1
Investeşte în oameni!
Manager proiect: Gabriela GUȚU
GHID DE EVALUARE DISCIPLINA
TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A
COMUNICAȚIILOR
COORDONATORI AUTORI
Prof. Univ. dr. Dan POTOLEA Daniela Tarasă
Prof. Univ. dr. Ioan NEACȘU Nușa Dumitriu-Lupan
Prof. Univ. dr. Marin MANOLESCU Livia Demetra Țoca
Daniela Bejan
Anca Harabagiu
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Rsurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării so-cietăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate” Titlul proiectului: „Instrumente digitale de ameliorare a calităţii evaluării în învăţământul preuniversitar” Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ID Proiect: 3074 Cod contract: POSDRU/1/1.1/S/3
2
Argument
Prezentul ghid metodologic are ca destinaţie diferite categorii de conceptori şi utilizatori de
probe şi instrumente de evaluare a rezultatelor şcolare ale elevilor – cadre didactice, manageri şcolari
şi, într-o anumită măsură, specialişti-cercetători. Populaţia ţintă dominantă o reprezintă totuşi corpul
profesoral, practicienii, în special din învăţământul liceal.
Ghidul urmăreşte două obiective solidare:
A) sugerează repere şi elemente de reflecţie pentru fortificarea culturii evaluative a cadrelor
didactice;
B) îşi propune să asiste practicienii, furnizându-le norme, reguli operaţionale şi ilustrări
concludente, în vederea dezvoltării capacităţilor lor pe de o parte, de proiectare validare şi
administrare a unor variate proceduri de evaluare, iar pe de altă parte, de interpretare şi valorificare a
rezultatelor evaluării. Finalitatea convergentă a celor două obiective rezidă în creşterea calităţii
educaţiei şcolare.
Se speră, de asemenea, ca prin aplicarea sistematică şi consecventă a ghidului să rezulte
treptat o bancă de itemi pe discipline, arii curriculare şi teme crosscurriculare, care să poată fi utilizată
selectiv, în funcţie de contextele şi nevoile specifice de evaluare. Se poate observa că acest ghid nu se
interesează de alte tipuri de evaluări; - evaluare instituţională, evaluare de programe, testările
standardizate etc., centrul de greutate îl reprezintă evaluarea învăţării, ca produs şi ca proces, şi a
resurselor interne ale şcolii(teachers made tests).
Legitimitatea şi concepţia ghidului are la bază câteva principii:
Reforma învăţământului presupune schimbări semnificative şi corelate în toate componentele
sale majore: structuri instituţionale, management, curriculum, instruire şi, nu în ultimul rând, evaluare.
Sistemul evaluării educaţionale îşi are propria identitate, revendică nevoi interne de dezvoltare;
funcţionalitatea sa depinde însă şi de natură şi calitatea interacţiunilor cu celelalte sisteme conexate
învăţământului: curriculum, instruire, formarea şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
Viziunea sistemică este indispensabilă atât teoreticienilor, cât şi practicienilor din aria evaluării
şcolare.
Creşterea calităţii sistemului de evaluare educaţională este unul dintre obiectivele prioritare
ale reformei şcolii care pretinde investiţii de concepţie şi practici bune. Dacă examinăm schimbările
care s-au produs la noi în ultimii 15 ani, în sfera evaluării educaţionale, constatăm că atât consistenţa,
cât şi anvergura acestora nu s-a distribuit egal pe toate treptele învăţământului. În mod surprinzător,
permeabilitatea la transformările inovatoare s-a redus progresiv odată cu trecerea la treptele
superioare de şcolarizare. Se pare că veriga învăţământului liceal a concentrat mai multe
vulnerabilităţi – indecizii şi inconsecvenţe politice, practici tradiţionale mai consecvente etc. Probabil
că în această zonă sunt necesare acţiuni compensatorii şi ameliorative mai accentuate. Ghidul vine în
întâmpinarea acestei nevoi.
Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice în domeniul evaluării educaţionale solicită două
componente: cultura evaluării şi competenţele metodologice ale evaluării. Prima integrează concepte
nodale teoretice şi metodologice, informaţii de profil aduse la zi, gândire critic-constructivă aplicabilă
noilor tendinţe şi inovaţii, convingeri raţionale privind importanţa şi limitele evaluării, capacitatea de
reflecţie a cadrelor didactice asupra propriilor prestaţii evaluative. Cea de a doua, include competenţe
practice care se distribuie pe un continuum de la proiectarea evaluării până la utilizarea rezultatelor
evaluării în scopul adoptării unor decizii. Cultura oferă o concepţie şi o atitudine, competenţele
metodologice sunt instrumentele concepţiei.
Există astăzi suficiente evidenţe, unele vor fi semnalate mai jos, care atestă prezenţa unor
schimbări relevante şi inovatoare la nivelul fiecărei componente. Acestea ar trebui să se regăsească în
sistemul de formare a cadrelor didactice şi, mai mult, în practicile curente de evaluare.
Cercetarea ştiinţifică dedicată evaluării educaţionale, achiziţiile din domeniile conexe -
învăţare, curriculum, instruire sunt surse importante pentru funcţionarea şi optimizarea proceselor de
evaluare şcolară. De exemplu cercetările inspirate de modelul neobehaviorist al învăţării va sugera o
anumită strategie a evaluării – definirea riguroasă a criteriilor, preferabil în termeni cantitativi,
controlul strâns al învăţării prin evaluare şi feedback corectiv, „întărirea” rezultatelor prin confirmarea
succesului etc. În schimb, modelul constructivist al învăţării va orienta demersurile evaluării pe o altă
3
traiectorie: - sarcini „autentice” de rezolvat” evaluarea autentică, construcţia şi nu selecţia
răspunsurilor, încurajarea opiniilor personale, implicarea elevilor în procesele de evaluare şi
autoevaluare etc. De altfel, putem constata că abordarea/evaluarea constructivistă câştigă tot mai mult
termen în cadrul evaluării şcolare, împrejurare care nu poate fi ignorată de conceptorii şi utilizatorii
instrumentelor de evaluare.
Proiectarea şi exploatarea cu succes a strategiilor, metodelor şi tehnicilor de evaluare
presupune combinaţia – în doze diferite, potrivit naturii probei de principii şi reguli cu imaginaţie
creativă. Evaluarea este ştiinţă şi artă; ea nu se reduce la aplicarea unor structuri algoritmice
predeterminate, după cum nu se poate realiza numai pe temeiul spontaneităţii şi experienţei. Este
întotdeauna un aliaj subtil între ştiinţă şi artă. Din această perspectivă ghidul de faţă nu poate fi un
reţetar de bucate; el oferă o viziune, perspective, principii şi norme operaţionale care pot fi valorizate
adecvat şi inventiv.
I.Cadru de referinţă pentru sistemul de
evaluare a rezultatelor şcolare
1. Dinamica definiţiilor evaluării şcolare
Este de reţinut faptul că în evoluţia conceptului de evaluare sunt identificate trei categorii de
definiţii (Hadji, Stufflebeam, 1980, C. Cucoş, 2008): definiţii „vechi”, care pun semnul egalităţii între
evaluare şi măsurare; definiţii care interpretează evaluarea prin raportare la obiectivele educaţionale
operaţionalizate; definiţii “moderne”; evaluarea fiind concepută ca emitere de judecăţi de valoare
despre procesul şi produsul învăţării pe baza criteriilor calitative.
Fiecare din aceste categorii de definiţii oferă avantaje şi dezavantaje.
Definiţii mai recente, deşi diverse au multe note comune, semnalându-ne:
trecerea accentuată de la evaluarea estimativă bazată pe cantitate, predominant sumativă, la
evaluarea apreciativă, bazată pe calitate, cu puternice accente formative;
deplasarea accentului de la înţelegerea evaluării ca examinare şi control la „evaluarea şcolară
ca parte integrantă a procesului de învăţare şi jalon al acesteia” (Y. Abernot, 1996).
Câteva definiţii semnificative pot fi orientative şi utile cadrelor didactice. Astfel, evaluarea:
constă în măsurarea şi aprecierea cu ajutorul criteriilor, a atingerii obiectivelor sau a gradului
de apropiere sau de proximitate a unui produs al elevului în raport cu o normă;
are sensul de atribuire a unei note sau a unui calificativ unei prestaţii a elevului (Y. Abernot);
examinează gradul de corespondenţă între un ansamblu de informaţii privind învăţarea de
către elev şi un ansamblu de criterii adecvate obiectivului fixat, în vederea luării unei decizii. (de
Ketele, 1982);
este „actul prin care... referitor la un subiect sau un obiect, se emite o judecată având ca
referinţă unul sau mai multe criterii”. Noizet, 1978;
înseamnă „a verifica, a judeca, a estima, a situa, a reprezenta, a determina, a da un verdict
etc.” (Hadji).
Sinteza interpretărilor privind evaluarea evidenţiază o pluralitate de termeni care pot desemna
activităţi integrate în procesul de evaluare. Astfel, a evalua semnifică:
A verifica ceea ce a fost învăţat, înţeles, reţinut; a verifica achiziţiile în cadrul unei progresii;
A judeca activitatea elevului sau efortul acestuia în funcţie de anumite recomandări; a judeca
nivelul de pregătire al unui elev în raport cu anumite norme prestabilite;
A estima nivelul competenţei unui elev;
A situa elevul în raport cu posibilităţile sale sau în raport cu ceilalţi; a situa produsul unui elev
în raport cu nivelul general;
A reprezenta printr-un număr(notă) sau calificativ gradul reuşitei unei producţii şcolare a
elevului în funcţie de diverse criterii;
A pronunţa un verdict asupra cunoştinţelor sau abilităţilor pe care le are un elev;
4
A fixa/stabili valoarea unei prestaţii a elevului etc.
Evaluarea se defineşte din mai multe perspective. Astfel:
Din punct de vedere structural, presupune: obiectul evaluării, criteriile de evaluare şi analiza
comparativă a relaţiilor dintre caracteristicile obiectului de evaluat şi criteriile în funcţie de care se
face evaluarea;
Din punct de vedere funcţional:
a. evaluarea presupune un scop specific(determinarea valorii ce se atribuie calităţii rezultatelor
şcolare, proceselor, programelor etc.);
b. funcţii: maniera în care sunt valorificate rezultatele evaluării: pentru certificare, pentru
selecţie, pentru reglare/ameliorare etc.;
Din punct de vedere al operaţiilor presupune o desfăşurare procesuală, ce implică anumite
operaţii specifice: măsurare, apreciere, decizie. Cele trei operaţii se susţin una pe cealaltă şi se
justifică numai împreună. O caracteristică a ultimelor lucrări de referinţă în domeniu este aceea că
abordează evaluarea prioritar în termeni de procese. Dorinţa de a asigura obiectivitate cât mai ridicată
prin operaţia de măsurare este diminuată; dezbaterile pe această temă reflectă tendinţa de a depăşi
înţelegerea tradiţională a evaluării ca instrument de măsură şi control, abordarea acesteia din
perspectiva unui demers centrat pe învăţare, pe procesele cognitive ale elevului, pe reglarea şi pe
autoreglarea cunoaşterii.
Analizele de mai sus conduc la ideea potrivit căreia la ora actuală dar mai ales în perspectivă
schimbările dominante în domeniul şcolar instituie evaluarea ca mijloc de formare a elevului şi de
observare a evoluţiei competenţelor sale. Efectele oricărei acţiuni de evaluare se manifestă în moduri
diferite, cu funcţii şi consecinţe dintre cele mai diverse, în raport de intenţiile dominante care stau la
baza demersului respectiv: control sau remediere, certificare sau selecţie, diagnosticare sau
prognosticare etc.
Funcţiile evaluării
Funcţiile evaluării vizează semnificaţii, conotaţii, mecanisme şi consecinţe pe baza a ceea ce
considerăm a fi, pe de o parte planuri de analiză (individual, social, de grup) şi, pe de alta, criterii
psihopedagogice, sociologice, docimologice.
Evaluarea îndeplineşte următoarele funcţii:
constatativă, diagnostică - de cunoaştere a stării, fenomenului, obiectului evaluat;
diagnostică - de explicare a situaţiei existente;
predictivă, de prognosticare şi orientarea activităţii didactice, atât de predare cât şi de învăţare,
concretizată în deciziile de ameliorare sau de reproiectare curriculară.;
selectivă - asigură ierarhizarea şi clasificarea elevilor într-un mediu competitiv.
feed-back (de reglaj şi autoreglaj); analiza rezultatelor obţinute, cu scopul de reglare şi autoreglare
conduitei ambilor actori;
social-economică: evidenţiază eficienţa învăţământului, în funcţie de calitatea şi valoarea
“produsului” şcolii;
educativă, menită să conştientizeze şi să motiveze, să stimuleze interesul pentru studiu, pentru
perfecţionare şi obţinerea unor performanţe cât mai înalte;
socială, prin care se informează comunitatea şi familia asupra rezultatelor obţinute de elevi.
Aceste funcţii sunt complementare.
2. Tendinţe în modernizarea evaluării şcolare
2.1. Evoluţii reprezentative în aria evaluării şcolare
Caracteristica esenţială a activităţii evaluative o reprezintă astăzi abordarea acesteia atât în
termeni de procese, cât şi de proceduri privind măsurarea rezultatelor învăţării. Activitatea
presupunând desfăşurare, procesualitate, reglare, autoreglare etc.
5
Căutarea echilibrului între învăţarea ca proces şi învăţarea ca produs; între aspectele sumative,
clasificatoare, certificatoare şi cele care permit identificarea cauzelor/dificultăţilor întâmpinate de
elevi în învăţare, precum şi între mecanismele reglatorii şi cele autoreglatorii.
Evaluarea formativă, concept operant în teoria şi practica evaluării reprezintă:
a. nucleul priorităţilor în deciziile privind combinatorică între procesele de învăţare şi
competenţele văzute ca rezultat al învăţării;
b. co-responsabilizarea celui care învaţă, prin dezvoltarea capacităţii de auto-reflecţie asupra
propriei învăţări, şi funcţionalitatea mecanismelor metacognitive/cunoaştere despre
autocunoaştere;
c. centrarea învăţământului pe competenţe generale şi specifice, pe parcursul şi la finalul unui
ciclu de instruire, al unui an de studiu etc.
În prezent, teoria pedagogică dar şi practica în domeniu au drept ţintă:
Diversificarea metodologiei, dispozitivelor, tehnicilor şi instrumentelor de evaluare pentru a
realiza ceea ce G. de Landsheere aprecia: evaluarea şcolară să devină mai exactă din punct
de vedere ştiinţific şi mai echitabilă din punct de vedere moral;
Regândirea „culturii controlului şi examinării” şi promovarea a ceea ce numim „cultură a
evaluării”, centrată pe procesele socio-cognitive, metacognitive în învăţare; asigurarea
feedbackului orientat spre finalităţile proiectului evaluativ.
La nivelul clasei de elevi se insistă pe anumite inovaţii, rezultate din complementaritatea
metodelor tradiţionale (evaluări orale, scrise, probe practice etc) cu altele noi, moderne (portofoliul,
proiectul, investigaţia, autoevaluarea etc), în fapt alternative.
Elaborarea probelor prin integrarea de „itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi”, prin
realizarea şi aplicarea matricelor de evaluare, de statistici privind evoluţia rezultatelor elevilor, de
diminuare a erorilor mai frecvente în procesul evaluativ.
O remarcă specială merită făcută cu privire la trecerea de la evaluarea tradiţională la
evaluarea modernă în care conduitele cadrelor didactice şi evaluatorilor externi se vor axa pe:
măsurarea şi aprecierea obiectivă şi evolutivă a rezultatelor;
adoptarea unor decizii şi măsuri ameliorative;
emiterea unor judecaţi de valoare;
acoperirea domeniului cognitiv dar şi a celui social, afectiv, spiritual şi psihomotor;
feedbackul oferit elevului;
informaţii semnificative oferite cadrelor didactice privind eficienţa activităţii lor;
cunoaşterea criteriilor/normelor cu care se evaluează, creşterea gradului de adecvare la situaţii
didactice concrete;
evitarea sancţionării cu orice preţ a erorilor; respectarea principiilor contractului pedagogic.
2.2. Trecerea de la evaluarea tradiţională la evaluarea modernă
Simptomatic pentru anvergură şi diversitatea schimbărilor reale sau preconizate în cadrul sistemelor
actuale, europene sau transeuropene de evaluare a progresului şcolar este faptul că aceste schimbări
acoperă întreaga problematică majoră a evaluării, sintetizată de întrebările: Ce se evaluează?, De ce?,
Cum?, Cu ce agenţi?, Când?, Cu ce costuri?. Dincolo de răspunsurile „clasice” pe care le găsim în
manualele consacrate evaluării, se conturează noi răspunsuri sau cel puţin sunt formulate noi accente.
Acestea, pe ansamblu, configurează o nouă paradigmă a evaluării şcolare, care are implicaţii asupra
politicilor şi practicilor educaţiei.
EVALUARE
TRADIŢIONALĂ
EVALUARE MODERNĂ
Cultura
controlului/examinării
Cultura evaluării
- promovării unei noi mentalităţi privind evaluarea şcolară
în context cotidian (şi nu numai):dirijarea învăţării, asigurarea
feed-back-ului, comunicarea, creşterea calităţii evaluatorilor
(Perretti, Hadji, de Ketele, Abernot etc.)
- cadrele didactice evaluatori trebuie să respecte câteva
6
Evaluarea intrărilor
evaluarea cunoştinţelor
Scopul evaluării
măsurarea cantitativă a
cunoştinţelor
controlul rezultatelor
cuantificabile ale
învăţării
sancţionarea
Metodologia evaluării
metode clasice
„cultura testării”
(testing culture) care
apelează la măsurători
şi itemi obiectivi şi
semiobiectivi
Evaluatorii
profesorul este unicul
evaluator
reguli simple:
să interpreteze mesajule evaluării;
identificarea intenţiilor dominante ale activităţii
evaluative;
bună gestionare a potenţialului formativ al evaluării;
evitarea capcanelor/ erorilor specifice;
economia mijloacelor de evaluare;
evitarea redundanţelor, (Hadji).
Evaluarea ieşirilor din sistemul de formare
- diversificarea spectrului de achiziţii şcolare supuse
evaluării: cunoştinţe, deprinderi, capacităţi, produse creative,
valori şi atitudini
- tranziţia de la cunoştinţe la capacităţi şi de la capacităţi
primare la capacităţi cognitive de ordin superior
- centrarea evaluării pe competenţele educaţionale/
profesionale. Reprezentările despre structura şi tipologia
competenţelor trasează direcţii de evaluare şi solicită metode şi
tehnici diferite. (conform „Cadrul european al calificărilor”)
Multiplicarea scopurilor/funcţiilor evaluării
- creşterea rolului evaluării de impact;
- determinarea valorii unui program educaţional prin
rezultatele produse;
- stabilirea răspunderilor pentru calitatea rezultatelor
(funcţia „accountability)
- dezvoltarea evaluării pentru învăţare
- utilizarea pârghiilor evaluării formative pentru motivarea
învăţării - evaluarea este pusă în serviciul optimizării învăţării
- comunică elevului informaţii utile despre calitatea
progreselor, orientându-i eforturile, pornind de la statutul său de
fiinţă care nu a încheiat procesul de dezvoltare (Y. Abernot)
Perfecţionarea şi inovarea metodologiei evaluării
- consolidarea şi dezvoltarea regulilor şi condiţiilor de
utilizare a metodelor „clasice”;
- maturizare şi rafinare tehnică
-„cultura aprecierii”(assessment culture), care exploatează
potenţialul metodelor alternative (proiectul, investigaţia,
portofoliul), itemii deschişi, introduce alte criterii de evaluare,
calitative,considerând că învăţarea este o activitate complexă
multidimensională, iar calitatea ei nu se reduce numai la un
ansamblu de rezultate exclusiv cuantificabile. Se apreciază, de
asemenea, că metodele calitative sunt mai apte să detecteze
progresul în învăţare şi să evalueze capacităţile cognitive de
ordin superior.
- valorificarea resurselor oferite de TIC în evaluare:
computerizarea evaluării; dezvoltarea de softuri specifice
- apreciază drumul parcurs de elev, cât de semnificative şi
relevante sunt progresele într-un context dat;
- este pusă în slujba procesului educativ şi integrată acestuia
Diversificarea agenţilor evaluatori
- profesorul îşi conservă rolul de evaluator esenţial al
performanţelor şcolare
- elevul participă la procesul de evaluare în două forme:
evaluarea colegială (peer evaluation)
autoevaluarea
Competenţele de evaluare/autoevaluare ale elevilor extind
7
Evaluarea în orizontul de
timp
evaluarea tradiţională
acordă de regulă
preponderenţă
identificării şi evaluării
rezultatelor finale ale
învăţării – evaluare
sumativă, utilizându-se
mai ales probe specifice
sumative.
Costurile evaluării
costurile materiale şi
financiare-minimalizate
sau tratate ad hoc
resursă umană – redusă
la profesorul clasei
registrul competenţelor promovat de şcoli şi sunt expresia
concludentă a învăţării centrate pe elevi şi în aria evaluării.
- echilibrarea evaluării interne cu evaluarea externă
Evaluarea în orizontul de timp
- concepţia actuală plasează evaluarea înaintea, în timpul
şi după învăţare - evaluare iniţiala, formativă şi sumativă.
Fiecare însă din cele 3 tipuri revendică construirea şi utilizarea
unor probe specifice: diagnostice, de progres şi sumative.
Costurile evaluării
- achiziţionarea de teste educaţionale, proiectarea, validarea,
administrarea şi utilizarea rezultatelor evaluării antrenează
costuri de resurse umane, materiale şi financiare
- problematică costurilor evaluării nu poate lipsi din
strategia edificării unui sistem eficace şi eficient de evaluare
şcolară.
Putem concluziona că, din perspectivă modernă, evaluarea nu este sinonimă nici aprecierii
clasice, nici acordării notei, nici controlului continuu al învăţării şcolare şi nici
clasamentului/clasificării. Evaluarea se bazează pe judecata specializată a profesorului, pe competenţa
profesională a experţilor implicaţi în evaluare.
Totodată, trebuie subliniat faptul că polarităţile menţionate (de ex. Cunoştinţe versus
capacităţi; evaluarea de control versus evaluarea în serviciul învăţării) nu se află în raporturi
disjunctive, de excludere reciprocă. Ele reprezintă mai mult capetele unui continuum pe traseul căruia
pot funcţiona diferite variante, selecţionate în raport cu obiectivele şi situaţiile particulare de evaluare.
Este eronată ideea că orientările „clasice” ar trebui excomunicate totalmente, iar orientările
„moderne” sunt universal valabile, în orice circumstanţă. Tranziţiile, mişcările, deplasările de accent
de la o poziţie la alta, semnalate mai sus, ar trebui interpretate ca evoluţii tendenţiale, schimburi de
ponderi şi nu ca abandon categoric a „punctelor” de plecare.
3. Competenţele de evaluare ale cadrelor didactice
Evoluţiile şi dezvoltările actuale din cercetare, teoria şi practicile bune ale evaluării impun
reexaminarea tipurilor şi conţinuturilor intrinseci ale competenţelor de evaluare ale educatorilor.
Criteriile de definire pot fi variate: strategiile sau tipurile de evaluare, metodele sau tipurile de itemi,
„fizionomia” testelor educaţionale.
În SUA, Comisia de Standarde pentru Competenţele Evaluative ale Cadrelor Didactice a
identificat un număr de şapte competenţe/standarde Apud Hanna Dettner – 2004):
Cadrul didactic trebuie să fie abilitat în alegerea adecvată a metodelor de evaluare.
Cadrul didactic trebuie să fie abilitat în elaborarea metodelor, probelor de evaluare.
Cadrul didactic trebuie să fie abilitat în administrarea şi interpretarea rezultatelor evaluării
obţinute prin instrumentele dezvoltării de profil sau utilizând teste elaborate extern.
Cadrul didactic trebuie să fie abilitat în utilizarea rezultatelor evaluării valorificându-le în
adaptarea de decizii privind elevii, dezvoltarea curriculumului, planificarea instruirii şi
dezvoltarea instituţională a şcolii.
Cadrul didactic trebuie să fie abilitat în dezvoltarea şi aplicarea procedeelor de notare a
elevilor
Cadrul didactic trebuie să fie abilitat în comunicarea rezultatelor evaluării având în vedere
diferite categorii de audienţă: elevi, părinţi, administraţie, comunitate.
8
Cadrul didactic trebuie să recunoască şi să evite implicaţiile non etice, ilegale, efectele
distorsionate ale unor proceduri de evaluare Observăm că în afara ultimei competenţe, care indică mai mult obligativitatea respectării unui
cod deontologic, etic în evaluare, toate celelalte gravitează în jurul construcţiei, selecţiei, utilizării şi
evaluării rezultatelor instrumentelor de evaluare – obiectul de interes major al acestui ghid. În
consecinţă, ghidul ar putea avea o contribuţie specifică la dezvoltarea competenţelor cheie ale
corpului didactic în aria evaluării educaţionale.
4. Calitatea evaluării
Evaluarea educaţională, ca şi alte activităţi subsumate educaţiei instituţionalizată nu poate evita
ralierea la standardele calităţii. Mai mult, se justifică dezvoltarea unui mecanism propriu de asigurare
a calităţii care să jaloneze politicile şi managementul evaluării şcolare. Acesta propune:
Definirea standardelor calitative ale evaluării
Evaluarea calităţii procedurilor de evaluare
Abilitarea cadrelor didactice cu sistemele conceptuale şi metodologice specifice evaluării
academice
Asumarea responsabilităţii pentru calitatea evaluării
Modernizarea sistemului de înregistrare şi comunicare a rezultatelor obţinute de
studenţi În mod cert, este nevoie de protejarea, menţinerea şi creşterea calităţii evaluării. Un număr de
indicatori calitativi pot aduce servicii în această direcţie, şi pot inspira cu succes concepţia şi practicile
evaluative ale cadrelor didactice:
Evaluarea este concepută şi se aplică diferenţiat potrivit funcţiilor pe care şi le asumă:
diagnostică, prognostică, de informare, de selecţie, de certificare, de orientare-consiliere etc.
Evaluarea este utilizată ca factor reglator al interacţiunii predare-învăţare, şi nu doar ca o
componentă finală a procesului de formare.
Tipurile fundamentale de evaluare sunt corelate funcţional şi valorificate echilibrat.
Există o corespondenţă clară între obiectivele învăţării, ceea ce se predă şi se învaţă, şi
cunoştinţele, capacităţile şi atitudinile evaluate (coerenţa curriculum-evaluare)
Sarcinile de evaluare vizează competenţe profesionale specifice, dar şi competenţe generice
transversale.
Focalizarea probelor pe sarcini „autentice” – situaţii, probleme reale, cu impact semnificativ.
Proiectarea probelor de evaluare se realizează profesional, asigurându-se condiţiile necesare
de validare şi fidelitate.
O varietate de metode este folosită astfel încât limitele metodelor particulare să fie
minimalizate, iar efectul lor cumulativ potenţat.
Notele sunt acordate transparent şi obiectiv, pe baza rezultatelor învăţării şi a criteriilor
privind nivelul de performanţă.
