irlär< uj
rei>rtil|lecf
ei
^nui al X C VI lea Nr. 94NUMĂRUL a Lei Braşov Duminecă 3 Decemvrie 1^*3
aiJ
Şu
’Ule
ilo
ial2
ŞlI n |
î cl c i1;a
: II Iulr e |,[ :i p l LupiUCâL 1 1ouai
pe iiierni
cuini
S c t i a OŞI a d m i n i s t r a ţ i a«iAŞOV, STRADA LCNGA Nr. 5. ' (Cinematografili „ Astra“)
fKLKFON 226 Abos»««®1 anual *60 ie Pastru atrainitato 800 ia l *i>nnţart r*rrlam « <tt»oA U rli Apare de trei ori pe săptămână
Faceţi-vă cerc în jurul celor ce vă cunosc şi vă apără nevoile voastre
Şi votaţi cercul O !
întrunirea Comitetului Judeţean P. Si. Ţ.Expozeul d-lui Dr. Voicu Niţescu, preşedintele organizaţiei Braşov.
Inlr o atmosferă de deosebită însufleţire şi îmbărbătare a decurs şedinţa de eri a comiteiu- Iui organizaţiei judeţene a P. N. J., ţinută în localurile .Gazetei Transilvaniei*.
Intelectuali din loc, membrit ai partidului şi delegaţi din toate comunele judeţului, au urmărit cu o deosebită atenţie importantul expozeu, în care d-1 preşedinte, după ce a arătat activitatea plină de rod a guvernării
national-ţărăniste, a făcut apel la loti membrii“ organizaţiei de a şi împlini şi în viilor datoria de a duce la izbândă steagul partidului naţional tărărenesc, pentru fericirea terii şi a cetăţenilor ei.
Avânt şi nădejdi au fost suflul, care a stăpânit pe ascultători, în tot decursul expozeului, des întrerupt de aprobări unanime.
Expozeul d-lui preşedinte dr. V. NifescuDomnilor şi fraţilor,
Daji-mi voie, ca înainte de a
BălAponiiânla n t |
-8*1
»et
ia l l).8
l i
le i M\ Mn e i
UCff*1
amsce<
trece la ordinea de zi a şedinţei noastre de azi să-mi fac împreună cu d-voaslră o datorie, care depăşeşte preocupări şi griji vremelnice.
Aniversarea Unirii.Astăzi se împlinesc 15 ani dela
proclamarea Unirii Ardealului cu Ţara-Mamă.
Se cuvine ca în această zi, fiinja noastră să fie întreagă stăpânită de amintirea marelui eveniment, care se desfăşura a- cum 15 ani în fata a peste o sută de mii de Români, adunaţi din Ardeal în istorica ceiale a Albei-Iulie.
Ceeace s a făcu»,nu se va mai desface niciodată. O spunem aceasta noi, generaţia războiului, o afirmă copiii noştri şi o vor repeta ioti urmaşii noştri, din neam in neam, până în vecii vecilor.
Cei ce peste hotarele patriei noastre de azi agită fantoma revizuirii, e bine s’o ştie din gura noastră, a celor cari la 1 De cemvrie 1918 alergam prin ploaie, prin vânt şi viscol ca să fim fa)ă în Alba-Iulia la marele praz nic al neamului, noi cari în uniforme de voluntari proclamam încă dela 16/29 Octvmvrie 1918, pe câmpiile Siberiei, în cetatea Celiabinskului, unirea cu patria mamă, că nu vom ceda nici o palmă de pământ din patrimoniul dobândit prin 'foinja noastră a tuturor, prin jertfele fără de margini ale ostaşilor român*, prin suferinţele ?i robia de veacuri a înaintaşilor noştri.
V ă r o g c a îm p r e u n ă c u m in e sâ v ă r id ic a |i în p ic io a r e ş i s a ’ ă im p u n e t i c â t e v a c l ip e d e r e c u le g e r e .
In aceste clipe de smerila tăcere să evocăm în amintirea noastre, pe toţi cei ce au căzut Pentru această tarii şi să făgăduim că vom păstra neatins testamentul, pe care ei ni Iau la- sat ca pe o sfântă spovedanie în pragul mormântului.
(U r m e a z ă c â t e v a m in u te d e rec u i e g e r e ) . . .
T e r m in â n d a c e s t , c e l m a i im Portant c a p i t o l a l c u v â n tă r ii m e le , Ilu P ot în c ă t r e c e la e s p u n e r e a P o litică a n u n ţa tă , fă ră a e v o c a un a l d o i l e a e v e n im e n t d e c a p i '
fală importantă pentru toji Românii de opotrivă, dar mai ales pentru noi Braşovenii.
Se împlinesc 70 de nni dela moartea lui Andrei Mureşianu, autorul imnului nostru naţional Deşteaptă-te Române !“Ni sunt încă vii în memoria
noastră suferinţele, pe cari subt stăpânirea streină de altădată ie înduram ori de câte ori copleşiţi de necazuri ne ridicam plini de revoltă şi intonam dârji puternicul imn. înălţaţi de acordurile lui, nu mai exista în drumul nostru spre dobândirea dreptăţii, dupăîcare insetoşam, nici un obstacol. Cu fruntea senină rupeam cordoane de jandarmi, intram in temniţe, mergeam la spânzurătoare, primeam gloanţe de puşcă, convinşi că prin ele va veni învierea.
Mărită şi în veci neuitată îi va fi memoria marelui răscolitor de suflete şi redeşteplăior al conştiinţei noastre naţionale. Gratie iniţiativei Braşovenilor, figura lui se va înălţa în curând, turnată în bronz, aci în pia|a Braşovului, penlru a se încadra în monumentul Unirii, al cărui puternic promotor a fost. ^
Dar Braşovul mai are mea o amintire, pe care trebuie s’o e- vocăm în ziua de azi.
Din această istorica cetate, atât de bogată în înfăptuiri neuitate, se ridică alături de atatea ilustre figuri de luptători şi o întreagă pleiadă de distinse temei, cari la decisivele răscruci ale istoriei noasire sau grăbit
facă datoria penlru neam sufere cu resem-sa-şi
n a r e z i s to ic is m c o n s e c in ţ e le at- tu d in ii lo r p a tr io tic e .
