irlär< uj

rei>rtil|lecf

ei

^nui al X C VI lea Nr. 94NUMĂRUL a Lei Braşov Duminecă 3 Decemvrie 1^*3

aiJ

Şu

’Ule

ilo

ial2

ŞlI n |

î cl c i1;a

: II Iulr e |,[ :i p l LupiUCâL 1 1ouai

pe iiierni

cuini

S c t i a OŞI a d m i n i s t r a ţ i a«iAŞOV, STRADA LCNGA Nr. 5. ' (Cinematografili „ Astra“)

fKLKFON 226 Abos»««®1 anual *60 ie Pastru atrainitato 800 ia l *i>nnţart r*rrlam « <tt»oA U rli Apare de trei ori pe săptămână

Faceţi-vă cerc în jurul celor ce vă cunosc şi vă apără nevoile voastre

Şi votaţi cercul O !

întrunirea Comitetului Judeţean P. Si. Ţ.Expozeul d-lui Dr. Voicu Niţescu, preşedintele organizaţiei Braşov.

Inlr o atmosferă de deosebită însufleţire şi îmbărbătare a de­curs şedinţa de eri a comiteiu- Iui organizaţiei judeţene a P. N. J., ţinută în localurile .Gazetei Transilvaniei*.

Intelectuali din loc, membrit ai partidului şi delegaţi din toate comunele judeţului, au urmărit cu o deosebită atenţie impor­tantul expozeu, în care d-1 pre­şedinte, după ce a arătat acti­vitatea plină de rod a guvernării

national-ţărăniste, a făcut apel la loti membrii“ organizaţiei de a şi împlini şi în viilor datoria de a duce la izbândă steagul partidului naţional tărărenesc, pentru fericirea terii şi a cetă­ţenilor ei.

Avânt şi nădejdi au fost su­flul, care a stăpânit pe ascultă­tori, în tot decursul expozeului, des întrerupt de aprobări una­nime.

Expozeul d-lui preşedinte dr. V. NifescuDomnilor şi fraţilor,

Daji-mi voie, ca înainte de a

BălAponiiânla n t |

-8*1

»et

ia l l).8

l i

le i M\ Mn e i

UCff*1

amsce<

trece la ordinea de zi a şedin­ţei noastre de azi să-mi fac îm­preună cu d-voaslră o datorie, care depăşeşte preocupări şi griji vremelnice.

Aniversarea Unirii.Astăzi se împlinesc 15 ani dela

proclamarea Unirii Ardealului cu Ţara-Mamă.

Se cuvine ca în această zi, fiinja noastră să fie întreagă stăpânită de amintirea marelui eveniment, care se desfăşura a- cum 15 ani în fata a peste o sută de mii de Români, adunaţi din Ardeal în istorica ceiale a Albei-Iulie.

Ceeace s a făcu»,nu se va mai desface niciodată. O spu­nem aceasta noi, generaţia răz­boiului, o afirmă copiii noştri şi o vor repeta ioti urmaşii noştri, din neam in neam, până în vecii vecilor.

Cei ce peste hotarele patriei noastre de azi agită fantoma re­vizuirii, e bine s’o ştie din gura noastră, a celor cari la 1 De cemvrie 1918 alergam prin ploaie, prin vânt şi viscol ca să fim fa)ă în Alba-Iulia la marele praz nic al neamului, noi cari în uni­forme de voluntari proclamam încă dela 16/29 Octvmvrie 1918, pe câmpiile Siberiei, în ce­tatea Celiabinskului, unirea cu patria mamă, că nu vom ceda nici o palmă de pământ din patrimoniul dobândit prin 'foinja noastră a tuturor, prin jertfele fără de margini ale os­taşilor român*, prin suferinţele ?i robia de veacuri a înaintaşi­lor noştri.

V ă r o g c a îm p r e u n ă c u m in e sâ v ă r id ic a |i în p ic io a r e ş i s a ’ ă im p u n e t i c â t e v a c l ip e d e r e ­c u le g e r e .

In aceste clipe de smerila tă­cere să evocăm în amintirea noastre, pe toţi cei ce au căzut Pentru această tarii şi să făgă­duim că vom păstra neatins tes­tamentul, pe care ei ni Iau la- sat ca pe o sfântă spovedanie în pragul mormântului.

(U r m e a z ă c â t e v a m in u te d e rec u i e g e r e ) . . .

T e r m in â n d a c e s t , c e l m a i im Portant c a p i t o l a l c u v â n tă r ii m e le , Ilu P ot în c ă t r e c e la e s p u n e r e a P o litică a n u n ţa tă , fă ră a e v o c a un a l d o i l e a e v e n im e n t d e c a p i '

fală importantă pentru toji Ro­mânii de opotrivă, dar mai ales pentru noi Braşovenii.

Se împlinesc 70 de nni dela moartea lui Andrei Mureşianu, autorul imnului nostru naţional Deşteaptă-te Române !“Ni sunt încă vii în memoria

noastră suferinţele, pe cari subt stăpânirea streină de altădată ie înduram ori de câte ori cople­şiţi de necazuri ne ridicam plini de revoltă şi intonam dârji pu­ternicul imn. înălţaţi de acordu­rile lui, nu mai exista în drumul nostru spre dobândirea dreptăţii, dupăîcare insetoşam, nici un ob­stacol. Cu fruntea senină rupeam cordoane de jandarmi, intram in temniţe, mergeam la spânzură­toare, primeam gloanţe de puşcă, convinşi că prin ele va veni în­vierea.

Mărită şi în veci neuitată îi va fi memoria marelui răscolitor de suflete şi redeşteplăior al conştiinţei noastre naţionale. Gratie iniţiativei Braşovenilor, figura lui se va înălţa în curând, turnată în bronz, aci în pia|a Braşovului, penlru a se încadra în monumentul Unirii, al cărui puternic promotor a fost. ^

Dar Braşovul mai are mea o amintire, pe care trebuie s’o e- vocăm în ziua de azi.

Din această istorica cetate, atât de bogată în înfăptuiri ne­uitate, se ridică alături de atatea ilustre figuri de luptători şi o întreagă pleiadă de distinse te­mei, cari la decisivele răscruci ale istoriei noasire sau grăbit

facă datoria penlru neam sufere cu resem-sa-şi

n a r e z i s to ic is m c o n s e c in ţ e le at- tu d in ii lo r p a tr io tic e .

