LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
GHID METODIC
FORMAREA DE COMPETENŢE NOI,
LUCRUL ÎN ECHIPĂ ŞI ADMINISTRAREA
TIMPULUI
Profesor Ionel Gabriel Dumitrescu,
Liceul cu Program Sportiv Slatina, Olt
2015
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Argumentare
Această lucrare se adresează celor care lucrează în domeniul educaţiei, fie că
îşi desfăşoară activitatea la catedră, fie în funcţii de conducere sau de îndrumare
şi control. Cele ce vor fi prezentate sunt rodul sintezei si aplicării cunoştinţelor
dobândite de autor în urma finalizării unui curs de formare Erasmus+ K1
,,NTNC: Personal competencies, teamworking and time management,,
desfăşurat la Pireu în luna martie, 2015.
Lucrarea vine în sprijinul celor care vor să-şi eficientizeze activitatea şi să-şi
poata administra şi evalua randamentul în câmpul muncii.
Desigur, dobândirea de competenţe noi, lucrul în echipă şi administrarea
timpului sunt concepte impuse de standardele actuale ale necesităţilor societăţii;
de aceea trebuie să încercăm să fim în pas cu aceste concepte, să le înţelegem şi
să le aplicăm. Domeniul este într-o dezvoltare continuă cu viziuni noi sau cu
reveniri la abordări mai vechi dar aplicate sub altă formă, toate cu scopul de a
eficientiza activitatea din domeniu. Ghidul este structurat pe trei capitole, fiecare
având propriul domeniu de aplicaţii.
Autorul,
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Capitolul I : Competenţe noi
Fiecare dintre noi are un loc de muncă bazat pe calificarea şi formarea sa
profesională, activitatea fiind conformă cu nivelul de pregătire individual; numai
că, dinamica explozivă a vieţii cotidiene şi-a pus amprenta şi pe dezvoltarea
profesională prin volumul imens de informaţii zilnice specifice domeniului de
activitate. Astfel suntem nevoiţi sa accesăm aceste informaţii dar pentru asta, la
un moment dat, trebuie să avem cunoştinţele necesare de a le culege pe cele
importante, de a le sintetiza şi apoi să le aplicăm în activitatea curentă: acest
lucru necesită din partea individului să-şi dobândească compeţente şi capabilităţi
noi, necesare specializării şi perfecţionării sale continue. Iată câteva ,,atitudini,,
uzuale:
De ce imi trebuie competenţe noi din moment ce activitatea mea este bazată
pe cunoştinţe dobândite în anii de facultate, prin experienţa la catedră, grade
didactice,etc.?
Pentru dosarul de metodist / gradaţie de merit / etc., îmi mai trebuiesc nişte
cursuri de formare cu credite, vreo ,,X,, credite; ce curs trebuie să fac, repede ?
Am auzit de cursul ,,Y,,. Merită, ajută la dosar, punctaj, calificative?
Am destulă activitate la catedră, nu mai stau sa mai urmez un curs; bătaie de
cap, evaluare, dacă pic? Nu mai am timp.....
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Sunt câteva situaţii în care o persoană consideră că nu este neapărat necesar să
urmezi o formă de pregatire care să fie complementară şi / sau suplimentară prin
care să dobândeşti cunoştinţe noi. Dar, societatea nu stă ,,pe loc,, ci evoluează
sub toate aspectele aşa că vrem, nu vrem, trebuie să urmăm cursul acesteia.
Dobândirea unor competenţe noi, complementare, suplimentare, sau diferite de
specialitatea profesională presupune urmărirea unor principii şi metode de
abordare a competenţelor vizate. Oricare persoană care lucrează în sistemul de
învăţământ este parte componentă a unei structuri organizaţionale: unitate
şcolară, inspectorat, minister, pe diferite paliere profesionale; aceste structuri
funcţionează având:
- sistem de valori, alcătuit din trăsături sau calităţi care descriu acţiunile care
trebuie să promulge fundamentul funcţional al structurii; acest sistem este
format din ansamblul procesului de învăţământ sub toate aspectele ( predare,
evaluare, educaţia formală si nonformală, rezultate la olimpiade, examene
naţionale, etc. ) la un nivel cât mai ridicat.
- viziune, este argumentul structurii spre ceea ce vrea să realizeze; el trebuie să
rezoneze la toţi membrii structurii, să îi ajute să fie mândri, implicati şi parte a
ceva mult mai mare decat ei înşişi. Viziunea dă direcţia şi forma viitorului
structurii, determinând viabilitatea sau decăderea acesteia; de pildă, vorbim de
viziune atunci când se decide ca structura sa-si diversifice oferta, să se extindă
ca număr de elevi – în cazul unităţilor şcolare, pe un anumit interval de timp în
viitor.
- misiune, este scopul structurii şi trebuie să fie descris clar si concis. Este
motivul pentru care structura există; descrie, în detaliu, activitatea concretă a
structurii – fiecare membru trebuie să fie capabil să exprime verbal şi faptic
această misiune; putem aduce în discuţie binecunoscutul raport anual intitulat
chiar ,,Misiunea şcolii,, , în care se evaluează şi se stabilesc rezultatele şi apoi
cerinţele pentru anul urmator la nivel de arii curriculare, catedre, personal,
structura, componenţa şi numărul de clase, oferta educaţională a şcolii, etc.
- strategie, conţine un numar variabil, dar redus, de ,,chei,, folosite pentru
îndeplinirea misiunii şi ducerea înainte a viziunii.
Aceste aspecte se realizează cu persoane bine pregatite, competente pe
segmentul reclamat ca obiectiv de realizat. Acum apare necesitatea dobândirii
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
de competenţe noi pentru că la realizarea unui proiect fiabil şi viabil trebuie să
deţii competenţele necesare, de multe ori acestea aparţinând unui domeniu
diferit de specializarea personală. De regulă, selecţia persoanelor se bazează pe:
nivelul de pregătire
dorinţa de dezvoltare individuală
resurse
comanda socială
Astfel, structurile si personalul acestora au nevoie de o direcţie ordonată şi
coerentă în stabilirea competenţelor noi ( Betty Aggeletaky) care sunt necesare
activităţii viitoare prin:
- viziune clară despre viitorul lor
- misiune care să definească ce vor avea de făcut
- valori care să dea formă acţiunilor lor
- strategii pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor, planificari ale scopurilor şi
acţiunilor care să ghideze activitatea lor zilnică, săptamânală, lunară.
Alegerea unei competenţe noi
,,Când vei vrea să atingi ceva, ţine ochii deschişi, fi concentrat şi fii sigur că
ştii exact că este ceea ce vrei. Nimeni nu şi-a atins ţinta cu ochii închişi.,,
(P.Coelho)
Alegerea unei competenţe noi este de fapt o provocare, un prim pas spre ceva
parţial sau total necunoscut. Fără provocări nu suntem concentraţi pe ceva iar
atunci când nu vrem o provocare sau o evităm putem considera că mergem ore,
săptămâni, luni, chiar ani prin viaţă fără niciun scop. Viaţa este plină de
provocări care ne ajută să câştigăm experienţă în dezvoltarea proprie şi să avem
succes în scopuri personale şi profesionale. De la lucrurile simple la cele
complicate avem nevoie de un plan prin care să ne folosim energia să facem
lucrurile să meargă. În alegerea obţinerii unei competenţe noi (Betty
Aggeletaky) trebuie să avem în vedere:
- clarificarea a ceea ce vreau să fac;
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
- sensul a ceea ce fac şi de ce îl fac;
- motivarea stabilirii ordinii a ceea ce voi face, începand cu cea mai apropiată
acţiune;
- satisfacţia rezultatului obţinut;
- oportunitatea de a invăţa si de a avea progres în viaţă.