N e g â n d im în d e o s e b i la f e m e ile i lu s tr e , în fru n te c u d o a m n e le Elena Sabadeanu ş , Mana
tt&ssrfzsld a to r ia , m u n c in d Ş»
P e r d e m u î t M a P t a f e a S a R e-g e t e li a ^ ^ L K i l ă d e t u n i- a titu d in e . r o m a n e a s c a‘în a lta Ş' Şi s im b o lic a d e c o r a ţ ie"1 ! i- ? Reaele Ferdinand 1 .Medalia »R«9 - istorica zi de
Noi omagiem. " e Românce,
'r S " e îe lor r o m » n e ŞU d * * -
lucească ca pildă vie tuturor generaţiilor ce vor veni.
înfăptuiri în oraş şi judeţ.Ş’acum terminând cu aceste
evocaţiuni, pe cari ni le cerea conştiinţa noesiră, daţi-mi voie, domnilor şi fraţilor, să (rec la obiectul propriu zis al şedinţei de azi.
Suntem din nou în faţa unei campanii electorale.
Nu ţin să vorbesc prea mult. Sunt prea numeroase şi prea în văzul tuturora înfăptuirile noastre, pentru ca să mai fie nevoie de vorbe. Ele grăesc mai mult decât ori câte discursuri. In oraşul şi judeţul Braşov, graţie muncii noastre, a tuturora ş’a colaboratorilor noştri neobosiţi, Gh. Cuteanu, fost prefect şi primar C. Voicu, a parlamentarilor juri. ţului Victor Branisce şi Petru Debu, a pr-şedintelui Camerei de Agricultură G. Roşculej, precum şi a tuturor şefilor de Servicii, a primarilor şi consilierilor noştri comunali şi concursului tuturor oamenilor de bine, iubitori de popor, se^ înalţă a- proape la tot pasul o înfăptuire.
Numeroasele şcoli din sale, coopera'ivele, nucleele economice, dârza stăruinţă de primenire şi întărire a gospodăriri r săteşti, prin r-înoirea raselor de animale, prin lărgirea esploatării culturii agricole, prin înbunătăţi- rea seminţelor şl aprovizionarea cu grâu şi porumb,Uzina electrica* uriaşul auator din oraş, sursă de venituri cu drept cuvânt aşteptate de oraş şi judeţ, măreţul Cămin de ucenici, sortit să crească industriaşii şi comercianţii noştri de mâine, stadionul, garajul comunal, canaliza rile, numeroase alte lucrări edilitare, desăvârşirea aproape completă a reformei agrare, măsurătorile făcute aproape în tot judeţul de către cadastru, dreptatea acordată voluntarilor, repararea, unde a mai fost posibil, a nedreptăţilor făcute la aplicarea reformei agrare, liniştireasatelor prin bgea datoriilor a- nricole, îndrumarea administraţiei prin oameni aleşi liber depopor, reducerea impozitelor a- gricole, pe clădiri, pe cifra de afaceri la industriaşi, a adiţionalelor, buna gospodărie a judeţului, a oraşelor ş’a satelor, Ajutorarea acestora de către judeţ,
măsura posibilităţilor şi alte lucrări, sunt înfăptuiri, pe
le poate trece cu
populare n’ar mai fi alături de noi. Se pretindea că această o- pozifle ar fi având leacuri mai bune pentru vindecarea răului. Ş’atunci noi, fără a fi fost partizani unor alegeri costisitoare, am primit să venim în fa|a corpului electoral, în faja alegătorilor noştri, pentru a-le cere să şi spună cuvântul, fiind ferm convinşi, că poporul îşi va întări prin votul său din nou încrederea în partidul naţional ţărănesc şi va arăta astfel că guvernul condus de marele Jiu al Ardealului, Dr. Alexandru Vaida-Voevod, şi-a făcut din plin datoria pentru {ară, pentru neam şi pentru strălucirea Coroanei.
In fruntea partidului nostru avem astăzi, cu voinţa noastră a tuturora, pe luptătorul neînfricat al ţărănimii, pe Ion Miha• lache. Sprijinit de noi toţi, cu toată hotărârea, avem ferma convingere că, el va purta cu ace- aşi avânt şi reuşită steagul moş
tenit dela iluştri săi predecesori şi că va aduce la biruinţă partidul care înseamnă |ara însăşi care personifică însuşi simbolul unităţii noastre naţionale.
Să ne facem datoria.Asupra alegătorilor noştri s’au
abătui iară metodele de alegeri de altădată, pe cari nu le mai credeam cu putinfâ
Punem în vedere, în această sfântă zi a Unirii, celor ce vor să ne mâhnească şi să ne amă- rească din nou sufletele, să renunţe la vechile năravuri de prigoană şi să ne lase ca să ne esprimăm voinţa noastră liber.
Iar alegătorilor noştri, satelor şi oraşului nostru le cerem ca fără teamă şi fără şovăire să şi facă datoria, aşa cum le era dreptul şi li o impune legea.
Libertatea câştigată cu atâta trudă şi dreptatea dobândită cu atâtea jertfe Irebuesc salvate şi
matâ teaca r i n im en i n u - v e d e r e a ş i c a r i d o v e d e s c faja d e toa tă lu m ea c â t d e r o d n ic a a fo st g u v e r n a r e a n o a stra .De ce a plecat guvernul ?Fată de aceste uriaşe înfăp
tuiri, făcute înlr'o vreme, cane ne luptăm cu cea mai cumplita criză în care se sbate omen.rea se pune întrebarea : De ce a nlecat guvernul nostru •P Opoziţia în co n tra n o a s tr a s e in te ţia . Ş ' s e s p u n e a c a m a s e le
păstrate cu toată toată hotărârea.
energia şi cu
Aprobarea listei candidaţilor.După aplauzele cari au înche
iat vorbirea d-lui preşedinte, a fost aprobată cu unanimitate lista candidaţilor pentru Corpurile Legiuitoare ai organizaţiei noastre judeţene, care este următoarea: La Cameră: d-nii dr. Voicu Nifescu fost ministru, Gheorghe Cuieanu fost prefect şi dr. Cornel Voicu primarul o- reşului. La Senat, colegiul universal : d l dr. losif Blaga protopop, iar la colegiul administrativ preotul dr. Petru Debu.
Telegrama Suveranului.De încheiere a fost cetită şt
primită cu vii aplauze următoarea telegramă, adresată M. Sale Regelui:
Majestăfei SaleRegelui Carol al Il-lea
Palatul Regal Bucureşti.