N e g â n d im în d e o s e b i la f e ­m e ile i lu s tr e , în fru n te c u d o a m ­n e le Elena Sabadeanu ş , Mana

tt&ssrfzsld a to r ia , m u n c in d Ş»

P e r d e m u î t M a P t a f e a S a R e-g e t e li a ^ ^ L K i l ă d e t u n i- a titu d in e . r o m a n e a s c a‘în a lta Ş' Şi s im b o lic a d e c o r a ţ ie"1 ! i- ? Reaele Ferdinand 1 .Medalia »R«9 - istorica zi de

Noi omagiem. " e Românce,

'r S " e îe lor r o m » n e ŞU d * * -

lucească ca pildă vie tuturor ge­neraţiilor ce vor veni.

înfăptuiri în oraş şi judeţ.Ş’acum terminând cu aceste

evocaţiuni, pe cari ni le cerea conştiinţa noesiră, daţi-mi voie, domnilor şi fraţilor, să (rec la obiectul propriu zis al şedinţei de azi.

Suntem din nou în faţa unei campanii electorale.

Nu ţin să vorbesc prea mult. Sunt prea numeroase şi prea în văzul tuturora înfăptuirile noastre, pentru ca să mai fie nevoie de vorbe. Ele grăesc mai mult de­cât ori câte discursuri. In ora­şul şi judeţul Braşov, graţie mun­cii noastre, a tuturora ş’a cola­boratorilor noştri neobosiţi, Gh. Cuteanu, fost prefect şi primar C. Voicu, a parlamentarilor ju­ri. ţului Victor Branisce şi Petru Debu, a pr-şedintelui Camerei de Agricultură G. Roşculej, pre­cum şi a tuturor şefilor de Ser­vicii, a primarilor şi consilieri­lor noştri comunali şi concursu­lui tuturor oamenilor de bine, iubitori de popor, se^ înalţă a- proape la tot pasul o înfăptuire.

Numeroasele şcoli din sale, coopera'ivele, nucleele econo­mice, dârza stăruinţă de prime­nire şi întărire a gospodăriri r săteşti, prin r-înoirea raselor de animale, prin lărgirea esploatării culturii agricole, prin înbunătăţi- rea seminţelor şl aprovizionarea cu grâu şi porumb,Uzina electrica* uriaşul auator din oraş, sursă de venituri cu drept cuvânt aştep­tate de oraş şi judeţ, măreţul Cămin de ucenici, sortit să crească industriaşii şi comer­cianţii noştri de mâine, stadio­nul, garajul comunal, canaliza rile, numeroase alte lucrări edi­litare, desăvârşirea aproape com­pletă a reformei agrare, măsu­rătorile făcute aproape în tot ju­deţul de către cadastru, drepta­tea acordată voluntarilor, repa­rarea, unde a mai fost posibil, a nedreptăţilor făcute la aplica­rea reformei agrare, liniştireasatelor prin bgea datoriilor a- nricole, îndrumarea administra­ţiei prin oameni aleşi liber depopor, reducerea impozitelor a- gricole, pe clădiri, pe cifra de afaceri la industriaşi, a adiţiona­lelor, buna gospodărie a jude­ţului, a oraşelor ş’a satelor, Aju­torarea acestora de către judeţ,

măsura posibilităţilor şi alte lucrări, sunt înfăptuiri, pe

le poate trece cu

populare n’ar mai fi alături de noi. Se pretindea că această o- pozifle ar fi având leacuri mai bune pentru vindecarea răului. Ş’atunci noi, fără a fi fost par­tizani unor alegeri costisitoare, am primit să venim în fa|a cor­pului electoral, în faja ale­gătorilor noştri, pentru a-le cere să şi spună cuvântul, fiind ferm convinşi, că poporul îşi va în­tări prin votul său din nou în­crederea în partidul naţional ţărănesc şi va arăta astfel că guvernul condus de marele Jiu al Ardealului, Dr. Alexandru Vaida-Voevod, şi-a făcut din plin datoria pentru {ară, pentru neam şi pentru strălucirea Coroanei.

In fruntea partidului nostru avem astăzi, cu voinţa noastră a tuturora, pe luptătorul neînfri­cat al ţărănimii, pe Ion Miha• lache. Sprijinit de noi toţi, cu toată hotărârea, avem ferma con­vingere că, el va purta cu ace- aşi avânt şi reuşită steagul moş­

tenit dela iluştri săi predecesori şi că va aduce la biruinţă par­tidul care înseamnă |ara însăşi care personifică însuşi simbolul unităţii noastre naţionale.

Să ne facem datoria.Asupra alegătorilor noştri s’au

abătui iară metodele de alegeri de altădată, pe cari nu le mai credeam cu putinfâ

Punem în vedere, în această sfântă zi a Unirii, celor ce vor să ne mâhnească şi să ne amă- rească din nou sufletele, să re­nunţe la vechile năravuri de pri­goană şi să ne lase ca să ne esprimăm voinţa noastră liber.

Iar alegătorilor noştri, satelor şi oraşului nostru le cerem ca fără teamă şi fără şovăire să şi facă datoria, aşa cum le era dreptul şi li o impune legea.

Libertatea câştigată cu atâta trudă şi dreptatea dobândită cu atâtea jertfe Irebuesc salvate şi

matâ teaca r i n im en i n u - v e d e r e a ş i c a r i d o v e d e s c faja d e toa tă lu m ea c â t d e r o d n ic a a fo st g u v e r n a r e a n o a stra .De ce a plecat guvernul ?Fată de aceste uriaşe înfăp

tuiri, făcute înlr'o vreme, cane ne luptăm cu cea mai cumplita criză în care se sbate omen.rea se pune întrebarea : De ce a nlecat guvernul nostru •P Opoziţia în co n tra n o a s tr a s e in te ţia . Ş ' s e s p u n e a c a m a s e le

păstrate cu toată toată hotărârea.

energia şi cu

Aprobarea listei candidaţilor.După aplauzele cari au înche­

iat vorbirea d-lui preşedinte, a fost aprobată cu unanimitate lista candidaţilor pentru Corpu­rile Legiuitoare ai organizaţiei noastre judeţene, care este ur­mătoarea: La Cameră: d-nii dr. Voicu Nifescu fost ministru, Gheorghe Cuieanu fost prefect şi dr. Cornel Voicu primarul o- reşului. La Senat, colegiul uni­versal : d l dr. losif Blaga pro­topop, iar la colegiul adminis­trativ preotul dr. Petru Debu.

Telegrama Suveranului.De încheiere a fost cetită şt

primită cu vii aplauze următoa­rea telegramă, adresată M. Sale Regelui:

Majestăfei SaleRegelui Carol al Il-lea

Palatul Regal Bucureşti.