Desigur, decizia de a dobândi o competenţa nouă ridică o serie de aspecte
specifice care se materializeaza într-o problemă ( provocare ), problemă care se
substituie, pentru început, însăşi competenţei vizate; de aceea apar obstacole în
stabilirea problemei, a provocărilor:
- nu recunoaştem importanţa problemei;
- nu ştim cum să definim obstacolele;
- uneori nu suntem dornici să învăţăm;
- ne este frică de eşec şi gândim că dacă nu abordăm problema posibilitatea de
eşec este redusa;
- vrem o viaţă ,,uşoară,, deşi ştim că pentru a rezolva problema trebuie efort şi
munca.
Metoda folosită pentru a planifica rezolvarea unei probleme (provocări)
- includerea dorinţelor, sentimentelor, valorilor şi necesităţilor personale;
- stabilirea clară şi specifică a rezultatului pe care îl dorim;
- problema trebuie să aibă elemente personale, ea trebuie să înceapă cu
cuvântul: ,, Eu...,, ca dorinţă personală, obligaţie, energie, responsabilitate
Eu am.............. (I have a dream / Eu am un vis, dorinţă)
Eu sunt............ (I’m capable to / Eu sunt capabil să)
Eu pot să..........(I can do / Eu pot să fac)
- problema trebuie masurată în sensul apariţiei oportunităţii să vezi si să
recunoşti progresul şi rezultatul;
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
- problema trebuie să fie realistă, altfel nu putem să administrăm raza de
acţiune a ţintei noastre;
- problema să fie importantă pentru persoana în cauză, altfel nu va fi posibil să
găsim motivaţia şi energia de a lucra la provocare;
- motivaţia este elementul semnificativ ca să investeşti energie, timp,
sentimente într-o provocare.
Exemplu: Învăţarea unei limbi străine ( competenţă lingvistică)
-am nevoie să cunosc limba engleză
-doresc să pot să susţin o discuţie în limba engleză
-sunt capabil de efort şi pot să învăţ limba engleză
-este important pentru cariera mea să cunosc limba engleză; voi participa la
cursuri, peste hotare
-am nevoie de un profesor exigent
-îmi voi lărgi universul informaţional
Dorinţe şi obiective
Odată stabilită competenţa vizată, individul îşi pune în finalitatea ei dorinţe,
speranţe, care să fie realizate prin aceasta. În acest sens el îşi transferă dorinţele
şi speranţele în obiective; acestea trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii
(Betty Aggeletaky):
- să fie concrete ( ce ai hotarât exact să faci pentru realizare?)
- să fie realiste ( se poate îndeplini dorinţa ta? )
- să fie armonizate ( dorinţa este în armonie cu viaţa ta, cu valorile tale? )
- să fie cuantificabile ( poate fi specificat? )
- să fie sincronizate ( îţi poţi sincroniza acţiunile în ordine cu dorinţele tale? )
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Aceste obiective vor deveni un scop în sine, finalitatea. Scopul va fi urmărit să
fie atins printr-o analiză pe model ( este binecunoscută analiza SWOT ). O altă
abordare este ,,modelul SMART,,:
S = specific ( cine, ce, care, unde, de ce, când? )
M = measurable / masurabil ( cât? )
A = attainable / palpabil, realizabil ( posibilitaţi financiare, atitudini, aptitudini )
R = realistic / realist, scopul este în concordanţă cu realitatea
T = timely / oportun
Intrebarile esentiale:
Cine? – cine este implicat?
Ce? – ce vrei să realizezi?
Care? – identificarea necesităţilor şi a constrângerilor
Unde? – unde este locaţia?
De ce? – motive, foloase sau beneficii prin realizarea scopului
Când? – stabilirea ecartului de timp
Cât? – stabilirea cantitativă a resurselor
Deci, scopul în sine implică specificitate ( precizarea lui, dată, timp, resurse,
locaţii ), stabilirea priorităţilor ( dacă sunt mai multe diviziuni ale aceluiaşi
scop se stabileşte ordinea abordării acestora ), realism ( cunoaşterea
posibilităţilor proprii ). Atingerea scopului presupune persistenţă si perseverenţă,
multe scopuri personale fiind, de multe ori mai ,,rebele,, în realizarea lor datorită
unor situaţii neaşteptate. Iată patru paşi ajutători (Betty Aggeletaky) în
dezvoltarea persistenţei:
1. clarifică problema şi sensurile ei particulare, să ştii cât se întinde;
2. munceşte persistent, cu persistenţă;
3. reînnoieşte scopul în fiecare zi;
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
4. ridică-te dacă ai căzut în activitatea ta!
,, Dacă nu poţi zbura, aleargă; dacă nu poţi alerga, mergi; dacă nu poţi merge,
înoată; dar, orice ai face, trebuie să mergi înainte!,,
( Martin Luther King, jr. )
Capitolul II : Lucrul in echipă
Omul, fiinţă socială, se manifestă şi îşi desfăşoară activitatea în grup - mai
mare sau mai mic, structură care poate fi asociată unei echipe. Lucrul în echipă
(Betty Aggeletaky) presupune existenţa unor capacităţi şi capabilităţi necesare
lucrului în comun, fără de care o echipă nu poate să funcţioneze. Aceste
elemente sunt:
Comunicarea
Într-o echipă trebuie să existe dialog, indiferent de ton, abordare, puncte de
vedere. Tocmai schimbul verbal de idei, păreri şi opinii dar şi limbajul
atitudinal, vor duce la ceva concret. Evident că modalităţile de abordare a
discuţiilor sunt foarte importante, pe această tema fiind foarte multe materiale de
studiat.(anexele 1,2,3,7)
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Concentrare pe atingerea scopului
Scopul comun este, practic, motorul care ţine alături toţi componenţii. Ei
trebuie să facă tot ce le stă în putinţă pentru atingerea acestuia, să-şi focalizeze
întreaga energie, imaginaţie şi putere de muncă. Este elementul care duce, de
obicei, la eliminarea celor care nu se implică în proiect.
Încrederea reciprocă
Siguranţa echipei este dată de existenţa relaţiilor interpersonale. Dacă acestea
sunt stabile şi membrii echipei simt siguranţă şi sprijin, încredere reciprocă şi
respect, randamentul va fi foarte ridicat iar problemele inerente care apar pot fi
gestionate cu multă siguranţă.
Reactiv / Proactiv
Provocările care apar în activitatea unei echipe pot genera din partea
membrilor un răspuns cu două abordări: una de tip reactiv, în care
individul/echipa aşteaptă şi reacţionează în funcţie de evoluţia situaţiei; alta, de
tip proactiv, în care individul/echipa va căuta soluţia în mod predictiv, va veni în
întâmpinare, va avea iniţiativă.