Românii din judeţul şi cetatea istorică a Braşovului, sărbătorind astăzi marea zi a Unirii Ardealului cu Patria Mamă, îşi îndreaptă plini de devotament şi iubire gândurile către Majesta- tea Voastră, simbol Unităţii Naţionale şi Vă urează domnie lungă şi plină de roade pentru binele şi înălţarea Patriei pe veci unită
Voicu Nifescupreşedinte fost ministru. •
Şedin(a de eri a Comitetului judeţean a fost nu numai o dovadă a devotamentului membrilor partidului fată de conducători ci şi un măreţ semn al moralului, cu care alegătorii înţeleg să dea lupta în vederea alegerilor.
Moratoriul liberai— cursă pentru vânat electoral
Intre fapte şi tăgădueli.Dragostea liberalilor faţă de
populaţia dela Jară o cunoaştem pe dea’niregul din cartea deschisă a abuzurilor şi fărădelegilor, care din împroprietărirea îndreptăţirilor au făcut prilej de căpătuială pe seama tuturor nechemaţilor şi agenţilor electorali.
Odată au fost liberalii darnici fată de ţăran. In anul 1907, când celor ce şi-au cerul dreptul, le-au dat pământ. Atâta fiecăruia cât îi trebuia pentru cosciug şi cruce!
Cu aceeaşi dragoste au privit liberalii şi legea conversiunii, menită să uşureze povara datornicilor dela ţară.
Ţăranul pentru ei Irebue să fie vita de muncă, ferecată în lanţul îndatoririi şi supunerii faţă de stăpân. Cum puteau deci să vadă cu ochi buni o lege, care scăpa pe ţăran din ghilţul sugrumător al cămătăriei băncilor lor ? 1
f Au urcat treptele puterii, bătând toba mare a lărgirii con- uersiunei. Promitea d l Dinu Brătianu, în opoziţie, „conversiunea tuturor datoriilor fără excepţii, după capacitatea de plată a debitorilor“.
Ajuns însă jupân al finanţelor tării, la instalarea în scaunul de vistiernic, i-a scăpat pe gură, — poate fără să vrea — o vorbă care i desrălue ascunzişurile inimii.
„Fără restabilirea capitalismului situaţia tării nu se poate îndrepta“ — a spus d-sa. Adecă : t'e lucru, Bănci / Căscaţi gura cât putefi şi um/la/i-uă /oalele cu conversiunea 1
Oricari ar fi promisiunile şi încurcăturile de vorbe, ele nu mai pot ascunde adevăratele intenţii ale politicei liberale I
Moratoriul datoriilor prevăzute de legea conversiune!, până la 1 Martie 1934, nu e decât o cursă electorala, un atentat la
0A2RTA TRAN««i ' J W 'W
bunăcredinţa alegătorilor, pen- jru a-i ademeni să le stoarcă votul.
După aceea? Lăeonva bancară va sfârlica în dragă voie şi cu lăcomia lupului oasele şi măduva victimelor.
Chiar decretul de prelungire a termenelor moratoriului prevă zut de legea reglementării datoriilor, lasă desch;să o uşă suspectă. Prin menţinerea excepţiilor, greşit introduse în această lege sub presiunea cercurilor bancare, vor putea fi urmăriţi şi executaţi, conform noului decret; debitorii comercianţi şi industriaşi, datornicii către institutele de binefacere, creanţele din contracte de locaţiune, micii agricultori şi proprietari urbani pentru datoriile către advocaţi şi către liberalele societăţi de „Credit Funciar Urban“.
Iată deci o serie de debitori, împotriva cărora au şi început executările şi numeroase imobile s-au vândut prin licitaţie, ajungând pe preţuri de nimic în mâinile instituţiilor creditoare.
Se numeşte aceasta „lărgirea conversiunei“, promisă de d 1 Dinu Brălianu ?
Noul moratoriu liberal, în loc să uşureze, ştirbeşte înlesnirile obţinute de debitori prin legea guvernului trecut.
In această lege se prevedea că plata dobânzilor se va face la sfârşitul fiecărui an, începând dela 1 Dec. 1933, adecă — după lămuririle date de raportorul legii, — plata dobânzilor se va face Ia 1 Decemvrie 1934, anul începând dela 1 Dec. 1933.
Prin ari. 1 din decretul liberal se prevede că dobânda urmează a f i plătită la 1 Martie 1954.
O tragere pe sfoară 1 Sub masca unei amânări de
formă, se stabileşte un nou termin — 1 Martie, — ciuntind astfel drepturile debitorilor, cari după legea în vigoare nu puteau fi obligaţi Ia plata dobăn- zei decât la 1 Decemvrie 1954.
Iată-I pe d l D. Brălianu între fapte şi vorbe 1
„Nu vom reduce din drepturile câştigate ale debitorilor a- gricoli, ci din contră formula noastră e mai largă — spunea d-sa. Iar fapta dovedeşte contrarul 1
Se poate o mai evidentă rea- credinţă ?
Şi să nu se uite: trăim încă în epoca promisiunilor şi angajamentelor electorale 1
Ce ar fi după alegeri, — dacă voturile ţării ar înstăpâni la putere pe aceşti exploatatori ei sărăciei şi năcazurilor poporului,— e de prisos s’o mai spunem.
Cei-ce vor să ajungă soarta mielului pus în paza lupului, — n’au decât să voteze pe liberalii
Distribuirea cărţilor de alegător
In conformitate cu adresa Judecătoriei Mixtă Braşov Nr. Preş XVIII. D 11/1935/2 se aduce la cunoştinţa alegătorilor Municipiului Braşov, că distribuirea cărţilor de alegător, pentru alegerile electorale, se face la Judecătoria Mixtă Braşov în fiecare zi de lucru între orele 16-1 9 , iar în zilele de sărbătoare dela ora 9 i i — 1 2 .
Alegătorii Municipiului sunt invitaţi a-şi ridica cărţile de alegător cât mai curând posibil, pentru a se evita aglomerarea în zilele din urmă.
Pagina 2 _________________
Aviz Pentru ajutorarea multor văduve, orfani şi săraci, a- propriindu-se praznicul Crăciunului, rog pe toţi creştinii buni şi miloşi să binevoiască a trimite la adresa de mai jos diferite ajutoare, cum ar f i : bani, haine, stofe, ghete şi arficoli de băcănie. — Braşov str. Lungă Nr. 111. — Biserica Buneivestiri Protopop M. Hodârnău.
„ A s t r a “ la sateIn ziua de 26 Nov. a. c. Io
cuiforii comunei Vlădeni din a- cest judeţ, au avut deosebita bucurie de a ovaţiona în mijlocul lor pe neobositul preşedinte a! Desp Central al Astrei-Braşov d-1 dr. N. Căliman, însoţit de d l secretar el Aslrei d 1 prof. Colan, membri! din eomilei: d nii dr. Sfinghe şi dr. Gh. Balcăş avocat.