Românii din judeţul şi cetatea istorică a Braşovului, sărbăto­rind astăzi marea zi a Unirii Ar­dealului cu Patria Mamă, îşi în­dreaptă plini de devotament şi iubire gândurile către Majesta- tea Voastră, simbol Unităţii Naţionale şi Vă urează domnie lungă şi plină de roade pentru binele şi înălţarea Patriei pe veci unită

Voicu Nifescupreşedinte fost ministru. •

Şedin(a de eri a Comitetului judeţean a fost nu numai o do­vadă a devotamentului membri­lor partidului fată de conducă­tori ci şi un măreţ semn al mo­ralului, cu care alegătorii înţe­leg să dea lupta în vederea ale­gerilor.

Moratoriul liberai— cursă pentru vânat electoral

Intre fapte şi tăgădueli.Dragostea liberalilor faţă de

populaţia dela Jară o cunoaş­tem pe dea’niregul din cartea deschisă a abuzurilor şi fărăde­legilor, care din împroprietări­rea îndreptăţirilor au făcut pri­lej de căpătuială pe seama tu­turor nechemaţilor şi agenţilor electorali.

Odată au fost liberalii darnici fată de ţăran. In anul 1907, când celor ce şi-au cerul dreptul, le-au dat pământ. Atâta fiecăruia cât îi trebuia pentru cosciug şi cruce!

Cu aceeaşi dragoste au pri­vit liberalii şi legea conversiu­nii, menită să uşureze povara datornicilor dela ţară.

Ţăranul pentru ei Irebue să fie vita de muncă, ferecată în lanţul îndatoririi şi supunerii faţă de stăpân. Cum puteau deci să vadă cu ochi buni o lege, care scăpa pe ţăran din ghilţul su­grumător al cămătăriei băncilor lor ? 1

f Au urcat treptele puterii, bă­tând toba mare a lărgirii con- uersiunei. Promitea d l Dinu Brătianu, în opoziţie, „conversiu­nea tuturor datoriilor fără ex­cepţii, după capacitatea de plată a debitorilor“.

Ajuns însă jupân al finanţelor tării, la instalarea în scaunul de vistiernic, i-a scăpat pe gură, — poate fără să vrea — o vorbă care i desrălue ascunzişurile ini­mii.

„Fără restabilirea capitalis­mului situaţia tării nu se poate îndrepta“ — a spus d-sa. Ade­că : t'e lucru, Bănci / Căscaţi gura cât putefi şi um/la/i-uă /oa­lele cu conversiunea 1

Oricari ar fi promisiunile şi în­curcăturile de vorbe, ele nu mai pot ascunde adevăratele intenţii ale politicei liberale I

Moratoriul datoriilor prevăzute de legea conversiune!, până la 1 Martie 1934, nu e decât o cursă electorala, un atentat la

0A2RTA TRAN««i ' J W 'W

bunăcredinţa alegătorilor, pen- jru a-i ademeni să le stoarcă votul.

După aceea? Lăeonva ban­cară va sfârlica în dragă voie şi cu lăcomia lupului oasele şi măduva victimelor.

Chiar decretul de prelungire a termenelor moratoriului prevă zut de legea reglementării da­toriilor, lasă desch;să o uşă sus­pectă. Prin menţinerea excep­ţiilor, greşit introduse în această lege sub presiunea cercurilor bancare, vor putea fi urmăriţi şi executaţi, conform noului de­cret; debitorii comercianţi şi in­dustriaşi, datornicii către insti­tutele de binefacere, creanţele din contracte de locaţiune, micii agricultori şi proprietari urbani pentru datoriile către advocaţi şi către liberalele societăţi de „Credit Funciar Urban“.

Iată deci o serie de debitori, împotriva cărora au şi început executările şi numeroase imo­bile s-au vândut prin licitaţie, ajungând pe preţuri de nimic în mâinile instituţiilor creditoare.

Se numeşte aceasta „lărgirea conversiunei“, promisă de d 1 Dinu Brălianu ?

Noul moratoriu liberal, în loc să uşureze, ştirbeşte înlesnirile obţinute de debitori prin legea guvernului trecut.

In această lege se prevedea că plata dobânzilor se va face la sfârşitul fiecărui an, începând dela 1 Dec. 1933, adecă — după lămuririle date de raportorul le­gii, — plata dobânzilor se va face Ia 1 Decemvrie 1934, anul începând dela 1 Dec. 1933.

Prin ari. 1 din decretul libe­ral se prevede că dobânda ur­mează a f i plătită la 1 Martie 1954.

O tragere pe sfoară 1 Sub masca unei amânări de

formă, se stabileşte un nou ter­min — 1 Martie, — ciuntind astfel drepturile debitorilor, cari după legea în vigoare nu pu­teau fi obligaţi Ia plata dobăn- zei decât la 1 Decemvrie 1954.

Iată-I pe d l D. Brălianu între fapte şi vorbe 1

„Nu vom reduce din dreptu­rile câştigate ale debitorilor a- gricoli, ci din contră formula noastră e mai largă — spunea d-sa. Iar fapta dovedeşte con­trarul 1

Se poate o mai evidentă rea- credinţă ?

Şi să nu se uite: trăim încă în epoca promisiunilor şi anga­jamentelor electorale 1

Ce ar fi după alegeri, — dacă voturile ţării ar înstăpâni la pu­tere pe aceşti exploatatori ei sărăciei şi năcazurilor poporului,— e de prisos s’o mai spunem.

Cei-ce vor să ajungă soarta mielului pus în paza lupului, — n’au decât să voteze pe liberalii

Distribuirea cărţilor de alegător

In conformitate cu adresa Ju­decătoriei Mixtă Braşov Nr. Preş XVIII. D 11/1935/2 se aduce la cunoştinţa alegătorilor Munici­piului Braşov, că distribuirea cărţilor de alegător, pentru ale­gerile electorale, se face la Ju­decătoria Mixtă Braşov în fie­care zi de lucru între orele 16-1 9 , iar în zilele de sărbă­toare dela ora 9 i i — 1 2 .

Alegătorii Municipiului sunt invitaţi a-şi ridica cărţile de ale­gător cât mai curând posibil, pentru a se evita aglomerarea în zilele din urmă.

Pagina 2 _________________

Aviz Pentru ajutorarea mul­tor văduve, orfani şi săraci, a- propriindu-se praznicul Crăciu­nului, rog pe toţi creştinii buni şi miloşi să binevoiască a tri­mite la adresa de mai jos dife­rite ajutoare, cum ar f i : bani, haine, stofe, ghete şi arficoli de băcănie. — Braşov str. Lungă Nr. 111. — Biserica Buneivestiri Protopop M. Hodârnău.