Elevii primesc un feedback evaluativ sistematic care le permite să-şi organizeze procesul de
învăţare.
Implicarea elevilor în procese de evaluare şi autoevaluare.
Probele de evaluare sunt controlate pentru a se asigura că nu există influenţe subiective care
pot defavoriza grupuri particulare.
Transparenţa criteriilor şi procedurilor de evaluare; accesarea lor fără dificultăţi.
Crearea unui climat cu impact emoţional pozitiv, motivant şi securizat; reducerea stărilor de
stres şi anxietate prin ambianţă şi comportamentul cadrului didactic – deschis, cooperant,
prietenos.
Prevenirea şi combaterea prin reguli clare şi aplicate a fraudelor academice (copiat, plagiat,
„importul” de lucrări etc).
9
II. Sistemul conceptual metodologic al
evaluării şcolare
Componentele evaluării
Elementele apreciate drept componente sau variabile ale evaluării şcolare sunt:
1. obiectul evaluării (ce vom evalua: tipuri de procese/rezultate/produse de evaluat.)
2. criteriile evaluării (în raport de ce se evaluează)
3. operaţiile evaluării (ce paşi trebuie făcuţi)
4. strategiile (proiectarea şi coordonarea acţiunilor)
5. tipurile/formele de evaluare
6. metode, tehnici, instrumente (cum vom evalua)
7. timpul evaluării (momentele oportune pentru evaluare: înainte, în timpul, sau
după acţiunea educativă)
8. agenţii evaluării (factori de conducere, cadrelor didactice, elevi, experţi externi)
1. Obiectul evaluării
“Obiectul evaluării” reprezintă realitatea educaţională concretizată în procesul şi produsul
învăţării, supusă atenţiei evaluatorului, în vederea măsurării şi aprecierii. Prin evaluare, se emit
judecăţi privind valoarea procesului şi produsului învăţării realizată de elev. Valoarea “obiectului”
evaluat rezultă din conformitatea mai mică sau mai mare cu o normă ideală; ceea ce a învăţat elevul şi
intră în atenţia evaluatorului este comparat cu etalonul, cu dezirabilul.
În practica şcolară identificăm mai multe modalităţi de determinare/specificare a “obiectului
evaluării”:
1. Specificarea prin conţinut - modalitate proprie învăţământului tradiţional centrat pe “materia”
de învăţat. Conţinuturile sunt importante în sine.
2. Specificarea prin obiective operaţionale/comportamentale - modalitate derivată din PPO
(Pedagogia prin obiective). Acest tip de specificare vizează comportamente observabile şi pe
cât posibil măsurabile ale elevului în procesul învăţării.
3. Specificarea pe bază de competenţe. Competenţele generale şi competenţele specifice,
identificabile pentru fiecare disciplină din învăţământul preuniversitar vizează competenţe,
capacităţi, sub-capacităţi şi performanţe ce urmează a fi dezvoltate şi respectiv evaluate pe
parcursul şi la finalul diverselor perioade de timp pentru care acestea au fost definite.
1.2. Evaluarea centrată pe competenţe
Competenţa - un concept polisemantic
Din cauză că are o mare doză de polisemantism competenţa este înţeleasă diferit şi este tratată
diferit în diverse sisteme de învăţământ.
A) Competenţa, în general, reprezintă capacitatea unui individ de a mobiliza un ansamblu
integrat de resurse (cognitive, afective, relaţionale, comportamentale etc.) pentru a rezolva cu
eficientă diverse categorii de probleme sau familii de situaţii - problemă.
B) În domeniul educaţional, competenţa este capacitatea de selecţie şi combinare a
cunoştinţelor şi capacităţilor susţinute valoric şi atitudinal de a rezolva cu succes o sarcină de învăţare
în raport cu standardele determinate (Dan Potolea).
Competenţa şcolară poate fi considerată ca o disponibilitate acţională a elevului, bazată pe
resurse bine precizate, dar şi pe experienţa prealabilă, suficientă şi semnificativ organizată. Se
materializează în performanţe ale elevului, predictibile în mare măsură pe baza prestaţiilor anterioare.
C) Structura unei competenţe:
10
resursele, constituite din: cunoştinţe („a şti"), deprinderi/abilităţi („a face") şi atitudini,
valori („a fi, a deveni");
situaţiile concrete în care elevul învaţă şi pune în practică acel potenţial. Fără crearea
situaţiilor concrete create pentru a pune în aplicare ceea ce a învăţat, acel potenţial
rămâne doar în planul lui „a şti", nu trece în planul lui „a face". Rămâne, în plan teoretic,
în planul lui „a şti". Trebuie completat cu „a face" şi „a deveni".
D) Competenţa - un potenţial
Competenţa trebuie probată/demonstrată în situaţii concrete. Pentru a fi evaluată, competenţa
trebuie să beneficieze de situaţii concrete în care cel ce studiază va demonstra că este capabil să pună
în practică, să valorifice ceea ce a învăţat. Situaţiile în care acesta dovedeşte o competenţă sunt
integrate în familii de situaţii. Fiecărei competenţe i se asociază o „familie de situaţii". Acestea sunt
situaţii echivalente.
E) Competenţa se exprimă în performanţe.
Performanţele unui elev exprimă nivelul la care o competenţă/competenţele au fost dobândite
de către acesta. Deci, performanţa este expresia competenţei, forma şi nivelul ei de manifestare în
plan personal. Teoria şi practica pedagogică intenţionează să deplasează accentual de la paradigma
tradiţională a evaluării centrată pe cantitate, pe obiectivitate maximă, la evaluarea centrată pe calitate.
În contextul evaluării centrate pe competenţe, standardele la care se raportează rezultatele învăţării
elevului trebuie să fie de natură calitativă. În pedagogia modernă, aceste standarde sunt reprezentate
de „descriptorii de performanţă". Un standard este o unitate de măsură/apreciere etalon, este un
„stass". Pentru a asigura o evaluare corectă şi unitară, procesul şi produsul învăţării fiecărui elev
trebuie să fie raportate la standardele de performanţă stabilite la nivel naţional. Performanţele
personale/individuale trebuie apreciate în funcţie de gradul de apropiere sau depărtare de aceste unităţi
cu valoare de „etalon".
F) Competenţa reprezintă un mega-rezultat educaţional.
Poate fi corelată cu un obiectiv educaţional cu grad mare de generalitate: obiectiv de arie
curriculară, obiectiv cadru general etc., putând fi integrat în soclurile de competenţă
G) Competenţa - finalitate a procesului educaţional şi „obiect” al evaluării
În condiţiile învăţământului modern, competenţa se transformă în finalitate a procesului
educaţional şi “obiect” al evaluării şcolare. Competenţele şcolare disciplinare/transversale dobândite
de elev în cadrul unei instruiri şi evaluări “autentice” au luat locul obiectivelor
operaţionale/comportamente (observabile şi măsurabile). În domeniul evaluativ ne aflăm în faza
reconceperii evaluării, a trecerii de la evaluarea obiectivelor la evaluarea competenţelor şcolare.
1.3. Reconceperea evaluării din perspectiva competenţelor
Presupune:
Extinderea evaluării de la verificare şi apreciere a rezultatelor la evaluarea procesului, a
strategiei de învăţare a elevului, purtătoare de succes; evaluarea elevilor dar şi a
obiectivelor, a conţinutului, metodelor, a situaţiei de învăţare, a evaluării însăşi.
Luarea în considerare, pe lângă achiziţiile cognitive, şi a altor indicatori, precum:
personalitatea, conduita, atitudinile; aplicarea în practică a celor învăţate; diversificarea
tehnicilor de evaluare şi adecvarea acestora la situaţiile concrete (teste docimologice, lucrări
de sinteză, tehnici de evaluare a achiziţiilor practice, probe de aptitudini, conduita,
valorizare etc.);
Deschiderea evaluării spre viaţă: competenţe relaţionale, comunicare profesor - elev,
disponibilităţi de integrare socială;
Scurtarea drumului evaluare – decizie - acţiune ameliorativă, inclusiv prin integrarea
eforturilor şi disponibilităţilor participative ale elevilor; centrarea pe aspectele pozitive şi
nesancţionarea în permanentă a celor negative;
Transformarea elevului într-un partener al profesorului în evaluare, prin: autoevaluare, inter-
evaluare, evaluare controlată.
11
1.4. Centrarea pe competenţe – un model integrator al evaluării
Această nouă concepţie prefigurează construcţia unui nou model integrator al evaluării, care
valorifică deopotrivă şi încearcă să coreleze cunoştinţe, deprinderi, capacităţi de aplicare a
cunoştinţelor, valori şi atitudini ale elevului.
2. Criteriile în evaluarea educaţională
2.1. Criteriu, Criteriu de evaluare
„Criteriu” vine de la latinescul „criterium” şi desemnează principiul care stă la baza unei
judecăţi, a unei estimări, a unei clasificări, permite distingerea adevărului de fals etc. Criteriile de
evaluare sunt puncte de vedere, caracteristici, dimensiuni în funcţie de care se evaluează rezultatele
şcolare ale elevilor. Utilizarea criteriilor în evaluare devine un element de obligativitate. Existenţa
criteriilor este esenţială atât pentru elev cât şi pentru cadrul didactic, în orice tip de evaluare, fie ea
iniţială, formativă sau sumativă.
Tipuri de criterii în evaluare
Activitatea de învăţare a elevilor a fost şi este evaluată, în mod tradiţional, prin raportare la cel
puţin patru tipuri de criterii principale, dispuse pe două axe polare:
Axa 1: Norma/media clasei (norma statistică a clasei respective) sau standardele procentuale
locale, naţionale sau internaţionale versus „norma” individuală (raportarea la sine însuşi).
Axa 2: Raportarea la obiective (evaluarea criterială) versus raportarea la conţinutul programei.
2.2. Indicatorul în evaluare
Indicatorul este un element care indică prezenţa altui element. Acesta are valoare de semnal.
Indicatorul nu poate, în sine, prin statutul său, să furnizeze un sens rezultatului pe care îl subliniază; el
trebuie să se refere la un criteriu.
Relaţia criteriu - indicator este foarte strânsă.
Criteriul desemnează o caracteristică, iar indicatorul „semnalează” niveluri de dezvoltare, de
prezenţă a acestei caracteristici într-o anumită situaţie evaluativă. Într-un context şcolar dat, dacă luăm
drept criteriu „nivelul performanţei în învăţare a elevilor”, acestea (performanţele) se distribuie în
minimale, medii, maximale. Indicatorii sunt elementele din descriptorii de performanţă asociaţi
calificativelor care semnalează prezenţa diverselor aspecte care trebuie să caracterizeze rezultatul
elevului pentru a i se acordă o notă sau un calificativ. În învăţământul gimnazial şi liceal criteriul de
repartizare a performanţelor elevilor este reprezentat de scara numerică de la 10 la 1. Indicatorii
enumeră, precizează cum trebuie să arate răspunsul elevului pentru a i se acorda nota 10, sau 9, sau...
sau 5 sau un anumit punctaj stabilit prin baremul de corectare şi notare.
3. Operaţiile evaluării
Operaţiile evaluării vizează paşii ce trebuie făcuţi în procesul evaluativ până la momentul său
etapa emiterii unei judecăţi de valoare asupra prestaţiei elevului . Aceste operaţii sunt următoarele:
măsurarea, aprecierea, decizia.
3.1. Măsurarea – baza obiectivă a aprecierii
Măsurarea este operaţia prin care se asigură baza obiectivă a aprecierii. Este prima operaţie a
evaluării. Această operaţie constituie o primă etapă în evaluarea considerată ca un demers sau un
proces. Măsurarea asigură rigurozitate evaluării. Prin ea se strâng informaţii de către evaluator
„despre proprietăţile sau caracteristicile rezultatelor înregistrate, despre însuşirile procesului, acţiunii
sau fenomenului educativ dat”. Informaţiile se colectează prin intermediul tehnicilor şi instrumentelor,
12
care „produc” dovezi semnificative despre aspectele sau rezultatele luate în considerare. Cu cât
instrumentele de măsurare: probe orale, scrise, practice, extemporale, lucrări de sinteză, teste etc. Sunt
mai bine puse la punct, cu atât informaţiile sunt mai concludente.
3.2. Aprecierea – exprimarea unei judecăţi de valoare
Aprecierea corespunde emiterii unei judecăţi de valoare. Prin această operaţie, pe baza
informaţiilor culese prin măsurare dar şi prin alte surse mai mult sau mai puţin formale (observare,
analize etc.) se stabileşte valoarea rezultatelor şcolare precum şi a procesului de învăţare. Aprecierea
este, deci, ulterioară măsurării. În cazul aprecierii, alocarea de valori numerice, literale sau calificative
se realizează pe baza unor criterii precis identificabile, relativ independente de instrumentul prin care
s-a făcut măsurarea.
3.3. Decizia - scopul demersului evaluativ
Cea de-a treia operaţie a evaluării este decizia. Luarea deciziilor reprezintă finalul înlănţuirii de
operaţii ce definesc actul evaluării în ansamblul lui şi scopul acestui demers. În decizie îşi găsesc
justificare şi măsurarea şi aprecierea. De abia în această etapă îşi găsesc răspuns întrebări de tipul:
„Pentru ce evaluăm? Pentru ce aplicăm proba sau testul? Pentru ce examinăm?” etc.
3.4. Complementaritatea operaţiilor evaluării
Cele trei operaţii se află într-o strânsă interdependenţă. Evaluare înseamnă: măsurare +
apreciere + decizie. Una fără altă, aceste trei operaţii nu se justifică. Modernizarea sistemului de
evaluare implică modernizarea acestor trei operaţii.
4. Strategii de evaluare
Strategia evaluativă
În domeniul educaţional, strategia evaluativă este un demers care prefigurează perspectivă din
care va fi concepută evaluarea. Rol esenţial îl au: proiectarea dispozitivului de evaluare, construcţia
acestuia, aplicarea şi emiterea judecăţilor de valoare privind procesul învăţării şi rezultatele obţinute
de către elevi. În diferenţierea strategiilor evaluative identificăm două perspective de analiză:
perspectiva criterială şi perspectiva axelor polare.
4.2. Perspectiva criterială
În principial, strategiile educaţionale evaluative se proiectează în temeiul următoarelor criterii:
Actorii evaluării. (elevi sau profesori), rezultând o evaluare centrată pe elev şi pe personalitatea
sa şi o evaluare centrată pe profesor, pe corectitudinea sa.
Instrumentele evaluării pe baza cărora distingem între:
a. strategii obiective (evaluare obiectivă) bazate pe teste, probe standardizate şi alte
instrumente care pot măsura cât mai fidel prestaţia/performanţa elevului şi
b. strategii calitative centrate mai ales pe calitatea rezultatelor, fundamentate pe criterii
calitative.
Obiectul evaluării conform căruia identificăm:
a. strategii sumative (evaluare sumativă), axată pe produsul final/rezultatele învăţării elevilor
b. strategii formative (evaluare formativă), axate pe procesul de învăţare ce conduce spre
produs.
Forma de organizare (numărul subiecţilor) potrivit căreia avem:
13
a. strategii de evaluare frontală (eşantionul integral)
b. strategii de evaluare de grup
c. strategii de evaluare individuală
Referenţialul de bază în funcţie de care distingem:
a. criteriul „conţinut” sau norma programei
b. norma statistică a grupului şcolar (media clasei)
c. standarde locale, naţionale sau internaţionale
d. norma individuală (raportarea la sine însuşi)
e. evaluarea criterială (raportarea la obiective).
Parametrul „timp” în evaluare. După momentul plasării evaluării: (Parisat, J. C., 1987):
a. evaluarea iniţială
b. evaluarea curentă sau formativă său continuă
c. evaluarea finală sau recapitulativă sau de bilanţ.
Natura deciziilor consecutive. După natura deciziilor luate (Meyer, G. 1995):
a. evaluare de selecţie şi ierarhizare
b. evaluare de reechilibrare, recuperare şi dezvoltare.
Criterii combinate. După un criteriu compozit (combinat) alcătuit pe baza următorilor
parametri:
Gradul de cuprindere a elevilor în evaluare;
Gradul de cuprindere a conţinuturilor de evaluat;
Rezultă următoarea clasificare:
evaluare exclusiv parţială; este incidentală, prin sondaj (se evaluează doar unii elevi, din unele
conţinuturi şi doar uneori);
evaluare parţială – aditivă; este evaluarea sumativă/cumulativă; se evaluează, de regulă, toţi
elevii, din toată materia parcursă într-un interval dat, dar numai uneori.
evaluarea cvasitotală este evaluarea formativă, axată pe evaluarea tuturor elevilor, din toate
conţinuturile predate/învăţate şi tot timpul. Se apropie de o evaluare ideală.
4.3. Perspectiva axelor polare
Este posibilă şi aplicarea criteriului continuumului polarităţii axelor tipologice/conceptuale.
Rezultă, de aici, următoarea configuraţie a tipurilor de evaluare:
formativă –recapitulativă;
criterială - normativă;
produs - proces;
descriere/apreciere - măsurare;
proactivă – retroactivă;
„globală”, holistică - „analitică”;
internă –externă.;
personale – oficiale;
categorială/frontală - personalizată;
integrativă - contextualizată;
reflexivă - participativă;
imperativă - negociabilă;
motivantă - sancţionantă;
formală - informală.
Strategii evaluative normative/comparative
Punctul de plecare apreciem a fi faptul că realizarea performanţelor în învăţare ale elevilor este
profund diferenţiată şi selectivă. În consecinţă, nevoia de a oferi elevilor un evantai larg al
standardelor, de la nivelul inferior şi accesibil tuturor până la nivelul celui superior, accesibil unei
mici categorii de elevi. Se va realiza astfel, o selecţie a elevilor în funcţie de accesul lor la anumite
standarde de conţinut. Astfel elevii vor fi clasificaţi utilizându-se curba distribuţiei acestora.
14
Strategiile care se construiesc în baza acestei concepţii sunt strategii normative, comparative; elevii
sunt comparaţi, clasaţi şi ierarhizaţi. Aceasta tinde să fie înlocuită cu evaluarea criterială sau prin
obiective.
Strategii evaluative criteriale
Strategiile criteriale de evaluare au la bază evaluarea prin obiective educaţionale. Esenţa acestor
strategii criteriale constă în stabilirea cu mai multă rigoare şi fineţe numită şi evaluare bazată pe
„standardul minim acceptat” sau „performanţa minimă acceptată”, care exprimă pragul de reuşită a
unui elev într-o anumită situaţie educaţională.
După modul diferit în care obiectivele pot fi derivate, ierarhizate, definite, formulate şi
operaţionalizate, se face distincţie (D. Ungureanu) între următoarele tipuri de strategii evaluative
criteriale: cu obiective prestabilite; cu obiective prestabilite dar contextualizate; derulate în raport cu
obiective conjuncturale sau configurate ad-hoc; obiective operaţionalizate prin proceduri riguroase;
cu obiective slab structurate, orientative, direcţionale (fără a se preciza în ce ritm, în ce timp, în ce
succesiune).
5. Tipuri de evaluare
Evaluarea rezultatelor şcolare ale elevilor se realizează într-o diversitate de forme/tipuri,
condiţionate de variabile şi criterii multiple.
A. După natura funcţiei şcolare şi sociale îndeplinite, se pot face următoarele diferenţieri (I. T.
Radu, 1999, pag. 97):
evaluări curente, pe secvenţe mici de activitate. Din perspectiva teoriei moderne a evaluării,
aceste forme sunt integrate organic în procesul didactic, având preponderent funcţii reglatorii,
ameliorative.
evaluări la intrarea într-un ciclu de învăţământ, prin selecţie. Admiterea se poate realiza pe
baza unui examen concurs sau pe baza performanţelor obţinute în ciclul de învăţământ
absolvit. În practica şcolară românească au funcţionat ambele forme de evaluare, luând forma
“examenului de capacitate”, respectiv a “tezelor cu subiect unic”. Cele două modalităţi au
avantaje şi dezavantaje (C. Cucoş, 2008).
Verificări finale/examene, la sfârşit de an şcolar, ciclu de învăţământ. “Se prezintă ca formă
de control asupra rezultatelor şcolare, ca acţiuni relativ separate de programul de instruire
propriu zis... Examenul constituie una din formele principale ale evaluărilor de bilanţ,
utilizată cu deosebire la încheierea unei perioade mai îndelungate de activitate: an şcolar,
ciclu de învăţământ etc” (I.T. Radu, op. Cât). Evaluările la finalul unui ciclu de învăţământ
marchează, de fapt, şi intrarea în viaţă activă (bacalaureatul, examenul de licenţă).
B. O altă taxonomie a formelor de evaluare rezultă din raportarea la următoarele criterii (Adrian
Stoica, Evaluarea progresului şcolar, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003, pag. 136-
137):
Reprezentativitatea populaţiei şcolare vizate;
Domenii curriculare considerate importante
Variaţia în timp a performanţelor şcolare la o anumită vârstă de la o generaţie la alta etc.
Rezultă:
Studii internaţionale de evaluare (TIMSS, PISA, PIRLS şi altele, în cadrul cărora diferite ţări
desfăşoară acelaşi tip de evaluare; se finalizează prin rapoarte internaţionale şi naţionale;
Evaluări naţionale desfăşurate pe eşantioane ale unei populaţii - ţintă (de exemplu, NAEP, în
SUA; evaluarea la clasa a IV-a, în România);
Evaluări naţionale organizate pentru întreaga populaţie şcolară de o anumită vârstă.
C. După modul de integrare în procesul de învăţământ, distingem următoarele moduri/tipuri de
evaluare (I.T. Radu, C. Cucoş, D. Potolea- M. Manolescu):
Evaluarea iniţială, realizată la debutul unui program de instruire;
Evaluarea formativă, realizată pe parcursul programului şi integrată acestuia;
15
Evaluarea sumativă, cumulativă, realizată la finalul programului.
Evaluarea iniţială
Evaluarea iniţială este realizată la începutul unui program de instruire şi vizează, în principal:
identificarea condiţiilor în care elevii pot să se pregătească şi să integreze optimal în activitatea de
învăţare, în programul de instruire care urmează. Are funcţii diagnostice şi prognostice, de pregătire a
noului program de instruire.
Evaluarea formativă
Este acel tip de evaluare care se realizează pe tot parcursul unui demers pedagogic, „este
frecventă sub aspect temporal şi are ca finalitate remedierea lacunelor sau erorilor săvârşite de elevi;
nu-l judecă şi nu-l clasează pe elev;. Compară performanţa acestuia cu un prag de reuşită stabilit
dinainte” (Bloom; G. Meyer). Caracteristici: este o evaluare criterială, bazată pe obiectivele învăţării;
face parte din procesul educativ normal; acceptă „nereuşitele” elevului, considerându-le momente în
rezolvarea unei probleme; intervine în timpul fiecărei sarcini de învăţare; informează elevul şi
profesorul asupra gradului de stăpânire a obiectivelor, ajutându-i pe aceştia să determine mai bine
achiziţiile necesare pentru a aborda sarcina următoare, într-un ansamblu secvenţial; asigură o reglare a
proceselor de formare a elevului; îndrumă elevul în surmontarea dificultăţile de învăţare; este
continuă, analitică, centrată mai mult pe cel ce învaţă decât pe produsul finit.
Evaluarea formatoare
Evaluarea formatoare este din ce în ce mai mult invocată în ultima perioadă, în acord cu
achiziţiile ştiinţei şi cu evoluţiile din planul teoriei şi practicii educaţionale.
Evaluarea formatoare este considerată forma desăvârşită a evaluării formative. Reprezintă o
nouă etapă, superioară de dezvoltare a evaluării formative, care „va fi funcţională odată cu instaurarea
obiectivului de asumare de către elevul însuşi a propriei învăţări: la început conştientizarea, eventual
negocierea obiectivelor de atins şi apoi integrarea de către subiect a datelor furnizate prin demersul
evaluativ în administrarea propriului parcurs. Evaluarea formatoare, are drept scop: promovarea
activităţii de învăţare ca motor motivaţional pentru elev, sprijin în conştientizarea metacognitivă,
autoreglare” (J. Vogler,); valorizarea relaţiei predare - învăţare, articularea fazelor evaluării în funcţie
de eficacitatea pedagogică (G. Nunziati, 1980).
Evaluarea sumativă sau „certificativă”
Evaluarea sumativă se prezintă în cel puţin două variante/forme mai importante pentru
demersul nostru: realizată la finalul unui capitol, unităţi de învăţare, sistem de lecţii, teză semestrială,
sau finală sau de bilanţ, realizată la încheierea unui ciclu şcolar, al unui nivel de studii etc.
Caracteristicile esenţiale ale evaluării sumative:
este determinată de contexte specifice
este construită de profesori şi elevi, în funcţie de criteriile convenite
acceptă negocierea în temeiul convingerii că evaluarea este în beneficiul învăţării realizate de
elev (Belair)
evidenţiază rezultate învăţării şi nu procesele
este internă, dar de cele mai multe ori este externă (ex: capacitate, bacalaureat, diplomă etc.)
Evaluarea iniţială, cea continuă şi sumativă reunesc conceptual şi practic funcţiile esenţiale ale
actului evaluativ.
6. Metode, tehnici, instrumente de evaluare
6.1. Metoda de evaluare
Reprezintă calea de acţiune pe care o urmează profesorul şi elevii şi care conduce la punerea în
aplicare a oricărui demers evaluativ, în vederea colectării informaţiilor privind procesul şi produsul
învăţării, prelucrării şi valorificării lor în diverse scopuri. Metodele de evaluare sunt importante în
raport cu situaţiile educaţionale în care sunt folosite. Importanţa lor se stabileşte îndeosebi după
modul de aplicare în situaţiile cele mai potrivite.
16
Fiecare metodă, tehnică sau instrument de evaluare prezintă avantaje şi dezavantaje. Ele
vizează capacitate cognitive diferite şi, în consecinţă, nu oferă toate aceleaşi informaţii despre
procesul didactic. Datorită acestui fapt dar şi diversităţii obiectivelor activităţii didactice, nici o
metodă şi nici-o un instrument nu pot fi considerate universal valabile pentr-un toate tipurile de
competenţe şi toate conţinuturile.
Urmărirea şi verificarea cât mai complexă a realizării obiectivelor vizate în procesul de
instructive şi educaţie se obţin prin îmbinarea diferitelor metode, tehnici şi instrumente de evaluare,
prin folosirea, de fiecare dată, a celei mai potrivite.
Caracteristici generale:
din perspectiva învăţământului modern, predominant formativ, metodele de evaluare însoţesc
şi facilitează desfăşurarea procesului instructiv - educativ. Într-un context de evaluare
formativă, însoţesc şi permit reglarea desfăşurării procesului de învăţământ;
se elaborează şi se aplică în strânsă legătură cu diferitele componente ale procesului de
învăţământ, aflate în ipostaza de „obiecte ale evaluării”;
se concep, se îmbină şi se folosesc în legătură cu particularităţile de vârstă şi individuale, cu
modul de acţionare al factorilor educativi;
au caracter dinamic, fiind deschise înnoirilor şi perfecţionărilor;
au caracter sistemic: fără a-şi pierde entitatea specifică, se îmbină, se completează şi se
influenţează reciproc, alcătuind un ansamblu metodologic coerent;
raporturile dintre ele se schimbă în funcţie de context. Trebuie remarcate raporturile dinamice
dintre aceste concepte. În diverse contexte educaţionale unele dintre acestea pot fi metode
prin intermediul cărora este condus procesul evaluativ, în timp ce în alte împrejurări pot
deveni mijloace de culegere, prelucrare a informaţiilor sau de comunicare socială profesor -
elev.