Rezolvarea conflictelor
Evident că în orice echipă pot apărea probleme generate de factori externi
şi/sau interni. Conflictele pot avea o plajă largă de manifestare; ele trebuiesc
rezolvate cu calm şi pragmatism, un rol extrem de important îl are liderul
grupului, dar şi opinia colectivă. (anexele 4,5,6,8)
Folosirea de mijloace şi concepţii noi
Provocările apărute în timpul lucrului la un proiect pot duce la necesitatea
unor abordări noi, necunoscute, care vor cere din partea echipei flexibilitate în
gândire si practică, prin folosirea de mijloace şi concepţii neuzitate până la acel
moment. Acest lucru duce, de regulă, la obţinerea de competenţe noi din partea
membrilor echipei.
Delegarea de sarcini
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
La abordarea unui proiect nou, realizarea în termen a acestuia, persoana care
va fi întotdeauna ,,luată la întrebări,, va fi conducătorul echipei. Presiunea
asupra liderului este cea mai mare într-o echipă; acesta are de îndeplinit multe
sarcini, de naturi şi aspecte diferite. Aplicând delegarea de sarcini către ceilalţi
membrii ai echipei, presiunea termenului şi a realizării sarcinilor se distribuie
către toţi implicându-i şi mai mult în finalizarea proiectului; un lider de echipă
care deleagă sarcini este un lider raţional, care ştie că prin delegare nu-şi
ştirbeşte autoritatea sau poziţia.
Conducerea, în sine
Abordarea realizării şi finalizării unui proiect are la bază activitatea intregii
echipe, activitate care a fost condusă de către lider. Orice echipă are un lider
care poate fi impus de către membrii echipei ( lider informal ) sau de o entitate
externă ( lider formal ). Liderul trebuie să fie acceptat, să fie capabil de
management performant, deschis, proactiv. Conducerea unei echipe presupune
cunoaşterea multor aspecte ale vieţii membrilor echipei, ale relaţiilor dintre
aceştia. Strategia conducerii unei echipe trebuie să fie acceptată deschis dar şi să
suporte modificări cerute de situaţie.
Abordarea problemelor apărute în desfăşurarea şi finalizarea unui proiect
Orice proiect va avea părţi cunoscute de abordare, prin rutină, dar şi
provocări care vor solicita echipa să identifice greutăţile şi rezolvarea acestora.
Există câteva abordări, metode, care şi-au dovedit eficienţa:
I. Metoda ,,Rezolvarea problemei,,:
Exemplu: Avem de realizat proiectul ,,X,, care presupune multă mobilitate
din parte membrilor echipei.
1. Definirea problemei
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Problema constă în faptul că membrii echipei trebuie să ajungă în locaţii
diferite, de multe ori simultan.
2. Determinarea cauzelor problemei
Cauza este faptul că trebuiesc desfăsurate anumite activităţi concomitent
sau foarte aproape una de alta, ca timp.
3. Definirea soluţiilor posibile
Soluţiile ar fi:
*folosirea mijloacelor de transport in comun-costuri reduse,pierdere
mare de timp;
*folosirea taximetrelor-costuri ridicate, mobilitate maximă;
*folosirea autoturismelor personale-discutabil, dar posibil;
*folosirea microbuzului firmei- costuri reduse, mobilitate relativă;
4. Planificarea activităţii având la bază soluţiile definite
Presupune aplicarea soluţiilor alese în relizarea proiectului prin
eşalonarea acestora pe parcursul derulării activităţii până la termenul
limită.
II. Metoda ,,Analiza SWOT,,:
1. Strenght (puncte tari)
Identificarea atuurilor echipei: umane, materiale, funcţionale,
relaţionale, etc.
2. Wickness (puncte slabe)
Identificarea slăbiciunilor echipei ( practic, opusul punctelor tari ).
3. Opportunities (oportunităţi)
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Identificarea avantajelor oferite de situaţie, în primul rând cele evidente
şi uşor de obţinut.
4. Treath (ameninţări)
Identificarea posibilelor probleme ce pot apărea, mai ales cele provocate
de punctele slabe, dar şi a avantajelor mai îndepărtate care ,,vin la
pachet,, cu anumite probleme specifice.
III. Metoda ,,Cele 6 pălării,, :
Multe persoane de succes iau decizii dintr-o perspectivă raţională dar,
cu siguranţă, omit aspecte de natură emoţională, intuitivă sau creativă iar
atunci când se lucrează în echipă trebuie să ştii să priveşti lucrurile din cât
mai multe perspective. Această metodă ( Edward De Bono) abordează
exact acest aspect şi constă în a ne imagina că avem la dispoziţie 6 pălării
de culori diferite, fiecare corespunzătoare unei anumite funcţii a gândului.
1. Pălăria albă
Evaluarea obiectivă a situaţiilor: fapte, cifre, informaţii. Cu această
pălărie pe cap este mai uşor să vedem lucrurile aşa cum sunt, fără nicio
părere, interpretare, critică sau emoţie;
2. Pălăria roşie
Se referă la emoţii, senzaţii şi intuiţii.Când gândim cu această pălărie pe
cap nu este nevoie să dăm nicio justificare;
3. Pălăria galbenă
Se referă la oportunităţi, gânduri pozitive, optimism. Cu această pălărie
pe cap trebuie să gândim pozitiv şi să vedem numai avantajele situaţiei;
4. Pălăria verde
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Se referă la creativitate, gânduri neobişnuite, ipoteze fantastice,
brainstorming. Cu pălăria verde pe cap nu există nicio limită în calea
gândurilor;
5. Pălăria albastră
Cu pălăria albastră pe cap îţi permiţi observaţii asupra gândurilor şi
corectarea acestora;este pălăria liderului de echipă
6. Pălăria neagră
Se referă la gânduri negative, critică, pesimism, tot ceea ce poate merge
prost. Când eşti prea entuziasmat şi foarte optimist cine poartă pălăria
neagră trebuie să te aducă cu picioarele pe pamânt.
Capitolul III : Managementul timpului
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Realizarea unui proiect presupune volum variabil de resurse materiale şi
umane dar şi o resursă esenţială: timpul. De fapt timpul este cel care
(de)limitează execuţia unui proiect. Orice întreprindere de natură umană se
raportează la timp, astfel că unicul element important într-un proiect este....
termenul limită. Plecând din acest punct, managerierea timpului (Betty
Aggeletaky) necesar realizării unui proiect urmăreşte:
1. Clarificarea perioadei de realizare a proiectului
Presupune stabilirea obiectivelor care trebuiesc atinse la anumite intervale
de timp, eşalonarea perioadelor de timp raţional, cu feed-back permanent, în
scopul de a interveni rapid dacă există riscuri de depăşire a perioadelor
temporale stabilite;
2. Acordul asupra a ceea ce trebuie făcut
Presupune stabilirea conţinutului programului de acţiune, a strategiilor şi
sistemelor de abordare a fiecărei etape formate din obiectivele stabilite;
3. Includerea tuturor resurselor în acea activitate
Presupune inventarierea şi disponibilitatea tuturor resurselor umane,
materiale, financiare şi alocarea acestora pe baza conţinutului programului de
acţiune;
4. Treaba făcută pas cu pas, planificare
Presupune urmărirea strictă a planificării derulării proiectului, cu termene de
raportare periodică a stadiului realizării obiectivelor intermediare.În caz de
nerealizare, măsurile trebuiesc luate rapid pentru a evita o criză de timp.