Veniţi cu ocaziunea sfinţirei unei sale de cursuri a grădinei de copii de pe lângă „Casa Naţională", ridicate ţoale în vară prin deosebita stăruinţă şi pur tare de grijă a acestor conducători, au avut deplina mulţumire că şi-au văzut realizată întocmai partea cea mai mare din scopurile proectale pentru lăţirea culturii în mediul satului nostru.
Poporul participant la această fesliviiate cultural-religioasă, prin prezenţa sa extrem de numeroasă şi dragostea deosebită manifestată cu această ocazie, a rămas deplin convins că numai aceşti intelectuali, cu acest fel de conveniri, îi vor binele şi propăşirea sa prin cuilură. Convinşi deplin asupra acestui fapt şi considerând că sfinţirea salei, dată deja în folosinţa comunei, este numai primul începui din lanţul realizărilor, au promis solemn că vor fi gata pentru viitor întotdeauna a da întreg sprijinul „Astrei“ şi vrednicilor săi conducători, ca în primăvara care urmează să ducă la terminare întregul edificiu măreţ al Casei Naţionale din mijlocul comunei. Preot.
„Astra" în Săcuime
Comemorarea poetului St. 0. Ios f
Sâmbătă în 18 Noemvrie a fost comemorarea (la 20 ani dela moartea lui) poetului St.O losif, din partea despărţământului „Aslrei" Sf. Gheorghe.
La ora 12.15 s a oficiat în biserica ortodoxă română din Sf. Gheorghe, de cătră păr. protopop Aurel Nistor şi preot losif ( Popovici, un parastas pentru o 1 dihna sufletului poetului. După terminarea serviciului păr. protopop a vorbit despre pregătitorii unităţii sufleteşti şi teritoriale, arătând ^partea de contribuţie a scriitorilor şi poeţilor, între cari parte vie şi activă a avut St. O. losif.
La orele 6 seara s-a desfăşurat în sala festivă a prefecturii serbarea de comemorare. Erau prezente şeoalele secundare, cu profesorii în frunte, şi cea mai mare parte a intelectualilor români din localitate, umplând sala spaţioasă până la ultimul loc.
Cuvântul introductiv l’a rostit preşedintele despărţământului păr. protopop Aurel .Nistor, arătând rostui şi scopul conferinţelor în cadrele „Astrei", menite să creeze şi să menţină la suprafaţă problemele culturale şi o atmosferă de perpetuă preocupare cu aceste probleme.
A urmat profesorul Ioan Colan, secretarul „Astrei“ din Braşov. Timp de aproape o oră a ţinut încordată atenţiunea publicului prin desfăşurarea vieţii şi operelor poetului St. O. losif. Cunoscător de aproape al împrejurărilor de viaţă, de sbucium şi de suferinţă ale poetului, în- tr o frumoasă limbă românească, cu cuvinte măsurate şi calm, a trecut pe d’inaintea ochilor as- cu tătorilor toate momentele mai însemnate din viaţa şi opera poetului. Aplauzele însufleţite ale publicului au dovedit deplina reuşită a frumoasei conferinţe.
Au urmat 4 recitări din poe- siile lui St. O. losif, esecutate de un elev al gimnaziului de băeţi, de o eeţvă a gimnaziului de fele şi de două eleve ale şcoalei normale de fele.
Corul, compus din 45 de persoane, al elevelor şcoalei normale, sub conducerea profesoarei de muzică d-şoara A. Be- neche, a cântat „Mi-e dor de munţii Caraiman“ şi „La arma“ St, O. losif.
Sâmbătă 9 Noemvrie, ora 6 va fi comemorarea poetului P. Cerna. Conferinţa va ţinea-o d na profesoară Valeria Dr. Ni- colae Căliman n. Branisce din Braşov. După conferinţă vor urma câteva recitări din poesiile lui Cerna.
Serbare culturală în Araci (Arpătac)
1 Duminecă 19 Noemvrie a făcut despărţământul Sf. Gheorghe o descindere culturală în fruntaşa comună din Sâcuime, în Arpătac. Au participat din Sfi. Gheorghe păr. prot. Aurel Nistor cu doamna, învăţ, ziarist Gheorghe Briotă, agronom regional Ioan Ţuţuianu, comerciant Gheorghe Axente cu d na şi d şoara, librar Alex. Nestorescu cu dna- din Braşov a participat primme dicul judeţean Dr. Pompiliu Nis- lor (ca fiu al comunei) cu d-na. Păr. local Silviu Iosan salută, în numele sătenilor, oaspeţii veniţi în numele vechei societăţi culturale „Aslra“, ca să reverse lumina culturii româneşti în satele Săcuimei
Păr. protopop Aurel Nistor a vorbit despre „Plugarii şi cartea', arătând cât de indispen- zabilă este şi azi şi va fi iot mai mult în viitor pentru săteni îndrăgirea cerţilor bune, fără de care nu vor putea fi elemente de greutate în conducerea ţării.
D-1 Dr. Pompiliu Nistor a vorbit despre „Vaccinarea în contra tuberculozei“, arătând foarte plastic şi stârnind toaiă atenţiunea ascultătorilor asupra vitalei probleme a tuberculozei şi asupra metodei profesorului Cal- metle, introdusă în toate comunele jud. Braşov.
D-1 agronom Ioan Ţuţuianu a vorbii despre „Reforma agrară şi cooperativele agricole“, in- zistând cu multă căldură asupra foloaselor mari ale organizării cooperativelor agricole la sate.
Corul copiilor de şcoală primară, sub conducerea Învăţătorului Dionisle Axente a cântat câteva cântece frumoase, religioase şi naţionale iar câţiva copii au recitat poezii ocazionale.
D-1 Alexandru Nestorescu librar din Sf Gheorghe a donat 14 cărţi literare, ca premii copiilor mai silitori dela şcoala primară.
Păr. protopop a donat din partea despărţământului Sf. Gheorghe 65 cărţi pe seama bibliotecii „Aslra“ din comună.
S a rulat cu aparatul despărţământului un simpatic film comic „Big Boy marinar“. Sala arhiplină de public a avui frumoase momente de petrecere într o atmosferă de cultură românească.