Tipologia metodelor de evaluare:
Criteriul cel mai frecvent folosit în clasificarea metodelor de evaluare este cel
cronologic/istoric. În funcţie de acest criteriu, distingem:
1. Metode tradiţionale de evaluare:
evaluarea orală
evaluarea scrisă
evaluarea prin probe practice
testul docimologic
2. Metode alternative şi complementare de evaluare:
observarea sistematică a comportamentului elevului faţă de activitatea şcolară,
portofoliul
investigaţia
proiectul
autoevaluarea etc.
Dintr-o perspectivă a evoluţiei evaluării spre procesele de învăţare - „obiecte” specifice ale
educaţiei cognitive - se justifică pe deplin complementaritatea metodelor tradiţionale şi a celor
alternative de evaluare, fiecare categorie dovedind virtuţi şi limite.
6.2. Itemul de evaluare
Repere conceptuale
Reprezintă cea mai mică componentă identificabilă a unui test sau a unei probe de evaluare.
Din punct de vedere ştiinţific, itemul un este element component al unui chestionar standardizat care
vizează evaluarea elevului în condiţii de maximă rigurozitate. În practica şcolară cotidiană, unde nu
poate fi vorba întotdeauna de evaluări realizate „în condiţii de maximă rigurozitate”, itemii reprezintă
elementele chestionarului sau probei unui examen sau ale unei evaluări normale, la clasă.
17
Tipologia itemilor de evaluare
A. După criteriul asigurării obiectivităţii în notarea sau aprecierea elevilor identificăm:
itemi obiectivi care sunt de trei tipuri:
itemi cu alegere multiplă
itemi cu alegere duală
itemi tip pereche.
itemi semiobiectivi sau itemii cu răspuns construit scurt cu următoarea tipologie:
itemi cu răspuns scurt, cu următoarele variante: întrebarea clasică, exerciţiul,
chestionarul cu răspunsuri deschise scurte, textul indus
itemi de completare, cu următoarele variante/forme: textul lacunar, textul „perforat”
întrebarea structurată. itemi subiectivi
Itemii subiectivi solicită răspunsuri dezvoltate, elaborate. Redactarea răspunsului solicită
mobilizarea cunoştinţelor şi abilităţilor care iau forma unor structuri integrate şi integrative.
Solicitările formulate de cadrul didactic şi răspunsurile elevilor se caracterizează prin aspectul lor
integrativ. Formularea răspunsului la un item subiectiv acoperă toate tipurile de obiective. Itemii
subiectivi au următoarea tipologie:
itemul cu răspuns construit scurt, puţin elaborat
itemul tip rezolvare de problem
itemul tip eseu
itemul cu răspuns construit elaborat/dezvoltat
B. După operaţiile implicate în elaborarea itemilor, diferenţiem: itemi de identificare, de selecţionare,
de elaborare, de construcţie etc. Itemii se integrează în instrumente de evaluare. Cadrul didactic are la
dispoziţie o mare varietate de tehnici şi instrumente de evaluare, mergând de la cele care solicită
tehnicile cele mai „închise” până la cele care permit exprimarea liberă a elevului. Itemii de evaluare
trebuie folosiţi în funcţie de complexitatea obiectivelor vizate. Realizarea/construcţia itemilor şi a
probelor de evaluare solicită o atitudine flexibilă din partea cadrului didactic. Fiecare instrument de
evaluare, fiecare tip de item are avantaje şi dezavantaje.
6.3. Tehnicile de evaluare
Constituie modalităţile prin care evaluatorul declanşează şi orientează obţinerea unor răspunsuri
din partea subiecţilor, în conformitate cu obiectivele sau specificaţiile probei. Fiecare tip de itemi
declanşează o anumită tehnică la care elevul apelează pentru a da răspunsul său. Un item cu alegere
multiplă (IAM) face apel la „tehnica răspunsului cu alegere multiplă”. Elevul va încercui, va bifa sau
va marca printr-o cruciuliţă varianta de răspuns pe care o consideră corectă. Un item tip „completare
de frază” va face apel la „tehnica textului lacunar”. Elevul va completa spaţiile libere din textul
respectiv etc.
6.4. Instrumentul de evaluare
Este o probă, o grilă, un chestionar, un test de evaluare care „colectează” informaţii, „produce”
dovezi semnificative despre aspectele sau rezultatele luate în considerare. Instrumentul de evaluare se
compune, de regulă, din mai mulţi itemi. O probă de evaluare (un instrument) se poate compune dintr-
un singur item (o singură întrebare, cerinţă, problemă etc, îndeosebi atunci când răspunsul pe care
trebuie să-l formuleze elevul este mai complex) sau din mai mulţi itemi.
Un instrument de evaluare integrează fie un singur tip de itemi (spre exemplu numai itemi cu
alegere multiplă - IAM) şi, în acest caz, constituie un „Chestionar cu alegere multiplă” (CAM), fie
itemi de diverse tipuri, care solicită, în consecinţă, tehnici diverse de redactare, formulare sau
prezentare a răspunsurilor.
Construcţia probelor/instrumentelor de evaluare este o activitate laborioasă. Între complexitatea
obiectivelor educaţionale ce trebuie evaluate şi „deschiderea „tehnicilor şi instrumentelor de evaluare
trebuie să funcţioneze corespondenţe progresive. Obiectivele se dezvoltă de la simplu la complex, iar
18
instrumentele de evaluare se dezvoltă de la „închise” spre „deschise”. Există o puternică corelaţie
între instrumentele de evaluare şi operaţiile evaluării (măsurarea, aprecierea, decizia). De asemenea
sunt corelaţii importante între instrumentele de evaluare şi strategiile/tipurile de evaluare, precum şi
între instrumente şi metode. Fiecare operaţie, metodă, strategie etc. solicită instrumentul evaluativ cel
mai potrivit.
Bibliografie
1. Abernot, Yvan, 1998, Les méthodes d’évaluation scolaire, Nouvelle edition, DUNOD, Paris;
2. Abrecht, Roland, 1991, L’evaluation formative. Une analyse critique, Bruxelles, De Boeck;
3. Barlow Michel, 1992, L’évaluation scolaire. Decoder son language, Chronique sociale, Lyon;
4. Belair, Louis M., 1999, L’évaluation dans l’école. Nouvelles pratiques, ESF editeur;
5. Bosman Christian, Gerard François-Marie, Roegiers Xavier, 2000, Quel avenir pour les
competences? De Boeck Université;
6. Cardinet, Jean, 1998, Pour apprecier le travail des éléves, De Boeck;
7. Cerghit, Ioan, 2008, Sisteme de instruire alternative şi complementare, Editura Polirom, Iaşi;
8. Cucoş, Constantin, 2008, Teoria şi metodologia evaluării, Editura Polirom, Iaşi
9. De Lansheere, G., 1975; Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, Bucureşti, EDP,
10. Figari, Gerard; Achouche, Mohamed, 2001, L’activité évaluative reinterogée, Bruxelles, De
Boeck;
11. Hadji, Charles, 1992, L’evaluation des actions éducatives, PUF;
12. Hadji, Charles, 1989, L’évaluation, regles du jeu, Paris, ESF éditeur;
13. Jinga. I., Petrescu, A., Evaluarea performanţei şcolare, Bucureşti, Editura Delfin, 1996;
14. Joiţa, Elena, 2002, Educaţia cognitivă, Editura Polirom, Iaşi;
15. Ketele, Jean Marie de, 1986, L’évaluation: approche descriptive ou prescriptive? Bruxelles,
De Boeck ;
16. Landsheere, Viviande, 1992, L’éducation et la formation, PUF, Paris;
17. Lisievici, Petru, 2002, Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente, Editura
ARAMIS, Bucureşti;
18. Manolescu, Marin, Activitatea evaluativă între cogniţie şi metacognitie, Bucureşti, Editura
Meteor, 2004;
19. MEN, Reforma sistemului de evaluare şi examinare, Bucureşti, Editura Şcoala Românească,
1998;
20. Meyer Geneviéve, 2000, De ce şi cum evaluăm, Polirom , Iaşi;
21. Neacşu, I.; Stoica, A. (coord), 1998, Ghid general de evaluare şi examinare, M.I., CNEE,
Aramis, Bucureşti;
22. OCDE, 1999, Mesurer les connaisances et competences des éleves. Un nouveau cadre
d’évaluation;
23. Peretti, André de, 1996, Educaţia în schimbare, Iaşi, Editura Spiru Haret;
24. Perrenoud Philippe, 1998, L’évaluation des eleves. De la fabrication de l’éxcelence a la
régulation des apprentisages. Entre deux logiques, Bruxelles, De Boeck;
25. Potolea Dan, Manolescu, Marin, 2006, Teoria şi practica evaluării educaţionale, Proiectul
pentru Învăţământul Rural, Bucureşti
26. Potolea, Dan, Neacşu, Ioan; Radu, I.T., 1996, Reforma evaluării în învăţământ, Bucureşti,
EDP;
27. Potolea, Dan, Păun E. Coord), Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2002;
28. Radu, I. T., 2000, Evaluarea în procesul didactic, EDP, Bucureşti;
29. Rogiers Xavier, 1997, Analyser une action d’éducation ou de formation, De Boeck
Université;
30. Scallon Gerard, 2000, L’evaluation formative, Bruxelles, De Boeck;
31. SNEE, 2001, Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Bucureşti, Aramis;
19
32. Stan, Cristian, Evaluarea şi autoevaluarea în procesul didactic, în Ionescu Miron, Chiş Vasile
(coord), 2001, în Pedagogie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
33. Stoica, Adrian (coord), 2001, Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori,
Prognosis, 2001;
34. Strungă, Constantin, 1999, Evaluarea şcolară, Editura Universităţii de Vest, Timişoara;
35. Vogler Jean (coord.), 2000, Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Polirom, Iaşi;
36. Voiculescu Elisabeta, 2001, Factorii subiectivi ai evaluării şcolare. Cunoaştere şi control,
Aramis;
37. *** CNCEIP, Programul Naţional de Dezvoltare a Competenţelor de Evaluare ale Cadrelor
Didactice (DeCeE), 2008
20
Evaluarea competenţelor la disciplina Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor
Curriculum şi evaluare la disciplina Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor.
Formarea şi evaluarea competenţelor
La disciplina Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor profesorul poate propune modalităţi de evaluare care să producă analiza, creativitatea, integrarea şi
valorificarea cunoştinţelor, în ideea de a solicita elevului să demonstreze ce poate face în situaţii similare din afara şcolii(părinţii îi solicită tehnoredactarea unui
document specific unui anumit domeniu de activitate), rezolvarea de sarcini complexe şi elaborarea unor produse(crearea unei pagini WEB sau a unei baze de date în
Access, la solicitarea unui profesor ce predă o altă disciplină), căutare de soluţii(utilizarea motoarelor de căutare), astfel încât să integreze cunoştinţele dobândite.
Metodele "alternative" specifice evaluării: proiectul, portofoliul, investigaţia etc., sunt în acelaşi timp şi metode de predare-învăţare. Utilizarea acestor metode la
orele de Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor, împreună cu instrumentele adecvate: fişe de lucru, chestionare, fişe de evaluare inter-colegiale/autoevaluare, etc.,
ajută cadrul didactic, să analizeze direct activitatea elevului, să evalueze procesul prin care se ajunge la produsul final şi oferă elevilor posibilitatea de a stabili corelaţii
între cunoştinţele dobândite la celelalte discipline şcolare. De exemplu aplicând ca metodă de evaluare „Proiectul” la evaluarea competenţelor specifice realizării
paginilor WEB, dacă se va pune accent şi pe „artă”/”arta culorii”, atunci elevul va îmbina competenţele dobândite la orele de desen cu cele dobândite la orele de
Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor, transferând astfel metodele de la o disciplină la alta şi asigurând interdisciplinaritatea. Dacă aceeaşi metodă de evaluare
este aplicată astfel încât tema aleasă să fie realizată din perspectiva mai multor arii curriculare, astfel încât cunoştinţele elevului să fie transferate de la o arie
curriculară la alta, atingând obiectivele tuturor acestor arii, atunci „se poate spune” că „am atins” abordarea crosscurriculară.
Vă prezentăm în continuare modele de activităţi de învăţare, de metode de evaluare şi de competenţe de evaluat, pentru câteva dintre competenţele specifice, alese
din câteva din programele şcolare ale disciplinei Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor claselor IX-XII.
Competenţa generală: Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator
Competenţe
specifice Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare
Metode de
evaluare
Identificarea
componentelor
hard şi soft ale
unui calculator
personal
identificarea părţilor componente a
unui sistem de clacul
clasificarea sistemelor de calcul după
UCP şi UM
nominalizarea tipurilor de SI/I
culegerea de date suplimentare şi cu
caracter de noutate privind tipurile de
SI/I
unitatea centrală
dispozitive de intrare
dispozitive de ieşire
memorii
conceptul de sistem de
operare
tipuri de software
observarea şi descrierea părţilor componente
ale unui sistem de calcul
compararea sistemelor de calcul după UCP şi
UM
recunoaşterea dispozitivelor de intrare/ieşire
exerciţii de recunoaştere a numărului de octeţi
pentru unităţile de măsură a capacităţii
memoriei interne
probe orale
probe scrise:
teste scrise(itemi
obiectivi şi
semiobiectivi)
referatul
investigaţia
21
Competenţe
specifice Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare
Metode de
evaluare
clasificarea memoriei interne din
punct de vedere al menţinerii
informaţiei stocate
nominalizarea unităţilor de măsură a
capacităţii memoriei interne
definirea conceptului de SO
culegerea de date privind diferenţele şi
asemănările dintre tipurile de SO
exemplificarea domeniilor în care
sistemul de calcul a devenit o necesitate
identificarea sistemului de operare de pe
calculatorul personal
compararea tipurilor de SO
Descrierea
funcţionării unui
calculator
personal
descrierea rolului principalelor
elemente componente ale unui
calculator cu ajutorul modelului
arhitectural
culegerea de informaţii privind
modalităţile de transfer a datelor între
principalele componente ale unui
calculator
descrierea rolului şi a parametrilor
magistralelor interne
rolul şi funcţiile
componentelor unui PC
prezentarea modelului arhitectural al
calculatorului pentru a evidenţia componentele
unui calculator din punctul de vedere al rolului
lor în procesul de prelucrare a datelor
explicarea rolului şi a parametrilor
magistralelor interne
investigaţia
referatul
Definirea
conceptului de
reţea de
calculatoare şi
enumerarea
avantajelor
lucrului în reţea
enumerarea motivelor pentru care a
apărut reţeaua(network)
culegerea de date privind diversele
tipuri de reţele
enumerarea avantajelor şi
dezavantajelor lucrului în reţea
tipuri de reţele(LAN,
MAN, WAN, Internet)
partajare resurse,
comunicaţii în reţea
observarea şi descrierea rolului reţelei de
calculatoare existentă în laboratorul de
informatică
clasificarea reţelelor utilizând criteriile:
întinderea ariei geografice şi topologie
exemplificarea funcţionării relaţiei client-
server
referatul
investigaţia
Argumentare
a necesităţii
securizării
computerelor şi a
reţelelor
enumerarea avantajelor utilizării
drepturilor de acces
stăpânirea tehnicii de introducere a
unei parole pe PC
culegerea de date suplimentare despre
drepturi de acces
viruşi informatici şi
antiviruşi
exemplificarea resurselor pentru care se pot
defini drepturi de acces
exerciţii practice de definire a dreptului de
acces pentru un document şi pentru calculator
verificarea existenţei unui program antivirus
probe practice:
fişe de activitate
practică
investigaţia
22
Competenţe
specifice Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare
Metode de
evaluare
efectele nocive ale viruşilor informatici
şi despre necesitatea securizării
calculatoarelor şi a reţelelor
pe calculatorul din laborator
nominalizarea programelor antivirus cu care
elevul a lucrat în ultima perioadă
Aplicarea
operaţiilor
elementare şi a
conceptelor de
bază ale aplicaţiei
Excel
stăpânirea modurilor de deschidere a
aplicaţiei Microsoft Excel
comentarea diferenţelor dintre
modurile de vizualizări
aplicarea corectă a salvării unui
registru de lucru în cele trei moduri
explicarea necesităţii utilizării
asistenţei în timpul lucrului
utilizarea asistentului Office
deschiderea/închiderea
aplicaţiei
salvarea unui registru de
calcul
moduri de vizualizare
folosirea funcţiei
„Ajutor”/”Help”
exerciţii practice de deschidere a aplicaţiei cu
ajutorul listei butonului Start/cu shortcut/cu
ajutorul unui document salvat anterior
salvarea unui registru de calcul: iniţială/
curentă/sub un alt nume
exerciţii practice de modificare a modului de
vizualizare a unui registru de lucru
exerciţii practice de utilizare a asistentului
Office
observarea
sistematică
autoevaluarea
Utilizarea
formulelor şi a
funcţiilor
completarea corectă a unei formule
simple într-o celulă sau în bara de
formule
utilizarea în mod corect a referinţelor
la celule, a valorilor constante, a
operatorilor matematici, a funcţiilor şi a
argumentelor lor, în scrierea formulelor
utilizarea caracteristicii Inserare
funcţie
utilizarea casetei de dialog Argumente
funcţie
identificarea datelor ce vor reprezenta
argumentele unei funcţii
explicarea dependenţelor faţă de
referinţa aleasă în cazul copierii unei
formule
construirea unor formule utilizând
referinţe relative, absolute şi mixte
utilizarea referinţelor absolute şi mixte
în cadrul funcţiilor
Introducerea unei formule
simple într-o celulă
Formule aritmetice şi
logice pentru adunări,
scăderi, înmulţiri şi
împărţiri
Completarea automată a
unei serii de date
Folosirea funcţiilor: MIN,
MAX, COUNT, SUM,
AVERAGE
Funcţia IF
Folosirea referinţei
relative, absolută sau mixtă
a unei celule în formule sau
funcţii
exerciţii practice de utilizare a unor formule
aritmetice şi logice pentru adunări, scăderi,
înmulţiri şi împărţiri simple
exerciţii de modificare a unei formule prin
editarea modificărilor în bara de formule sau
direct în celulă
utilizarea practică a completării automate a
unor serii de date predefinite sau create de
utilizator
exerciţii de calcul a minimului şi maximului
exerciţii de utilizare a caracteristicii Însumare
Automată
exerciţii de utilizare a casetei de dialog
Inserare funcţie pentru funcţiile SUM,
AVERAGE, COUNT şi IF
exerciţii de modificare a unei referinţe
relative într-o referinţă absolută
analizarea şi comentarea diferenţelor obţinute
între aplicarea unei referinţe relative şi a unei
referinţe absolute
observarea
sistematică
autoevaluarea
probe practice:
fişe de activitate
practică
23
Competenţe
specifice Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare
Metode de
evaluare
Utilizarea
unor tehnici şi
procedee de
realizare de
grafice şi
diagrame
recunoaşterea situaţiilor în care este
necesară inserarea unei diagrame
alegerea corectă a tipului diagramei în
funcţie de sursa de date şi rolul
îndeplinit
crearea diagramelor stabilind în mod
corect sursa de date şi tipul de diagramă
modificarea formatării unei diagrame
stăpânirea tehnicilor de copiere,
mutare şi redimensionare a diagramelor
diagrame şi grafice
realizate cu ajutorul datelor
din registru de calcul
editarea şi modificarea
unei diagrame sau a unui
grafic
schimbarea tipului
diagramei
mutarea/copierea,
ştergerea diagramelor sau a
graficelor
realizarea unei scheme de clasificare a
tipurilor de diagrame ţinând cont de funcţia
realizată
exerciţii practice de formatare a suprafeţei
unei diagrame
exerciţii practice de mutare, copiere şi
redimensionare a unei diagrame
exerciţii practice de schimbare a tipului
diagramelor şi de organizare a datelor
analizarea şi comentarea diferenţelor obţinute
după modificarea datelor sursă şi actualizarea
diagramei
probe orale
teme de lucru
în clasă
probe practice:
fişe de activitate
practică
Realizarea
unor aplicaţii
practice
enumerarea etapelor realizării unui
proiect
enumerarea activităţilor specifice
fiecărei etape şi a condiţiilor specifice
de desfăşurare
planificarea şi executarea etapelor
realizării unei aplicaţii
documentarea de proiect
gestionarea instrumentelor, produselor
şi versiunilor în etapa de implementare
respectarea termenelor de realizare
Sugestii: situaţia mediilor
elevilor clasei la sfârşitul
unui semestru
Calcule de dobânzi
bancare
Realizarea unor tabele de
buget
Inventare
realizarea în echipă a modelului unei aplicaţii
simple pe baza modelelor descrise în
conţinuturi sau a altor modele propuse de
profesor şi/sau elev
proiectul(proie
ct de modelare)
Tehnica
proiectului
identificarea caracteristicilor
„produsului” ce urmează a fi realizat şi
fundamentarea ideii/temei proiectului
definirea scopului(max.200 caractere)
şi formularea obiectivelor specifice
derivate
Formularea temei
Stabilirea obiectivelor
Stabilirea sarcinilor de
lucru
Organizarea echipei.
Roluri
realizarea unui studiu de caz bazat pe
exploatarea detaliilor şi descrierea sistemului
analizat: CE vreau să fac?, DE CE este
important pentru mine să fac acest lucru?,
CINE va face ce?, CÂND vreau ca acest lucru
să fie realizat?, CUM am de gând să fac asta?