„ A s t r a “ la sateIn ziua de 26 Nov. a. c. Io

cuiforii comunei Vlădeni din a- cest judeţ, au avut deosebita bu­curie de a ovaţiona în mijlocul lor pe neobositul preşedinte a! Desp Central al Astrei-Braşov d-1 dr. N. Căliman, însoţit de d l secretar el Aslrei d 1 prof. Co­lan, membri! din eomilei: d nii dr. Sfinghe şi dr. Gh. Balcăş avocat.

Veniţi cu ocaziunea sfinţirei unei sale de cursuri a grădinei de copii de pe lângă „Casa Na­ţională", ridicate ţoale în vară prin deosebita stăruinţă şi pur tare de grijă a acestor condu­cători, au avut deplina mulţu­mire că şi-au văzut realizată în­tocmai partea cea mai mare din scopurile proectale pentru lăţi­rea culturii în mediul satului nostru.

Poporul participant la această fesliviiate cultural-religioasă, prin prezenţa sa extrem de nume­roasă şi dragostea deosebită manifestată cu această ocazie, a rămas deplin convins că nu­mai aceşti intelectuali, cu acest fel de conveniri, îi vor binele şi propăşirea sa prin cuilură. Convinşi deplin asupra acestui fapt şi considerând că sfinţirea salei, dată deja în folosinţa co­munei, este numai primul înce­pui din lanţul realizărilor, au pro­mis solemn că vor fi gata pen­tru viitor întotdeauna a da întreg sprijinul „Astrei“ şi vrednicilor săi conducători, ca în primă­vara care urmează să ducă la terminare întregul edificiu măreţ al Casei Naţionale din mijlocul comunei. Preot.

„Astra" în Săcuime

Comemorarea poetu­lui St. 0. Ios f

Sâmbătă în 18 Noemvrie a fost comemorarea (la 20 ani dela moartea lui) poetului St.O losif, din partea despărţămân­tului „Aslrei" Sf. Gheorghe.

La ora 12.15 s a oficiat în bi­serica ortodoxă română din Sf. Gheorghe, de cătră păr. proto­pop Aurel Nistor şi preot losif ( Popovici, un parastas pentru o 1 dihna sufletului poetului. După terminarea serviciului păr. pro­topop a vorbit despre pregăti­torii unităţii sufleteşti şi terito­riale, arătând ^partea de contri­buţie a scriitorilor şi poeţilor, între cari parte vie şi activă a avut St. O. losif.

La orele 6 seara s-a desfă­şurat în sala festivă a prefec­turii serbarea de comemorare. Erau prezente şeoalele secun­dare, cu profesorii în frunte, şi cea mai mare parte a intelec­tualilor români din localitate, um­plând sala spaţioasă până la ul­timul loc.

Cuvântul introductiv l’a rostit preşedintele despărţământului păr. protopop Aurel .Nistor, ară­tând rostui şi scopul conferin­ţelor în cadrele „Astrei", menite să creeze şi să menţină la su­prafaţă problemele culturale şi o atmosferă de perpetuă preo­cupare cu aceste probleme.

A urmat profesorul Ioan Co­lan, secretarul „Astrei“ din Bra­şov. Timp de aproape o oră a ţinut încordată atenţiunea publi­cului prin desfăşurarea vieţii şi operelor poetului St. O. losif. Cunoscător de aproape al îm­prejurărilor de viaţă, de sbucium şi de suferinţă ale poetului, în- tr o frumoasă limbă românească, cu cuvinte măsurate şi calm, a trecut pe d’inaintea ochilor as- cu tătorilor toate momentele mai însemnate din viaţa şi opera poetului. Aplauzele însufleţite ale publicului au dovedit deplina reuşită a frumoasei conferinţe.

Au urmat 4 recitări din poe- siile lui St. O. losif, esecutate de un elev al gimnaziului de băeţi, de o eeţvă a gimnaziului de fele şi de două eleve ale şcoalei normale de fele.

Corul, compus din 45 de per­soane, al elevelor şcoalei nor­male, sub conducerea profesoa­rei de muzică d-şoara A. Be- neche, a cântat „Mi-e dor de munţii Caraiman“ şi „La arma“ St, O. losif.

Sâmbătă 9 Noemvrie, ora 6 va fi comemorarea poetului P. Cerna. Conferinţa va ţinea-o d na profesoară Valeria Dr. Ni- colae Căliman n. Branisce din Braşov. După conferinţă vor urma câteva recitări din poesiile lui Cerna.

Serbare culturală în Araci (Arpătac)

1 Duminecă 19 Noemvrie a fă­cut despărţământul Sf. Gheorghe o descindere culturală în frun­taşa comună din Sâcuime, în Arpătac. Au participat din Sfi. Gheorghe păr. prot. Aurel Nistor cu doamna, învăţ, ziarist Ghe­orghe Briotă, agronom regional Ioan Ţuţuianu, comerciant Ghe­orghe Axente cu d na şi d şoara, librar Alex. Nestorescu cu dna- din Braşov a participat primme dicul judeţean Dr. Pompiliu Nis- lor (ca fiu al comunei) cu d-na. Păr. local Silviu Iosan salută, în numele sătenilor, oaspeţii veniţi în numele vechei societăţi cul­turale „Aslra“, ca să reverse lumina culturii româneşti în sa­tele Săcuimei

Păr. protopop Aurel Nistor a vorbit despre „Plugarii şi car­tea', arătând cât de indispen- zabilă este şi azi şi va fi iot mai mult în viitor pentru săteni îndrăgirea cerţilor bune, fără de care nu vor putea fi elemente de greutate în conducerea ţării.

D-1 Dr. Pompiliu Nistor a vor­bit despre „Vaccinarea în con­tra tuberculozei“, arătând foarte plastic şi stârnind toaiă atenţiu­nea ascultătorilor asupra vitalei probleme a tuberculozei şi asu­pra metodei profesorului Cal- metle, introdusă în toate comu­nele jud. Braşov.

D-1 agronom Ioan Ţuţuianu a vorbii despre „Reforma agrară şi cooperativele agricole“, in- zistând cu multă căldură asupra foloaselor mari ale organizării cooperativelor agricole la sate.

Corul copiilor de şcoală pri­mară, sub conducerea Învăţăto­rului Dionisle Axente a cântat câteva cântece frumoase, reli­gioase şi naţionale iar câţiva copii au recitat poezii ocazio­nale.

D-1 Alexandru Nestorescu li­brar din Sf Gheorghe a donat 14 cărţi literare, ca premii co­piilor mai silitori dela şcoala primară.

Păr. protopop a donat din par­tea despărţământului Sf. Gheor­ghe 65 cărţi pe seama bibliote­cii „Aslra“ din comună.

S a rulat cu aparatul despăr­ţământului un simpatic film co­mic „Big Boy marinar“. Sala arhiplină de public a avui fru­moase momente de petrecere într o atmosferă de cultură ro­mânească.