Un element foarte important este capacitatea de a spune ,,NU!,, în anumite
situaţii.De ce? Pentru că trebuie să fii conştient de cât poţi ,,să duci,, într-un
proiect astfel încât să nu te aglomerezi şi să nu-ţi poţi realiza sarcinile la final în
timp util. Din dorinţa de a fi ,,băiat bun/fată bună,, mulţi dintre noi ne încărcam
cu sarcini pe care le-am putea refuza uşor, cu argumente. O modalitate de a
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
sintetiza ce poţi face şi ce nu (ce este important cu adevărat şi ce nu)este să
folosim metoda quadrantului (Stephen Covey):
Practic trebuie să prioritizăm acţiunile şi situaţiile cu care ne confruntăm în
funcţie de momentul, locul şi importanţa acestora pentru noi, ordinea cadranelor
indicând priorităţile:
Cadranul 1- acţiuni importante şi urgente,
Cadranul 2 - acţiuni importante dar care nu sunt urgente,
Cadranul 3 - acţiuni urgente dar care nu sunt importante,
Cadranul 4 - acţiuni care nu sunt nici importante, nici urgente.
O modalitate de a ţine evidenţa acţiunilor este consemnarea acestora într-o
agendă pe zile, ore, chiar minute, cu marcarea lor ca ,,rezolvat,, , ,,nerezolvat,,
sau ,,amânat,,.
Altă modalitate constă în a folosi quadrantul pentru fiecare zi din săptămână
trecând activităţile zilnice în cadranele 1....4 în funcţie de priorităţi. În acest fel
putem să ne administrăm timpul diminuând foarte mult riscul de a ne încărca cu
activităţi neesenţiale:
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
(Desenaţi modelul de quadrant în agendă!)
1. Activităţi urgente şi importante:
(Fă-le acum!!!)
2. Activităţi importante dar nu sunt
urgente:
(Pot fi amânate, făcute mai târziu, dar
trebuie făcute)
3. Activităţi urgente dar nu sunt
importante:
(Deleagă pe cineva)
4. Activităţi care nu sunt nici
importante, nici urgente:
(Pot fi eliminate sau ignorate)
În stabilirea unei activităţi zilnice, să zicem, vom pleca intotdeauna de la
activităţile care vor fi în cadranul 1, apoi cele din cadranele 2 şi 3 – de ce?,
pentru că acţiunile care pot suferi amânare pot fi date şi altcuiva spre rezolvare
prin delegarea de sarcină. În final acţiunile din cadranul 4 sunt ultimele care vor
fi abordate. Desigur, în funcţie de evoluţia vieţii cotidiene, acţiunile stabilite pe
parcursul unei zile se pot ,, muta,, dintr-un cadran în altul.
ANEXE
Anexa 1.(Betty Aggeletaky)
Cât de mult vă afectează următorii factori la munca în echipă?
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Menţionaţi impactul fiecărui factor prin încercuirea unui singur număr, de la
1 - ,,nu atât de important,, la 5 - ,,foarte important,,
Comunicare 1 2 3 4 5
Managementul/administrarea conflictelor 1 2 3 4 5
Compensare-stimulente 1 2 3 4 5
Concentrare pe scop/obiectiv 1 2 3 4 5
Pregătire continuă 1 2 3 4 5
Concepţii si instrumente noi 1 2 3 4 5
Delegări de sarcini(cu rol bine definit) 1 2 3 4 5
Întâlniri de lucru programate regulat 1 2 3 4 5
Împărţirea responsabilităţii 1 2 3 4 5
Conducere/direcţiune 1 2 3 4 5
Încredere reciprocă 1 2 3 4 5
TOTAL COLOANE
Sex: M – F
Data..........................
Anexa 2.
Sunt 7 situaţii cu care va puteti confrunta, va rugăm citiţi-le cu mare atenţie şi
răspundeţi cât mai sincer posibil încercuind doar o singură variantă de răspuns.
Oricare răspuns pe care îl acordati este bun, nu există o variantă mai buna decât
celelalte.
1. Se hotărăşte vopsirea pereţilor cancelariei; există doar trei posibilităţi. Ce alegi? a) galben; b) albastru pastel; c) grafitti
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480 2. Ai intrat pe Internet şi îţi apare în faţa ochilor următorul mesaj: dacă îţi doreşti o aventură de
excepţie deschide fişierul X. Ce faci?
a) Ştii că surprizele de pe Internet pot fi nesărate, aşa că eviţi orice aventură;
b) Ai vrea să încerci, dar un foarte dezvoltat sentiment al ridicolului te opreşte;
c) Rişti şi deschizi.
3. A început şedinţa de Consiliu profesoral de mai bine de zece minute. Îţi aminteşti când
directorul a intrat în sală, apoi te-ai ocupat cu altceva (citirea mesajelor de pe mobil) şi ai pierdut
oarecum legătura cu ceea ce se întâmplă în sală. Ridici ochii să vezi care mai este atmosfera şi
realizezi că directorul îţi este complet necunoscut. De asemenea, nici pe colegi nu-i cunoşti, deşi
cu numai zece minute în urmă ai împrumutat un pix de la cel mai bun coleg/colegă al/a tău/ta. În
rest, încăperea, pereţii, scaunele, sunt cele cunoscute ţie. Ce faci?
a) Stai până la sfârşitul orei să vezi ce se mai întâmplă;
b) Ceri permisiunea să ieşi, cu ideea de-a şti cum se văd lucrurile de afară;
c) Ceri ajutorul celorlalţi: îţi spui numele, explici dilema în care te afli, îi rogi să-ţi
spună cine sunt.
4. Există unul dintre directori despre care ai o părere proastă. În timpul şedinţelor pe care le ţine
eşti departe cu gândul; ştii că te descurci la catedra şi te complaci într-o atitudine de ignorare a
discuţiilor pe care le poartă. Ce gândeşti?
a) Directorul nu are nici o influenţă asupra ta;
b) Regreţi că trebuie să participi la şedinţele acestea şi te simţi vinovat pentru că
trebuie să te prefaci că participi cu plăcere;
c) Eşti convins că într-un mod indirect directorul te influenţează, de aceea eşti
obraznic, îţi exprimi antipatia în mod grosolan.
5. Pentru comisia metodică ai de ales din câteva variante. Ce alegi?
a) Un eseu despre relaţia director-profesor;
b) Să alcătuieşti un colaj de fotografii pe o temă dată;
c) Să scrii o povestire cu subiect fixat de tine.
6. Eşti sancţionat pe nedrept. Ai lipsit de la o oră şi eşti singur în curtea liceului; cineva, un
necunoscut care trece pe stradă, aruncă o petardă în curtea şcolii. În momentul imediat următor
un profesor se uită pe gem şi te vede râzând; este convins că tu eşti autorul faptei. Nu ai cum să
dovedeşti. Primeşti o mustrare verbala în Consiliul profesoral. Ce faci?
a) Negi cu politeţe, apoi, în ciuda faptului că trebuie să mărturiseşti delictul de a fi
lipsit la ora respectivă, îţi convingi soţul/soţia să meargă la şcoală şi să te apere;
b) Mobilizezi toţi prietenii şi porneşti în căutarea vinovatului;
c) Te revolţi. Vorbeşti cu directorul, cu alţi profesori şi îţi explici situaţia, apoi faci o
reclamaţie scrisă la Inspectoratul Şcolar şi la Ministerul Educaţiei. Îţi popularizezi pe
toate căile situaţia.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480 7. Eşti în vacanţă. Te afli într-o postură mai delicată, în care nu ai vrea să fi văzut de către un
coleg/director. Totuşi te întâlneşti cu cel mai antipatic dintre profesori/directori. Ce faci?
a) Te prefaci că nu-l vezi;
b) Îl saluţi, te opreşti să-l întrebi de sănătate, ignorând cu totul situaţia în care te afli;
c) Îl priveşti sfidător, dar nu-l saluţi.