discutarea şi negocierea conţinutului şi
modalităţii de prezentare a proiectului
traducerea obiectivelor în sarcini specifice,
investigaţia(ide
ntificarea
„caracteristicilor”
produsului
proiectat)
studiu de
caz(fundamentare
a temei de
proiect,
24
Competenţe
specifice Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare
Metode de
evaluare
realiste concise şi clare
realizarea unei organigrame care să prezinte
structura ierarhică,/nivelul ocupat de fiecare
persoană în echipa de proiect
distribuirea sarcinilor de lucru ţinând cont de
abilităţile fiecărui membru al echipei
identificarea
obiectivelor)
portofoliu de
proiect(tehnica
proiectului)
Organizarea
modulară a unei
lucrări
identificarea fazelor de realizare a
unui proiect
culegerea informaţiilor relevante prin
aplicarea de chestionare, interviuri,
observări directe
sistematizarea datelor pe baza unor
formulare de analiză
corelarea resurselor software funcţie
de activităţi şi abilităţile specifice de
lucru
stabilirea regulilor generale de lucru
pentru realizarea fazelor proiectului
stabilirea succesiunii activităţilor în
timp, rezerva de timp, activităţile ce se
suprapun şi identificarea activităţilor
critice
Structura modulară a
proiectului
Secţiunile lucrării,
aplicaţii folosite în funcţie
de abilităţile fiecărui
membru al echipei
Mod de lucru, standarde
utilizate, legături între
module
Reguli generale de lucru
Diagrama lucrării
Etape de lucru şi termene
analiza proiectului: stabilirea exactă a
intrărilor, ieşirilor şi prelucrărilor necesare
rezolvării problemei
realizarea unei schiţe pe hârtie a reprezentării
zonelor de introducere/ ieşire a datelor(design-
ul proiectului)
analiza formularelor întocmite: lista
activităţilor, lista documentelor, forma şi
conţinutul documentelor
realizarea unui plan de acţiune care să permită
organizarea sarcinilor(task-uri) Nr. crt
Activitate Durată Termene Responsabilităţi
1. …… … …… …………
întocmirea
diagramei Gantt
pentru
obiectivele
proiectului:
planificarea pe zile şi
echipa
responsabilă de realizarea fiecărui obiectiv
proiect de
modelare(fazele
unui proiect)
hărţi
conceptuale(desi
gn-ul proiectului)
studiu de
caz(identificarea
activităţilor şi
realizarea unui
plan de acţiune)
portofoliu de
proiect
(organizarea
modulară a unui
proiect)
Optimizarea
unei lucrări,
proiect
utilizarea regulilor de generale de
tehnoredactare computerizată
identificarea operaţiilor specifice de
modificare a caracteristicilor obiectelor
Reguli de utilizare a
textului
Modalităţi de realizare a
unui document optim din
aplicarea şi verificarea respectării regulilor de
tehnoredactare
exerciţii de comprimare/scalare a obiectelor
grafice pentru documente sau pentru pagini
referat(reguli
de utilizare a
textului)
fişă de
25
Competenţe
specifice Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare
Metode de
evaluare
grafice şi obiectelor de tip audio-video
utilizarea aplicaţilor de prelucrare
grafică(de exemplu, Microsoft Office
Picture Manager, Adobe PhotoShop)
utilizarea aplicaţiilor de prelucrare
audio specializate(de exemplu, Wave
Editor, WinDvd Creator)
identificarea caracteristicilor unor
instrumente audio simple(de exemplu,
Sound Recorder)
aplicarea funcţiilor specifice de
înregistrare şi redare a sunetelor
punct de vedere al
dimensiunilor, în funcţie de
obiectele utilizate
Modalităţi de
redimensionare a
elementelor grafice, audio,
film sau animaţii
Folosirea aplicaţiilor
multimedia pentru
înregistrarea şi prelucrarea
unor comentarii, sunete sau
a unei melodii
Web
exerciţii de comprimare a elementelor de tip
audio şi video
exerciţii de înregistrare, prelucrare şi inserare
sunete în aplicaţii
exerciţii de mixare a fişierelor audio
exerciţii de temporizare fişiere audio, setare
volum, ecou, vibraţie, eliminare bruiaje
activitate
practică(salvare,
redimensionare,
comprimare)
proiect
prezentare(tehnic
i de optimizare
proiect)
Prezentarea
publică a unui
proiect în format
electronic
utilizarea aplicaţiei NetMeeting pentru
realizarea unei video-conferinţe în
reţeaua din laboratorul de informatică
utilizarea aplicaţiilor specifice pentru
realizarea materialelor de prezentare(MS
Word, MS Power Point)
alegerea corectă a formatului
fişierelor pentru transformarea
documentelor în format html, pdf
utilizarea aplicaţiei Acrobat Reader
pentru vizualizarea documentelor pdf
utilizarea programelor de arhivare ZIP
sau RAR
utilizarea caracteristicii Pachet pentru
CD pentru a aduna toate fişierele
prezentării şi a le copia într-un dosar sau
pe un CD
Folosirea video -
proiectorului şi a
prezentărilor în reţeaua de
calculatoare(tip
NetMeeting)
Realizarea unor
documente tipărite pentru
prezentare: folii
retroproiector, pliante,
broşuri
Transformarea unui
document în format pagina
de web
Transformarea în format
PDF şi utilizarea Acrobat
Reader
Împachetarea şi
transportul documentului
exerciţii de realizare a unei conferinţe
utilizând adresa de IP a calculatorului(apel de
reţea);
realizarea de materiale specifice de
promovare(pliante, prezentări) utilizând
şabloanele predefinite din aplicaţiile Word,
Power Point
exerciţii de salvare a fişierelor în format html
şi vizualizare în browsere la rezoluţii diferite
exerciţii de imprimare virtuală a
documentului
exerciţii de arhivare a documentelor la rate
diferite de compresie
exerciţii de copiere a documentului
împachetat/arhivat pe o unitate de disc
optic/memory - stick
referat de
prezentare a
aplicaţiei
NetMeeting
fişe de
activitate practică
(realizare pliante,
prezentări)
teste scrise
(itemi obiectivi şi
semiobiectivi):
MS Word, MS
Power Point
Identificarea
datelor relevante, identificarea fluxului datelor de
intrare, intermediare şi de ieşire ce apar
Analiza datelor ce
intervin în aplicaţii practice
exerciţiu de creare a unei baze de date
relaţionale: crearea entităţii de bază prin
teste scrise
(itemi obiectivi şi
26
Competenţe
specifice Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare
Metode de
evaluare
care trebuie
memorate în baza
de date şi a
relaţiilor dintre
acestea
în etapa de analiză a unei probleme
clasificarea şi identificarea tipurilor de
date după mulţimea valorilor pe care le
pot lua
cunoaşterea nivelurilor de
reprezentare a unei baze de date
relaţionale
identificarea tipurilor de relaţii(one -
to-one, one-to-many, many-to-many)
analizarea legăturile determinate de
conectivităţile dintre date
analizarea datelor din punct de vedere
al redundanţei(măsura în care
informaţiile din tabelele legate se repetă)
crearea modelelor:
conceptual(descrierea BD), logic(BD
relaţională) şi intern(BD fizică)
concrete
Tipuri de date(numerice,
caracter, dată, logice)
Relaţii existente între date
Redundanţa datelor
definirea câmpurilor(nume, tip date, atribute
date), popularea tabelei cu înregistrări
corespunzătoare tipului datelor, stabilirea cheii
primară/cheii secundare, crearea legăturilor
dintre tabele
exerciţii de căutare şi eliminare a datelor
multiplicate
exerciţii de actualizare/încărcare a colecţiei de
date
semiobiectivi):
tipuri de date şi
relaţionarea
acestora în MS
Access
portofoliu de
probleme(baze de
date Access)
rezolvare de
probleme(crearea
tabelelor,
indexarea datelor,
relaţionarea
tabelelor)
Identificarea
operaţiilor
elementare
efectuate asupra
datelor
introducerea datelor din surse interne
sau externe
crearea interogărilor, rapoartelor,
formularelor
migrarea bazei de date către o bază de
date SQL-server
folosirea operatorilor aritmetici,
logici, relaţionali
utilizarea condiţionării executării unor
operaţii de executarea altor operaţii
utilizarea procedurilor în realizarea
unei prelucrări structurate
Operaţii de intrare-ieşire
Operaţii aritmetice
Operaţii logice, comparări,
decizii
Prelucrări structurate
(noţiuni de programare)
aplicarea în practică a operaţiilor de: creare a
tabelelor direct în aplicaţie, importul de date din
surse externe, legarea la datele din alte aplicaţii
fără a face importul
exerciţii practice de creare a modulelor
standard(proceduri generale)
exerciţii practice de creare a modulelor de
clasă(de formular sau de raport)
exerciţii de crearea a procedurilor Sub şi
Function
evaluare orală
(operaţii
elementare în
prelucrarea
datelor)
referat(tipuri
de obiecte MS
Access)
fişe de
activitate practică
(crearea
modulelor
Identificarea
operaţiilor
specifice datelor
proiectarea interogărilor
aplicarea criteriilor de selecţie pentru
găsirea informaţiilor relevante scopului
Căutări; tehnici de căutare
Sortări
Metode de sortare
exerciţii de sortare a înregistrărilor într-o
vizualizare Formular
exerciţii de sortare a înregistrărilor utilizând
teste scrise
(itemi obiectivi şi
semiobiectivi):
27
Competenţe
specifice Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare
Metode de
evaluare
structurate propus
stăpânirea tehnicilor de sortare
ordonarea datelor după criterii
specificate
sintetizarea datelor din surse diferite
filtrarea asupra informaţiilor de interes
actualizarea datelor unei interogări
care conţine un singur tabel, a unei
interogări ce conţine mai multe tabele în
relaţie unu-la unu
actualizarea datelor în anumite
condiţii pentru interogările bazate pe
tabele ce se află în relaţie unu la mai
mulţi
enumerarea cazurilor în care nu este
posibilă actualizarea datelor
Actualizări; adăugare,
ştergere, editare
grila de proiect
exerciţii de sortare a înregistrărilor într-un
raport
exerciţii de sortare a înregistrărilor într-o
pagină de acces la date
exerciţii de sortare a datelor într-o vizualizare
Pivot Table
exerciţii de actualizare(adăugare, ştergere,
editare) date în tabele relaţionate
evidenţierea şi interpretarea mesajelor de
eroare la actualizarea datelor
căutare, sortare,
actualizare date
în MS Access
portofoliu de
probleme
(interogări şi
sortări în MS
Access)
rezolvare de
probleme
(exerciţii de
căutare, sortare,
actualizare date)
Aplicarea
principiilor
generale ale
proiectării
documentelor
hipermedia
stabilirea tematicii şi obiectivelor
culegerea, selectarea şi filtrarea
informaţiilor
stabilirea resurselor hardware şi
software necesare
design-ul şi originalitatea paginilor
asigurarea accesibilităţii, simplităţii şi
consistenţă a datelor
alegerea server-ului/domeniului care
va asigura găzduirea site-ului
asigurarea mentenanţei şi promovarea
site-ului
respectarea regulilor de bază în
proiectarea interfeţelor web
asigurarea lizibilităţii textului
alegerea elementelor grafice relevante
Etapele procesului de
dezvoltare a unei interfeţe
Web
Aspecte generale ale
proiectării interfeţelor Web
stabilirea mediului de lucru: editor html,
browser, zonă de lucru
crearea hărţii site-ului: stabilirea structurii
paginii index, stabilirea nivelelor, legăturile
între pagini
alegerea elementelor de design: fundal
pagină, culoare text
exerciţii de prelucrare a informaţiilor de tip
text
exerciţii de prelucrare/comprimare a
imaginilor
exerciţii de inserare materiale în pagina Web:
informaţii, grafică, elemente multimedia
exerciţii de creare/testare a legăturilor între
pagini
exerciţii de testare a site-ului(timp încărcare,
investigaţia
(identificarea
categoriilor de
activităţi
specifice)
studiu de caz
(analiza datelor
supuse
prelucrării)
proiect de
modelare a unui
sistem informatic
28
Competenţe
specifice Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare
Metode de
evaluare
optimizarea funcţionalităţii site-ului
(timp încărcare, link-uri)
vizualizare la rezoluţii diferite)
Competenţa generală: Cunoaşterea modului de utilizare a unor medii informatice de lucru
Competenţe
specifice Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare
Metode de
evaluare
Utilizarea
avansată a
editorului de
texte
crearea/modificarea unei liste automat
marcată/numerotată
crearea şi modificarea unui obiect
WordArt
desenarea şi modificarea formelor
automate
umplerea unei forme de culoare
evidenţierea posibilelor utilizări
practice a organigramelor
crearea/modificarea unei organigrame
inserarea şi poziţionarea unei imagini
redimensionarea unei imagini şi
modificarea încadrării textului
importarea ca obiect legat(crearea
legăturilor dinamice între conţinutul
inserat într-un document şi conţinutul
sursă-fişierul sursă)
importarea ca obiect încorporat
modificarea aspectului unui document
prin inserarea bordurilor de pagină
Folosirea listelor
(numerotare, marcatori)
Utilizarea instrumentelor
de pe bara de desenare
Inserarea şi formatarea
tabelelor într-un document,
operaţii în tabele
Inserarea şi formatarea
graficelor şi imaginilor
Importarea obiectelor,
tabelelor, graficelor,
fişierelor
Inserarea bordurilor de
pagină(culoare, lăţime,
model, etc.)
exerciţii practice de formatare a listelor cu
ajutorul marcatorilor sau a numerelor
exerciţii practice de construire a listelor
multinivel
întocmirea schemei unei organigrame pe un
subiect comunicat sau la libera alegere a
elevului
realizarea în mod practic a unei organigrame
exerciţii practice care să evidenţieze utilitatea
îmbunătăţirii unui document prin inserarea unor
imagini edificatoare temei alese(vor face
referire şi la poziţionare corectă, precum şi la
încadrarea imaginii în text)
exerciţii practice de importare a unui conţinut
ca obiect legat(cu legătură la fişierul sursă)
exerciţii practice de importare a unui conţinut
ca obiect încorporat
analizarea diferenţelor apărute între cele două
metode de importare a obiectelor
analizarea cazurilor în care este necesară
inserarea unei borduri de pagină şi
exemplificarea în practică a aplicării bordurilor
de pagină în diverse modele
probe practice:
fişe de activitate
practică
observarea
sistematică
Formatarea
finală a unui aplicare/anularea aplicării unui stil
pentru titluri/subtitluri/paragrafe
Stiluri şi paginare –
aplicarea stilurilor
argumentarea necesităţii aplicării unui stil faţă
de simpla formatare
probe practice:
29
Competenţe
specifice Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare
Metode de
evaluare
document inserarea numerelor de pagină
personalizând formatul acestora
utilizarea instrumentelor destinate
formatării unui antet/subsol
inserarea notelor de subsol şi
transformare lor în note finale
verificarea unui document din punct
de vedere ortografic şi gramatical şi
corectarea greşelilor acolo unde este
cazul cu ajutorul funcţiei de corectare
ortografică şi gramaticală
existente unui document,
numerotarea paginilor
Antet şi subsol,
introducerea datei,
autorului, numărului
paginii
Nota de subsol sau de
sfârşit de text
Corectarea greşelilor de
ortografie şi a celor
gramaticale - folosirea
funcţiei de corectare
ortografică şi gramaticală
exerciţii practice de aplicare a stilurilor pentru
titluri/subtitluri/paragrafe
exemplificarea cazurilor în care un document
trebuie să conţină antet/subsol
exerciţii practice de inserare şi personalizare a
antetului/subsolului de pagină
analizarea cazurilor în care se impune
inserarea notelor de subsol
exerciţii practice de inserare a notelor de
subsol şi de transformare a lor în note finale
exerciţii practice de corectare ortografică şi
gramaticală a unui document
fişe de activitate
practică
observarea
sistematică
Identificarea
temei pentru care
este necesară
documentarea
folosind Internet
identificarea unui domeniu de interes
comun pentru membrii echipei de proiect
stabilirea unui titlu de proiect
sugestiv, pozitiv, în acord cu obiectivele
formulate
nominalizarea categoriilor de aplicaţii
necesare pentru elaborarea proiectului şi
a domeniilor de aplicabilitate identificate
(procesare de text, procesare de imagini,
prelucrarea tabelară, organizarea datelor
în liste, tabele, formulare, rapoarte)
nominalizarea celor mai folosite
motoare de căutare
accesarea unui motor de căutare;
parcurgerea paşilor specifici: stabilirea
criteriului/criteriilor de căutare, accesarea
link-ului, descărcarea şi salvarea
fişierului/fişierelor
operaţii iniţiale:
formularea titlului temei,
analiza domeniilor de
aplicabilitate şi a domeniilor
din care derivă tema
chei(variante) de căutare
motoare de căutare şi
modul de lucru cu acestea
colectarea propunerilor şi analiza acestora în
vederea stabilirii unui titlu relevant la tema de
proiect aleasă
discuţii în grup privind formularea unor
criterii de analiză pentru identificarea
domeniilor de aplicabilitate a temei ce urmează
a fi proiectată
exerciţii de căutare după o
cheie(cuvânt/grupuri de cuvinte)
exerciţii de căutare avansată a informaţiilor
după criterii de rafinare specificate
exerciţii de descărcare(download) fişiere în
formate diferite(pdf, doc, ppt, jpg, gif)
exerciţii de organizare a folderului de lucru
(structură arborescentă); salvare a informaţiilor
la locaţia precizată
studiu de caz
(identificarea
domeniilor de
aplicabilitate a
temei de proiect)
referat(motoare
de căutare-tehnici
de căutare)
fişe de
activitate practică
(căutare,
rafinarea căutării
după un
cuvânt/grupuri de
cuvinte cheie)
Folosirea identificarea adreselor la care pot fi utilizarea enciclopediilor exerciţii de folosire a enciclopediilor eseu(tehnici de
30
Competenţe
specifice Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare
Metode de
evaluare
enciclopediilor, a
dicţionarelor, a
unor servere
specializate
pentru
documentare
accesate enciclopedii on-line
avantajele distribuţie şi utilizării
enciclopediilor on-line/pe CD, DVD
cunoaşterea prevederilor Legii nr.
8/1996 cu completările din 2004-2006,
privind: conţinutul dreptului de autor,
durata protecţiei dreptului de autor,
limitele exercitării dreptului de autor,
cesiunea dreptului de autor, gestiunea şi
apărarea dreptului de autor, măsuri de
protecţie, proceduri şi sancţiuni pentru
încălcarea dreptului de autor
on-line
utilizarea enciclopediilor
pe CD
drepturi de autor
(copyright)
româneşti şi străine
exerciţii de documentare prin căutare pe
Internet sau în surse inscripţionate(CD, DVD)
explicarea necesităţii respectării legislaţiei
privind drepturile de autor
analiza riscurilor derivate din încălcarea
legislaţiei specifice privind drepturilor de autor
documentare)
fişe de
activitate
practică(exerciţii
de extragere
informaţii
folosind
enciclopedii)
evaluare orală
(legislaţia
drepturilor de
autor)
Utilizarea
formelor de lucru
cooperativ
utilizarea marcajelor de revizuire
acceptarea şi respingerea modificărilor
aduse unui document
vizualizarea modificărilor unui singur
recenzent
vizualizarea modificărilor tuturor
recenzenţilor
adăugarea, vizualizarea şi editarea
comentariilor
compararea şi îmbinarea
documentelor
utilizarea poştei electronice pentru a
trimite documente pentru a fi revizuite
Aplicaţie de partajare
Partajarea în reţea a
documentelor
schimbarea între grupe de elevi a
documentelor şi modificarea lor după activarea
urmăririi modificărilor şi afişarea marcajelor de
revizuire(se va lucra în reţea, astfel încât fiecare
elev din grupă să aibă posibilitatea de a-şi aduce
propriile modificări)
îmbinarea tuturor modificărilor aduse şi
salvarea lor într-un singur document
preluarea pe grupe a documentelor modificate
şi aplicarea acceptării şi respingerii
modificărilor aduse documentului
utilizarea caracteristicii comentariu sau
utilizarea comentariilor pentru adăugarea unor
note într-un document prin exerciţii pe grupe de
elevi care vor revizui documentele create de
elevii ce nu fac parte din grupa lor(se va lucra în
reţea, astfel încât fiecare elev din grupă să aibă
posibilitatea de a-şi aduce propriile modificări)
îmbinarea tuturor comentariilor aduse şi
salvarea lor într-un singur document
exerciţii de revizuire a documentelor cu
probe practice:
fişe de activitate
practică
observarea
sistematică
31
Competenţe
specifice Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare
Metode de
evaluare
ajutorul poştei electronice
Competenţa generală: Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul inventiv şi creativitatea
Competenţe
specifice
Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare Metode de evaluare
Utilizarea
operaţiilor de
bază necesare
pentru realizarea
unei prezentări:
copiere, mutare,
ştergere
selectarea obiectelor
cunoaşterea metodelor şi
combinaţiile de taste utilizate în
copiere/decupare/lipire/ştergere a unui
text sau a unui obiect prin păstrarea
formatării
cunoaşterea metodelor şi
combinaţiile de taste utilizate în
copiere/decupare/lipire/ştergere a unui
text sau a unui obiect prin utilizarea
formatării şablonului formă curent
ştergerea unui diapozitiv
selectarea şi glisarea unor diapozitive
într-o nouă amplasare
inserarea unui diapozitiv dintr-o altă
prezentare
Folosirea instrumentelor
Copiere, Decupare, Lipire
pentru a copia text,
imagine, diapozitive în
cadrul unei prezentări sau
între mai multe prezentări
active
Ştergerea obiectului
selectat
Reordonarea
diapozitivelor într-o
prezentare
Ştergerea unei/unor folii
dintr-o prezentare
deschiderea a două sau mai multe
prezentări şi exersarea operaţiilor de
copiere/decupare/lipire a unui text dintr-o
prezentare în alta prin păstrarea formatării
sursă şi prin utilizarea formatării şablonului
formă curent
deschiderea a două sau mai multe
prezentări şi exersarea operaţiilor de
copiere/decupare/lipire a unui obiect dintr-o
prezentare în alta cu ajutorul opţiunilor
copiere/decupare/lipire
deschiderea a două sau mai multe
prezentări şi exersarea operaţiilor de
copiere/decupare/lipire a unui diapozitiv
dintr-o prezentare în alta prin păstrarea
formatării sursă şi prin utilizarea formatării
şablonului formă curent
exerciţii practice de selectare a unor obiecte
şi de ştergere a lor
exerciţii practice de selectare a unor
diapozitive şi de ştergere a lor
deschiderea unei prezentări şi exersarea
selectării mai multor diapozitive şi a glisării
lor către o nouă amplasare
probe practice: fişe
de activitate practică
observarea
sistematică
Identificarea
temei de proiect relevanţa titlului temei de proiect la
scopul urmărit
Formularea corectă a
titlului temei.
analizarea şi comentarea propunerilor
pentru alegerea titlului proiectului (se poate
investigaţia
(identificarea
32
Competenţe
specifice
Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare Metode de evaluare
stabilirea unui nume pozitiv pentru
proiect
identificarea problemelor şi
necesităţilor legate de grupul ţintă
proiectarea design-ului temei propuse
prin activitatea de proiect
identificarea activităţilor necesare
pentru a prelucra elementele de
conţinut
identificarea resurselor software
specifice, necesare în prelucrare,
pentru realizarea proiectului
Analiza domeniilor de
aplicabilitate a temei.
Analiza domeniilor din
care derivă tema:crearea
planşelor pentru lecţii,
folii de retroproiector;
crearea unor afişe pentru
şcoala; fluturaşul
publicitar; revista şcolară;
pagina de web; lecţiile sau
prezentările PPT.
Stabilirea elementelor
distincte de prelucrare
grafică.
Alegerea resurselor
software de prelucrare.
propune şi un acronim)
analiza scopului pentru care tema propusă
are aplicabilitate
analiza posibilităţilor de aplicabilitate
(crosscurriculară şi interdisciplinară) a
proiectului prin implementarea temei
discuţii în grup privind unitatea de
concepţie, design-ul, editarea
nominalizarea categoriilor de aplicaţii
necesare pentru elaborarea proiectului
domeniilor de
aplicabilitate)
studiu de caz
(stabilirea design-ului
proiectului)
portofoliu de proiect
(domenii, resurse
software, activităţi de
proiect)
Documentare
a şi pregătirea
materialelor
identificarea tehnicilor de
documentare utilizând surse diferite:
motoare de căutare, enciclopedii, DVD-
uri
stabilirea modului de organizare şi
procesare a materialului
originalitatea elementului de
identitate a proiectului care să transmită
mesajul dorit
selectarea şi filtrarea informaţiilor
prin gruparea surselor consultate în
raport cu tema cercetată
Alegerea mijloacelor de
documentare
Stabilirea formatelor de
lucru
Stabilirea unei identităţi
vizuale a proiectului: siglă,
motto, imagine
reprezentativă pentru
proiect
Culegerea materialelor
discuţii în grup privind modalitatea de
culegere a informaţiilor
discuţii în grup privind unitatea de
concepţie, design-ul, editarea
confruntarea ideilor de grup pentru
stabilirea design-ului final al siglei
proiectului
studiu individual al unor surse
bibliografice, scrierea de articole;
intervievarea unor persoane
confruntarea şi compararea informaţiilor,
evaluarea utilităţii ideilor şi fişarea acestor
idei
studiu de caz
(identificarea tehnicilor
de documentare)
investigaţia (studiul
individual al resurselor
bibliografice)
portofoliu de proiect
(identitate proiect,
inventarierea
materialelor)
Finalizarea
proiectelor şi
prezentarea lor
machetarea tuturor fişierelor care
alcătuiesc structura proiectului
verificarea tuturor conexiunilor către
Concatenarea
materialelor după structura
stabilită
copierea tuturor fişierelor în sursă
exerciţii de testare a funcţionalităţii
proiectului
hărţi
conceptuale(machetare
a proiectului)
33
Competenţe
specifice
Competenţe de evaluat Conţinuturi Activităţi de învăţare Metode de evaluare
baza de date sau între paginile Web
accesibilitatea, claritatea şi relevanţa
materialelor de prezentare
alegerea materialelor reprezentative
în vederea publicării pentru asigurarea
motivării grupurilor de lucru
Finalizarea proiectelor
Realizarea sintezelor de
prezentare
Prezentarea, publicarea
materialelor. Realizarea de
expoziţii
Publicarea pe site-ul
şcolii a celor mai reuşite
secvenţe
editarea de pliante, broşuri, prezentări
Power Point
confruntarea ideilor de grup pentru
realizarea sintezei de prezentare
utilizarea instrumentelor specifice realizării
prezentărilor publice(video-proiector,
flipchart, Smart Board)
împărţirea rolurilor de prezentatori între
membrii echipei de proiect
realizarea unei expoziţii
portofoliu de proiect
(realizare pliante,
broşuri)
proiect de prezentare
(sinteză de prezentare
Power Point)
34
Instrumente de evaluare a competenţelor la disciplina de studiu
Tehnologia Informaţiei şi a comunicaţiilor
Teoria şi practica evaluării evidenţiază mai multe criterii pe baza cărora pot fi clasificaţi itemii. Unul
dintre criteriile cel mai des utilizate este acela al gradului de obiectivitate oferit în corectare. În funcţie de
acest criteriu, itemii pot fi clasificaţi în trei mari categorii:
1. Itemii obiectivi asigură un grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor şcolare şi testează un
număr mare de elemente de conţinut într-un interval de timp relativ scurt. Răspunsul aşteptat este bine
determinat, ca şi modalitatea de notare a acestuia. Lucrul cu calculatorul implică formulări standardizate,
lipsite de echivoc, itemii obiectivi şi cei semiobiectivi reprezentând instrumente de evaluare frecvent aplicate
la disciplina TIC.
Din această categorie fac parte:
1.1. Itemi cu alegere duală
Alegerea duală presupune formularea unei cerinţe cu două variante complementare de răspuns
(Adevărat/Fals, Da/Nu, Corect/Incorect etc.).
Se pot verifica prin intermediul itemilor cu alegere duală: cunoştinţele legate de corectitudinea sintactică a unor expresii(funcţii, notaţii etc.); înţelegerea semnificaţiei unor noţiuni din terminologia de specialitate(denumiri, instrumente de
prelucrare, proprietăţi etc.) recunoaşterea unor explicaţii, definiţii, sau imagini.
Pentru proiectarea corectă a itemilor cu alegere duală este necesară respectarea cerinţelor:
formularea clară a enunţului, fără ambiguităţi sau formulări incomplete.
Întrebarea: “Este corectă formula =COUNT(C1:C4)?” generează o altă întrebare: “Din ce punct de
vedere?“. Din punct de vedere sintactic este corectă, însă ea este ambiguă privind zona de date pentru care se
doreşte numărarea intrărilor. Ambiguitatea poate fi eliminată prin reformularea întrebării în felul următor:
„Pentru a obţine numărul de intrări din câmpul numeric al zonei C1:C4 vom utiliza formula
=COUNT(C1:C4).”
dacă se solicită aprecierea cu ADEVĂRAT/FALS, se vor evita enunţurile foarte generale;
selectarea unor enunţuri relevante pentru domeniul de cunoaştere sau categoria de competenţe testată
(uneori, efortul de a realiza enunţuri fără echivoc duce la elaborarea de itemi nesemnificativi din
punct de vedere educaţional sau ştiinţific); De exemplu, propoziţia: “Orice sistem de operare este format din una sau mai multe componente.
(ADEVĂRAT/FALS)“ este nesemnificativă din punct de vedere ştiinţific. se va evita utilizarea unor enunţuri negative, acestea conducând la raţionamente ce folosesc dubla
negaţie, inducând un grad înalt de ambiguitate;
se vor evita enunţurile lungi şi complexe, prin eliminarea elementelor redundante, inutile în raport cu
ideea enunţului şi cerinţa itemului; nu se va folosi un limbaj academic, o terminologie foarte
specializată sau o construcţie lingvistică stufoasă şi greoaie;
se va evita introducerea a două idei într-un singur enunţ, cu excepţia cazului în care se doreşte
evidenţierea relaţiei dintre acestea;
De exemplu, enunţul “Cu ajutorul referinţelor de celule, aveţi posibilitatea să utilizaţi într-o formulă
datele conţinute în diferite părţi ale foii de lucru, dar nu puteţi utiliza valoarea dintr-o celulă în mai multe
formule. (Adevărat/Fals)“, conţine o primă afirmaţie adevărată, a doua fiind falsă.
Cum relaţia logică dintre cele două propoziţii nu este formulată explicit (conjuncţie–şi, disjuncţie–sau,
disjuncţie exclusivă–ori...,ori..., implicaţie–dacă ...atunci... sau echivalenţă–dacă şi numai dacă...atunci...),
răspunsul Adevărat sau Fals va fi ales mai mult pe considerente de inspiraţie decât ştiinţifice.
enunţurile vor fi aproximativ egale ca lungime;
enunţurile adevărate sau false să fie aproximativ egale ca număr, dar nu exact egale, deoarece acesta
ar putea constitui un indiciu după care elevul încearcă să ghicească răspunsul corect.
EXEMPLU
35
Clasa: a X-a
Obiective: Editarea corectă din punct de vedere al sintaxei formulelor de calcul tabelar.
Enunţ: Se consideră următoarele formule pentru calcularea sumei valorilor numerice din zona de date
A1:A3. Bifaţi căsuţele corespunzătoare formulelor care rezolvă corect problema. Explicaţi erorile
detectate în formulele ale căror numere nu le-aţi bifat.
1 2 3 4
1) =SUM(A1:A3) 3) A1+A2+A3
2) =SUM[A1:A3] 4) =(A1+A2+A3)
Barem de corectare şi notare: Răspuns: se bifează 1 şi 4.
Notarea se realizează pe principiul testării cu alegere duală, fiecare alegere corectă fiind punctată cu
0.50: dacă 1 este bifat se acordă 0.50; dacă 2 nu este bifat se acordă 0.50; dacă 3 nu este bifat se acordă 0.50;
dacă 4 este bifat se acordă 0.50. În total 2 puncte.
Se acordă câte 1 punct pentru fiecare justificare corectă:
formula 2) nu respectă scrierea corectă a listei de argumente a unei funcţii;
formula 3) nu respectă regula de scriere a unei formule, regulă ce precizează clar că o formulă începe
întotdeauna cu semnul egal
Total (4 puncte)
1.2. Itemi de tip pereche
Itemii de tip pereche solicită stabilirea unor corespondenţe între informaţiile distribuite pe două
coloane. Prima coloană conţine informaţii de tip enunţ (premise), cea de-a doua coloană conţinând
informaţii de tip răspuns. Elevului i se solicită să asocieze fiecare enunţ cu un unic răspuns.