Duminecă 3 Dec. despărţă­mântul Sf. Gheorghe va des­cinde în comuna Hăghig, iar la 10 Decemvrie în comunele ma­ghiarizate Ozun şi Chichiş, unde va participa şi corul „Astrei“ din Braşov. Va fi o mare sărbătoare demonstrativă românească, Ia care vor participa foţi Românii de inima din Sf. Gheorghe şi şalele învecinate.

0 comemorare.Ziua Sfântului Andrei:

30 Nov. 1933Şaizeci de ani s’au împlinit

în iunie a. c. de când prealu­minatul şi genialul Andrei Şa- guna, Mitropolitul Ardealului, a trecut la Domnul. In această zi de pomenire a sfântului mărit apostolai Domnului, Andrei întâi chematul, gândurile noastre se îndreaptă spre acest Andrei Şa- guna vrednic cârmuitor, care a fost hărăzit de voia Celui de sus ca primul să puie bază des­tinelor românismului nostru şi bisericii dreptei noastre cre­dinţe.

Ajuns la 1846 vicar, iar la 1848 episcop ai bisericii noa­stre ortodoxe române din Ardeal, şi-a începui munca sa binecu­vântată şi mull rodiloare în câm­pul frumos dar vast al românis­mului de aici. Din capul locului a străduit în crearea unei naţii dreptcredincioase ortodoxe. Cu lot zelul şi cu râvna cea mai ferbinte ţintea ca să reînvie e- piscop'a transilvană cea nurre roasă, potrivit cu trebuinţele bi­sericii, cu mântuirea poporului, cu spiritul timpului şi „pe Ro­mânii ardeleni din adâncul lor somn să i deştepte şt cu voia cătră tot ce e adevărat, plăcut şi bun să i tragă“-.. La 1864 ca Arhiepiscop şi Mitropolit şi a adus la îndeplinire ţoale planu­rile sale privind şi organizarea bisericii ortodoxe române tran­silvănene şi reînvierea milropo- liei de atunci încoace indepen­dentă.

Conducător cu nespusă vred­nicie şi înaltă înţelepciune, în acele vremuri grele a fost cel mai bun părinte şi păstor al Ro­mânilor săi. Prin biserică, cui

frDeia chinuri infernale la sănătateKprm

Toga! s’a constatat de milioane de ori ca eficace la

Reumatism Gută

Sciatică Gripă

Nevralgii, Răceli Dureri de capa ** v VM fi

Togal-ul ajută imediat şi este cu totul nevătămător pentru stomac l Şi inimă!

Există oare un alt prepa- lat care să fie aşa de bine apreciat ca „Togal", de peste 6000 de medici?

Togal-ul dizolvă acidul mic si acţionează astfel direct Ia rădăcina răului! Bactcricid in mare grad!

Nu există altceva mai bun!

Garantat că vă ajută!

^“a c u n T 'ia u 'to t f ' lo g a tT 'o A1* a" * £ * S o c u l £*

Taoletele de Toga. sunt un pre^s cfceţian

a (lunuri 0 slăruil cl94irl . rostul „alici sa,e ' «

C â n d " • ?cCând privim acum ’»ele din culmea isbâadp-Pnin!'e>i-răsărit pe urma frS - ce asacrificiilor sule „j™a"l5rilorsol deosebi, ui ^ c"udn"«'» m Zştre. Ramas toată vi, t? -le‘n°a-M e şi ca bun g e S J Sţ0r<iene. noastre, ni a dâru;c?a ma' Juminoasă, Piids fi9Ur» Piiaa călăuzitoare, pildă „ " Is­care nu ne poate trece o reprivi adânc. e 9ra a. As'ăzi când Sf. Biserică înviata prin opera sa î . V e-

| slujbă întru pomenire,’ L ^ bue sa ne plecăm capu| „ lre' găciune, slăvindu-i osteL ? ru’ dai .şşaicuiui Du„m° ' « ' M al lui.. suflului, i „ bisc/iciî i neamului ce era al lor... IrblL* De aceea noi, cari trăim 8‘ principiile sale creatoare? ?Zia f * * di" « a t e Î trate in cununa şi Cu pietate n depunem, în bucuria glorii peste mormântul ce «ţrjju£ j odihna sa vecinfcă §e

p r Alex. Florea-VlrW„., Comileiui şcoalei de ucenîri

din Bra$o»No. 35 1933. -— ~

ConvocarePrin care palonii meseriaşi

precum şi sprijinitorii şcol i de ucenici industriali de stat d-n Braşov, sunt rugaţi a lua parte ta Adunarea generală extraor­dinare, care se va ţine în ziua de Duminecă 10 Decembrie 1933 la orele 11 a. m. în localii şcoalei primare „Ioan Popazu“ de lângă liceul „A. Şaguna“,cu următoarea

Ordine de zi:1. Deschiderea adunării ge­

nerale.2. Votarea bugetului modificat

el şcolii de ucenici ind. de slat din Braşov, pe exerc. 1933—34. (Dela 1 Aprilie 1933—31 Martie1934) .

3. Votarea bugetului aceleiaşi şcoli, pe exerciţiul 1934—35, (Dela 1 Aprilie 1934 -31 Martie1935) .

4. Eventuale.In c< zul că la prima adunare

genera ă, convocată pe ziua de 10 Decembrie a. c. nu se va întruni numărul recerut de lege, adunarea generală se amână pe ziua de Duminecă 17 Decem­brie 1933, când se va ţine cu orice număr de membrii, în a- celaş local, la aceiaşi oră şi cu aceiaşi ordine de zi.

Din şedinţa Comitetului şcolii de ucenici industriali de stai din Braşov, ţinută la 30 Noem- brie 1933.

Preşedinle: Secretar:D. Căpăfină. Gh. Boeriu.

Primăria Municipiului BraşovNr. 29.167—1933

Serv. ad tiv.Publicafiune

referitoare la alegerea a 20 băr­baţi de încredere activi şi * bărbaţi de încredere supleant1 pe lângă autoritatea industria® a municipiului Braşov, pe l"3

Alegerea susmenţionată seva line în ziua de 4 Decembrie 1933 (Luni) intre orele 9 -1 / în biroul autorităţii industria a Primăriei Sfr. Regele Caro Nr. 53 elaj II. uşa I.

Drept de alegere are b®c®. comerciant, industriaş şi *a cant, care exerciteazâ P '° , e nea sa în mod independen P teritoriul oraşului Braşov. 9 bili suni însă numai a?e,r j,rj. mercianţi, industriaşi Şţ cânţi, cari plătesc impozitele

" Ş t a b * = ciror. « * * * expiră, sunt recligibili-

Alegerile se fac cu 1 alegători. 0~*

Braşov, la 21 Nov. 1"Primar:

Dr. C. Voicu. „„oral •p. Secretar

94 1933

.GAZETA TRA NSíiVANíE!