Sex: F / M
DATA: .....................................................
întrebare a b C
1
2
3
4
5
6
7
TOTAL a
.................................. TOTAL b. ....................... TOTAL c. ..................................
cei care au cele mai multe
răspunsuri a
cei care au cele mai multe
răspunsuri b
cei care au cele mai multe
răspunsuri c
Accepţi autoritatea
directorului, dar nu din
convingere, ci pentru că eşti
tolerant din fire. De
asemenea, grija de a nu-ţi
supăra colegii, teama de a nu
Accepţi autoritatea
directorului, pentru că
pentru tine şcoala
înseamnă întâlnirea cu
ceilalţi. În secret, eşti
convins că directorul nu
Eşti un revoltat faţă de ideea
de regulă. Imaginea de
director din mintea ta nu
corespunde cu realitatea. Te
îngrozeşte ideea că ai putea
face lucruri pe care le
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
provoca scandaluri şi
conflicte inutile fac să te
comporţi în mod
responsabil; ştii să fii
politicos şi să pari interesat
de propunerile directorului.
are nici o influenţă asupra
ta; crezi că ştii ce să-ţi
alegi din ceea ce el îţi
oferă. De aceea eşti în
aceeaşi măsură dispus să
colaborezi cu directorul şi
rezervat la propunerile
lui.
dispreţuieşti. Totuşi, îţi
doreşti din tot sufletul să
întâlneşti o autoritate pe care
s-o respecţi, iar dacă ai
întâlnit-o cu siguranţă că o
tratezi cu admiraţie
exagerată.
Anexa 3.
Sunt 7 situaţii cu care va puteti confrunta, va rugăm citiţi-le cu mare atenţie şi
răspundeţi cât mai sincer posibil încercuind doar o singură variantă de răspuns.
Oricare răspuns pe care îl acordati este bun, nu există o variantă mai buna decât
celelalte.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480 1 Se hotărăşte vopsirea pereţilor clasei; există doar trei posibilităţi. Ce alegi? a) galben; b) albastru pastel; c) grafitti
2. Ai intrat pe Internet şi îţi apare în faţa ochilor următorul mesaj: dacă îţi doreşti o aventură de
excepţie deschide fişierul X. Ce faci?
a) Ştii că surprizele de pe Internet pot fi nesărate, aşa că eviţi orice aventură;
b) Ai vrea să încerci, dar un foarte dezvoltat sentiment al ridicolului te opreşte;
c) Rişti şi deschizi.
3. A început ora de literatură română de mai bine de zece minute. Îţi aminteşti când
profesorul/profesoara a intrat în clasă, apoi te-ai ocupat cu altceva (copierea temei la mate) şi ai
pierdut oarecum legătura cu ceea ce se întâmplă în sala de clasă. Ridici ochii să vezi care mai este
atmosfera şi realizezi că profesorul de la catedră îţi este complet necunoscut. De asemenea, nici pe
elevi nu-i cunoşti, deşi cu numai zece minute în urmă ai împrumutat un caiet de la cel mai bun
coleg al tău. În rest, încăperea, tabla, băncile sunt cele cunoscute ţie. Ce faci?
a) Stai până la sfârşitul orei să vezi ce se mai întâmplă;
b) Ceri permisiunea să ieşi, cu ideea de-a şti cum se văd lucrurile de afară;
c) Ceri ajutorul celorlalţi: îţi spui numele, explici dilema în care te afli, îi rogi să-ţi
spună cine sunt.
4. Există un profesor despre care ai o părere proastă. În timpul orelor sale eşti departe cu gândul;
ştii că te descurci să iei o notă de trecere şi te complaci într-o atitudine de ignorare a disciplinei pe
care o predă. Ce gândeşti?
a) Profesorul nu are nici o influenţă asupra ta;
b) Regreţi că trebuie să participi la orele acestea şi te simţi vinovat pentru că trebuie să
te prefaci că participi cu plăcere;
c) Eşti convins că într-un mod indirect profesorul te influenţează, de aceea eşti
obraznic, îţi exprimi antipatia în mod grosolan.
5. Pentru lucrarea semestială ai de ales din câteva variante. Ce alegi?
a) Un eseu despre relaţia profesor-elev;
b) Să alcătuieşti un colaj de fotografii pe o temă dată;
c) Să scrii o povestire cu subiect fixat de tine.
6. Eşti pedepsit pe nedrept. Ai chiulit de la o oră şi eşti singur în curtea liceului; cineva, un
necunoscut care trece pe stradă, aruncă o petardă în curtea şcolii. În momentul imediat următor
un profesor se uită pe gem şi te vede râzând; este convins că tu eşti autorul faptei. Nu ai cum să
dovedeşti. Te elimină două zile de la cursuri şi îţi scade două puncte din nota la purtare. Ce faci?
a) Negi cu politeţe, apoi, în ciuda faptului că trebuie să mărturiseşti delictul de a fi
chiulit la ora respectivă, îţi convingi părinţii să meargă la şcoală şi să te apere;
b) Mobilizezi toţi prietenii şi porneşti în căutarea vinovatului;
c) Te revolţi. Vorbeşti cu dirigintele, cu directorul, cu alţi profesori şi îţi explici
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480 situaţia, apoi faci o reclamaţie scrisă la Inspectoratul Şcolar şi la Ministerul Educaţiei.
Îţi popularizezi pe toate căile situaţia.
7. Eşti în vacanţă. Te afli într-o postură mai delicată, în care nu ai vrea să fi văzut de un profesor.
Totuşi te întâlneşti cu cel mai antipatic dintre profesorii tăi. Ce faci?
a) Te prefaci că nu-l vezi;
b) Îl saluţi, te opreşti să-l întrebi de sănătate, ignorând cu totul situaţia în care te afli;
c) Îl priveşti sfidător, dar nu-l saluţi.
Treceţi-vă datele personale, iar apoi completati tabelul de mai jos cu răspunsurile la cele 7
întrebări, având în vedere că cele trei variante de răspuns (a, b şi c) figurează pe fiecare coloană,
iar cele 7 intrebări pe fiecare rând, în final totalizaţi pe coloană numărul de răspunsuri pe
variantă de răspuns.
Nume şi prenume: ...........................................................................................................
Clasa ........................................., vârsta: ………………………, sex: F / M
DATA: .....................................................
întrebare a b C
1
2
3
4
5
6
7
TOTAL a
................................. TOTAL b. .............................
TOTAL c.
..................................
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
cei care au cele mai multe
răspunsuri a
cei care au cele mai multe
răspunsuri b
cei care au cele mai multe
răspunsuri c
Accepţi autoritatea
profesorului, dar nu din
convingere, ci pentru că eşti
tolerant din fire. De
asemenea, grija de a nu-ţi
supăra părinţii, teama de a
nu provoca scandaluri şi
conflicte inutile fac să te
comporţi în mod
responsabil; ştii să fii
politicos şi să pari interesat
de propunerile profesorului.