Cele două coloane sunt precedate de instrucţiuni de asociere în care i se explică elevului tehnica de
formare a perechilor (să unească printr-o linie, să rescrie perechile asociate sau doar elementele lor de
identificare etc.) şi se precizează dacă un răspuns poate fi folosit la mai mult de un enunţ (dacă funcţia de
asociere este injectivă sau nu), eventual dacă există răspunsuri care nu vor fi folosite niciodată (dacă funcţia de
asociere este surjectivă sau nu).
Se verifică prin intermediul itemilor de tip pereche capacitatea elevului de a stabili corelaţii între:
funcţii şi instrumente;
simboluri şi concepte;
termeni şi definiţii;
Pentru proiectarea corectă a itemilor de tip de pereche este necesară respectarea următoarelor cerinţe/paşi:
utilizarea unui material omogen, dintr-o sferă relativ restrânsă;
stabilirea competenţelor de evaluat;
selecţia conţinuturilor corespondente, stabilirea numărului optim de itemi
utilizarea unui număr inegal de premise şi răspunsuri, astfel încât, dacă elevul asociază corect n-1
enunţuri dintre cele n date, să nu rezulte automat răspunsul pentru cel de-al n-lea enunţ;
aranjarea listei de răspunsuri (mai ales dacă sunt multe) într-o ordine logică, astfel încât căutarea
răspunsului în listă să se realizeze cât mai comod;
aranjarea enunţurilor în listă astfel încât să nu se poată intui o regulă de asociere (referinţele să fie
“încrucişate”);
aranjarea coloanelor astfel încât acestea să încapă în întregime pe aceeaşi pagină;
redactarea baremului de corectare şi notare, valorificarea rezultatelor. EXEMPLU Clasa: a IX-a
Obiective: Recunoaşterea elementelor ferestrei aplicaţiei Microsoft Word 2007
Enunţ: Alegeţi pentru fiecare noţiune scrisă în coloana stângă, definiţia corespunzătoare din dreapta.
Atragem atenţia că este posibil ca unele dintre definiţiile propuse pot să nu fie folosite niciodată.
36
A B
1 Fila Pornire a) Colecţie
2 Fila Aspect b) Filă standard
3
c) Bara panglică
4
d) Filă contextuală
e) Listă ascunsă
f) Butonul Office
Barem de corectare şi notare: Se acordă câte 0.50 puncte pentru fiecare definiţie corect aleasă.
(2 puncte) Item 1 2 3 4
Răspuns corect b d f a
1.3. Itemi cu alegere multiplă
Un item cu alegere multiplă este format dintr-un enunţ numit premisă sau bază şi un număr de opţiuni
din care elevul trebuie să aleagă un singur răspuns numit cheie. Celelalte răspunsuri, neconforme cu cerinţa,
dar plauzibile poartă numele de distractori.
Se verifică prin intermediul itemilor de tip pereche capacitatea elevului de a identifica:
definiţii şi notaţii;
instrumentul adecvat unei prelucrări;
expresii cu o valoare dată;
termeni şi expresii de specialitate;
Pentru proiectarea corectă a itemilor cu alegere multiplă este necesară respectarea cerinţelor/paşilor:
stabilirea clară a cerinţei, în concordanţă cu obiectivul de evaluare;
stabilirea competenţelor de evaluat;
selecţia conţinuturilor corespondente, stabilirea numărului optim de itemi;
furnizarea tuturor informaţiilor necesare în premisă, eliminându-se materialul irelevant;
formularea premisei folosind afirmaţii sau întrebări pozitive;
construirea unor alternative plauzibile, aflate în concordanţă cu premisa;
construirea itemului astfel încât să existe o singură alternativă “corectă” sau “cea mai bună”;
construirea unor alternative astfel încât distractorii să fie în mod cert “greşiţi” sau “mai puţin buni”,
iar varianta cheie să fie în mod cert “corectă” sau “cea mai bună”;
aranjarea listei de răspunsuri într-o ordine logică, astfel încât căutarea răspunsului în listă să se
realizeze cât mai comod;
construirea ansamblurilor de itemi cu alegere multiplă astfel încât răspunsurile să ocupe poziţii
diferite în lista de variante (să nu fie în mod constant al doilea răspuns, de exemplu)
redactarea baremului de corectare şi notare, valorificarea rezultatelor.
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Obiective: Identificarea elementelor constitutive ale ferestrei de lucru Microsoft Word.
Enunţ: Aplicaţia Word 2007 contorizează în timp real numărul de cuvinte şi numărul de pagini.
Locaţia de afişare a acestor informaţii este:
a) bara panglică
b) bara de acces rapid
37
c) fereastra documentului
d) bara de stare
Barem de corectare şi notare: Se acordă 0,5 puncte pentru alegerea variantei d).
2. Itemii semiobiectivi
Itemii semiobiectivi sunt caracterizaţi prin:
posibilitatea de a testa o gamă mai largă de capacităţi intelectuale şi rezultate ale învăţării;
crearea unor situaţii cognitive de nivel mai ridicat prin solicitarea de elaborare a răspunsului şi nu de
alegere a lui dintr-o mulţime prestabilită, ca în cazul itemilor obiectivi;
raportarea parţial subiectivă a profesorului în raport cu răspunsul formulat (răspunsul poate fi scris
ordonat sau dezordonat, formularea poate fi mai clară sau mai neclară, termenii folosiţi se pot
încadra în nişte standarde ştiinţifice sau pot fi variante particulare ale acestora etc.)
posibilitatea asocierii unui sistem de notare în care pot să intervină situaţii neprevăzute (răspunsuri
neaşteptate, care comportă raportări noi la barem).
Din categoria itemilor semiobiectivi fac parte: itemii cu răspuns scurt, itemii de completare şi itemii
structuraţi.
Itemii cu răspuns scurt solicită ca elevul să formuleze un răspuns scurt sau să completeze o afirmaţie
astfel încât aceasta să capete sens sau să aibă valoare de adevăr.
Se pot verifica prin intermediul itemilor cu răspuns scurt şi de completare:
cunoaşterea unor noţiuni, expresii de specialitate, simboluri, notaţii etc.;
recunoaşterea şi nominalizarea unor elemente vizuale specifice unui anumit mediu de lucru;
capacitatea de integrare a unor elemente necesare din punct de vedere sintactic sau semantic într-un
context dat;
schimbarea unor elemente dintr-un context dat astfel încât să se realizeze o finalitate precizată.
Itemii cu răspuns scurt se prezintă cel mai des sub forma unor întrebări. Ei solicită un răspuns sub o
formă restrânsă (un număr, un simbol, un cuvânt, o expresie, o propoziţie sau frază concisă).
Itemii de completare se prezintă sub forma unui enunţ, unei afirmaţii incomplete. Ei solicită găsirea
cuvântului sau sintagmei care completează şi dă sens enunţului respectiv.
Itemii structuraţi se constituie dintr-un set de întrebări care au în comun un element sau se referă la
acelaşi fenomen, concept.
Pentru proiectarea corectă a itemilor semiobiectivi de tip răspuns scurt şi completare este necesară
respectarea următoarelor cerinţe:
stabilirea competenţelor de evaluat;
selecţia conţinuturilor corespondente, stabilirea numărului optim de itemi;
formularea enunţului astfel încât să admită un răspuns scurt, exprimat cu precizie;
formularea enunţului astfel încât acesta să admită un singur răspuns corect, pe cât posibil;
rezervarea unor spaţii pentru răspuns care să sugereze numărul de cuvinte aşteptate (dacă acest lucru
nu reprezintă un indiciu), nu şi dimensiunea lor;
vizarea unui răspuns care să reprezinte o sinteză de cunoştinţe sau un rezultat al înţelegerii unei
situaţii şi mai puţin o reproducere a unor informaţii.
Proiectarea itemilor structuraţi se face gradat în ceea ce priveşte nivelul de dificultate din cel puţin
două motive: pentru a asigura evaluarea unor capacităţi cu nivele crescânde de complexitate, dar şi pentru a
încuraja abordarea subiectului de către elev.
itemii ataşaţi materialului stimul trebuie să solicite răspunsuri simple şi scurte. În acest sens se
recomandă nu doar formularea cât mai clară a itemilor, astfel încât să ghideze elaborarea
răspunsului de către elev, ci şi alocarea unui spaţiu de răspuns care să orienteze elevul cu privire la
volumul de informaţii care trebuie utilizat.
se recomandă ca sub-întrebările să fie independente, astfel încât să nu condiţioneze răspunsurile la un
item cu răspunsurile la itemi anteriori.
itemii trebuie să fie strict conectaţi la conţinutul materialului-stimul, pentru a nu-l orienta eronat pe
elev către speculaţii inutile.
materialul-stimul trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: să fie prezentate clar, fără prea multe
detalii care să pună probleme în administrarea probelor (în cazul diagramelor, graficelor, hărţilor),
38
conţinutul textelor alese nu trebuie să fie complicat pentru a nu constitui obstacole în calea rezolvării
corecte de către elev.
spaţiul alocat răspunsului trebuie să sugere lungimea aşteptată a răspunsului, fără a limita
posibilitatea de exprimare a elevului, dar şi fără a încuraja exagerările în dezvoltarea ideilor.
schema de notare trebuie elaborată cu atenţie; în cazul sub-întrebărilor conectate între ele (situaţi
nerecomandată), acest fapt trebuie ilustrat prin schema de notare propusă.
2.1. Itemi cu răspunsuri scurte
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Obiective: Identificarea elementelor constitutive ale ferestrei de lucru Microsoft Word.
Enunţ: Enumeraţi trei dintre filele standard ce se găsesc pe bara panglică.
Barem de corectare şi notare: Pentru acest item posibilităţile sunt multe astfel încât vor fi punctate cu
0,5 p fiecare din cele trei răspunsuri dacă sunt corecte.
2.2. Itemi de completare
Presupun completarea unui cuvânt sau a unei sintagme într-un text lacunar.
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Obiective: Identificarea elementelor constitutive ale ferestrei de lucru Microsoft Word.
Enunţ: 1. Opţiunile de deschidere, salvare, imprimare se găsesc în meniul butonului ________.
2. Colecţia Stiluri o găsim în fila standard _______________.
3. Poziţionarea cursorului într-un tabel inserat într-un document implică deschiderea a două file
contextuale, ce poartă numele _____________, ____________
Barem de corectare şi notare: pentru itemul 1- răspuns corect Office 0,5p. Itemul 2-Pornire 0,5 p.
Itemul 3- Proiectare şi Aspect, câte 0,5 p pentru fiecare din cele două răspunsuri corecte.
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Obiective: Înţelegerea funcţionării unei reţele de calculatoare.
Enunţ: Completaţi enunţul următor :
...................... reprezintă un ansamblu de calculatoare interconectate, care pot partaja anumite resurse.
Barem de corectare şi notare: Se acordă un punct pentru răspunsul “reţeaua de calculatoare”.
2.3. Itemi structuraţi
EXEMPLU
Clasa: a X-a
Obiective: Identificarea aplicării în mod corect a formulelor şi a funcţiilor Enunţ: Următorii patru itemi se referă la informaţiile din imaginea de mai jos:
39
1. Scrieţi formula care va completa în mod corect zona F2:F10
2. Scrieţi formula care va completa în mod corect celulele D10, E10, F10
3. Scrieţi formula ce va ajuta la aflarea numărului de obiecte ce au preţul mai mare decât 10 lei astfel
încât celula D11 să fie completată în mod corect.
4. În zona G2:G9 se doreşte afişarea unuia dintre mesajele „DA” sau „NU” în funcţie de
următoarea condiţie: se va afişa mesajul „DA” numai dacă valorile celulelor din coloanele
D,E şi F corespunzătoare unui obiect, au valorile mai mari sau egale decât media aritmetică
corespunzătoare coloanei, în caz contrar se va afişa mesajul „NU”. Scrieţi formula care va completa
în mod corect zona G2:G9.
Barem de corectare şi notare:
Item Răspunsul corect Punctaj
1 =(E2*D2*C2) 0,5p
2 =AVERAGE(D2:D9) 0,5p
3 =COUNTIF(C2:C9;">10") 0,5p
4 =IF(AND(E2>=E10;F2>=F10;D2>=D10);"DA";"NU") 0,5p
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Obiective: Folosirea elementelor de bază HTML pentru inserarea în pagină a elementelor: text, liste.
Enunţ: Se consideră secvenţa de instrucţiuni HTML :
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Liste ordonate</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<OL>Firma noastra va ofera urmatoarele servicii:
<LI>printare
<LI>laminare
<LI>indosariere
<LI>xerox
<LI>tehnoredactare
</OL>
</BODY>
</HTML>
1. Cum se numeşte limbajul în care sunt scrise
paginile Web ?
a. HTML
b. FTP
c. HTTP
2. Cum se numesc instrucţiunile HTML ?
a. Browse-re
b. Tag-uri
c. Frame-uri
3. De ce fel de paranteze sunt delimitate tag-urile
?
a. paranteze unghiulare < >
b. paranteze rotunde ( )
c. paranteze pătrate [ ]
4. Ce rol are tag-ul următor: <title> Liste
ordonate </title>?
a. afişarea pe pagină a titlului cu dimensiunea
de 10
b. stabileşte titlul paginii care va apărea în bara
de titlu a browser-ului
c. reprezintă începutul corpului paginii Web
5. Am creat o lista ordonată folosind tag-urile ........................................
6. Scrieţi instrucţiunile pe care le utilizaţi pentru a transforma lista ordonată de mai sus intr-o listă
neordonată.
Timp de lucru : 30 minute.
Barem de corectare şi notare: 1. pentru alegerea literei a) 1 punct
2. pentru alegerea literei b) 1 punct
3. pentru alegerea literei a) 1 punct
4. pentru alegerea literei a) 1 punct
5. <OL>,</OL>, <LI> 1 punct
6. pentru instrucţiunile scrise corect 3,5 puncte (0,5 pentru fiecare instrucţiune scrisă
corect).
40
TOTAL (9 puncte) + 1 punct din oficiu
3. Itemii subiectivi (cu răspuns deschis) solicită un răspuns amplu, permiţând valorificarea
capacităţilor creative ale elevilor. Aceştia sunt relativ uşor de construit, principala problemă constituind-o
modul de elaborare a schemei de notare astfel încât să se poată obţine unitate şi uniformitate la nivelul
corectării. Itemii subiectivi sunt caracterizaţi prin:
abordare globală a unei sarcini asociate unui obiectiv ce nu poate fi evaluat prin intermediul itemilor
obiectivi;
crearea unor situaţii cognitive de nivel foarte ridicat prin solicitarea de a realiza interacţiuni reale şi
complexe între cunoştinţe, abilităţi şi deprinderi;
raportarea subiectivă a profesorului în raport cu răspunsul formulat;
necesitatea predefinirii unor criterii privind baremul de corectare şi notare, criterii clare, judicioase şi
puternic anticipative;
posibilitatea, în cazul în care baremul nu a prevăzut toate situaţiile de interpretare şi construire a
răspunsului, a unor elemente noi (răspunsuri neaşteptate) care comportă reanalizarea baremului.
În cazul tehnologiei informaţiei se pot elabora itemi subiectivi de tip eseu (structurat sau liber) şi itemi de
tip problemă (care necesită proiectare, redactare şi uneori implementare a rezolvării).
3.1.Itemi de tip eseu
Deoarece în cazul tehnologiei informaţiei elementele de creativitate se manifestă prin teme practice şi
proiecte, itemii de tip eseu preferaţi sunt cei structuraţi, un eseu liber nefiind necesar decât rar, pentru
anumite teme cu un volum mai mare de elemente “informative” în raport cu achiziţiile “operaţionale”.
Se pot verifica prin intermediul itemilor de tip eseu:
cunoştinţele globale legate de structura sistemelor de calcul, sisteme de operare, evoluţia istorică a
sistemelor hard şi soft, principiile de utilizare a unei anumite aplicaţii, etapele conceptuale ale
proiectării unui “produs” etc.
capacităţile de sistematizare a unor elemente prin construirea unor scheme sau reprezentări grafice.
Itemii de tip eseu se prezintă sub forma unor cerinţe generale însoţite eventual (pentru eseurile
structurate) de indicii privind tratarea cerinţei. Se pot adăuga restricţii privind întinderea în timp sau spaţiu
(număr rânduri, pagini, paragrafe etc.) sau privind forma de prezentare a răspunsului (descriere, relatare,
schemă etc.).
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Obiective: Identificarea componentelor hard şi soft ale unui calculator personal
Enunţ: Scrieţi definiţiile claselor de componente ale unui PC, enumeraţi şi clasificaţi schematic
aceste clase. Realizaţi o scurtă descriere (de cel mult două rânduri) a fiecărui tip în parte.
Timp de lucru: 50 minute
Barem de corectare şi notare:
Criterii şi rezolvare Punctaj Observaţii
definirea componentelor (soft, hard) 1 punct
nominalizarea principalelor elemente (Unitatea centrală,
Dispozitive de intrare, Dispozitive de ieşire, Memorii,
Conceptul de sistem de operare , Tipuri de software )
3 puncte 0.5 pentru fiecare tip
clasificări posibile 1 punct
descrierea fiecărui element 2 puncte 0.25 pentru fiecare tip.
capacitatea de sinteză 1 punct
coerenţa prezentării 1 punct
Se acordă din oficiu: 1 punct
3.2. Rezolvare de probleme
41
Obiectivele urmărite prin utilizarea rezolvării de probleme sunt:
înţelegerea problemei;
obţinerea informaţiilor necesare rezolvării problemei;
formularea şi testarea ipotezelor;
descrierea metodei de rezolvare a problemei;
elaborarea unui scurt raport despre rezultatele obţinute;
posibilitatea de generalizare şi transfer a tehnicilor de rezolvare.
Enunţurile pot fi formulate abstract, “la obiect” sau pot crea un “context” care trebuie modelat pentru a
se ajunge la rezolvarea propriu-zisă. “Povestea” în spatele căreia se ascunde problema are de cele mai multe
ori conotaţii practice, descriind situaţii concrete de prelucrare.
Aspecte de aceeaşi natură se întâlnesc şi în domeniul utilizării calculatorului, la Tehnologia
informaţiei, când beneficiarul formulează un enunţ şi utilizatorul trebuie să-şi aleagă programul de aplicaţie
adecvat, din cadrul programului să-şi aleagă obiectele şi instrumentele potrivite, să proiecteze, pe paşi,
prelucrarea astfel încât “produsul” (documentul, prezentarea, raportul etc.) să răspundă cerinţelor şi să fie
realizat în timp record. Aspectele reale de concepţie, de creativitate şi gândire divergentă intervin la
realizarea machetelor, a prezentărilor etc. La disciplina “Tehnologia informaţiei”, rezolvarea de probleme
este mai puţin utilizată, anumite elemente de problematizare putând însă să apară în cerinţele testărilor
organizate sub forma unor probe practice.
EXEMPLU
Clasa: a XI-a
Obiective: Identificare operaţiilor efectuate asupra înregistrărilor unor baze de date în scopul realizării unei
prelucrări specificate.
Enunţ: Baza de date evaluare.mdb conţine trei tabele: FILME, GEN_FILME şi ACHIZIŢII.
1. Să se creeze o relaţie de tip unu-la-mai-mulţi între tabelele GEN_FILME şi FILME, stabilind ca tip
de asociere uniunea externă/outer join de tip uniune la stânga/left join, ca în exemplul de mai jos, activând
integritatea referenţială.
2. Să se creeze o relaţie de tip unu-la-mai mulţi între tabelele FILME şi ACHIZIŢII, stabilind ca tip de
asociere uniunea internă/inner join, ca în exemplul de mai jos, activând integritatea referenţială.
3. Să se creeze o interogare cu numele VANZARI<300, utilizând tabelele ACHIZIŢII şi FILME, care
să extragă din cele două tabele informaţiile privind titlul filmelor şi data vânzării, numai pentru acele filme
care respectă condiţia ca numărul de zile de la data achiziţiei şi până la data vânzării să fie <300.
4. Să se creeze o interogare cu numele DECEMBRIE_2006, utilizând tabelele ACHIZIŢII,
GEN_FILME şi FILME, care să extragă din cele trei tabele informaţiile privind titlul filmelor, descrierea
filmelor, anul apariţiei şi data vânzării, numai pentru acele filme care au fost vândute în perioada
01.12.2006-31.12.2006.
5. Să se creeze o interogare cu parametri, cu numele GENURI, utilizând tabelele GEN_FILME şi
FILME, care să extragă din cele două tabele informaţiile privind titlul filmelor, descrierea filmelor, codul, şi
preţul în ambele formate(VHS sau DVD). Interogarea va conţine un parametru care va avea valoarea ori
ACT ori CMD.
La deschiderea interogării fereastra de introducere a parametrului va arăta în unul din cele două moduri:
42
SAU
6. Să se creeze un formular cu numele VANZARI FILME, cu ajutorul expertului, utilizând ca sursă de
date interogarea VANZARI<300. Aspectul va fi ales de tip Coloane/Columnar iar eticheta de tip Industrial.
7. Pe suprafaţa formularului VANZARI FILME deschis în mod proiectare/Design View, se va insera o
imagine(la alegere) pentru care următoarele proprietăţi vor fi modificate astfel: Mod afişare/Size Mod de tip
Zoom, lăţimea/width şi înălţimea/height 1,5.
8. Pe suprafaţa formularului VANZARI FILME deschis în mod proiectare/Design View, se va insera
un buton de comandă/command buton pentru execuţia interogării cu numele GENURI.
9. Să se creeze utilizând expertul, un raport cu numele ACHIZIŢII FILME. Câmpuri folosite: din
tabela ACHIZIŢII se vor folosi câmpurile NUMAR_ACHIZITII şi FORMAT, din tabela FILME se vor
folosi TITLU_FILM, AN_APARITIE.
Gruparea datelor se va face după câmpul AN_APARIŢIE, sortarea descendentă după
NUMAR_ACHIZITII, şi însumarea după câmpul NUMAR_ACHIZITII.
Aspectul raportului va fi de tip bloc/block. Stilul ales va fi gri deschis/soft gray.
10. Se va deschide raportul în mod proiectare/design şi se vor face următoarele modificări:
- în antet/header se va modifica titlul ştergând cuvântul FILME
- în zona detaliere/detail va fi aleasă culoare galbenă pentru umplere
Barem de corectare şi notare: (10 puncte) 1. Pentru a obţine punctajul asociat elevul va trebui:
- să creeze în modul specificat în cerinţă relaţia dintre cele două tabele
- să bifeze opţiunea de integritate referenţială
- să bifeze opţiunile de actualizare/ştergere câmpuri corelate
0,5p
2. Pentru a obţine punctajul asociat elevul va trebui:
- să creeze în modul specificat în cerinţă relaţia dintre cele două tabele
- să bifeze opţiunea de integritate referenţială
0,5p
3. Pentru a obţine punctajul asociat elevul va trebui:
- să creeze în modul specificat în cerinţă interogarea stabilind cele două câmpuri şi
criteriul de selecţie
0,5p
4. Rezultatul aşteptat:
0,5p
5. Pentru ACT se va obţine:
Pentru CMD se va obţine:
2p
43
6. Rezultatul aşteptat:
1p
7. Rezultatul aşteptat:
1p
8. Rezultatul aşteptat:
1p
9. Rezultatul aşteptat:
1p
10. Rezultatul aşteptat: 1p
44
Din oficiu 1p
4.Metode complementare de evaluare
4.1.Investigaţia
Investigaţia este o metodă de evaluare şi învăţare utilizată foarte des la disciplina Tehnologie
informaţiei. Organizarea unei activităţi de evaluare şi învăţare prin metoda investigaţiei presupune:
valorificarea metodei de învăţare prin descoperire;
studiul unor documentaţii complementare, experimentarea unor instrumente de prelucrare
nestandardizată, compararea şi generalizarea unor tehnici şi metode utilizate în tehnologie prin
cercetarea altor izvoare sau prin utilizarea altor instrumente echivalente;
extrapolarea cunoştinţelor dobândite şi verificarea ipotezelor formulate;
solicitarea unor cunoştinţe sau deprinderi dobândite la alte discipline prin adaptarea creatoare a
acestora la cerinţele temei de investigaţie.
Pentru organizarea activităţilor de investigaţie, profesorul va urmări:
formularea generală a temei;
asigurarea surselor bibliografice sau tehnice necesare;
formularea unor indicaţii care să direcţioneze activitatea elevilor;
urmărirea activităţii elevului în sensul utilizării eficiente şi creatoare a materialului investigat;
sprijinirea elevilor sau grupurilor de elevi care întâmpină dificultăţi în înţelegerea temei sau a
metodelor specifice de studiu;
încurajarea şi evidenţierea activităţilor creatoare desfăşurate de elevi, a descoperirilor neaşteptate.
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Obiective: Descoperirea asemănărilor şi deosebirilor existente între programele de aplicaţii Word 2003 şi
Word 2007 privind inserarea şi formatarea diagramelor.
Enunţ: 1. Deschideţi aplicaţia Word 2003 iar pe un calculator alăturat existent în laboratorul de informatică
deschideţi aplicaţia Word 2007 şi alegeţi un document nou de lucru pe ambele calculatoare
2. Introduceţi ca titlu textul: Rezultate ale elevilor la examenul de simulare a competenţelor digitale,
folosind scrierea artistică.
3. Formataţi titlul: arial 14, aldin, centrat pe pagină
4. Editaţi tabelul utilizând font arial 11:
Participanţi
la simulare
Nivel
începător
Nivel mediu Nivel
avansat
Nivel
experimentat
1497 177 502 491 327
5. Inseraţi o diagramă de tip structură radială ce va conţine ca sursă, datele din tabel
45
6. Realizaţi un raport în care să evidenţiaţi particularităţile fiecăruia dintre mediile studiate şi
asemănările şi deosebirile pe care le consideraţi importante privind inserarea şi formatarea
diagramelor.
Timp de lucru: 50 minute
Organizarea activităţii: grupuri de 3-4 elevi cu două calculatoare, o masă şi o documentaţie minimală .
Barem de corectare şi notare: Se acordă 5 puncte pentru rezolvarea corectă a sarcinilor de lucru.
Se acordă 3 puncte pentru organizarea informaţiei în raport, pentru coerenţa şi sistematizarea
informaţiilor. Se acordă 1 punct pentru terminologia ştiinţifică utilizată corect şi 1 punct din oficiu.
(10 puncte)
4.2.Referatul şi proiectul
Referatul reprezintă o formă de îmbinare a studiului individual cu activitate de prezentare şi
argumentare. Tema referatului, însoţită de bibliografie şi alte surse de documentare (Internet, vizite etc.), este
tratată în mod independent de către elev şi susţinută apoi în faţa colegilor sau altui auditoriu mai larg.