Duminecă 3 Dec. despărţământul Sf. Gheorghe va descinde în comuna Hăghig, iar la 10 Decemvrie în comunele maghiarizate Ozun şi Chichiş, unde va participa şi corul „Astrei“ din Braşov. Va fi o mare sărbătoare demonstrativă românească, Ia care vor participa foţi Românii de inima din Sf. Gheorghe şi şalele învecinate.
0 comemorare.Ziua Sfântului Andrei:
30 Nov. 1933Şaizeci de ani s’au împlinit
în iunie a. c. de când prealuminatul şi genialul Andrei Şa- guna, Mitropolitul Ardealului, a trecut la Domnul. In această zi de pomenire a sfântului mărit apostolai Domnului, Andrei întâi chematul, gândurile noastre se îndreaptă spre acest Andrei Şa- guna vrednic cârmuitor, care a fost hărăzit de voia Celui de sus ca primul să puie bază destinelor românismului nostru şi bisericii dreptei noastre credinţe.
Ajuns la 1846 vicar, iar la 1848 episcop ai bisericii noastre ortodoxe române din Ardeal, şi-a începui munca sa binecuvântată şi mull rodiloare în câmpul frumos dar vast al românismului de aici. Din capul locului a străduit în crearea unei naţii dreptcredincioase ortodoxe. Cu lot zelul şi cu râvna cea mai ferbinte ţintea ca să reînvie e- piscop'a transilvană cea nurre roasă, potrivit cu trebuinţele bisericii, cu mântuirea poporului, cu spiritul timpului şi „pe Românii ardeleni din adâncul lor somn să i deştepte şt cu voia cătră tot ce e adevărat, plăcut şi bun să i tragă“-.. La 1864 ca Arhiepiscop şi Mitropolit şi a adus la îndeplinire ţoale planurile sale privind şi organizarea bisericii ortodoxe române transilvănene şi reînvierea milropo- liei de atunci încoace independentă.
Conducător cu nespusă vrednicie şi înaltă înţelepciune, în acele vremuri grele a fost cel mai bun părinte şi păstor al Românilor săi. Prin biserică, cui
frDeia chinuri infernale la sănătateKprm
Toga! s’a constatat de milioane de ori ca eficace la
Reumatism Gută
Sciatică Gripă
Nevralgii, Răceli Dureri de capa ** v VM fi
Togal-ul ajută imediat şi este cu totul nevătămător pentru stomac l Şi inimă!
Există oare un alt prepa- lat care să fie aşa de bine apreciat ca „Togal", de peste 6000 de medici?
Togal-ul dizolvă acidul mic si acţionează astfel direct Ia rădăcina răului! Bactcricid in mare grad!
Nu există altceva mai bun!
Garantat că vă ajută!
^“a c u n T 'ia u 'to t f ' lo g a tT 'o A1* a" * £ * S o c u l £*
Taoletele de Toga. sunt un pre^s cfceţian
a (lunuri 0 slăruil cl94irl . rostul „alici sa,e ' «
C â n d " • ?cCând privim acum ’»ele din culmea isbâadp-Pnin!'e>i-răsărit pe urma frS - ce asacrificiilor sule „j™a"l5rilorsol deosebi, ui ^ c"udn"«'» m Zştre. Ramas toată vi, t? -le‘n°a-M e şi ca bun g e S J Sţ0r<iene. noastre, ni a dâru;c?a ma' Juminoasă, Piids fi9Ur» Piiaa călăuzitoare, pildă „ " Iscare nu ne poate trece o reprivi adânc. e 9ra a. As'ăzi când Sf. Biserică înviata prin opera sa î . V e-
| slujbă întru pomenire,’ L ^ bue sa ne plecăm capu| „ lre' găciune, slăvindu-i osteL ? ru’ dai .şşaicuiui Du„m° ' « ' M al lui.. suflului, i „ bisc/iciî i neamului ce era al lor... IrblL* De aceea noi, cari trăim 8‘ principiile sale creatoare? ?Zia f * * di" « a t e Î trate in cununa şi Cu pietate n depunem, în bucuria glorii peste mormântul ce «ţrjju£ j odihna sa vecinfcă §e
p r Alex. Florea-VlrW„., Comileiui şcoalei de ucenîri
din Bra$o»No. 35 1933. -— ~
ConvocarePrin care palonii meseriaşi
precum şi sprijinitorii şcol i de ucenici industriali de stat d-n Braşov, sunt rugaţi a lua parte ta Adunarea generală extraordinare, care se va ţine în ziua de Duminecă 10 Decembrie 1933 la orele 11 a. m. în localii şcoalei primare „Ioan Popazu“ de lângă liceul „A. Şaguna“,cu următoarea
Ordine de zi:1. Deschiderea adunării ge
nerale.2. Votarea bugetului modificat
el şcolii de ucenici ind. de slat din Braşov, pe exerc. 1933—34. (Dela 1 Aprilie 1933—31 Martie1934) .
3. Votarea bugetului aceleiaşi şcoli, pe exerciţiul 1934—35, (Dela 1 Aprilie 1934 -31 Martie1935) .
4. Eventuale.In c< zul că la prima adunare
genera ă, convocată pe ziua de 10 Decembrie a. c. nu se va întruni numărul recerut de lege, adunarea generală se amână pe ziua de Duminecă 17 Decembrie 1933, când se va ţine cu orice număr de membrii, în a- celaş local, la aceiaşi oră şi cu aceiaşi ordine de zi.
Din şedinţa Comitetului şcolii de ucenici industriali de stai din Braşov, ţinută la 30 Noem- brie 1933.
Preşedinle: Secretar:D. Căpăfină. Gh. Boeriu.
Primăria Municipiului BraşovNr. 29.167—1933
Serv. ad tiv.Publicafiune
referitoare la alegerea a 20 bărbaţi de încredere activi şi * bărbaţi de încredere supleant1 pe lângă autoritatea industria® a municipiului Braşov, pe l"3
Alegerea susmenţionată seva line în ziua de 4 Decembrie 1933 (Luni) intre orele 9 -1 / în biroul autorităţii industria a Primăriei Sfr. Regele Caro Nr. 53 elaj II. uşa I.
Drept de alegere are b®c®. comerciant, industriaş şi *a cant, care exerciteazâ P '° , e nea sa în mod independen P teritoriul oraşului Braşov. 9 bili suni însă numai a?e,r j,rj. mercianţi, industriaşi Şţ cânţi, cari plătesc impozitele
" Ş t a b * = ciror. « * * * expiră, sunt recligibili-
Alegerile se fac cu 1 alegători. 0~*
Braşov, la 21 Nov. 1"Primar:
Dr. C. Voicu. „„oral •p. Secretar
94 1933
.GAZETA TRA NSíiVANíE!