Accepţi autoritatea
profesorului, pentru că
pentru tine şcoala
înseamnă întâlnirea cu
ceilalţi. În secret, eşti
convins că profesorul nu
are nici o influenţă asupra
ta; crezi că ştii ce să-ţi alegi
din ceea ce el îţi oferă. De
aceea eşti în aceeaşi măsură
dispus să colaborezi cu
profesorul şi rezervat la
propunerile lui.
Eşti un revoltat faţă de ideea
de regulă. Imaginea de
profesor din mintea ta nu
corespunde cu realitatea. Te
îngrozeşte ideea că ai putea
face lucruri pe care le
dispreţuieşti. Totuşi, îţi
doreşti din tot sufletul să
întâlneşti o autoritate pe
care s-o respecţi, iar dacă ai
întâlnit-o cu siguranţă că o
tratezi cu admiraţie
exagerată.
Anexa 4. (**)
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
ZECE IDEI PENTRU A EVITA UN CONFLICT DISTRUCTIV
1. OFERIŢI-LE SUBORDONAŢILOR O FIŞĂ CLARĂ A POSTULUI
CU OBIECTIVE ŞI STRATEGII EXPLICITE.
2. ACORDAŢI-LE MAI MULT TIMP PENTRU A ÎNŢELEGE
MOTIVELE CARE STAU LA BAZA COMPORTAMENTELOR
LOR.
3. RECUNOAŞTE-ŢI CĂ DOAR RAREORI CINEVA ARE
„PERFECTĂ DREPTATE”.
4. NU JUDECAŢI, NU PRETINDEŢI, NU AMENINŢAŢI ŞI NU
MORALIZAŢI.
5. RESPINGEŢI IDEEA CĂ SANCŢIUNEA E O STRATEGIE
BUNĂ PENTRU MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI
(COMPORTAMENTUL SE MODIFICĂ PRIN ÎNVĂŢARE /
DEZVĂŢARE).
6. NU ACCEPTAŢI ATITUDINEA DE FRONDĂ DIN PARTEA
SUBORDONAŢILOR.
7. ŢINEŢI SUB CONTROL ŞEDINŢELE PE CARE LE CONDUCEŢI.
8. CĂUTAŢI SOLUŢII MAI DEGRABĂ, DECÂT UN ŢAP
ISPĂŞITOR.
9. NU-I LĂSAŢI PE CEILALŢI SĂ VĂ DECLANŞEZE
EXTERIORIZAREA SUPĂRĂRILOR.
10. PREOCUPAŢI-VĂ SĂ VĂ ÎMBUNĂTĂŢIŢI CAPACITATEA DE
A ASCULTA ŞI DE A VĂ EXPRIMA ASTFEL ÎNCÂT
NEÎNŢELEGERILE SĂ FIE REDUSE LA MINIM.
Anexa 5.(**)
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
OPT MODURI DE A ŢINE SUB CONTROL PROPRIA SUPĂRARE
1. ADMITEŢI FAPTUL CĂ UN SCHIMB DE CUVINTE LA MÂNIE
POATE SCHIMBA PREA PUŢIN OPINIILE.
2. ABORDAŢI O ATITUDINE ANALITICĂ FAŢĂ DE
COMPORTAMENTUL CELORLALŢI.
3. RECUNOAŞTEŢI CĂ NIMENI NU VĂ POATE FACE SĂ VĂ
ENERVAŢI; DVS SINGUR VĂ „MONTAŢI”.
4. ADMITEŢI URMĂTORUL FAPT: CU CÂT RĂMÂNEŢI MAI MULT
TIMP CALM ŞI STĂPÂN PE EMOŢIILE DVS, CU ATÂT ESTE MAI
PROBABIL SĂ AVEŢI CÂŞTIG DE CAUZĂ.
5. ÎNVĂŢAŢI SĂ DEVENIŢI UN OBSERVATOR AL PROPRIEI VIEŢI.
6. ÎNŢELEGEŢI SĂ AVEŢI O REACŢIE POZITIVĂ FAŢĂ DE CEI DIN
JUR; NU VĂ MAI SIMŢIŢI ÎN DEFENSIVĂ.
7. DISTANŢAŢI-VĂ DE CEI CARE VĂ POT IRITA ŞI CARE PAR SĂ O
FACĂ ORI DE CÂTE ORI AU OCAZIA.
8. ATUNCI CÂND CINEVA MERITĂ SĂ RUPEŢIE RELAŢIA CU EL,
NU EZITAŢI SĂ O FACEŢI!
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Anexa 6.(**)
ZECE SFATURI PENTRU A REZOLVA NEÎNŢELEGERILE PE CARE
LE AVEŢI CU O ALTĂ PERSOANĂ
1. ANALIZAŢI PUNCTUL DE VEDERE AL CELEILALTE PERSOANE.
2. PUNEŢI MULTE ÎNTREBĂRI.
3. NU VĂ ENERVAŢI.
4. COMUNICAŢI-VĂ PUNCTUL DE VEDERE ÎN MOD CLAR ŞI
DETALIAT.
5. INSISTAŢI ASUPRA PROBLEMELOR ŞI COMPORTAMENTELOR
ŞI NU ASUPRA EMOŢIILOR ŞI / SAU ILUZIILOR.
6. DISCUTAŢI SITUAŢIA PREZENTĂ.
7. CONCENTRAŢI-VĂ ASUPRA VIITORULUI.
8. ASUMAŢI-VĂ PARTEA DE VINĂ ÎN CONFLICTUL RESPECTIV.
9. REZUMAŢI NECESITĂŢILE ŞI DORINŢELE AMBELOR PĂRŢI.
10. MENŢINEŢI CANALELE DE COMUNICARE DESCHISE.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Anexa 7.(***)
Apreciaţi cu ADEVĂRAT / FALS următoarele afirmaţii, după cum vă este caracteristic.
Marcaţi cu X în dreptul variantei alese:
M F , Vârsta....................