Cu inima plină de durere aducem i*

Radu OrghidanC o m e r c i a n t

Ş c iL ă l'Î sil!erSi\aMunÎe’ ,m?mbru îa De-CaVerei de Comerţ şi I n d u s t r i e ' °°nSÌ1Ìer &1 de ucenici, membru Ji * w:rai[ei

Pagina 3

comitetului şeoalei

* •după scurle dar grele suferinje, împărtăşii fiind o» cr-lele Taine, şi-a dai nobilul său suflet în mânile CreaiS-'ruhj, Vineri, 1 Decemvrie a. c.( la orele 10 seara în etate de 46 am. seara, in

Rămăşiţele pământeşti ele scumpului nostru de. fund se_ vor ridica din locuinţa sa, din Strada Prundu-

?. f® Q?r,d®Pune sPre vecinică odihnă în ci­mitirul Bisericii Simte Treimi de Pe Tnoilo n • -în 3 Decemvrie a. c. Ia ore™ 3 p. *. *’

Braşov, 2 Decemvrie 1933.

J a ln ic a fa m ilie .

p s t u m e e l e g a n t e

d e t o a m n ăklloane de iarnă, haine de j şi mătase se execută în nul »Margareta“, buri solide.I Roagă binevoitorul concursISalonul „M a rg a re ta “

Palatul Marmorosch Piaţa Liberfă|ii No. 10

Ciorapi sportp e n t r u d o m n i

de şase ori întăriţi45 LeiFabrica de ciorap?

M i Grass,Slrada Regele Carol 38

457 8 —10 (in curte)

Cetiji şi răspândiţiGazeta Transilvanieicel mai vechi ziar românesc

1

Nu mai avefi nevoie de Şoşoni şi galoşi

pe vreme rea ploioasă şi cu ninsoare,îmbrăcând numai încălţămintea

Mociornifăcare este impermiabilă,solidă, elegantă şi eftină.

Depozitul de vânzare al Fabricelor B r a ş o v , Str. Voevodul Mihai Nr. 14 (Vămii).

Nu vindem încălţăminte lipită, nici de pânză sau imitaţiuni, ci numai din piele veritabilă, box sau chevreux

cu talpă de prima calitate.Feriţi-vă de imitaţiuni şi observaţi pe fiecare încălţăminte stampila Fabricei Mociornifă.

T E L E F O N 70. 471 3-0

Cupoane de stofăcu 5 0 l a s u t ă r e d u c e r e

d e l a 1 p â n ă l a 1 5 D e c e m b r i el a

P o s t ă v ă r i a

AB R A Ş O V

P I A T A L I B E R T Ă Ţ I I N o . 2 2 ,

C u p o a n e d e s t o f el a î u m a i a t e p r e f !

OAZETA TRANSILVANIE*Pagina 4

Nr. 96-

A tm osfera de serbătoare a zilei de 1 D ecem brie a. e. — Ziua p roclam ării U nirii A rdea lu lu i cu Ţar a-M am ă, — a fost adânc turburată la Braşov.

U n condam nabil procedeu al prefectului de judeţ a urm ărit şi a reuşit ca la festiva lu l Unirii, aranjat în a- ceastă zi de către A sociaţia culturală „A stra“ în sala teatrului „A stra“, primarul MuntCip'Ului Braşov să fia pus în situaţia de a părass loja auturităţ lor.

A fost leza tă persoana, a fost lezată autoritatea şi cetă ţen ii oraşului nostru!

Prin jicnirea primarului M unicipiului Braşov, alesul cetăţen ilor oraşului, se aplică o brutală palmă dem nităţiicetăţii n o a s tr e ! .

Prin am estecul abusiv al prefectului în festivalurile aranjate de „Astra", se profanează cel mai sfânt altard e cultură al A rd ealu lu i! . . .

Prin nesocotitu l gest al reprezentantului guvernului faţă de m erituosul fiu al Ardealului, care în calitate de prim ar şi-a câştigat m erite scrise în Cartea de sur, se aplică Ardealului cea mai cum plită palmă de către o m ână de fr a te !

A tm osfera de serbătoare a Unirii Ardealului, a fost înficiată de patim ă şi de ură şi prefăcută în prilej de răz bunare p o litică !

M erită Ardealul această soartă după cincisprezece ani de Unire ?!

Fii lui nu mai au dreptul să fie părtaşi ai prazni­cului bucuriei U nireiP

D em nitatea Braşovului şi a întregului Ardeal, ră­sărită din jertfe le istoricului trecut ardelenesc cer, pre­tind cu toată tăria drepturilor cetă ţen eşti satisfacţia.

Pâlm uitorul dem nităţii rom âneşti nu mai poate o- cupa locul n ecinstit de d â n su l!

In cor cu strigătul de revoltă al m ucenicilor Unirii, ce^em dapărtirea orefactitiu d3 B*aşav.

p r a t iNaţional-Ţărănesc pen-

cari până acum nu se pot ma­nifesta. . . .

D 1 M halache îşi încheie vor­birea, cu cuvintele:

„Am subliniat cu aceasta o- cazie problemele care trebuesc examinate de graba. Se cere să fim un partid de forţe, ca sa le putem rezolva cât mai cu­rând. Ideia organică o avem. Copacul liberal este noduros şi desfrunzit. Zadarnic i-se cara cu găleata apă la rădăcina. In întreaga Europă liberalismul este condamnat. Iată de ce se cere acţiune şi prezenţe. Ar dealul reprezentat aci prin d-voastă constitue generala di­rect ieşită din din sânul ţărani- mei, şi arată cât de mare este potenţialul acestei tărănimi.. Trebuie creiată o formidabilă forjă politică a tării, care nu poate fi alta decât partidul na­ţional-Jărăeesc. Iar forţa în spri­jinul programului însemnează biruinţa".

OVd{ii prelungite au acoperit ultimele cuvinle ale d-lui Miha- lache.

| f Radu Orghidan]

tru Ardeal şi Banat.

că su

Sub acest titlu „Dreptatea“ scrie:Ţinem a avertiza pe d. I. G. Duca şi guvernul său

tem în curent cu demersurile şi operaţiile puse ja c se realiza două mari afaceri la care, pentru fiecare o pen,r« sau spertul ar fi între 2 0 -3 0 de milioane. ’ c°misioR

Şnapanii, neştiind ce le rezervă ziua de mâine si ne­guri de ea, s’au şi repezit la gheşefturi. ş ne‘»nd

P*nlru nefericirea lor am prins de veste şi veghem Ca să se ştie !