Varietatea universului informatic (a limbajelor şi tehnicilor de programare, a aplicaţiilor din domeniul TIC, a
noutăţilor hardware etc.) justifică utilizarea acestei forme de studiu şi evaluare la clasă. Dacă studiul aferent
şi rezultatul studiului prezintă interes şi din punct de vedre practic, rezultatul fiind un program (o aplicaţie)
sau un produs IT complex (rezultatul aplicării creatoare a instrumentelor informatice), dacă bibliografia
propusă este mai bogată şi etapele de proiectare (concepţie), implementare şi testare necesită un timp mai
îndelungat, lucrarea poartă numele de proiect.
Organizarea unei activităţi de evaluare şi învăţare prin intermediul referatelor şi proiectelor presupune:
valorificarea metodei de învăţare prin descoperire;
studiul unor materiale suplimentare şi izvoare de informare diverse în scopul îmbogăţirii şi activizării
cunoştinţelor din domeniul studiat sau domenii conexe, prin completări de conţinut ale programei sau
prin aducerea în atenţie a unei problematici complet noi;
structurarea informaţiei corespunzătoare unui referat într-un material ce poate fi scris, ilustrat sau
prezentat pe calculator; activităţile de concepere, organizare, experimentare, reproiectare (dacă este
cazul), dezvoltare şi elaborare a documentaţiei aferente necesită planificarea unor etape de elaborare
şi o strategie de lucru, în cazul proiectului;
prezentarea referatului sau proiectului de către elevul sau elevii care l-au elaborat, acesta (sau un
reprezentant al grupului) trebuind să-l susţină, să fie capabil să dea explicaţii suplimentare, să
răspundă la întrebări etc.
Referatul este de regulă o lucrarea de mai mică amploare, dar mai structurată şi mai bogată în informaţii
decât o temă de muncă independentă aferentă lecţiei curente. Proiectul este o lucrare mai amplă a cărei temă
este comunicată sau aleasă din timp, elaborarea unui proiect putând să dureze de la 1-2 săptămâni până la 2-3
Nivel incepator
12%
Nivel mediu 33% Nivel
avansat 33%
Nivel experimen
tat 22%
46
luni sau chiar un semestru. Proiectul poate fi elaborat în grup, cu o distribuire judicioasă a sarcinilor între
membrii grupului.
Pentru a realiza o evaluare pe bază de referate, profesorul:
va formula teme clare, de complexitate medie, precizând pe cât posibil amploarea lucrării (câte
pagini, durata maximă necesară prezentării etc.)
va stabili competenţele de evaluat;
va recomanda sau asigura sursele bibliografice şi de informare necesare;
îşi va rezerva suficient timp (în perioada de evaluare sau la sfârşitul unor unităţi de învăţare) pentru
ca elevii însărcinaţi cu elaborarea referatelor să-şi poată prezenta referatul;
va supraveghea discuţiile purtate cu elevii asupra conţinutului referatului.
Pentru a realiza o evaluare pe bază de proiecte, profesorul:
va formula teme practice, de complexitate sporită, lăsând celor care elaborează proiectul multă
libertate în a improviza, adapta şi interpreta cerinţa într-un mod personal;
va stabili un termen final şi, în funcţie de modul de evaluare, termene intermediare de raportare;
va recomanda sau asigura sursele bibliografice şi de informare necesare;
îşi va rezerva suficient timp (în perioada de evaluare sau la sfârşitul unor unităţi de învăţare) pentru
ca elevii însărcinaţi cu elaborarea proiectelor să-şi poată prezenta rezultatul proiectării;
va supraveghea discuţiile purtate cu elevii asupra proiectului.
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Obiective: Argumentarea necesităţii securizării computerelor şi a reţelelor
Tema referatului: Securitatea pe Internet
Cerinţele referatului:
a) Studiul metodelor de atac pe Internet;
b) Analiza obiectivă a fiecărei metode în parte;
c) Metode de combatere;
d) Sistematizarea şi prezentarea concluziilor.
Termen de realizare: 1 săptămână
Barem de corectare şi notare:
a) Identificarea metodelor (câte 0.5 fiecare metodă, cel puţin 5) 2,50 puncte
b) Complexitatea şi varietatea metodelor alese 2 puncte
c) Expresivitatea mijloacelor de prezentare 1,50 puncte
d) Contribuţii originale la tematica proiectului 1 punct
e) Capacitatea de autoanaliză a proiectului 1 punct
f) Încadrarea în timp 1 punct
g) Din oficiu 1 punct
6.3. Portofoliul
Portofoliul reprezintă o metodă complexă de evaluare în care un rezultat al evaluării este elaborat pe
baza aplicării unui ansamblu variat de probe şi instrumente de evaluare.
Prin multitudinea de forme şi momente în care se desfăşoară testarea elevului, rezultatul final
“converge” către valoarea reală a acestuia, sesizând elementele de progres sau regres, ilustrând preocuparea
pentru lămurirea neclarităţilor, oferind o imagine de ansamblu asupra nivelului cunoştinţelor, gradului de
formare a abilităţilor şi gradului de raportare atitudinală pe care acesta o are faţă de tema evaluată.
Portofoliul este realizat pe o perioadă mai îndelungată, de la un semestru, un an, până la un ciclu de
învăţământ.
Conţinutul unui portofoliu este reprezentat de rezultatele la: lucrări scrise sau practice, teme pentru
acasă, investigaţii, referate şi proiecte, observarea sistematică la clasă, autoevaluarea elevului, chestionare de
atitudini etc. La Tehnologia informaţiei portofoliul se poate constitui dintr-o colecţie de lucrări practice
realizate pe calculator, fiecare vizând anumite aspecte de utilizare.
Alegerea elementelor ce formează portofoliul este realizată de către profesor (astfel încât acestea să
ofere informaţii concludente privind pregătirea, evoluţia, atitudinea elevului) sau chiar de către elev (pe
47
considerente de performanţă, preferinţe etc.) Structurarea evaluării sub forma de portofoliu se dovedeşte
deosebit de utilă, atât pentru profesor, cât şi pentru elev sau părinţii acestuia.
Pentru a realiza o evaluare pe bază de portofoliu, profesorul:
va comunica elevilor intenţia de a realiza un portofoliu, adaptând instrumentele de evaluare ce
constituie “centrul de greutate” ale portofoliului la specificul disciplinei;
va alege componentele ce formează portofoliul, dând şi elevului posibilitatea de a adăuga piese pe
care le consideră relevante pentru activitatea sa;
va evalua separat fiecare piesă a portofoliului în momentul realizării ei, dar va asigura şi un sistem de
criterii pe baza cărora să realizeze evaluarea globală şi finală a portofoliului;
va pune în evidenţă evoluţia elevului, particularităţile de exprimare şi de raportare a acestuia la aria
vizată;
va integra rezultatul evaluării portofoliului în sistemul general de notare.
EXEMPLU
Clasa: a IX-a
Tematica: întocmirea unei pagini WEB personale e-Portofoliu(portofoliu realizat pe parcursul
parcurgerii competenţei generale: Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul
inventiv şi creativitatea)
Conţinutul portofoliului: o lucrări şi realizări ale elevului care îl reprezintă;
o activităţi personale derulate în cluburi şi case de cultură, participări la acţiuni de voluntariat,
participări la acţiuni cultural sportive şi de petrecere a timpului liber;
o un reportaj sau un sondaj de opinie pe o temă aleasă de elev;
o un interviu cu o persoană publică;
o un afiş sau un clip publicitar;
o fişa de observare a profesorului privind implicarea în activităţi şi discuţii;
o fişa de autoevaluare a elevului.
Criterii de evaluare: Prezentarea a trei dintre realizările sau activităţi personale ale elevului într-o pagină ce va conţine
informaţii personale 3x0.5 puncte
Prezentarea unui reportaj sau a unui sondaj de opinie într-o pagină separată 1.5 puncte
Prezentarea unui reportaj sau a unui sondaj de opinie într-o pagină separată 1.5 puncte
Realizarea şi prezentarea unui interviu cu o persoană publică 1.5 puncte
Includerea unui afiş publicitar sau a unui clip publicitar în pagină 1 punct
Observare unui progres sau atingerea standardului maxim de competenţă 1 punct
Manifestarea unei atitudini constructive în activitatea de grup 0.5 puncte
Capacitatea de autoevaluare 0.5 puncte
Din oficiu 1 punct
4.4.Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor
Fişa de observare a activităţii şi comportamentului elevului înregistrează informaţii legate de
particularităţile personalităţii elevului manifestate în procesul didactic, de achiziţiile evaluate spontan
(răspunsuri sporadice, atitudini semnificative etc.), de progresul înregistrat de acesta. Profesorul construieşte
această fişă în vederea individualizării procesului sumativ de evaluare, dar şi a celui de învăţare.
Fişa de observare poate să surprindă:
modul în care elevul îşi expune cunoştinţele şi capacităţile de investigare;
atitudinea faţă de evenimentele studiate;
interesul;
adaptarea socială.
Pe baza fişei de evaluare se poate realiza şi orientarea şcolară şi profesională a elevului. Informaţiile din
fişa personală au caracter parţial secret, parte dintre ele fiind comunicate elevului şi părinţilor acestuia.
Un model orientativ de fişă de observare conţine:
48
Date generale despre elev (nume, prenume, vârstă, climat educativ, condiţii materiale, particularităţi
socio-comportamentale);
Particularităţi ale proceselor intelectuale (gândire, limbaj, imaginaţie, memorie, atenţie, spirit de
observaţie etc.);
Aptitudini şi interese manifestate;
Particularităţi afectiv-motivaţionale;
Trăsături de temperament;
Atitudini şi relaţionare (cu sine însuşi, cu materia studiată, cu colegii)
Consideraţii privind evoluţia aptitudinilor, atitudinilor, intereselor şi nivelului de integrare.
Prin stabilirea obiectivelor generale ale disciplinei şi achiziţiile cognitive şi comportamentale vizate de
aceasta, fişa de observare poate să conţină şi considerente legate de atingerea obiectivelor de referinţă şi
formarea competenţelor specifice. Completarea fişei se realizează într-un ritm adecvat specificului
activităţilor de la disciplina, din anul şi de la clasa respectivă, dar şi în funcţie de implicarea şi de ritmul
individual al elevului.
EXEMPLU
Obiective: – rezolvarea de sarcini de lucru;
– construirea de aplicaţii;
– independenţa cognitivă;
– comunicarea şi integrarea.
Criterii de evaluare: Fiecare aspect urmărit prin fişa de observare trebuie să fie cuantificat utilizând
standarde de nivel: nivel minimal, mediu, superior. De exemplu, pentru obiectivele formulate mai sus
se poate întocmi o detaliere a criteriilor de evaluare:
Obiectiv Standard minim Standard mediu Standard superior
Rezolvarea de sarcini
de lucru
Reproducere şi
înţelegere
Identificare metodă şi
tehnici de realizare
Identificare metodă de rezolvare
optimă, conform criteriilor
prestabilite
Construirea de
aplicaţii
Identificare
specificaţii
Implementare şi testare Dezvoltare şi personalizare
Independenţa
cognitivă
Cunoaşterea
termenilor
Utilizarea contextuală Adaptarea la context
Comunicarea şi
integrarea
Comunicare de
idei
Argumentare, raportare la
sarcina proprie
Motivare, acte decizionale,
corelare cu grupul
Fişa de observare
Numele şi prenumele ............................................
Data ......................................
Categorii Comportamente Se
bifează
Cognitiv Reproduce şi înţelege
Identifică specificaţii
Cunoaşte termenii
Identifică metode şi tehnici de realizare
Implementează şi testează
Utilizează contextual instrumentele de lucru
Identifică metode de rezolvare optimă, conform criteriilor prestabilite
Dezvoltă şi personalizează lucrările primite ca temă de lucru
Adaptează noţiunile potrivindu-le la context
Memorează numai după mai multe repetări ale aceleaşi noţiuni
Pentru a înţelege are nevoie de material vizual
Memorează mecanic reguli
Sesizează legături logice între noţiuni
Produce rapid mai multe idei pe o temă dată
49
Repetă numai ce au spus ceilalţi
Respectă proporţii reale ale obiectelor desenate sau modelate
Manipulează cu uşurinţă instrumentele
Înţelege cu uşurinţă noile aplicaţii
Temperamenta
l
Se încadrează uşor în grupul de lucru
Comunică idei în grupul de lucru
Argumentează raportându-se la sarcina proprie
Ia decizii
Nu se alătură grupului decât dacă i se cere
Preferă tăcerea
Entuziast în faţa unei sarcini noi de lucru
Anxios(neliniştit/încordat)
Se apucă de multe dar finalizează puţine
Tăcut dar muncitor
4.5.Hărţile conceptuale
Hărţile conceptuale(conceptual maps) sau hărţile cognitive(cognitive maps) se definesc ca fiind o
imagine a modului de gândire, simţire şi înţelegere ale celui sau celor care le elaborează, devenind o
modalitate, o procedura de lucru la diferite discipline, dar şi inter şi trans - disciplinar.
Aceasta procedura poate şi folosita: în predare, în învăţare dar şi în evaluare. Esenţa cunoaşterii constă
în modul cum se structurează cunoştinţele. Important este nu cât cunoşti, ci relaţiile care se stabilesc între
cunoştinţele asimilate.
Avantaje ale hărţilor conceptuale:
organizează cunoştinţele existente în mintea elevului
pregăteşte noile asimilări
ajuta la organizarea planificării sau proiectării unei activităţi
elimină memorizarea şi simpla reproducere a unor definiţii/algoritmi de rezolvare
învăţarea devine activă şi constantă
permit vizualizarea relaţiilor dintre cunoştinţele elevului
evaluarea pune în evidenta modul cum gândeşte elevul şi cum foloseşte ceea ce a învăţat
Ar fi şi câteva dezavantaje:
solicita mult timp -> deci un alt mod de organizare a învăţării
nivelul standardelor este ridicat -> deci evaluarea se face pe finalităţi ale curriculumului
elevul trebuie sa respecte o rigoare şi o ordine deosebite
5. Proiectarea matricei de specificaţii „ Matricea de specificaţii constă într-un tabel cu două intrări care serveşte la proiectarea şi organizarea
itemilor dintr-un test docimologic, în care sunt precizate, pe de o parte, conţinuturile care vor fi vizate, şi, pe
de altă parte, nivelurile taxonomice la care se plasează competenţele de evaluat.”
(Mason şi Bramble, 1997; Schreerens, Glas şi Thomas, 2003; Gall, Gall şi Borg, 2007)
Matricea de specificaţii indică ceea ce urmează a fi testat - competenţele de evaluat prin raportate la
conţinuturile învăţării.
EXEMPLU: Cunoaştere şi înţelegere Aplicare Rezolvare de probleme Total (%)
C1 6 6 8 20
C2 9 9 12 30
C3 12 12 16 40
C4 3 3 4 10
Total (%) 30 30 40 100
În acest exemplu testăm trei tipuri de comportamente/domenii pentru patru elemente de conţinut notate
cu C1, C2, C3 şi C4.
Paşii alcătuirii matricei sunt:
atribuim celor trei domenii ponderile 30%, 30%, 40%, ultima linie a matricei
50
atribuim celor patru elemente de conţinut ponderile 20%, 30%, 40%, 10%
completăm celulele matricei cu ponderile aferente utilizând formula:ponderea domeniului*ponderea
elementului de conţinut. Exemplu: pentru a obţine ponderea cu valoarea 12 a competenţei C3 pentru
domeniul Aplicare, am înmulţit 30%(valoarea ponderii domeniului Aplicare) cu 40%(valoarea
ponderii conţinutului C3)
În cazul în care se doreşte construirea matricei de specificaţii care să conţină numărul de itemi ce trebuie
construiţi pentru fiecare conţinut, atunci se pleacă de la această matrice prezentată în exemplul precedent şi
se parcurg următorii paşi:
stabilim numărul total de itemi pe care vrem să îi construim(de exemplu 50)
înmulţim ponderea unui conţinut referitor la un domeniu(o valoare în procente de la intersecţia unei
linii şi a unei coloane) cu numărul total de itemi. Exemplu: pentru a obţine numărul de itemi pentru
C2 referitori la domeniul Rezolvare de probleme vom efectua calculul: 12%*50=6 itemi
după ce completăm toate celulele stabilim cum aproximăm astfel încât suma tuturor itemilor să nu
depăşească numărul de itemi totali stabilit iniţial
Cunoaştere şi înţelegere Aplicare Rezolvare de probleme Total itemi
C1 3 3 4 10
C2 4 5 6 15
C3 6 6 8 20
C4 2 1 2 5
Total itemi 15 15 20 50
Evaluarea competenţelor specifice. Exemple de probe de evaluare
Paşii alcătuirii unei probe de evaluare
Pornind de la obiective cadru/ competenţe generale, relaţionate cu obiective de referinţă/ competenţe
specifice în procesul de evaluare se urmăresc următoarele etape:
1. se stabilesc obiectivele/ competenţele de evaluare,
2. metodele şi instrumentele de evaluare, însoţite de baremele de corectare şi de criteriile de notare,
3. acordarea notelor.
În funcţie de momentul în care se integrează în desfăşurarea procesului didactic, precum şi în funcţie
de scopul urmărit, evaluarea poate fi:
evaluare iniţială/predictivă
evaluarea continuă/formativă
evaluare finală/sumativă
Elaborarea competenţelor de evaluat se realizează printr-un proces de operaţionalizare a competenţelor
din programa şcolară.
Competenţele de evaluat:
au caracter derivat în raport cu competenţele specifice din programa şcolară;
au un grad de specificitate care permite o evaluare educaţională validă şi fidelă, deoarece acest lucru
se realizează pe baza aprecierii, cu ajutorul unui instrument de evaluare, a comportamentului cognitiv
şi formativ al elevilor.
Etapele elaborării competenţei de evaluat:
stabilirea competenţelor de evaluat;
selecţia conţinuturilor corespondente, stabilirea numărului optim de itemi;
specificarea comportamentului vizat, pe care elevul trebuie să-l demonstreze;
precizarea condiţiilor în care comportamentul se poate produce sau poate deveni vizibil, măsurabil,
evaluabil;
stabilirea unui nivel al performanţei acceptabile, prin enunţarea unui criteriu de reuşită direct
măsurabil – exprimabil prin niveluri de cunoaştere
redactarea baremului de corectare şi notare.
Paşii elaborării unui test de evaluare:
stabilirea tipului de test
stabilirea competenţelor de evaluat
se proiectează matricea de specificaţii
51
se elaborează itemii
se construieşte testul
se elaborează schema/baremul de evaluare
Criteriile de notare joacă un rol important atât în ceea ce priveşte evaluarea obiectivă a elevilor, cât şi
diminuarea diferenţelor de notare dintre elevii aceleiaşi clase, dintre elevii aceluiaşi an de studiu, la nivel de
şcoală şi la nivel naţional.
1. Evaluarea predictivă
1.1. Evaluare predictivă la început de ciclu liceal
Clasa: a IX-a
Timp de lucru: 30 min
Competenţă specifică: Identificarea componentelor hard şi soft ale unui calculator personal
Criteriu calitativ de acordare a punctajului: integral pentru răspuns corect, neacordat pentru răspuns
greşit. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Itemi de tip asociere:
„Alegeţi pentru elementele descrise în prima coloană elementele corespunzătoare din a doua coloană.”
1. Componentele fizice ale calculatorului poartă numele de
componente
a) ROM
2. Memoria care nu-şi pierde conţinutul la închiderea
calculatorului
b) Octetul
3. Componentele logice ale calculatorului poartă numele de
componente
c) Hardware
4. Realizează stocarea sunetelor în format digital d) placa de reţea
5. Permite conectarea la reţea e) DVD
52
6. Cea mai mică unitate de măsurare a memoriei f) placa de sunet
7. Stochează aplicaţii multimedia g) Software
h) microfon
i) Bitul
Barem de corectare şi notare:
Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare dintre itemii pentru care asocierea a fost făcută în mod corect. În
cazul în care asocierea a fost făcută greşit nu se acordă nici un punct. Total 35 de puncte.
Item 1 2 3 4 5 6 7
Răspuns corect c a g f d b e
Itemi cu alegere duală:
„Citiţi următoarele afirmaţii. Încercuiţi varianta A dacă afirmaţia este adevărată şi varianta F dacă aceasta
este falsă”
1. Sistemul de operare este stocat în memoria internă RAM. A F
2. Imaginea alăturată reprezintă o scurtătură(shortcut).
A F
3. Windows 95 reprezintă un sistem de operare
A F
4. BIOS este un software care face parte din sistemul de operare Windows.
A F
53
5. LCD reprezintă un monitor cu cristale lichide
A F
6. Camera video permite preluarea şi stocarea de imagini şi filme pe hard-
disk.
A F
7. Touchpad-ul este un dispozitiv folosit la calculatoarele portabile.
A F
Barem de corectare şi notare:
Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare dintre itemii pentru care răspunsul a fost corect. În cazul în care
răspunsul dat nu este corect nu se acordă nici un punct. Total 35 de puncte.
Item 1 2 3 4 5 6 7
Răspuns corect F A A F A A A
Itemi cu alegere multiplă:
„Stabiliţi pentru fiecare dintre enunţurile date mai jos care este varianta de răspuns corectă.” O singură
variantă este corectă.
1. Un calculator se poate lipsi de: a) Monitor
b) Tastatură
c) Scanner
2. Notebook este un: a) Calculator
b) Monitor
c) Joystick
3. Aplicaţia Paint creează fişiere de tip: a) bmp
b) jpg
c) cpp
4. Aplicaţia care permite vizualizarea tuturor componentelor unui sistem
de calcul este:
a) Windows Explorer
b) Notepad
c) Calculator
Barem de corectare şi notare: Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare dintre itemii pentru care răspunsul a fost corect. Total 20 de
puncte.
Item 1 2 3 4
Răspuns corect c a a a
1.2. Evaluare predictivă la începutul unei unităţi de învăţare
Clasa a IX-a
Timp de lucru: 30 min
Competenţă specifică: Deprinderea redactării corecte şi rapide a unor documente
Criteriu calitativ de acordare a punctajului: integral pentru răspuns corect, neacordat pentru răspuns
greşit. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Itemi cu alegere duală:
54
„Citiţi următoarele afirmaţii. Încercuiţi varianta A dacă afirmaţia este adevărată şi varianta F dacă
aceasta este falsă”
1. Supratitlul, titlul şi subtitlul încep fiecare pe un rând nou. A F
2. Dacă titlul cuprinde numărul părţilor, acestea trebuie scrise cu cifre romane. A F
3. Textele din rubricile APROBARE şi CORESPONDENŢĂ se scriu aliniate la stânga A F
4. Semnele de punctuaţie virgulă (,), punct (.), punct şi virgulă (;) şi două puncte (:) se
înscriu imediat după cuvânt, fără pauză
A F
5. Deschiderea şi închiderea parantezelor rotunde se face înaintea, respectiv imediat după
cuvânt, cu pauză
A F
6. Nu se admite despărţirea, la capătul rândului a valorilor de unităţile de măsură A F
7. Ecuaţiile şi formulele se generează obligatoriu cu editorul de ecuaţii disponibil în Word A F
Barem de corectare şi notare: Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare dintre itemii pentru care
răspunsul a fost corect. Total 35 de puncte.
Item 1 2 3 4 5 6 7
Răspuns corect A F A A F A A
Itemi de tip asociere:
„Alegeţi pentru elementele descrise în coloana A elementele corespunzătoare din coloana B.”
A B
Notă de subsol Fig. 1
Rubrica Aprobare şi Corespondenţă Fig. 2
Notă inserată în text Fig. 3
Diviziune ce nu conţine număr articolul
alineatul
paragraful
Barem de corectare şi notare: Punctaj
Notă de subsol Fig. 3 5p
Rubrica Aprobare şi Corespondenţă Fig. 2 5p
Notă inserată în text Fig. 1 5p
Diviziune ce nu conţine număr alineatul 5p
Total 20 puncte
Itemi cu alegere multiplă:
„Stabiliţi pentru fiecare dintre enunţurile date mai jos care este varianta de răspuns corectă.”
1. Următorul exemplu de numerotare
se aplică la:
a) Paragraf
b) Alineat
c) Articol
2. Care dintre următoarele reguli de tehnoredactare
a tabelelor este adevărată?
a) Capul de tabel nu se repetă pe fiecare pagină
b) După textul înscris în capul de tabel sau în
55
rândul principal nu se pune punct
c) Primul cuvânt al fiecărei rubrici din coloana
principală şi din rândul principal începe cu
literă mică.
3. Care dintre următoarele simboluri se înscrie ca
exponent în cazul notelor naţionale?
a) 1)
b) *)
c) N1)
4. Redacta rea corectă a unităţii de măsură ce are
ca valoare cincisprezece milimetri este:
a) 15mm
b) 15 mm
c) 15milimetri
5. Dacă diviziunea articol este scrisă cu caractere
de dimensiune 12, atunci paragrafele şi alineatele vor fi
scrise cu dimensiunea:
a) Paragraful cu 14, alineatul cu 10
b) Paragraful cu 11, alineatul cu 10
c) Alineatul cu 11, paragraful cu 10
Barem de corectare şi notare: Fiecare răspuns corect va fi notat cu 5p. Total 25 puncte.
Item 1 2 3 4 5
Răspuns corect a b c b b
1.3. Evaluare predictivă la începutul ciclului superior al liceului
Clasa a XI-a Sisteme de gestiune a bazelor de date
Competenţa generală : Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator
Criteriu calitativ de acordare a punctajului: integral pentru răspuns corect, neacordat pentru răspuns
greşit. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timp de lucru: 30 min
Itemi cu alegere duală:
„Citiţi următoarele afirmaţii. Încercuiţi varianta A dacă afirmaţia este adevărată şi varianta F dacă
aceasta este falsă”
1. Atributul care identifică unic obiectul este cheia primară. A F
2. SGBD este acronim pentru Sistem de Gestiune a Bazei de date. A F
3. Aplicaţia Microsoft PowerPoint este un SGBD. A F
4. O bază de date conţine unul sau mai multe tabele cu date. A F
5. Pentru a lucra cu date de tip şir de caractere tipul de date pe care îl vom alege va fi
tipul Memo.
A F
6. Prin sortare se obţin date aranjate crescător sau descrescător după valorile unor chei. A F
7. Indexarea este o tehnică specială ce permite filtrarea articolelor. A F
Barem de corectare şi notare:
Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare dintre itemii pentru care răspunsul a fost corect. Total 35 de
puncte.
Item 1 2 3 4 5 6 7
Răspuns corect A A F A F A F
Itemi de tip asociere:
„Alegeţi pentru elementele descrise în coloana A elementele corespunzătoare din coloana B.”
A B
1. Operaţia de ordonare rapidă a articolelor
în funcţie de valorile unui atribut.
a) Currency
2. Tipul de date utilizat pentru reţinerea
adreselor URL.
b) OLE Object
3. Permite introducerea unui şablon care să
controleze modul de introducere a datelor.
c) Indexare
4. Tipul de date pentru reprezentarea
valorilor monetare.
d) Validation Rule
e) Hyperlink
f) Input mask
56
Barem de corectare şi notare: Fiecare răspuns corect va fi notat cu 5p. Total 20 puncte.
Item Răspuns corect Punctaj
1 c 5p
2 e 5p
3 f 5p
4 a 5p
Itemi cu alegere multiplă:
„Stabiliţi pentru fiecare dintre enunţurile date mai jos care este varianta de răspuns corectă.”