Nr.crt. Itemii chestionarului A F
1 Spun adesea DA când ar trebui să spun NU 2 Îmi apăr drepturile fără a le încălca pe ale altora 3 Prefer să ascund ce gândesc sau ceea ce simt dacă nu cunosc bine persoana
cu care vorbesc
4 Sunt mai degrabă o persoană autoritară şi decisă 5 În general, cred că este mai uşor şi mai abil să acţionezi prin persoane
interpuse, prin intermediari, decât direct
6 Mă tem să critic oamenii şi să le spun ce gândesc 7 Nu îndrăznesc să refuz anumite sarcini, chiar dacă nu intră in atribuţiile mele 8 Nu mă tem să-mi exprim părerea chiar dacă acest lucru este primit cu
ostilitate
9 Când are loc o dezbatere, prefer să stau de-o parte, pentru a vedea în ce
direcţie o va lua
10 Mi se reproşează adeseori că am spirit de contrazicere 11 Nu-mi place să ascult de alţii 12 Mă aranjez astfel încât să fiu în apropierea celor cu funcţii mari pentru că
aceasta aduce foarte multe beneficii
13 Sunt considerat destul de descurcăreţ şi de abil în relaţiile cu alţii 14 Întreţin cu ceilalţi raporturi mai curând bazate pe încredere şi cooperare, şi
mai puţin pe dominare şi calcul
15 Prefer să nu cer ajutor colegilor mei, pentru că ar gândi că nu sunt competent 16 Sunt timid şi mă simt blocat de îndată ce trebuie să realizez o acţiune
neobişnuită
17 Se spune că nu sunt descurcăreţ şi, deşi este adevărat, asta mă supără şi mă
enervează
18 Mă simt bine în contactele directe, nemijlocite, de tipul faţă în faţă 19 Pentru a-mi realiza scopurile, adesea mă prefac, joc teatru 20 Sunt cam guraliv şi adesea retez vorba celorlalţi, fără să-mi dau seama de
asta la timp
21 Pentru a reuşi ceea ce mi-am propus, sunt gata întotdeauna să fac totul 22 În general, ştiu la cine trebuie să fac apel şi mai ales când să fac apel; acest
lucru m-a condus la reuşită
23 În caz de dezacord caut compromisuri realiste, pe baza unor interese
reciproce
24 Prefer să jos cu cărţile pe masă
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
25 Am tendinţa de a amâna ceea ce trebuie să fac 26 Las adesea un lucru început fără a-l termina 27 În general, mă manifest aşa cum sunt, fără a-mi ascunde sentimentele 28 E greu să fiu intimidat 29 Cred că a-i speria pe alţii prin a fi mai dur cu ei, este un mijloc bun pentru a
obţine ascultarea lor
30 Dacă am fost prins cu ceva (pe picior greşit) ştiu să-mi iau revanşa când se
iveşte ocazia
31 Consider că pentru a determina pe cineva să fie de acord cu tine, este
suficient să-i reproşezi că nu-şi urmează propriile principii
32 Ştiu să profit de pe urma unui sistem de relaţii 33 Sunt capabil să fiu eu însumi, contonuând să fiu acceptat şi de majoritatea
celorlalţi
34 Când nu sunt de acord cu cineva, îndrăznesc să i-o spun şi reuşesc să mă fac
înţeles
35 Am grijă să nu-i supăr şi să nu-i plictisesc pe ceilalţi 36 Deşi mă străduiesc să iau hotărâri, ezit îndelung şi uneori evit chiar să aleg 37 Dacă părerea mea este singulară într-un grup, prefer să tac 38 Vorbesc fără teamă în public, în adunări 39 După părerea mea, viaţa constă în raporturi de forţă, de luptă 40 Îmi asum fără teamă riscuri mari în situaţii periculoase 41 Consider că prin crearea conflictelor poţi fi mai eficient (poţi obţine mai
mult) decât prin reducerea tensiunilor
42 Cred că mimarea sincerităţii este un mijloc bun de a câştiga încrederea 43 Ştiu să ascult cu răbdare, fără să tai vorba altora 44 Duc până la capăt ceea ce am hotărât să fac 45 Îmi exprim sentimentele aşa cum le simt 46 Ştiu cum să-i fac pe oameni să accepte şi să adere la ideile mele 47 Consider că a-i flata pe oameni, a-i măguli, a le face complimente, sunt
mijloace bune de a obţine ceea ce vrei
48 În conversaţiile cu alţii fac tot posibilul să-mi impun punctul de vedere 49 Ştiu să mânuiesc ironia muşcătoare 50 Sunt sensibil şi uşor de influenţat şi-mi dau seama că adesea mă las exploatat 51 Prefer mai degrabă să observ evenimentele şi discuţiile decât să particip la
ele
52 Prefer să stau în umbră mai degrabă, decât să mă fac remarcat 53 Manevrarea şi manipularea celorlalţi nu sunt, după părerea mea, soluţii de
folosit
54 Opinia mea este că nu trebuie să-ţi anunţi prea repede intenţiile; acest lucru
este o probă de neîndemânare
55 Şochez adesea prin faptele şi opiniile mele 56 Prefer să fiu lup şi să-i mănânc pe alţii, decât să fiu miel mâncat de ceilalţi 57 Cred că a-i manevra şi manipula pe alţii reprezintă adesea singurele mijloace
de a obţine ceea ce vrei
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
58 În general şriu să protestez cu eficacitate, dar fără agresivitate excesivă 59 Uneori, întârzii prea mult în rezovarea unora dintre problemele mele 60 Evit situaţiile care m-ar pune într-o lumină neplăcută
INTERPRETARE:
Proba este relevantă pentru cele 4 stiluri fundamentale de comunicare:
A. Stilul non-asertiv: 1,7,15,16,17,25,26,35,36,37,50,51,52,59,60
B. Stilul agresiv: 4,6,10,11,20,21,28,29,30,39,40,48,49,55,56
C. Stilul manipulator: 3,5,9,12,13,19,22,31,32,41,42,46,47,54,57
D. Stilul asertiv: 2,8,14,18,23,24,27,33,34,38,43,44,45,53,58
Se acordă câte un punct răspunsurilor ADEVĂRAT, se însumează punctele
pe stiluri de comunicare. Stilul la care s-a obţinut numărul maxim de puncte
indică atitudinea dominantă în comunicare:
Situaţii:
1. Punctaje identice sau asemănătoare = stil de comunicare încă neconturat
2. Punctaje apropiate la 3-4 stiluri = lipsa unui stil de comunicare, comportament
comunicativ pendular, nematurizat, legat de un comportament ambiguu şi greu
de prevăzut.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Anexa 8.(***)
Răspundeţi la următoarele afirmaţii referitoare la maniera în care priviţi
conflictele, în funcţie de gradul dvs. de acord. Bifaţi în dreptul numărului
corespunzător gradul dvs. de acord în fişa de răspuns:
M F , Vârsta...........................
5= acord total, 4= acord, 3= neutru, 2= dezacord, 1= dezacord total
Nr.crt Itemii chestionarului 5 4 3 2 1 1 Competiţia aduce succes. Fără o competiţie sănătoasă grupul
stagnează
2 Conflictele urmează un curs predictibil. De ce să ne agităm? 3 Este imposibil să satisfaci nevoile tuturor. Pot rezolva
conflictul dând unora şi luând de la alţii
4 Oamenii văd în conflict numai părţile lui rele. De aceea multe
conflicte rămân nerezolvate
5 Este greu să accepţi conflictul, dar dacă o faci, cu siguranţă
nivelul creativităţii va creşte
6 În primul rând e munca. Oamenii trebuie să se adapteze 7 De cele mai multe ori conflictul se rezolvă la nivele superioare.