Pe urma brutalităţilorliberale

ului, iar cei mai mulH suhlin- lipsa oricărui inconvenient gal ut acţionează prompt «f. durerile Drovocnio fi 9 .«e reuni

Un comunicat al centrului studenţesc Petru Maior"

provocatetism, gută, sciatică mcn durerile nervoase şi cele pj nlte din raceală. H

Şedinţa Comitetului Executiv Naţional-Ţărănesc pentru Ardeal şi Bănat, ţinută Marti la Cluj, a dovedit încă odată netemei­nicia svonurilor, cu care adver­sarii politiei căutau să înfiri peze fantoma dizolvării acestui partid, din cauza disensiunilor şi neînţelegerii.

Atât numărul cât şi însufle­ţirea delegaţilor din întreg Ar­dealul au dnvedit contrarul.

Iar aprobările, cu cere au fost subliniate cuvintele preşe dintelui, când acesta şi-a expri­mat bucuria şi 'marea nădejde ce i-o inspiră preţiosul concurs al d-lor Iuliu Meniu şi Alexan­dru Vaida-Voevod, au fost cea mai grăitoare dovadă a forţii, care închiagă unitatea partidului.

Strâns legat în jurul d-lui pre­şedinte Ion Mihalache, partidul naţional-ţărănesc va continua calea realizărilor, pe care tre- bue să se raziroe viitorul ţării.

A luat parte la şedinţă un im­pozant număr de membrii ai partidului, în fruntea cu d-nii pre­şedinte Ion Mihalache, Iuliu Meniu, Mihai Popovibi, etc. etc.

După liniştirea aplauzelor cu care a fost întâmpinat d-1 Ion Mihalache la intrarea în sala Clubului, unde s’a ţinut şedinţa, l-a adresat câteva cuvinte căl­duroase d-1 M. Popovici, ru- gându l să conducă şedinţa.

După salutul organizaţiei jjşi al tineretului clujan, a luat cu­vântul d l Mihai Popovici, ară­tând motivele, peniru care par­tidul, plecând dela putere, a trebuit să-şi întrerupă munca de realizări pentru binele şi pro­păşirea ţării. In continuare, re­liefând calităţile d-lui preşedinte al partidului, subliniază atenţia şi grija de care trebue să se bucure Ardealul, ca cel mai pu­ternic zid de apărare al reven­dicărilor naţionale.

Primit cu aplauze furtunoase, d-1 preşedinte el partidumi Ion Mihalache a luat cuvântul, ară­tând ideile călăuzitoare şi rolul partidului naţional-ţărănesc.

După ce a arătat '.luptele de după război conduse de ace­leaşi (principii, ale partidului naţional din Ardeal şi cel ţără­nesc din Vechiul Regat, unite mai târziu într’un singur partid, a cărui conducere, plină de răspundere o are azi, îşi ex­primă bucuria de a şi vedea uşurată această sarcina prin concursul celor doi fruntaşi şi mari luptători ai Ardealului şi ai tării: Iuliu Maniu şi Alex. Vaida- Voevod.

Trecând apoi la lupta în viitor a partidului declară că două idei principale fundamentează orien­tarea în această luptă: ideia naţională, care pretinde ca în întreaga noastră organizaţie şi aşezare culturală şi economică să se ridice biruitor la suprafaţă specificul energiei româneşti, să trezim conştiinţa naţională şi să ne punem nădejdea zilei de mâine cu forţele proprii.

A doua este ideia ţărănească, prin care partidul nostru se i- dentifică cu ţara, cu ţărănimea, care formând 80% din popu­laţia ţării, prin munca ei reali­zează trei sferturi din bugetul ţării, asigurând aproape întreaga producţie naţională. De nevoile şi aspiraţiile acestei tărănimi, din munca căreia curge bogăţie şi prosperitate spre oraşe, tre­bue să se resimtă programul partidului.

Intre alte idei, de care e că­lăuzit partidul, d-1 Mihalache ,’a accentuat ideia monarhică şi întronarea principiului respon- zabilităţii acelora, care deţin puterea publică în stat.

Stăruind apoi asupra proble­mei ridicării ţărănimii la conş­tiinţa intereselor ei şi a forţii şi demnităţii cetăţeneşti, schiţează programul de lucrări naţionale pentru ieşirea din criză.

Vorbeşte apoi despre pro­blemă monetară şi problema, de o deosebită actualitate, a constituţiei, care trebue modifi­cată şi în care trebue introdus spiritul naţiei şi iniţiativele ei,

O boală internă contractată de mbi de mult, agravându-se în ultimele zile, a pus capăt a- seară vieţii luptătorului inimos naţional şi bunului noslru prie tin Radu Orghidan, fost corner ciant, membru neobosit al Con siliului Municipiului Braşov.

Descendent dintr’o fruntaşă familie de comersanţi din Scheiul Braşovului regretatu Radu Orghidan ca şi fratele ma mare Dumitru, mort acum 7 ani, precum şi fraţii mai mici în viaţă Aurel şi lancu au îmbrăţi­şat cariera comeiţului ajungânc prin hărnicia şi iscusinţa lor proprietari de importante firme româneşti şi bucurându-se de o mare trecere pe piaţa Braşo­vului.

Criza grea financiară, care a făcut să dispară atâtea firme de pe piaţa Braşovului, a atins şi firma R. Orghidan, care a fost nevoită să şi lichideze gestiunea.

Retras în ultimii doi ani din comerţ regretatul Radu Orghi­dan, fiind şi bolnav, a îmbrăţi­şat cariere publice. Prin bunul nume de care s’a bucurat în păturile largi ale societăţii, ca şi prin priceperea şi hărnicia sa a ajuns membru în forurile şco­lare bisericeşti, consilier al Mu­nicipiului, al Camerei de co­merţ şi industrie, preşedinte al comitelui şcoalei de ucenici şi membru fondator şi activ al tu- tuturor societăţilor cultarale şi de binefacere locale.

Ca luptător deţotat al organi­zaţiei P. N. Ţ., din acest colţ de ţară, din care a făcut parte din clipa când a intrat în viaţa pu­blică, a fost ales membru el de­legaţiei permanente şi a corni tetului judeţean, în care a acti- vitat cu o rară însufleţire.

Moartea lui prea timpurie în vârsta de 46 ani lasă regrete unanime. Din mijlocul societăţii româneşti dispare un om de cinste şi de muncă neobosită. A fost un om al faptelor şi e jertfelor pe altarul naţiunei şi al patriei pe care atât de mult a iubit-o.