1. Pentru şiruri cu lungime mai mare de 65536 de
caractere se utilizează tipul de date:
a) Date/Time
b) Memo
c) Number
2. Selectarea articolelor care conţin o anumită valoare
se realizează utilizând filtrarea de tipul:
a) Filter By Selection
b) Filter Excluding Selection
c) Advanced Filter/Sort
3. Elementul fundamental al modelului conceptual
este:
a) atributul
b) cheia primară
c) entitatea
4. Una din funcţiile unui SGBD este de a asigura: a) Securitatea datelor
b) Interdependenţa datelor faţă de alte programe
care le gestionează
c) Publicarea datelor online
5. „Un elev are un singur nume, iar numele este a unui
singur elev” este o relaţie de tip:
a) 1-1
b) 1-n
c) N-n
Barem de corectare şi notare: Fiecare răspuns corect va fi notat cu 5p. Total 25 puncte.
Item 1 2 3 4 5
Răspuns corect b a c a a
2. Evaluarea continuă
2.1. Probă de evaluare orală
Clasa a IX-a
Metoda de evaluare: probă orală. Conversaţia de verificare.
Conţinutul evaluat: Protocolul de transmisie TCP/IP
Fişă de evaluare orală
Întrebare Răspuns aşteptat
1. Care este utilitatea unei reţele
de calculatoare.
Partajarea în comun a resurselor. Asigură o comunicare
sigură şi simplă între mai multe calculatoare.
2. Clasifică reţelele de calculatoare
după întinderea ariei geografice.
Locale, metropolitane, extinse, globale.
3. Ce reprezintă protocolul de
reţea?
Protocolul de reţea reprezintă ansamblu de standarde care
guvernează schimbul de informaţii între sistemele de
calcul interconectate.
4. Cum se reprezintă o adresă de
protocol internet?
Adresa IP este o structură formată din patru numere
naturale mai mici decât 256 separate între ele prin punct.
5. Ce poţi spune despre unicitatea
unei adrese IP?
Este unică.
Determină calea către destinatarul unui pachet de date.
Adresa de IP are asociat un nume unic, pentru uşurinţa
utilizării.
6. Care este utilitatea unui Controlează modul de transmitere a datelor în legătură
57
protocolul de transfer TCP? directă cu IP.
7. Enumeră minim două familii de
protocoale TCP/IP.
Telnet /SMTP/FTP/http/DNS
8. Precizează serviciile oferite de
aceste două familii.
Telnet – permite conectarea le distanţă
SMTP- destinat serviciului de poştă electronică
FTP- permite transferul de fişiere
http- permite transferul fişierelor de tip hiper-text
DNS – serviciul numelor de domenii
2.2. Probă de evaluare scrisă
EXEMPLU 1
Clasa a XII-a Sisteme de gestiune a bazelor de date
Timp de lucru: 50 min
Competenţa specifică: Identificarea operaţiilor specifice datelor structurate
Criteriu calitativ de acordare a punctajului: integral pentru răspuns corect, neacordat pentru răspuns
greşit. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Itemi cu alegere duală:
În interogarea BILETE VANDUTE vom afişa, după caz, prin introducerea unui câmp calculat cu numele
LIBERE, mesajul LIBER, respectiv OCUPAT, dacă mai există locuri disponibile pentru a fi vândute. Bifaţi
căsuţele corespunzătoare expresiilor care rezolvă corect cerinţa. Explicaţi erorile detectate în expresiile ale
căror numere nu le-aţi bifat.
1 2 3 4
1. LIBERE: IIf([BILETE_TREN]![NR_LOCURI_DISPONIBILE-
[BILETE_TREN]![NR_LOCURI_OCUPATE]>0;'LIBER';'OCUPAT')
2. LIBERE: IIf([NR_LOCURI_DISPONIBILE]-[NR_LOCURI_OCUPATE]>0;'LIBER';'OCUPAT')
3. LIBERE: IIf([NR_LOCURI_DISPONIBILE]-[NR_LOCURI_OCUPATE]>0;[LIBER];[OCUPAT])
4. LIBERE:If([BILETE_TREN]![NR_LOCURI_DISPONIBILE]-
[BILETE_TREN]![NR_LOCURI_OCUPATE]>0; LIBER;OCUPAT
Barem de corectare şi notare: Răspuns: se bifează 1 şi 3.
58
Criteriu calitativ de acordare a punctajului: Notarea se realizează pe principiul testării cu alegere
duală, fiecare alegere corectă fiind punctată cu 5p: dacă 1 este bifat se acordă 5p; dacă 2 nu este bifat se
acordă 5p; dacă 3 este bifat se acordă 5p; dacă 4 nu este bifat se acordă 5p.
Se acordă câte 10 puncte pentru fiecare justificare corectă:
expresia 2 - dă eroare, deoarece textul corespunzător valorii returnate pentru TRUE, respectiv
FALSE, este scris în paranteze pătrate ([LIBER]/[OCUPAT]).
expresia 4 – dă eroare, deoarece sintaxa funcţiei este incorect scrisă (If incorect, IIf corect)
Observaţie: Expresia 1 foloseşte ca argumente câmpurile corespunzătoare tabelei BILETE_TREN, iar
expresia 3 foloseşte ca argumentele câmpurile corespunzătoare interogării BILETE VANDUTE.
(40 puncte)
Itemi cu alegere duală:
Citiţi următoarele afirmaţii. Încercuiţi varianta A, dacă afirmaţia este adevărată sau varianta F, dacă
afirmaţia este falsă.
1. Informaţiile de structură din cadrul rapoartelor reprezintă acele informaţii de ordin funcţional
stabilite la crearea raportului.
2. Rapoartele permit accesul pentru modificarea şi vizualizarea datelor din baza de date.
3. O bază de date este compusă dintr-o mulţime de atribute (câmpuri, coloane) şi are asociată o
mulţime de date (linii, rânduri, înregistrări, articole).
4. Definirea proprietăţilor structurale ale relaţiilor se realizează prin tehnica normalizării.
5. O regulă de validare conţine textul care apare într-o casetă de dialog, dacă se încalcă condiţia
impusă.
6. Prin folosirea instrucţiunii DELETE se pot şterge înregistrările din tabel, dar şi tabelul.
Barem de corectare şi notare:
Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare dintre itemi pentru care răspunsul este corect. (30 puncte)
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Itemi cu alegere multiplă:
Stabiliţi pentru fiecare dintre enunţurile date mai jos care este varianta de răspuns corectă.
1. În Access componentele
bazei de date sunt stocate într-
un fişier cu extensia:
a. MDX
b. MDB
c. MDC
2. Aplicaţia Microsoft
Access este:
a. un sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale
b. un program pentru calcul tabelar
c. un editor de texte
3. În Access, un formular
conţine informaţii de structură
referitoare la:
a. instrucţiunile Visual Basic
b. rapoarte ca obiecte Access
c. alcătuirea şi vizualizarea formularului
4. În Access, într-o
interogare, criteriile
reprezintă:
a. adăugarea unei înregistrări într-un tabel
b. restricţiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite
înregistrări din baza de date
c. restricţiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite
câmpuri din baza de date
Barem de corectare şi notare:
F F A A F A
F A
F A
F A
F A
F A
F A
59
Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare dintre itemii pentru care răspunsul este corect.(20 puncte)
Item 1 2 3 4
Răspuns corect b a c c
EXEMPLU 2
Clasa a IX-a
Competenţa specifică: Utilizarea avansată a editorului de texte Word
Timp de lucru: 50 min
Întrebări structurate:
Alegeţi/formulaţi răspunsul corect pentru rezolvarea următoarelor cerinţe:
1. Marcajele de liste pot fi:
A. cifre
B. litere
C. marcaje animate
D. caractere speciale
E. marcatori imagine
Alegeţi varianta corectă:
a. toate
b. A, B, C
c. A, B, D
d. A, B, E
2. Câte pagini se pot
vizualiza simultan în modul
de examinare înaintea
imprimării?
a. două
b. patru
c. cinci
d. şase
4. Combinaţia de taste care
permite modificarea caracterelor
din majuscule în minuscule şi
invers este _________
5. Filtrarea informaţiilor nu este o
acţiune specifică tabelelor Word.
[Adevărat/Fals]
3. Pentru a apela submeniul
de corectare ortografică se
apasă tasta _______ .
6. Un hyperlink se poate realiza
către un marcaj din documentul
respectiv şi către un alt fişier.
[Adevărat/Fals]
Barem de corectare şi notare:
Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare definiţie corect aleasă. (30puncte)
Item 1 2 3 4 5 6
Răspuns corect a d F7 Shift+F3 Fals Adevărat
Itemi semiobiectivi
Enumeraţi, în scris, 5 reguli privind tehnoredactarea corectă a unui document Word, care să precizeze:
modul de spaţiere corectă la introducerea semnelor de punctuaţie;
modul de spaţiere corectă la introducerea parantezelor/ghilimelor de închidere;
modul de spaţiere corectă la introducerea parantezelor/ghilimelor de deschidere;
modul de creare corectă a paragrafelor;
modul de indentare corectă a paragrafelor .
Barem de corectare şi notare:
Se acordă câte 2(două) puncte pentru fiecare răspuns aşteptat, corect formulat:
Semnele de punctuaţie (punct, virgulă, două puncte şi punct şi virgulă)regula_1
precum şi parantezele
de închidere şi ghilimelele de închidere regula_2
se lipesc de ultimul cuvânt şi sunt urmate de un spaţiu.
Parantezele de deschidere şi ghilimelele de deschidere regula_3
sunt precedate de un spaţiu şi
se lipesc de cuvântul următor.
Trecerea la un nou paragraf se face prin apăsarea tastei Enter regula_4
. Pentru indentarea unui paragraf nu se foloseşte tasta spaţiu, ci se folosesc instrumentele de pe riglă
sau opţiunile din meniul Format/Formatare, Paragraph/Paragraf regula_5
. (10 puncte)
Itemi de tip pereche:
Asociaţi pentru fiecare noţiune scrisă în coloana stângă, opţiunea corespunzătoare coloanei din dreapta
cu privire la stilul de încadrare a imaginii faţă de text. Asocierea va fi făcută prin corelarea notaţiilor din
coloana stânga (1, 2, …), cu coloana din dreapta (A, B,...).
60
In line with text/În linie cu textul
Text. Text.
Text. Text. Text.
Text. Text. Text.
Text. Text. Text.
Text.
Text. Text. Text. Text.
Square/Pătrat
Text. Text. Text.
Text.
Text. Text.
Text. Text.
Text. Text. Text. Text.
Text. Text. Text. Text.
Tight/Strâns
Text. Text. Text. Text.
Text. Text.Text. Text.
Text. Text. Text. Text.
Text. Text. Text. Text.
Behind text/În spatele textului
Text. Text. Text. Text.
Text. Text. Text. Text.
Text. Text. Text. Text.
Text. Text. Text. Text.
In front of text/În faţa textului
Text. Text. Text. Text.
Text. Text. Text.
Text.
Text. Text. Text. Text.
Text. Text. Text. Text.
Barem de corectare şi notare: Se acordă câte 5 puncte pentru asociere corectă. Item 1 2 3 4 5
Răspuns corect E A B C D
(25 puncte)
Itemi cu răspuns de completare: Completaţi răspunsul corect care identifică opţiunile de formatare la nivel de document:
1. Inserarea unui antet într-un document Word se realizează apelând meniul _____________,
opţiunea _______________________________ .
2. Inserarea unei întreruperi de pagină într-un document Word se realizează apelând meniul
_____________, opţiunea ____________ .
3. Setarea marginilor unui document Word se realizează apelând meniul _______________,
tabul _________ .
4. Orientarea paginii unui document Word se realizează apelând meniul _______________,
tabul _________ .
5. Numerotarea paginilor într-un document Word se realizează apelând meniul ___________,
opţiunea ____________ .
E 5
D 4
C 3
B 2
A 1
61
Barem de corectare şi notare:
Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare definiţie corect aleasă (25puncte)
1 2 3 4 5
View/Vizualizare
…
Insert/Inserare
…
Page Setup/
Iniţializare pagină
Page Setup/
Iniţializare pagină
Insert/Inserare
…
62
Header and Footer/
Antet şi subsol
Break/
Sfârşit de pagină
…
Marginis/ Margini
…
Portrait/Portret
Page Number/
Numerotare pagini
EXEMPLU 3
Clasa a X-a
Competenţa specifică: Operarea cu baze de date
Enunţ: Definiţi conceptul de bază de date. Enumeraţi minim două funcţii ale unui SGBD. Enumeraţi
tipurile de relaţii ce se pot stabili între două entităţi şi daţi un scurt exemplu pentru fiecare tip de
relaţie în parte.
Timp de lucru: 20 minute
Barem de corectare şi notare:
Criterii şi rezolvare Punctaj Observaţii
Definirea conceptului de bază de date 1 punct
Enumerarea corectă a funcţiilor 2 puncte 1 punct fiecare
Enumerarea corectă a tipurilor de relaţii 3 puncte 1 punct fiecare
Exemplificarea 3 puncte 1 punct fiecare
Din oficiu 1 punct
EXEMPLU 4
În cazul în care rezultatele obţinute de elevi în urma evaluării pentru itemii prezentaţi în exemplul 3 au
fost de nivel mediu şi sub-mediu, elevii vor primi un chestionar în care vor trebui să răspundă la câteva
întrebări.
EXEMPLU DE CHESTIONAR:
Elevul trebuie să aleagă unul din cele două răspunsuri: DA sau NU.
1. Ai înţeles noţiunea de bază de date? DA NU
2. Ai dificultăţi în stabilirea structurii unei tabele? DA NU
3. Ai dificultăţi în construirea unor tabele care să evite anomaliile de actualizare şi
dificultăţile de prelucrare?
DA NU
4. Ai dificultăţi în proiectarea unei relaţii? DA NU
În funcţie de răspunsurile obţinute din partea elevilor profesorul va relua explicarea acelor noţiuni pentru
care procentul răspunsurilor NU au fost peste 30%. După reluarea explicării acestor noţiuni se va proceda la
elaborarea unei alte probe de evaluare, numită probă de ameliorare şi progres.
EXEMPLU DE PROBĂ DE AMELIORARE ŞI PROGRES:
Clasa a X-a
Competenţa specifică: Operarea cu baze de date
Timp de lucru: 10 minute
Itemi cu alegere multiplă şi itemi de tip asociere: 1. Care este entitatea ce trebuie introdusă pentru a rezolva relaţia de tip n-n stabilită între
entităţile AUTOR şi CARTI din figura de mai jos?
a)
b)
EDITURI ID
ID_CARTE ISBN NUME_EDITURA
EDITURI ID ID_CARTE
ISBN NUME_EDITURA
AUTOR
ID NUME PRENUME
CARTI
ID_CARTE TITLU_CARTE AN_APARITIE
n n
63
c)
d)
2. Impunerea unei integrităţi referenţiale pentru o relaţie Nu se referă la: a) Împiedicarea apariţiei înregistrărilor solitare b) Păstrarea sincronizării referinţelor c) Eliminarea redundanţelor d) Respingerea actualizărilor şi ştergerilor care ar modifica ţinta unei referinţe
3. Realizaţi asocieri care să corespundă tipurilor de relaţii : a. Elev - Clasă
b. Maşină - Proprietar
c. Carte - Autor
d. Spectacol - Artist
e. Ţară - Preşedinte
1-1
1-n
2-n
EXEMPLU 5 Clasa a XI-a Sisteme de gestiune a bazelor de date
Competenţa specifică: Organizarea modulară a unei lucrări
Enunţ: Enumeraţi etapele de realizare a unui proiect şi modalităţile de culegere a informaţiilor
relevante în alcătuirea unui proiect. Realizaţi o scurtă descriere (de cel mult două rânduri) a fiecărei
etape în parte şi enumeraţi minim trei modalităţi de culegere de informaţii.
Timp de lucru: 20 minute
Barem de corectare şi notare:
Criterii şi rezolvare Punctaj Observaţii
Identificarea etapelor: analiza proiectului(stabilirea exactă a
intrărilor, ieşirilor şi prelucrărilor necesare rezolvării problemei),
realizarea unei schiţe pe hârtie a reprezentării zonelor de
introducere/ ieşire a datelor (design-ul proiectului), analiza
formularelor întocmite(lista activităţilor, lista documentelor, forma
şi conţinutul documentelor), realizarea unui plan de acţiune care să
permită organizarea sarcinilor (task-uri-lor), întocmirea diagramei
Gantt pentru obiectivele proiectului: planificarea pe zile şi echipa
responsabilă de realizarea fiecărui obiectiv
5 puncte câte 1 punct pentru
fiecare etapă enunţată
corect
Descrierea etapelor 2 puncte 0.4 pentru fiecare
Enumerarea a minim trei modalităţi de culegere de informaţii 3 puncte 1 punct fiecare
EXEMPLU 6
Clasa a X-a
Competenţa specifică: Utilizarea formulelor şi funcţiilor
Enunţ: 1. Explicaţi diferenţa dintre o referinţă relativă şi o referinţă absolută. Daţi exemple de construire a
unei referinţe relative şi un exemplu de construire a unei referinţe absolute.
2. Daţi exemplu de trei funcţii statistice precizând pentru fiecare: sintaxa şi efectul aplicării ei.
3. Daţi exemple scurte de aplicare pe valori concrete a trei funcţii statistice precizând şi rezultatul pe
care l-aţi obţine prin aplicarea lor în mod practic.
Timp de lucru: 20 minute
Barem de corectare şi notare:
Criterii şi rezolvare Punctaj Observaţii
EDITURI ID ID_CARTE ISBN NUME_EDITURA
EDITURI ID
ID_CARTE ISBN NUME_EDITURA
64
Explicarea diferenţei dintre referinţa absolută şi cea relativă 1 punct
Exemple de construire a celor două tipuri de referinţe 2 puncte 1 punct fiecare
Exemple de funcţii statistice(fără sintaxă şi efect) 1,5 puncte 0,5 puncte fiecare
Precizarea sintaxei şi a efectului 1,5 puncte 0,5 puncte fiecare
Exemplificare funcţii 3 puncte 1 punct fiecare
2.3. Probă de evaluare practică
EXEMPLU 1
Clasa a XI-a
Competenţa specifică: Utilizarea operaţiilor pentru liste/baze de date folosind Excel
Timp de lucru: 50 min
Sarcină de lucru: Deschideţi registrul de calcul ELEVI.xls, şi realizaţi practic următoarele cerinţe:
NR.
CRT.
CERINŢE
1. În foaia de calcul ELEVI INSCRISI, ştiind că un elev este admis dacă MA>= 8,68, completaţi
coloana Rezultat final, folosind una din funcţiile Excel, cu textul ADMIS/RESPINS ţinând cont de
criteriul definit mai sus.
2. În foaia de calcul ELEVI INSCRISI în coloana Rezultat final folosiţi opţiunea Conditional
Formatting/Formare condiţională evidenţiaţi celulele care conţin textul RESPINS aplicând stil
bold, culoare roşie, şi pentru celulele care conţin textul ADMIS, aplicând stil bold-italic, culoare
albastră.
3. Inseraţi o foaie de calcul nouă pe care o redenumiţi STATISTICA imediat după foaia de calcul
ELEVI INSCRISI, în care:
a. creaţi un tabel centralizator care va conţine numărul de elevi pe tranşe de medii astfel: numărul
de elevi va fi introdus pe baza datelor existente în foaia de calcul ELEVI INSCRISI prin
aplicarea criteriilor de filtrare particularizate care să respecte condiţiile:
MEDII
SUB 5
MEDII
INTRE 5-
6,99
MEDII
INTRE 7-
8,99
MEDII
INTRE 9-10
b. creaţi, pe baza datelor din tabelul centralizator, o diagramă de tip Column/Coloană, pe a cărei
suprafaţă veţi aplica o textură de tip papyrus, iar ca titlu pentru diagramă veţi introduce textul
REPARTIZARE PE TRANSE DE NOTE
c. creaţi un tabel în care veţi calcula, introducând o formulă, procentul repartizării notelor pe
intervale de notare. Valorile obţinute vor fi afişate procentual cu două zecimale:
NR
ELEVI
%
NOTE 5
%
NOTE 5-
6,99
%
NOTE 7-
8,99
%
NOTE 9-
10
4. Copiaţi într-o foaie de calcul nouă ELEVI ADMISI, doar datele elevilor admişi din foaia de
calcul ELEVI ÎNSCRIŞI. După copiere ordonaţi aceste date alfabetic, după coloana NUME. Tabelul
va conţine următoarele informaţii:
NR
CRT.
NUME INITIALA PRENUME UNITATEA
SCOLARA
MA
5. Inseraţi o foaie de calcul nouă pe care o denumiţi ELEVI CĂMINISTI, imediat după foaia de
calcul ELEVI ADMISI, şi creaţi tabelul de mai jos care va respecta următoarele cerinţe:
NR. CRT. NUME I.
PRENUME
CAMINIST
DA/NU
65
coloana NUME I. PRENUME va trebui să o obţineţi prin concatenarea coloanelor NUME,
INITIALA, PRENUME din foaia de calcul ELEVI ADMISI utilizând una dintre funcţiile
ajutătoare din Excel.
coloana CAMINIST DA/NU va trebui să o obţineţi din coloana MA existentă în foaia de calcul
ELEVI ADMISI utilizând una dintre funcţiile ajutătoare din Excel ţinând cont de faptul că un
elev va beneficia de o cameră la cămin numai dacă are MA>=9,5.
Barem de corectare şi notare pentru aplicaţia practică realizată: (90 puncte)
Cerinţă Descriere, soluţie aşteptată Punctaj
1. Deschidere registru de calcul ELEVI.xls
5 p
Introducere funcţie If:
10 p
Copiere formulă din G2 în domeniul (G3:G21) 5 p
2. Validare reguli şi aplicare formatare condiţională, conform cerinţelor:
10 p
3.a. Inserare foaie de calcul STATISTICA.
Creare tabel centralizator cu numărul de elevi pe tranşe de medii.
Introducere date prin aplicarea criteriilor de filtrare corespunzătoare tranşei de
medii.
5 p
3.b. Creare diagramă de tip Coloana/Column REPARTIZARE PE TRANSE DE
NOTE, conform cerinţelor:
10 p
0
5
10
MEDII SUB 5
MEDII INTRE 5-6,99
MEDII INTRE 7-8,99
MEDII INTRE 9-10
0
10
5 5
NR
. E
LE
VI
MEDIA
REPARTIZARE PE TRANSE DE NOTE
66
3.c. Creare tabel. Introducere formulă de calcul pentru afişarea procentelor
repartizării notelor pe intervale de notare.
10 p
4. Creare foaie de calcul ELEVI ADMISI.
Filtrare date în foaia de calcul ELEVI ÎNSCRIŞI.
Copiere date filtrate în foaia de calcul ELEVI ADMISI.
Ordonare alfabetică după câmpul NUME.
15 p
5. Creare foaie de calcul ELEVI CĂMINISTI.
Concatenare coloanelor NUME, INITIALA, PRENUME din foaia de calcul
ELEVI ADMISI, în coloana NUME I. PRENUME din foaia de calcul ELEVI
CAMINISTI
Introducere formulă în coloana CAMINIST DA/NU pentru condiţia MA>=9,5:
10 p
10 p
EXEMPLU 2
Clasa a IX-a
Competenţa specifică: Folosirea elementelor de bază pentru inserarea în pagină a elementelor: text,
imagine
Timp de lucru: 50 min
Sarcină de lucru: Realizaţi în limbaj HTML o pagină Web care să respecte următoarele cerinţe:
NR.
CRT.
CERINŢE
1. Lansaţi în execuţie editorul de texte Notepad şi definiţi structura unui document HTML
căruia îi veţi da titlul Obiceiuri de Crăciun.
2. Aplicaţi ca background imaginea fulgi.jpg existentă în folderul de lucru existent pe Desktop
cu numele HTML_CLS_IX
3. Salvaţi fişierul în folderul de lucru cu numele Nume_Prenume_Clasa.html.
4. Introduceţi textul Obiceiuri de Crăciun la români formatat astfel: nivel de titlu 1, culoare
roşie, aliniat centrat
5. Deschideţi fişierul în browser-ul Internet Explorer şi realizaţi captura paginii pe care o veţi
salva în folderul de lucru cu numele print_1.doc.
6. Introduceţi în corpul paginii un text adecvat temei pe care îl veţi descărca accesând link-ul:
http://www.cimec.ro/Etnografie/craciun/craciun.htm
7. Formataţi textul „Torsul lânii” şi „Colindul” folosind marcajul de titlu nivel 2, culoare
albastra
8. Aplicaţi stiluri şi realizaţi întreruperi de linie acolo unde este cazul
9. Inseraţi imaginea obiceiuri_de_craciun.jpg existentă în folderul de lucru, astfel: lăţime 300
pixeli, înălţime 200 pixeli, aliniată la dreapta, bordură 2 pixeli, text alternativ Obiceiuri de
Crăciun la români
10. Inseraţi imaginea colindat.jpg existentă în folderul de lucru astfel: lăţime 350 pixeli, înălţime
250 pixeli, aliniată la stânga, bordură 2 pixeli, text alternativ Colindul la români
11. Aplicaţi blocurilor de text „Unul dintre obiceiurile ………”, respectiv „Colinda păstorilor/Io
67
am douăzeci de oi……. „ fontul Courier
12. Vizualizaţi în browser-ul Internet Explorer fişierul Nume_Prenume_Clasa.html. în. Realizaţi
captura acestuia şi salvaţi-o în folderul de lucru cu numele print_2.doc.
Barem de corectare şi notare pentru aplicaţia practică realizată: (90 puncte) Cerinţă Descriere, soluţie aşteptată Punctaj
1. Editare structură document HTML în Notepad şi aplicare titlu pagină:
<HEAD><TITLE>Obiceiuri de crăciun</TITLE></HEAD>
5 p
2. Inserare imagine de background fulgi.jpg:
<BODY Background="fulgi.jpg">
5 p
3. Salvare fişier cu numele şi locaţia precizate în cerinţe 5 p
4. Aplicare marcaj de nivel 1, roşu, centrat:
<H1><FONT COLOR=red><CENTER>Obiceiuri de Crăciun la români
</CENTER> </FONT></H1>
5 p
5. Salvare captură imagine în fişierul print_1.doc:
5 p
6. Accesare link, copiere text 5 p
7. Aplicare marcaj de nivel 2, albastru:
<H2><FONT COLOR=blue>Torsul lânii</FONT></H2>
…..
<H2><FONT COLOR=blue>Colindul</H2></FONT>
10 p
8. Aplicare stiluri:
<b>obiceiurile de Craciun ale romanilor</b>
<b>obicei</b> şi întreruperi de linie:
<br>Io am douăzeci de oi
<br>Şi i-oi duce Lui, mei doi
10 p
9. Inserare şi formatare imagine obiceiuri_de_craciun.jpg:
<img src="obiceiuri_de_craciun.jpg" alt="Obiceiuri de Craciun la români"
width="300" height="200" align="right" border=2>
10 p
10. Inserare şi formatare imagine colindat.jpg”:
<img src="colindat.jpg" alt="Colindul la români" width="350"
height="250"align="left" border=2>
10 p
11. Formatare text:
<font face="Courier"> Unul dintre <b>obiceiurile de Craciun ale romanilor</b>
este legat de torsul…. </font>
10 p
12. Salvare captură imagine în fişierul print_2.doc: 10 p
68
EXEMPLU 3
Clasa a X-a
Competenţa specifică: Aplicarea modalităţilor de formatare a unei prezentări
Timp de lucru: 50 min
Sarcină de lucru: Realizaţi o prezentare Power Point care să respecte următoarele cerinţe:
NR.