Cu inima plină de durere aducem i*
Radu OrghidanC o m e r c i a n t
Ş c iL ă l'Î sil!erSi\aMunÎe’ ,m?mbru îa De-CaVerei de Comerţ şi I n d u s t r i e ' °°nSÌ1Ìer &1 de ucenici, membru Ji * w:rai[ei
Pagina 3
comitetului şeoalei
* •după scurle dar grele suferinje, împărtăşii fiind o» cr-lele Taine, şi-a dai nobilul său suflet în mânile CreaiS-'ruhj, Vineri, 1 Decemvrie a. c.( la orele 10 seara în etate de 46 am. seara, in
Rămăşiţele pământeşti ele scumpului nostru de. fund se_ vor ridica din locuinţa sa, din Strada Prundu-
?. f® Q?r,d®Pune sPre vecinică odihnă în cimitirul Bisericii Simte Treimi de Pe Tnoilo n • -în 3 Decemvrie a. c. Ia ore™ 3 p. *. *’
Braşov, 2 Decemvrie 1933.
J a ln ic a fa m ilie .
p s t u m e e l e g a n t e
d e t o a m n ăklloane de iarnă, haine de j şi mătase se execută în nul »Margareta“, buri solide.I Roagă binevoitorul concursISalonul „M a rg a re ta “
Palatul Marmorosch Piaţa Liberfă|ii No. 10
Ciorapi sportp e n t r u d o m n i
de şase ori întăriţi45 LeiFabrica de ciorap?
M i Grass,Slrada Regele Carol 38
457 8 —10 (in curte)
Cetiji şi răspândiţiGazeta Transilvanieicel mai vechi ziar românesc
1
Nu mai avefi nevoie de Şoşoni şi galoşi
pe vreme rea ploioasă şi cu ninsoare,îmbrăcând numai încălţămintea
Mociornifăcare este impermiabilă,solidă, elegantă şi eftină.
Depozitul de vânzare al Fabricelor B r a ş o v , Str. Voevodul Mihai Nr. 14 (Vămii).
Nu vindem încălţăminte lipită, nici de pânză sau imitaţiuni, ci numai din piele veritabilă, box sau chevreux
cu talpă de prima calitate.Feriţi-vă de imitaţiuni şi observaţi pe fiecare încălţăminte stampila Fabricei Mociornifă.
T E L E F O N 70. 471 3-0
Cupoane de stofăcu 5 0 l a s u t ă r e d u c e r e
d e l a 1 p â n ă l a 1 5 D e c e m b r i el a
P o s t ă v ă r i a
AB R A Ş O V
P I A T A L I B E R T Ă Ţ I I N o . 2 2 ,
C u p o a n e d e s t o f el a î u m a i a t e p r e f !
OAZETA TRANSILVANIE*Pagina 4
Nr. 96-
A tm osfera de serbătoare a zilei de 1 D ecem brie a. e. — Ziua p roclam ării U nirii A rdea lu lu i cu Ţar a-M am ă, — a fost adânc turburată la Braşov.
U n condam nabil procedeu al prefectului de judeţ a urm ărit şi a reuşit ca la festiva lu l Unirii, aranjat în a- ceastă zi de către A sociaţia culturală „A stra“ în sala teatrului „A stra“, primarul MuntCip'Ului Braşov să fia pus în situaţia de a părass loja auturităţ lor.
A fost leza tă persoana, a fost lezată autoritatea şi cetă ţen ii oraşului nostru!
Prin jicnirea primarului M unicipiului Braşov, alesul cetăţen ilor oraşului, se aplică o brutală palmă dem nităţiicetăţii n o a s tr e ! .
Prin am estecul abusiv al prefectului în festivalurile aranjate de „Astra", se profanează cel mai sfânt altard e cultură al A rd ealu lu i! . . .
Prin nesocotitu l gest al reprezentantului guvernului faţă de m erituosul fiu al Ardealului, care în calitate de prim ar şi-a câştigat m erite scrise în Cartea de sur, se aplică Ardealului cea mai cum plită palmă de către o m ână de fr a te !
A tm osfera de serbătoare a Unirii Ardealului, a fost înficiată de patim ă şi de ură şi prefăcută în prilej de răz bunare p o litică !
M erită Ardealul această soartă după cincisprezece ani de Unire ?!
Fii lui nu mai au dreptul să fie părtaşi ai praznicului bucuriei U nireiP
D em nitatea Braşovului şi a întregului Ardeal, răsărită din jertfe le istoricului trecut ardelenesc cer, pretind cu toată tăria drepturilor cetă ţen eşti satisfacţia.
Pâlm uitorul dem nităţii rom âneşti nu mai poate o- cupa locul n ecinstit de d â n su l!
In cor cu strigătul de revoltă al m ucenicilor Unirii, ce^em dapărtirea orefactitiu d3 B*aşav.
p r a t iNaţional-Ţărănesc pen-
cari până acum nu se pot manifesta. . . .
D 1 M halache îşi încheie vorbirea, cu cuvintele:
„Am subliniat cu aceasta o- cazie problemele care trebuesc examinate de graba. Se cere să fim un partid de forţe, ca sa le putem rezolva cât mai curând. Ideia organică o avem. Copacul liberal este noduros şi desfrunzit. Zadarnic i-se cara cu găleata apă la rădăcina. In întreaga Europă liberalismul este condamnat. Iată de ce se cere acţiune şi prezenţe. Ar dealul reprezentat aci prin d-voastă constitue generala direct ieşită din din sânul ţărani- mei, şi arată cât de mare este potenţialul acestei tărănimi.. Trebuie creiată o formidabilă forjă politică a tării, care nu poate fi alta decât partidul naţional-Jărăeesc. Iar forţa în sprijinul programului însemnează biruinţa".
OVd{ii prelungite au acoperit ultimele cuvinle ale d-lui Miha- lache.
| f Radu Orghidan]
tru Ardeal şi Banat.
că su
Sub acest titlu „Dreptatea“ scrie:Ţinem a avertiza pe d. I. G. Duca şi guvernul său
tem în curent cu demersurile şi operaţiile puse ja c se realiza două mari afaceri la care, pentru fiecare o pen,r« sau spertul ar fi între 2 0 -3 0 de milioane. ’ c°misioR
Şnapanii, neştiind ce le rezervă ziua de mâine si neguri de ea, s’au şi repezit la gheşefturi. ş ne‘»nd
P*nlru nefericirea lor am prins de veste şi veghem Ca să se ştie !