De-aici durerea mare, care ne încearcă în clipa dispariţiei sale din mijlocul nostru.

Dumnezeu să-l odihnească iar familia indoliată primească sin- cerile noastre condolenţe.

Provocările şi brutalităţile fe roarei liberale, — mascată sub frumos sunătorul titlu de «apă rare a ordinei", — nu produs vărsări de senge şi ucideri de cetăţeni in diferite oraşe ale ţării. In semn de doliu peniru cei ucişi, pentru a se apăra îm­potriva acestor atrocităţi şl ca un protest împotriva furiei set- batice cu care guvernul caută să înfrângă îndârjirea cu care cetăţenii se opun cârmuirei li­berale, Centrul studenţesc din Cluj „Petru Maior" a lansat ur­mătorul comunicat, adresat în tregei studenţimi:

„ A vând tn vedere evenimen­tele petrecute tn ultimul timp la Constan/a şi Iaşi, unde colegi de ai noştri au fost ucişi pentru idea naţională, decre­tăm pentru întreaga studen- ţime din Cluj doliu general. invităm studenţimea să stea la dispoziţia conducătorilor cen trului pentru a putea face fată împrejurărilor şi evenimentelor",

C onvocare. Membrii As0c ţiei învăţătorilor din oraşul judeţul Braşov, sunt convoc in şedinţă ordinară pe Zj„9 Duminecă 4 Februarie 1934., 9 a. m. în sala feslivă a liceu Andrei Şaguna din Braşov.

Ordinea de z i:1. Deschiderea adunării şi I

vântul preşedintelui.2. Cetirea raportului gene3. Desbateri asupra rapoa

lor : Băncii, Revistei şi Corn publicate in revista „Şcoali Familia*.

4. Descărcarea comitetului5. Modificarea statuteler

sensul prevederilor statutului neral, pentru împărţirea sec Braşov în 4 subsecţii.

6. Alegerea comitetului trai, conform noilor prevel statutare, prin delegaţii celq subsecţii.

Braşov, 1 Decemvrie li Preşedinte Romulus Cosma.f creier Ion lordăchescu.

impreu de cât în non— ar celâ/er

C

I n f o r m a ţ i iBuletinul P olii

grea ş a fost lungă gheriţi unde-i

TŢ în v

Pdouă ( rele a reală <

La moartea lui Radu OrghidanMembrii delegaţiei organiza­

ţiei P. N. Ţ.-Braşov sunt rugaţi a lua parte la înmormântarea re­gretatului Radu Orghidan, care va avea loc mâne Duminecă, la ora 3 d. a. din Strada Prundu lui Nr. 37.«’*— Membrii Uniunei Societă­ţilor din Schei sunt rugaţi a se întruni, cu drapelele, in localul Uniunii din Prund, de unde va fi plecarea în corpore la înmor­mântarea regretatului Radu Or­ghidan.

— Membrii societăţii mese­riaşilor români „Lumi na" sunt rugaţi a lua parte la înmormân­tarea regretatului membru Radu Orghidan, care va avea loc mâne Duminecă la ora 3 p. m. Întrunirea la orele 2l/z în loca­lul societăţii. — Comitetul.

Onoraţii membrii ai gru­pului religios-Braşov, sunt invitaţi la slujba in sobor, ce se va ţinea Duminecă în 3 Decem­vrie 1933 în biserica „Sfintei Treime* din Braşov-Dârste, la ora 4 d. a. Cu ocaziunea aces­tei sfinte slujbe predica ocazio­nală o va rosti păr. dr. Petru Debu din Braşovul vechi. Ono­ratul public binecredincios este rugat a lua parte la această slujbă dumnezeiască. — Braşov, la 30 Nov. 1933. — Ioan Broşu, paroh, preşedinte, dr. Petru Debu, secretar.

Conservatorul de muzică „Astra". Al doilea matineu mu­zical, care va avea loc mâne Duminecă 3 Decemvrie o r a li1/* în Aula Honterus şi care este dedicat in întregime sonetelor de violoncel şipiano al lui Bee- thoven, va da prilej amatorilor să cunoască cele 3 faze crea­toare ale maestrului.

In seara zilei de 29 Noer muncitorul Szabo Ludovic Braşov, mergând pe Calea tortei pe linia tramvaiului, a surprins din spate de anton iul Nr. 191 Bv., care l’a doborându 1 şi trecând cu 2 peste corpul lui. In stare di de gravă pacientul a fost 1 nat în spitalul Gh. Mârij Şoferul conducător a disf cu maşina. Se fac cercetări

— In seara zilei de 25 N vrie indivizii Kalman Beta, man Andrei fraţi şi Sza o. au intrat în cârciuma Im ham Iosif din str. ZidnuW.dupece au consumat meibăutură, unul din M» s-a sculat dela masa şi ape nişte consumatori, cale leziuni corporale 0 sărit apoi în bucă*18 ciumei, de unde a “ por, cu care a rănit ^ susnumiţii şi pe n pi Maria, care intervenise^ potolirea scandalului- *

ÎSJrîîA -feghe din Braşov str- ^ Nr. 101, pe când se yg dela târg din comun ^ Făgăraş i s-a pic cUi etate de 14 ani, & B, murg închis cu P deS| cap. Cine va 9» c*LiulP cest cal, sa an^L-^dat« C

Adin nu semne tristă f la caii dormii

[care s nică a darmi se ser meneş agenti gètoril

1gură (

tigaie

se fa

Pentru sănătatea dv. este nevoie tocmai de cel mai bun preparat. Feriţi-vă de a vă ex­pune sănătatea Dv. prin expe­rienţe cu medicamente infe­rioare şi dubioase ! Luaţi încă dela început numai medicamen­tul, care este recomandat de că- tră medici şi experimentat în clinice. Peste 6000 de medici au recunoscut şi au lăudat efec tete binefăcătoare ale Togal

liberi tete î zid p căci afară

lui ir

- 'individul L.PJJ5 C calfă lucrător la f ab inta|- inamsir. Lunga, a io»« 1 doU8 che tutui pentru a ^pentru făptuită aß aUr ş |Irului săude 500 lei. Duim

- D-na cap**a p ţiţiei VMaria a reclam“ ^ Varg/aS| vitoarea sa S ,ucrUri dJfu rat m a i m u h 0 d Lbrăcăminte m J de 5 Ilei precum 9» s“in sefV'cJ dispăruta apoi a d ce |g . i e t e . P f £ îa reuşit sa ‘ supusa{u,|ulservitoare ca. unoS f u |gatorului a

Vlnnnratt» t 'B B I s « * .VictOl-

Ccruinţilariiiiona

Po murâ ciola ca d cerei *mer terneciuluteceTăriiraliU ta p

St