CRT.
CERINŢE
1. Deschideţi fişierul Internet.pps.
2. Modificaţi aspectul diapozitivelor astfel: diapozitivul 1 de tip Titlu/Title, diapozitivele
2 şi 3 de tip Titlu şi text/Title and Text
Salvaţi prezentarea cu numele Nume_Prenume_Clasa.pps.
4. În diapozitivul 1 introduceţi în caseta de titlu numele, prenumele şi clasa
5. In diapozitivul 2 modificaţi marcatorul în tip imagine şi aplicaţi-l paragrafului existent.
6. În diapozitivul 3 creaţi o animaţie particularizată de tip intrare la nivel de caracter, pentru
textul existent în caseta de titlu.
7. Inseraţi imaginea glob.jpg pe fiecare diapozitiv/slide al prezentării, în colţul din dreapta
sus, cu excepţia diapozitivului de titlu, folosind o funcţie automată.
8. Inseraţi un diapozitiv nou, cu titlul tipuri de reţele, şi creaţi o legătură internă către
diapozitivul 1.
9. Adăugaţi un efecte de tranziţie la alegere, diferite pentru cele 4 diapozitive, rulaţi
prezentarea şi salvaţi.
Barem de corectare şi notare pentru aplicaţia practică realizată: (90 puncte)
Cerinţă Descriere, soluţie aşteptată Punctaj
1. Deschiderea prezentării 5 p
2. Modificare aspect diapozitive conform cerinţelor 10 p
3. Salvare sub un alt nume conform cerinţei 10 p
3 2 1
69
4. Personalizare diapozitiv 1 conform cerinţei 10 p 5. Modificare marcator paragraf conform cerinţei 10 p 6. Creare animaţie particularizată la nivel de text conform cerinţei 10 p 7. Inserare imagine ajutorul opţiunii Coordonator diapozitiv/Master Slide
15 p
8. Creare diapozitiv nou, cu legătură internă la diapozitivul 1.
10 p
9. Aplicare tranziţie particularizată la nivel de diapozitiv. 10 p
EXEMPLU 4
Clasa a IX-a
Competenţa specifică: Utilizarea avansată a editorului de texte Word Timp de lucru: 50 min
Sarcină de lucru: Realizaţi un document Word care să respecte următoarele cerinţe:
NR.
CRT.
CERINŢE
1. Deschideţi aplicaţia Word şi creaţi un document nou, pe care îl salvaţi cu numele
formatare_Word.doc
2. Creaţi următoarea siglă:
3. Creaţi un stil numit Titlu_As, astfel: font Arial, dimensiune 16, stil bold şi italic.
4. Creaţi următorul cuprins:
Capitolul I.
Formatarea textului.............……… 1
Capitolul II.
Formatarea paragrafelor ............. 2
Capitolul III.
Inserarea imaginilor ...............…… 3
5. Realizaţi o captură a ecranului pe care o inseraţi în document. Stabiliţi setările capturii astfel:
70
înălţime 4 cm, lăţime 4 cm.
6. Inseraţi 2 imagini (nu neapărat cele care apar mai jos) pe care să le formataţi astfel: prima imagine
înălţime 5 cm, lăţime 6 cm, aspect în spate, iar a doua imagine înălţime 5,5 cm, lăţime 5,5 cm,
aspect în faţă.
7. Grupaţi imaginile, rotiţi-le la 900 şi creaţi o bordură albastră având linie continuă dublă de grosime
3 pt.
Barem de corectare şi notare pentru aplicaţia practică realizată: (90 puncte) Cerinţă Descriere, soluţie aşteptată Punctaj
1. salvare document conform cerinţei 5 p
2. editare text cu WordArt
modificare formă WordArt
adăugare efect de umbră
15 p
3. stabilire titlu stil
alegere tip font (Arial), dimensiune (14), atribute (bold, italic)
10 p
4. aplicare stil Heading1
inserare cuprins
10 p
5. captare imagine ecran (Print Screen)
editare imagine (redimensionare înălţime, lăţime)
salvare imagine captură
lipire captură în document
15 p
6. inserare imagini
editare imagine (redimensionare înălţime, lăţime)
formatare imagini (suprapunere imagini)
ordonare imagini
20 p
7. grupare imagini
rotire imagini
alegere elemente de aspect bordură
adăugare bordură
15 p
EXEMPLU 5
Clasa a XI-a
Obiective: Identificare operaţiilor efectuate asupra înregistrărilor unor baze de date în scopul realizării unei
prelucrări specificate.
Enunţ: Baza de date evaluare.mdb conţine trei tabele: ACHIZIŢII, DESCRIERE şi PRODUSE.
1. Să se creeze o relaţie de tip unu-la-mai-mulţi între tabelele PRODUSE şi ACHIZIŢII, stabilind ca
tip de asociere uniunea externă/outer join de tip uniune la stânga/left join, ca în exemplul de mai
jos, activând integritatea referenţială.
2. Să se creeze o relaţie de tip unu-la-mai mulţi între tabelele DESCRIERE şi PRODUSE, stabilind ca
71
tip de asociere uniunea internă/inner join, ca în exemplul de mai jos, activând integritatea referenţială.
3. Să se creeze o interogare cu numele VANZARI, utilizând tabelele ACHIZIŢII şi PRODUSE, care
să extragă din cele două tabele informaţiile privind numele produselor şi data vânzării, numai pentru acele
produse care respectă condiţia ca data vânzării să fie anterioară datei curente.
4. Să se creeze o interogare cu numele STOC PERIOADA, utilizând tabelele ACHIZIŢII, şi produse,
care să extragă din cele două tabele informaţiile privind titlul, numele produselor şi data achiziţiei, numai
pentru acele produse care au fost achiziţionate în perioada 10.07.2009-12.12.2009.
5. Să se creeze o interogare cu parametri, cu numele CODURI, utilizând tabelul PRODUSE, care să
extragă din tabel informaţiile privind codul produsului, preţul produsului şi numele produsului. Interogarea
va conţine un parametru care va avea valoarea ori PNF ori LPT. La deschiderea interogării fereastra de
introducere a parametrului va arăta în unul din cele două moduri:
SAU
6. Să se creeze un formular cu numele VANZARI PRODUSE, cu ajutorul expertului, utilizând ca
sursă de date interogarea VANZARI. Aspectul va fi ales de tip Coloane/Columnar iar eticheta de tip
Industrial.
7. Pe suprafaţa formularului VANZARI PRODUSE deschis în mod proiectare/Design View, se va
insera o imagine (la alegere) pentru care următoarele proprietăţi vor fi modificate astfel: Mod afişare/Size
Mod de tip Zoom, lăţimea/Width şi înălţimea/Height 1,5.
8. Pe suprafaţa formularului VANZARI PRODUSE deschis în mod proiectare/Design View, se va
insera un buton de comandă/command buton pentru execuţia interogării cu numele STOC PERIOADA.
9. Să se creeze utilizând expertul, un raport cu numele PRODUSE folosind toate câmpurile tabelei
PRODUSE. Gruparea datelor se va face după câmpul NUME_PRODUS, sortarea descendentă după
PRET_PRODUS, şi maxim pe câmpul PRET_PRODUS. Aspectul raportului va fi de tip bloc/block. Stilul
ales va fi gri deschis/soft gray.
10. Se va deschide raportul în mod proiectare/design şi se vor face următoarele modificări:
- în antet/header se va modifica titlul în PRODUSE ACHIZITIONATE
- în zona detaliere/detail va fi aleasă culoare roz pentru umplere
Barem de corectare şi notare: (10 puncte) - să creeze în modul specificat în cerinţă relaţia dintre cele două tabele
- să bifeze opţiunea de integritate referenţială
- să bifeze opţiunile de actualizare/ştergere câmpuri corelate
0,5p
- să creeze în modul specificat în cerinţă relaţia dintre cele două tabele
- să bifeze opţiunea de integritate referenţială
0,5p
- să creeze în modul specificat în cerinţă interogarea stabilind cele două câmpuri şi criteriul
de selecţie
0,5p
72
Rezultatul aşteptat:
0,5p
Pentru PNF se va obţine:
Pentru LPT se va obţine:
2p
Rezultatul aşteptat:
1p
Rezultatul aşteptat:
1p
Rezultatul aşteptat:
1p
Rezultatul aşteptat: 1p
73
1 p
1p
2.4. Evaluarea sumativă
EXEMPLU 1
Clasa a XI-a filiera teoretică, profil real, specializarea ştiinţele naturii
Competenţă generală: Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul inventiv şi creativitatea
Enunţ: Să se realizeze un proiect cu tema: Mediul înconjurător
Obiective urmărite:
Colectarea de informaţii despre schimbările climatice în ultimii 10 ani pentru o zonă aleasă de fiecare
grupă de elevi în parte. Surse de informare-internet, cărţi, interviuri, chestionare
Interpretarea informaţiilor utilizând formulare şi rapoarte
Prezentarea informaţiilor(ppt, html)
Valori şi atitudini vizate:
Dezvoltarea gândirii deschise, creative, a independenţei în gândire şi acţiune;
Manifestarea iniţiativei, a disponibilităţii de a aborda sarcini variate, a tenacităţii, a perseverenţei şi a
capacităţii de concentrare;
Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode informatice în abordarea unor situaţii cotidiene
sau pentru rezolvarea unor probleme practice;
Formarea motivaţiei pentru studierea disciplinei
Etapele
realizării
proiectului
Modalitatea de realizare
Organizarea
echipei. Roluri.
Sarcini de lucru.
- identificarea caracteristicilor „produsului” ce urmează a fi realizat şi
fundamentarea ideii/temei proiectului
- definirea scopului (max.200 caractere) şi formularea obiectivelor specifice
derivate
- enumerarea criteriilor pe care trebuie să le respecte sarcinile de lucru
identificate
- stabilirea structurii grupului de lucru
- adecvarea sarcinilor distribuite la abilităţile fiecărui membru al echipei
- traducerea obiectivelor în sarcini specifice, realiste concise şi clare
- realizarea unei organigrame care să prezinte structura ierarhică,/nivelul
ocupat de fiecare persoană în echipa de proiect
Organizarea
modulară a
lucrării
- identificarea fazelor de realizare a proiectului
- culegerea informaţiilor relevante prin aplicarea de chestionare, interviuri,
observări directe
- sistematizarea datelor pe baza unor formulare de analiză
- corelarea resurselor software funcţie de activităţi şi abilităţile specifice de
lucru
- stabilirea regulilor generale de lucru pentru realizarea fazelor proiectului
74
- stabilirea succesiunii activităţilor în timp, rezerva de timp, activităţile ce se
suprapun şi identificarea activităţilor critice
Finalizarea
proiectelor şi
prezentarea lor
- machetarea tuturor fişierelor care alcătuiesc structura proiectului
- verificarea tuturor conexiunilor către baza de date sau între paginile Web
- accesibilitatea, claritatea şi relevanţa materialelor de prezentare
- împărţirea rolurilor de prezentatori între membrii echipei de proiect
- alegerea materialelor reprezentative în vederea publicării pentru asigurarea
motivării grupurilor de lucru
Matricea de specificaţii:
Obiective Achiziţia informaţiei Înţelegere Aplicare Analiză Total(%)
Colectarea de informaţii 6 6 12 6 30
Interpretarea informaţiilor utilizând
formulare şi rapoarte 6 6 12 6 30
Prezentarea informaţiilor(ppt, html) 8 8 16 8 40
Total (%) 20 20 40 20 100
Exemplul 2
Clasa a XI-a
Metoda de evaluare: probă scrisă
Competenţa generală: Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator
1. Pentru a obţine data şi ora ceasului intern al
calculatorului vom apela funcţia:
a) DATE
b) DVAR
c) NOW
d) TRIM
8. Dacă dorim să aflăm a câta zi din săptămână
este ziua de 23/3/2009 vom apela
funcţia:=WEEKDAY(TODAY();1)
a) MONTH
b) WEEKDAY
c) DAY
d) TODAY
2. Care dintre următoarele funcţii afişează
numărul de zile scurs între Start-date şi End-
date(dată-început şi dată-sfârşit), date stabilite
de utilizator?
a) DATEVALUE
b) DAYS360
c) DAYSNO
d) TIME VALUE
9. În mediul MS-Excel, care dintre următoarele
afirmaţii este falsă:
a) Actualizarea datelor dintr-un tabel pivot se
realizează dinamic;
b) Se poate modifica funcţia utilizată pentru
sintetizarea datelor cuprinse într-un tabel pivot;
c) Modificarea structurii tabelului pivot se poate
realiza prin tragerea cu mouse-ul a etichetelor
tabelului pivot;
d) Datele sintetizate în tabelele pivot pot servi că
sursă pentru diagrame.
3. Cu ajutorul cărei funcţii avem posibilitatea de
a rotunji prin adaos un număr pozitiv, prin lipsă
un număr negativ, rotunjirea având loc până la
cel mai apropiat număr par faţă de valoarea
introdusă?
a) CELL
b) EVEN
c) FLOOR
d) ROUND
10. Formatarea condiţională se referă la:
a) aplicarea anumitor formate textului afişat sau
formulelor, în funcţie de valorile datelor
b) validarea datelor
c) tipărirea foii de calcul
d) totalizarea datelor
4. Care dintre următoarele funcţii calculează
media valorilor dintr-o coloană/listă/bază de date,
valori ce corespund unui anumit criteriu?
a) AVERAGE
b) MEAN
c) DAVERAGE
d) MIDETERM
11. Care sunt beneficiile folosirii unei formatări de
tip Currency (Simbol monetar)?
a) Alături de numere vor apare şi semnele
monetare sau prescurtarea valutei în care sunt
exprimate numerele ;
b) EXCEL va permite afişarea datei curente;
c) Conţinutul celulelor va fi automat aliniat la
75
stânga ( faţă de alinierea la dreapta care este
standard ) ;
d) Se pot afişa sumele în RON;
5. Care este efectul produs de scrierea într-o
celulă a unei foi de lucru a următoarei formule
de calcul?
=NOT(AND(EXACT(TODAY();TODAY());(E
XACT(NOW();NOW()))))
a) FALSE
b) TRUE
c) EROARE
d) DATA SISTEMULUI
12. Care este efectul aplicării opţiunii Merge Cells
(ÎMBINARE CELULE) asupra a trei celule
selectate?
a) Cele trei celule devin o singură celulă
b) Cele trei celule sunt unite într-una singură,
păstrându-se conţinutul tuturor celulelor, separate
prin virgulă
c) Cele trei celule sunt unite într-una singură,
păstrându-se conţinutul tuturor celulelor, separate
prin spaţiu
d) Cele trei celule sunt unite într-una singură,
păstrându-se conţinutul primei celule
6. Care este efectul produs de scrierea într-o
celulă a unei foi de lucru a următoarei formule
de calcul, ştiind că data sistemului indica
12.12.2008?
=CONCATENATE(EVEN(MONTH(TODAY()
));YEAR(TODAY());DAY(TODAY()))
a) eroare
b) 132008.2
c) 12122008
d) 12200812
13. În celula C3 este inserată formula =A1+A2.
Dacă vom copia formula din celula C3 în celula
D4 , cum se va modifica aceasta ?
a) =B2+B3
b) =A2+A3
c) =A2+B2
d) Nu se modifică.
7. Care este efectul produs de scrierea într-o
celulă a unei foi de lucru a următoarei formule
de calcul?
=ROUND(123,3555;3)+
CEILING(123,3555;3)+ FLOOR(123,3555;3)
a) 372,356
b) 370,356
c) 370,36
d) 369,356
14. În celula H7 este inserată o formulă ce
calculează produsul celulelor G5:G25. Doriţi să
copiaţi doar rezultatul ce calculează formula în
celula G4, şi concomitent să adunaţi acest rezultat
cu cifra existentă deja în celula G4. Ce opţiune
permite să realizaţi această operaţie?
a) Opţiunea Copy Special (Copiere specială) din
meniul Edit (Editare);
b) Opţiunea Paste Special (Lipire Specială) din
meniul Edit (Editare);
c) Opţiunea Add Values (Adăugare Valori) din
meniul Paste(Lipire);
d) Nu se pot realiza aceste operaţii simultan.
Notă: fiecare item are o singură variantă de
răspuns corectă
Barem de corectare: fiecare răspuns corect va fi
notat cu 6 de puncte. Din oficiu se vor acorda
10 puncte. Total 100 de puncte. Timp de lucru
30 de minute.
15. Dacă o formulă conţine o referire la o celulă
care a fost ştearsă, celula care conţine formula va
avea valoarea de eroare
a) #NAME? (NUME)
b) #NULL!
c) #REF!
d) #VALUE!
Barem de corectare şi notare:
Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Răspuns corect c b b d a c a b a a a d a b c
Matricea de specificaţii:
Conţinuturi/
Obiective Achiziţia informaţiei Înţelegere Aplicare Analiză Total(%)
Cunoaşterea şi aplicarea corectă a 9 9 6 6 30
76
funcţiilor
Formatări 3 3 2 2 10
Scrierea corectă a formulelor 9 9 6 6 30
Cunoaşterea opţiunilor din
meniurile aplicaţiei 9 9 6 6 30
Total(%) 30 30 20 20 100
Exemplu 3
Clasa a XII-a Tehnoredactare asistată de calculator
Competenţă generală: Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul inventiv şi creativitatea
Obiective: Utilizarea aplicaţiei Macromedia Dreamweaver în proiectarea şi realizarea proiectelor web.
Timp de lucru: proiectul se va realiza în laboratorul de informatică, pe parcursul a 6 ore
A. Organizarea activităţii
elevii vor fi împărţiţi în grupe de câte 4-5 elevi, de către cadrul didactic coordonator, ca membri în
echipa de proiect. Sarcinile vor fi individualizate, dar şi comune, scopul fiind realizarea unei pagini
web cu tema….
B. Sarcini specifice:
echipa de proiect va identifica tema ce urmează a fi proiectată
se vor stabili regulile de lucru în echipă
se va elabora planul de lucru şi se vor eşalona activităţile (grafic Gantt)
se va realiza documentarea: culegerea datelor necesare, ierarhizarea informaţiilor
se vor prelucra elementele grafice
C. Realizare sarcini specifice:
Pentru exemplificare vom prezenta etapele care au fost parcurse pentru a proiecta site-ul Crissmob:
1. Etapa de identificare cu exactitate a obiectivului:
Identificarea cu exactitate a obiectivului care trebuie atins prin publicarea acestui site
Identificarea particularităţilor publicului căruia i se adresează site-ul(educaţie, aspecte
psihologice, aspecte spirituale)
2. Etapa de culegere a informaţiilor:
În această etapă se adună toate informaţiile(documente, imagini) cu privire la subiectul site-
ului care se consideră că ar fi necesare
Se consultă documentaţia culeasă şi se stabilesc priorităţile
Se consultă şi alte site-uri care sunt de aceiaşi factură
3. Etapa de selectare a informaţiilor relevante:
Se face o selecţie a informaţiilor culese în etapa anterioară
În privinţa relevanţei ar fi util de a purta discuţii cu persoane cărora li se adresează site-ul
Adaptarea volumului de informaţii la obiectivul urmărit
4. Etapa de proiectare a structurii site-ului
Organizarea informaţiilor pe categorii
Stabilirea numărului de pagini
Stabilirea conţinutului paginilor
Stabilirea relaţiilor dintre pagini
Stabilirea adâncimii optime
Alegerea modalităţii de interacţiune cu utilizatorul: forma de prezentare a informaţiilor,
modalităţile de navigare pe site
5. Alegerea modalităţii de interacţiune cu utilizatorul:
Site-ul este împărţit în trei frame-uri:
Frame-ul de sus conţine bannerul şi sigla firmei
Frame-ul din stânga conţine legături către paginile prezentate mai sus prin intermediul
butoanelor de tip flash
Frame-ul central încarcă informaţiile prin legăturile create cu paginile corespunzătoare
meniurilor
6. Etapa de proiectare a aspectului grafic al site-ului:
Toate paginile site-ului trebuie să aibă un aspect comun, unitar
Evitarea încărcării excesive pe pagină cu elemente grafice cu aspect pur decorativ
77
Cuvântul de ordine trebuie să fie lizibilitate
O abundenţă de culori (poate chiar discordante) conferă paginii un aspect pestriţ şi are rolul de
a disipa atenţia şi de a obosi
O poziţionare şi o spaţiere adecvată a elementelor din pagină au o influenţă puternică
Elementele grafice trebuie să fie în concordanţă cu conţinutul paginii, să focalizeze atenţia
vizitatorului asupra principalelor elemente de conţinut
O pagină construită doar din text este greu de urmărit, aşa că se urmăreşte încărcarea paginii
cu imagini ilustrative
Imaginea utilizată drept fundal trebuie să fie semnificativă, în concordanţă cu subiectul
Originalitatea este întotdeauna un atu
Pe cât posibil elementele grafice să fie originale, care să constituie un alt atu al site-ului
7. Etapa de implementare
Descrierea codului pentru realizarea paginilor în modul în care au fost proiectate
Verificarea cu atenţie a corectitudinii lexicală şi gramaticală a textelor, o astfel de greşeală
creează, în cel mai bun caz, impresia de neglijenţă
Asocierea unui titlu semnificativ fiecărei pagini
Datarea actualizării site-ului
8. Etapa de testare
Verificarea funcţionalităţii paginilor
Verificarea fiecărui link
Verificarea fiecărei imagini
Verificarea fiecărui element multimedia
Vizualizarea paginii pe diferite sisteme de calcul
Vizualizarea paginii pe diferite browse-re
Folosirea de monitoare cu diferite rezoluţii pentru vizualizarea paginii
9. Etapa de publicare
Dacă s-a depăşit faza de testare, se alege un server pentru a publica pagina, contactând
administratorul de reţea (WebAdmin)
Plasarea paginilor pe serverul ale
10. Etapa de promovare
Pentru ca site-ul să fie vizitat, nu este suficientă publicarea, ci trebuie făcută cunoscută
prezenţa sa pe Internet. Un prim pas ar fi înscrierea site-ului la principalele motoare de căutare
(de exemplu, Yahoo, Google, AltaVista etc.) deoarece sunt primele locuri unde se îndreaptă
cineva care caută informaţii pe Internet
11. Proiectarea site-ului Crismob a fost realizată pe următoarea arhitectură hardware & software:
microprocesor AMD Athlon(tn) XP 2000+, 1.67MHz, 256 MB RAM, HDD 80 GB 7200 rpm
ATA/100, CD-ROM 52x Creative, placă video 64 MB, monitor 17”
sistem de operare Microsoft Windows XP Profesional Version 2002, cu Service Pack 2;
aplicaţie Web design – Macromedia Dreamweaver MX 2004, Version 7.0 şi SwiSHmax 2003
- aplicaţie Macromedia FLASH ENABLED
12. Elementele de ansamblu ale hărţii site-ului
fişierul index.html este „prima” pagină care se
deschide la încărcarea site-ului;
fişierul index.html este împărţit la rândul său în 3
frame-uri (cadre) salvate astfel:
frame_stanga.html, frame_sus.html şi
frame_centru.html;
frame_stanga conţine în principal butoane de tip flash
cu link-uri către paginile site-ului:
dormitoare.html, sufragerii.html
bibleoteci.html, ceasuri.html, garderobe.html,
mic_mobilier.html, mobilier_birou.htm,
mobilier_rustic.html, frame care se afişează în fiecare
pagină, target-ul fiind setat în mod
main_frame;
frame_sus conţine banner-ul structurat într-un tabel,
78
acest frame se deschide la încărcarea fiecărei pagini a site-ului (în mod main_frame);
frame_centru ocupă cea mai mare parte a paginii în care ulterior se vor încărca celelalte
pagini
13. Pagina index site Crissmob:
Matricea de specificaţii:
Conţinuturi/
Obiective
Achiziţia
informaţiei Înţelegere Aplicare Analiză Total(%)
Organizarea echipei. Roluri. Sarcini de
lucru. 4,5 3 4,5 3 15
Organizarea modulară a lucrării 10,5 7 10,5 7 35
Finalizarea proiectelor şi prezentarea lor 18 12 18 12 60
Total(%) 30 20 30 20 100
Exemplu 4
Clasa a XII-a Sisteme de gestiune a bazelor de date
Competenţă generală: Cunoaşterea modului de utilizare a unor medii informatice de lucru
Obiective: Utilizarea aplicaţiei Microsoft Access în proiectarea şi realizarea unui formular de baze de date.
Timp de lucru: proiectul se va realiza în laboratorul de informatică, pe parcursul a 6 ore
A. Organizarea activităţii
elevii vor fi împărţiţi în grupe de câte 4-5 elevi, de către cadrul didactic coordonator, ca membri în
echipa de proiect. Sarcinile vor fi individualizate, dar şi comune, scopul fiind realizarea unei pagini
web. Fiecare echipă va avea dreptul să îşi aleagă o temă.
B. Sarcini specifice:
echipa de proiect va identifica tema ce urmează a fi proiectată
se vor stabili regulile de lucru în echipă
se va elabora planul de lucru şi se vor eşalona activităţile (grafic Gantt)
se va realiza documentarea: culegerea datelor necesare, ierarhizarea informaţiilor
se vor prelucra elementele grafice
C. Realizare sarcini specifice:
Pentru exemplificare vom prezenta etapele/ paşii proiectării formularului bazei de date BIBLIOTECA.mdb.
Tema a fost proiectată de elevii clasei a XII-a, filieră vocaţională, profil pedagogic, specializare bibliotecar
cu studii medii.
Aplicabilitatea temei: informatizarea bibliotecii Colegiului Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare”
1. Proiectarea structurii tabelelor, actualizarea datelor şi relaţionarea tabelelor :
79
2. Crearea interogărilor:
a. Căutare după autorul şi numele cărţii:
b. câmpului calculat „Zile imprumut” (numărul de zile de împrumut):
[Zile imprumut: Date()-[date elev]![data imprumut] c. câmpul calculat „Penalizări” penalizari (calcul penalizări 2% pe zi pentru întârzieri peste 14 zile):
IIf([Zile imprumut]>14;2*([Zile imprumut]-14);"nu are penalizari")
3. Proiectare formular BIBLIOTECA în mod Design View/ Proiectare:
80
4. Creare raport CARTI şi ELEVI în mod Design View/ Proiectare:
Matricea de specificaţii:
Obiective Achiziţia informaţiei Înţelegere Aplicare Analiză Total(%)
Colectarea de informaţii 6 6 12 6 30
Interpretarea informaţiilor utilizând
formulare şi rapoarte 6 6 12 6 30
81
Prezentarea informaţiilor 8 8 16 8 40
Total (%) 20 20 40 20 100
Top Related