Pe urma brutalităţilorliberale
ului, iar cei mai mulH suhlin- lipsa oricărui inconvenient gal ut acţionează prompt «f. durerile Drovocnio fi 9 .«e reuni
Un comunicat al centrului studenţesc Petru Maior"
provocatetism, gută, sciatică mcn durerile nervoase şi cele pj nlte din raceală. H
Şedinţa Comitetului Executiv Naţional-Ţărănesc pentru Ardeal şi Bănat, ţinută Marti la Cluj, a dovedit încă odată netemeinicia svonurilor, cu care adversarii politiei căutau să înfiri peze fantoma dizolvării acestui partid, din cauza disensiunilor şi neînţelegerii.
Atât numărul cât şi însufleţirea delegaţilor din întreg Ardealul au dnvedit contrarul.
Iar aprobările, cu cere au fost subliniate cuvintele preşe dintelui, când acesta şi-a exprimat bucuria şi 'marea nădejde ce i-o inspiră preţiosul concurs al d-lor Iuliu Meniu şi Alexandru Vaida-Voevod, au fost cea mai grăitoare dovadă a forţii, care închiagă unitatea partidului.
Strâns legat în jurul d-lui preşedinte Ion Mihalache, partidul naţional-ţărănesc va continua calea realizărilor, pe care tre- bue să se raziroe viitorul ţării.
A luat parte la şedinţă un impozant număr de membrii ai partidului, în fruntea cu d-nii preşedinte Ion Mihalache, Iuliu Meniu, Mihai Popovibi, etc. etc.
După liniştirea aplauzelor cu care a fost întâmpinat d-1 Ion Mihalache la intrarea în sala Clubului, unde s’a ţinut şedinţa, l-a adresat câteva cuvinte călduroase d-1 M. Popovici, ru- gându l să conducă şedinţa.
După salutul organizaţiei jjşi al tineretului clujan, a luat cuvântul d l Mihai Popovici, arătând motivele, peniru care partidul, plecând dela putere, a trebuit să-şi întrerupă munca de realizări pentru binele şi propăşirea ţării. In continuare, reliefând calităţile d-lui preşedinte al partidului, subliniază atenţia şi grija de care trebue să se bucure Ardealul, ca cel mai puternic zid de apărare al revendicărilor naţionale.
Primit cu aplauze furtunoase, d-1 preşedinte el partidumi Ion Mihalache a luat cuvântul, arătând ideile călăuzitoare şi rolul partidului naţional-ţărănesc.
După ce a arătat '.luptele de după război conduse de aceleaşi (principii, ale partidului naţional din Ardeal şi cel ţărănesc din Vechiul Regat, unite mai târziu într’un singur partid, a cărui conducere, plină de răspundere o are azi, îşi exprimă bucuria de a şi vedea uşurată această sarcina prin concursul celor doi fruntaşi şi mari luptători ai Ardealului şi ai tării: Iuliu Maniu şi Alex. Vaida- Voevod.
Trecând apoi la lupta în viitor a partidului declară că două idei principale fundamentează orientarea în această luptă: ideia naţională, care pretinde ca în întreaga noastră organizaţie şi aşezare culturală şi economică să se ridice biruitor la suprafaţă specificul energiei româneşti, să trezim conştiinţa naţională şi să ne punem nădejdea zilei de mâine cu forţele proprii.
A doua este ideia ţărănească, prin care partidul nostru se i- dentifică cu ţara, cu ţărănimea, care formând 80% din populaţia ţării, prin munca ei realizează trei sferturi din bugetul ţării, asigurând aproape întreaga producţie naţională. De nevoile şi aspiraţiile acestei tărănimi, din munca căreia curge bogăţie şi prosperitate spre oraşe, trebue să se resimtă programul partidului.
Intre alte idei, de care e călăuzit partidul, d-1 Mihalache ,’a accentuat ideia monarhică şi întronarea principiului respon- zabilităţii acelora, care deţin puterea publică în stat.
Stăruind apoi asupra problemei ridicării ţărănimii la conştiinţa intereselor ei şi a forţii şi demnităţii cetăţeneşti, schiţează programul de lucrări naţionale pentru ieşirea din criză.
Vorbeşte apoi despre problemă monetară şi problema, de o deosebită actualitate, a constituţiei, care trebue modificată şi în care trebue introdus spiritul naţiei şi iniţiativele ei,
O boală internă contractată de mbi de mult, agravându-se în ultimele zile, a pus capăt a- seară vieţii luptătorului inimos naţional şi bunului noslru prie tin Radu Orghidan, fost corner ciant, membru neobosit al Con siliului Municipiului Braşov.
Descendent dintr’o fruntaşă familie de comersanţi din Scheiul Braşovului regretatu Radu Orghidan ca şi fratele ma mare Dumitru, mort acum 7 ani, precum şi fraţii mai mici în viaţă Aurel şi lancu au îmbrăţişat cariera comeiţului ajungânc prin hărnicia şi iscusinţa lor proprietari de importante firme româneşti şi bucurându-se de o mare trecere pe piaţa Braşovului.
Criza grea financiară, care a făcut să dispară atâtea firme de pe piaţa Braşovului, a atins şi firma R. Orghidan, care a fost nevoită să şi lichideze gestiunea.
Retras în ultimii doi ani din comerţ regretatul Radu Orghidan, fiind şi bolnav, a îmbrăţişat cariere publice. Prin bunul nume de care s’a bucurat în păturile largi ale societăţii, ca şi prin priceperea şi hărnicia sa a ajuns membru în forurile şcolare bisericeşti, consilier al Municipiului, al Camerei de comerţ şi industrie, preşedinte al comitelui şcoalei de ucenici şi membru fondator şi activ al tu- tuturor societăţilor cultarale şi de binefacere locale.
Ca luptător deţotat al organizaţiei P. N. Ţ., din acest colţ de ţară, din care a făcut parte din clipa când a intrat în viaţa publică, a fost ales membru el delegaţiei permanente şi a corni tetului judeţean, în care a acti- vitat cu o rară însufleţire.
Moartea lui prea timpurie în vârsta de 46 ani lasă regrete unanime. Din mijlocul societăţii româneşti dispare un om de cinste şi de muncă neobosită. A fost un om al faptelor şi e jertfelor pe altarul naţiunei şi al patriei pe care atât de mult a iubit-o.
De-aici durerea mare, care ne încearcă în clipa dispariţiei sale din mijlocul nostru.
