-a atras denumirea de micul Paris". Din anii 30, nfiarea oraului s-a schimbat. Noua concepie urbanistic, ntemeiat pe ideea organizrii spaiului i a funcionalitii cldirii, s-a regsit n construcia unor sedii de firme (Palatal Telefoanelor, realizat de americani), a unor locuine individuate sau colective cu apartamente numeroase (imobilul Aro) ori In nfptuirea unor proiecte de amenajare a spaiilor verzi si a parcurilor (trandul Kisseleff, stadionul ANEF). Viaa cultural, comercial,i modern a oraului continua sa fie concentrat ntr-un perimetru restrns -Calea Victoriei prelungit cu oseaua Kisseleff. De-a lungul ei se ntindeau hoteluri, magazine de lux, restaurante, cafenele precum Capsa, Riegler, Oteteleanu. i tot pe aceast strad, un spaniol a deschis, n 1921, primul bar. Oraul n care circulau elegante automobile -Hispano-Suiza" sau -Packard', se juca golf si tenis, i pstra atmosfera oriental prin prezent florresele la colurile strzilor, a ranilor n costume populare, prin agitaia strigtele vnztorilor ambulani. NEW YORKOrasul a simbolizat -prosperitatea american societatea de consum". n centrul celui mai elegant cartier, Manhattan, s-a desfurat o veritabil curs ntre -zgrie-nori: Banca Manhattan (71 etaje), Chrysler Building (77), Empire State Building (86). Aceste cldiri de oel," si sticl reflectau, deopotriva, dinamismul omului de afaceri i fora unui popor nclinat spre tehnic si funcional. Locuitorii nstrii i-au construit reedine in zonele verzi aerisite din suburbiile de atunci, locul lor n centrul aglomerat fiind luat de sraci, emigranii si negri.LONDRAAgitaia anilor zgomotoi a fost nsorit la Londra de viteza excesiv a automobilelor. Numeroasele accidente provocate de oferii fr carnet au impus apariia semnelor de circulaie. Din anii 30, Iondonezii au revenit la un mod de via echilibrat, rafinat si plin de umor, amintind epoca victorian. Oraul s-a descentralizat treptat. Locuitorii nstrii, care permiteau cheltuielile unei navete", au optat pentru locuinte nconjurate de grdini, n suburbii. Cartierele aglomerate din interiorul oraului au continuat s fie locuite de partea mai srac a populaiei. Comunitatea lumii de afaceri. bancherii, agenii de bursa, juritii erau reunii n cartierele comerciale de birouri (City), iar cinematografele, teatrele, restaurantele erau grupate n cartierul Soho.ParisEvoluia urbanistic a Parisului s-a realizat pe orizonntal. Sporul de populaie s-a orientat spre centura roie", cum erau numite oraele muncitoreti de la periferie (Boulogne, Saint-Denis). ntre 1930-1942, s-au construit in zona vechilor fortificaii 39 000 de locuine, n care au fost instalai 120 000 de oameni. Orasul i-a pstrat caracterul cosmopolit, continund s atrag elitele. Cafenelele si cabaretele din Montpamasse au fost locul de ntlnire pentru scriitori, pictori, actori, boemi din Europa i America. Parisul a devenit capitala modei lansate de Coco Chanel, a spectacolelor de divertisment, cum erau cele ale cntreei si dansatoarei de culoare Josphine Baker, a baletului rus.