Cu cât este mai larg (până la nivelele inferioare) cu atât este
mai mare risipă de energie şi timp
8 Sunt prea multe diferenţe între oameni pentru a-i împăca pe
toţi. Trebuie să impui o soluţie
9 Negocierile ar trebui pornite cu o intenţie serioasă de a
minimiza pierderile
10 Dacă se pleacă de la ideea că cineva va câştiga şi în mod
automat altcineva va pierde, se va ajunge la o competiţie
distructivă
11 Conflictul este inevitabil. Unii vor să câştige şi noi trebuie să le
facem faţă
12 Cele mai multe conflicte ar trebui rezolvate prin intervenţia
unei a treia părţi
13 Grupurile ar trebui să identifice problemele ireconciliabile şi
problemele asupra cărora se poate ajunge la o înţelegere
14 Emoţiile nu au ce căuta în conflicte. Sentimentele trebuie
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
controlate atunci când apar conflicte
15 Conflictul este natural şi conţine energii pozitive şi negative.
Este sarcina noastră să manevrăm aceste forţe
16 Compromisul generează mai multe probleme decât rezolvă. O
conducere autoritară este singura cale pentru a rezolva un
conflict îndelungat
17 Uneori este bine să te îndepărtezi de situaţiile conflictuale şi să
le laşi să se calmeze
18 Nu văd de ce ar apărea conflicte atâta timp cât rămânem şi
cerem de la alţii/lăsăm de la noi câte puţin
Nr.crt Itemii chestionarului 5 4 3 2 1 19 Interesele personale şi atitudinile opuse despart oamenii. Ar
trebui cu toţii să minimalizăm diferenţele
20 Conflictul poate fi ceva sănătos. Scopurile comune ar putea fi
criterii pentru deciziile pe care le luăm
21 Deciziile pe care le iau se bazează pe experienţa mea
superioară. Faptele şi logica vor fi întotdeauna mai importante
pentru mine
22 Conflictul este frustrant pentru toţi cei implicaţi în el. Nu poţi
face prea multe atunci când se întâmplă numai lucruri urâte
23 Îmi place de cel care este un negociator puternic şi are
abilitatea de a găsi compromisul atunci când este nevoie de el
24 Interesele personale şi atitudinile opuse despart oamenii. Ar
trebui cu toţii să minimalizăm diferenţele
25 Orientările diferite pot duce la noi posibilităţi şi la soluţii noi
acceptate reciproc
26 Oamenii trebuie să înfrunte faptele; aceasta e singura soluţie. E
treaba mea să-i conving de soluţia corectă
27 Îmi place să nu mă implic sau să rămân impersonal şi să-i las
pe alţii să se confrunte
28 Cea mai bună cale de a rezolva un conflict este de a arăta că
accepţi cealaltă parte şi de a oferi sugestii privitoare la
problemele în cauză
29 În cadrul unui conflict ader la o anumită poziţie şi ofer
respectivei părţi tot sprijinul de care sunt în stare
30 Încerc să determin grupul să exploreze punctele comune care
se află în spatele perspectivelor diferite. De aici putem trece
mai departe la găsirea unor alternative de rezolvare a
conflictelor
31 Deciziile pe care le iau se bazează pe experienţa mea
superioară. Oamenii mă urmează
32 Conflictul este distructiv şi ar trebui să evităm confruntările
care duc la creşterea tensiunii
33 Ar trebui să evităm extremele şi să ajungem la înţelegeri
echilibrate
34 Conflictul este supărător. Diferenţele ar trebui discutate în
absenţa oamenilor impulsivi şi agresivi
35 Atunci când sunt implicat într-un conflict încerc să-mi dau
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
seama ce simt şi ce gândesc ceilalţi. Toate problemele trebuie
puse în mod deschis şi discutate
36 Îmi apăr convingerile şi fac presiuni pentru a le impune şi
altora
37 Nu-mi plac oamenii care produc tensiune şi teamă. Când acest
lucru se întâmplă, evit cât pot să mă implic în relaţie
38 În cadrul conflictelor promovez ideea de echipă şi mă rog de
cealaltă echipă să accepte acest lucru
39 De obicei, când apare un conflict, plec împreună cu grupul
într-o vacanţă pentru a evita barierele în rezovarea problemelor
şi pentru a menţine consensul
Nr.crt Itemii chestionarului 5 4 3 2 1 40 Încerc să determin oamenii să-şi precizeze poziţiile în faţa
grupului. Apoi cer restului grupului să comenteze aceste poziţii
41 Sunt un luptător încercat şi îmi place să câştig. De obicei
această tactică aduce beneficii grupului
42 Îmi plac oamenii civilizaţi şi care sunt înţelegători atunci când
apar conflicte
43 Liderul trebuie să convingă dizidenţii că dacă majoritatea
grupului are altă poziţie decât ei, ar trebui să adopte poziţia
grupului
44 Cele mai bune calităţi pentru moderatori sunt cumpătarea şi
căutarea acordului prin consens
45 Liderii ar trebui să ia în considerare şi să exploreze toate
perspectivele exprimate de părţile implicate într-un conflict
46 Îmi place liderul care ţine la poziţia noastră, cel care nu
acceptă compromisul şi nu renunţă uşor
47 Refuz să adopt o poziţie şi îi las pe ceilalţi să se certe şi să-şi
rezolve disputele
48 Apelez la logica faptelor şi încerc să conving grupul că putem
găsi un compromis în pofida diferenţelor
49 Moderatorul şi liderii părţilor trebuie să folosească reguli
stricte pentru a preveni erupţiile emoţionale
50 Ca lider, încerc să pun în balanţă toate poziţiile şi să văd care
sunt în acord, care nu, după care caut o soluţie acceptată de
toată lumea
Total coloane
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
INTERPRETARE:
Se adună scorurile obţinute pe coloane, rezultând 5 cote: S1, S2, S3, S4, S5.
Pentru fiecare cotă avem un anumit stil de abordare a conflictelor:
S1 = stilul câştig-pierdere, axat pe avantajul propriu în condiţiile ,,înfrângerii,,
celuilalt;
S2 = stilul pierde-pleacă, presupune evitarea totală a conflictului;
S3 = stilul pierde-rămâne, vizează sacrificarea scopurilor personale pentru
păstrarea relaţiei;
S4 = stilul compromis, presupune recurgerea la concesii în schimbul unor
câştiguri;
S5 = stilul câştig-câştig, se bazează pe abordarea colaborativă a conflictelor.
Stilul care a obţinut cel mai mare scor este considerat stilul dominant.
Situaţii:
1. scoruri identice la mai multe stiluri = stil contextual în abordarea conflictelor
2. scoruri similare la nivelul stilurilor direrite ( ex: câştig-câştig şi pierde-
pleacă) = stil paradoxal vis-a-vis de conflicte
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
BIBLIOGRAFIE
1. Aggeletaky, Betty - ,,NTNC: Personal competencies, teamworking and time
management,, -Training course, IDEC S.A., Piraeus, Greece, 2015;
2. Covey, Stephen - ,,7 Habits of Highly Effective People,, SIMON SCHUSTER,
United States, 2005;
3. De Bono, Edward - ,,Six Thinking Hats Revised Edition, Penguin, Canada,
2000;
4. ** - ,, Comunicarea în organizaţia şcolară,, -suport de curs , CCD-CJRAE Olt,
2011;
5. *** - ,,Ghid de conversaţie cu părinţii,, , RAABE România – edituri
specializate SRL, Bucureşti, 2011.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
CUPRINS:
Argumentare....................................................................................2
Capitolul I........................................................................................3
Alegerea unei competenţe noi..........................................................5
Dorinţe şi obiective..........................................................................7
Capitolul II.......................................................................................9
Metoda ,,Rezolvarea problemelor,,................................................11
Metoda ,,Analiza SWOT,,..............................................................12
Metoda ,,Cele 6 pălării,,.................................................................12
Capitolul III.....................................................................................14
Metoda quadrantului......................................................................15
Anexe (chestionare)..........................................................................17
Bibliografie......................................................................................35
Top Related