Dumnezeu să-l odihnească iar familia indoliată primească sin- cerile noastre condolenţe.
Provocările şi brutalităţile fe roarei liberale, — mascată sub frumos sunătorul titlu de «apă rare a ordinei", — nu produs vărsări de senge şi ucideri de cetăţeni in diferite oraşe ale ţării. In semn de doliu peniru cei ucişi, pentru a se apăra împotriva acestor atrocităţi şl ca un protest împotriva furiei set- batice cu care guvernul caută să înfrângă îndârjirea cu care cetăţenii se opun cârmuirei liberale, Centrul studenţesc din Cluj „Petru Maior" a lansat următorul comunicat, adresat în tregei studenţimi:
„ A vând tn vedere evenimentele petrecute tn ultimul timp la Constan/a şi Iaşi, unde colegi de ai noştri au fost ucişi pentru idea naţională, decretăm pentru întreaga studen- ţime din Cluj doliu general. invităm studenţimea să stea la dispoziţia conducătorilor cen trului pentru a putea face fată împrejurărilor şi evenimentelor",
C onvocare. Membrii As0c ţiei învăţătorilor din oraşul judeţul Braşov, sunt convoc in şedinţă ordinară pe Zj„9 Duminecă 4 Februarie 1934., 9 a. m. în sala feslivă a liceu Andrei Şaguna din Braşov.
Ordinea de z i:1. Deschiderea adunării şi I
vântul preşedintelui.2. Cetirea raportului gene3. Desbateri asupra rapoa
lor : Băncii, Revistei şi Corn publicate in revista „Şcoali Familia*.
4. Descărcarea comitetului5. Modificarea statuteler
sensul prevederilor statutului neral, pentru împărţirea sec Braşov în 4 subsecţii.
6. Alegerea comitetului trai, conform noilor prevel statutare, prin delegaţii celq subsecţii.
Braşov, 1 Decemvrie li Preşedinte Romulus Cosma.f creier Ion lordăchescu.
impreu de cât în non— ar celâ/er
C
I n f o r m a ţ i iBuletinul P olii
grea ş a fost lungă gheriţi unde-i
TŢ în v
Pdouă ( rele a reală <
La moartea lui Radu OrghidanMembrii delegaţiei organiza
ţiei P. N. Ţ.-Braşov sunt rugaţi a lua parte la înmormântarea regretatului Radu Orghidan, care va avea loc mâne Duminecă, la ora 3 d. a. din Strada Prundu lui Nr. 37.«’*— Membrii Uniunei Societăţilor din Schei sunt rugaţi a se întruni, cu drapelele, in localul Uniunii din Prund, de unde va fi plecarea în corpore la înmormântarea regretatului Radu Orghidan.
— Membrii societăţii meseriaşilor români „Lumi na" sunt rugaţi a lua parte la înmormântarea regretatului membru Radu Orghidan, care va avea loc mâne Duminecă la ora 3 p. m. Întrunirea la orele 2l/z în localul societăţii. — Comitetul.
Onoraţii membrii ai grupului religios-Braşov, sunt invitaţi la slujba in sobor, ce se va ţinea Duminecă în 3 Decemvrie 1933 în biserica „Sfintei Treime* din Braşov-Dârste, la ora 4 d. a. Cu ocaziunea acestei sfinte slujbe predica ocazională o va rosti păr. dr. Petru Debu din Braşovul vechi. Onoratul public binecredincios este rugat a lua parte la această slujbă dumnezeiască. — Braşov, la 30 Nov. 1933. — Ioan Broşu, paroh, preşedinte, dr. Petru Debu, secretar.
Conservatorul de muzică „Astra". Al doilea matineu muzical, care va avea loc mâne Duminecă 3 Decemvrie o r a li1/* în Aula Honterus şi care este dedicat in întregime sonetelor de violoncel şipiano al lui Bee- thoven, va da prilej amatorilor să cunoască cele 3 faze creatoare ale maestrului.
In seara zilei de 29 Noer muncitorul Szabo Ludovic Braşov, mergând pe Calea tortei pe linia tramvaiului, a surprins din spate de anton iul Nr. 191 Bv., care l’a doborându 1 şi trecând cu 2 peste corpul lui. In stare di de gravă pacientul a fost 1 nat în spitalul Gh. Mârij Şoferul conducător a disf cu maşina. Se fac cercetări
— In seara zilei de 25 N vrie indivizii Kalman Beta, man Andrei fraţi şi Sza o. au intrat în cârciuma Im ham Iosif din str. ZidnuW.dupece au consumat meibăutură, unul din M» s-a sculat dela masa şi ape nişte consumatori, cale leziuni corporale 0 sărit apoi în bucă*18 ciumei, de unde a “ por, cu care a rănit ^ susnumiţii şi pe n pi Maria, care intervenise^ potolirea scandalului- *
ÎSJrîîA -feghe din Braşov str- ^ Nr. 101, pe când se yg dela târg din comun ^ Făgăraş i s-a pic cUi etate de 14 ani, & B, murg închis cu P deS| cap. Cine va 9» c*LiulP cest cal, sa an^L-^dat« C
Adin nu semne tristă f la caii dormii
[care s nică a darmi se ser meneş agenti gètoril
1gură (
tigaie
se fa
Pentru sănătatea dv. este nevoie tocmai de cel mai bun preparat. Feriţi-vă de a vă expune sănătatea Dv. prin experienţe cu medicamente inferioare şi dubioase ! Luaţi încă dela început numai medicamentul, care este recomandat de că- tră medici şi experimentat în clinice. Peste 6000 de medici au recunoscut şi au lăudat efec tete binefăcătoare ale Togal
liberi tete î zid p căci afară
lui ir
- 'individul L.PJJ5 C calfă lucrător la f ab inta|- inamsir. Lunga, a io»« 1 doU8 che tutui pentru a ^pentru făptuită aß aUr ş |Irului săude 500 lei. Duim
- D-na cap**a p ţiţiei VMaria a reclam“ ^ Varg/aS| vitoarea sa S ,ucrUri dJfu rat m a i m u h 0 d Lbrăcăminte m J de 5 Ilei precum 9» s“in sefV'cJ dispăruta apoi a d ce |g . i e t e . P f £ îa reuşit sa ‘ supusa{u,|ulservitoare ca. unoS f u |gatorului a
Vlnnnratt» t 'B B I s « * .VictOl-
Ccruinţilariiiiona
Po murâ ciola ca d cerei *mer terneciuluteceTăriiraliU ta p
St
Top Related