Evu[ MediuoccidentalDe dr. Hans-Peter Peschke
llustralii de Nikotaj Smirnov
Traducere din [imba germani de Manuela Camelia Tomufi
Consultant de specialitate pentru edilia romdniconf. univ. dr. Ecaterina Lung
denciclopedia rao
CuprinsEvul MediuDe ce este Evul Mediu atAt de fascinant?
Cum ardta Europa in Evul Mediu timpuriu?
Mlsurarea timpului
De ce a fost considerat Evul Mediuclasic o ,,perioadl de aur"
Cum a fost organizat[ societateain Evul Mediu?
Vasalitatea
ln ce conditii tr[iau oamenii?
Lumea ca o tipsie
ln ce credeau oamenii?
Cronologie
Viafa ln castelDe ce se construiau castele?
Cum ar[tau primele castele?
Viafa la ministireCum au aplrut mAnlstirile? z7
Ce probleme aveau mAnlstirile? z7
Din ce se compunea o mAn[stire?28
Producerea c5rlilor
Cine trlia in mAn[stiri?
Sinitatea
Viafa la oragUnde gi de ce au ap[rut ora;ele? 33
Ce drepturi aveau oragele?
Cine conducea un oras?
Evreii 35
Cine nu frcea parte din categoria cet6lenilor? 36
Cum arf,tau ora;ele? 16
Catedratele 37
Cum erau construite casele dintr-un ora;? 38
Pedepsele 39
Cum trliau si munceaumegtegugarii? 40
Ce se intAmpla Ia pialifl 4tCum erau educali tinerii
Scrisoarea de schimb 43
Cititoriite 44
Trecerea [a o epoci nouiCum s-a incheiat Evul Mediu? +6
Ce modificlri au dus la apariliaunei epoci noi? 47Un fel de mAncare din Evul Mediu
lndice +e
4
5
5
6
6
8
8
9
z8
29
34
35
73
73
Ce clldiri ficeau partedintr-un castel? 14
Construirea unui castel t4Cine trlia intr-un castel? r5
Ce slrb[tori avea
nobilimea;i cumpetrecea? 75
Ce tipuri de turniruriexistau?
Cum se desff,;ura o vAnltoare?
Cum se pregf,teau bucatele?
Timpul liber gi moda
Lupta pentru castel
Viafa la fariin ce condilii trliau ![ranii?
Cum arlta viala la !ar[?Inovatiile agricole
16
t777
24
24
25
Evut Mediucavaleri viteji care luptau pentru a rv-lea si al v-lea. Se extinde pe
De ce este
EvutMediu atdtde fascinant?
turniruri minunate, dar in acelasitimp gi mizerie, foamete gi epidemiiingrozitoare - Evul Mediu occiden-tal a avut numeroase fa{ete. Este im-pregnat de contradictii si poatetocmai de aceea pentru foarte mul(ioameni aceastd perioadl reprezintauna dintre cele mai fascinante epociale istoriei omenirii.' 0 problemi controversat[ e cAndanume putem considera c[ a inceputEvul Mediu in Apusul Europei. Uniirtorici afirmd ci Evul Mediu a ap5-
rut la disparilia Imperiului Ro- Existl o datl simbolicl pentru sfArman de Apus, cucerit in
perioada migraliei po-;itul Evului Mediu occidental: de$perirea Americii in 1492,
aproximativ 1 000 de ani: de la 500pAn[ la 1500. Pentru alti istorici, in-cepe doar odata cu Carol cel Mare,care a fost incoronat in anul 800,flind primul imparat din Evul Mediu.IncepAnd cu Carol cel Mare s-a for-mat o societate strict organizatd, incare fiecare om igi avea locul lui bi-ne definit. Nobilii ;i biserica st5pA-neau asupra faranilor si a orf,senilor.
Fata Europei s-a schimbat pe par-cursul Elului Mediu. Suprafele maride p[dure au fost transformate incAmpii, populalia a crescut, au ap5-rut orasele, iar oamenii practicau uncomer! intens. Inven{iile si descope-ririle au schimbat lumea. Trecerea lao epoci nouf, s-a frcut treptat, prin-tr-un proces care a durat secole.
care deschideeuropenilornoi orizon- tturi. ' ' 1".,-
obtine o favoarede la doamnelenobile, ceta{i care
asigurau protecfiacelor dinluntru gi
catedrale mdrete,
poarelor in.:, secolele al
Evul Mediu timpuriu, respectiv
Cum ardta
Europa rn Evut
Mediu timpuriu?
pdn[ in jurul a-nului 1000 d.Hr.,a fost perioadamigraliilor. Nu-meroase rlzboaieau pustiit terito-
in acest desen dintr-o cartedin secolul al XV-lea se poatevedeo un nobil la vdndtoore cu
;oimi. Nivelulinolt la care trdiase poate observa din stroielebogotimpodobite aleoomenilor ;i ale coilor,di n culo rile putern i ce.
Un hditas merge pe jos in foloco nv o i u lu i, im b rd cd m i nte alui fiind simpld Si cenuSie.
l{opuxm DE Ev MEDIU
a fost inventati de savantii
din secolele XV-)UI.
Ei lntelegeau prin aceasta
perioada dintre Antichitate,
care era caracterizati de marea
culturi a grecilor gi a
romanilor, gi Renagtere, cdnd
gtiinta 9i cultura Antichititii
au reniscut. De aceea au gi
numit-o ,ev mediu", adici
o perioadi intermediari,
o epoci de declin 9i dec6dere
a educatiei gi culturii.
Mult mai tdrziu nofiunea
gi-a pierdut conotatia
negativi.
rii intinse, ora;ele romane erau
acum depopulate. 0amenii s-auretras la larf,, in sate si cituneizolate, unde trliau sub imperiulpermanent al fricii nlv[lirilorarabilor, vikingilor, ungurilor gi
ale triburilor slave, care in timpulinvaziilor predau totul ;i incen-diau asezerile. Acum au aperutprimele cetefl - ca simbol al pu-terii, dar gi ca punct de retragere,
de refugiu pentru populafie. No-bilii ;i mAn[stirile erau aplr[toriicelor de la sate, care erau nevoilisi presteze zile de clacf,.
Peisajul se deosebea considerabilde cel de astlzi. Pe teritoriulImperiului Roman existau dejanumeroase cAmpuri cultivate,orage gi drumuri. in Italia erau
numeroase vii, ogoare dar gi o
relea de drumuri, care legaulocalitllile de tirguri. Aga era gi
larna ero o perioodd greo otdt pentruoameni, cdt Si pentru animole.Primdvara, cAnd onimolele puteau mergedin nou lo pdsune, oamenii se trezeou
Si ei lo viofd.
in Franla de astdzi, de-a lungulRinului qi Ia sud de Dun[re, undeinc[ din perioada romanilorap[ruserl orase cum ar fi Mainz,Augsburg si Regensburg. La nordde Alpi se intindea pf,durea, uria-
$a, de nepetruns, f[r[ nici o
poteci.
?n Evut Mediu viata era puternic influenfati
de naturi. Modul nostru de a misura cu mare
exactitate timpu[ era pe atunci necunoscut.
Cei mai mufi nu gtiauln ce an triiau
gi probabit nu-gi cunogteau nici
data nagterii. Alternanta
anotimpurilor gi schimbarea zilei
cu noaptea determinau ritmul vielii
lor. Ziua ?ncepea la risdritul
soarelui 9i se sfirgea odati cu
apusul soarelui. Se muncea atata
timp cit era lumin6, deoarece
noptile erau foarte lntunecoase, iar
luminirile din seu sau din ceari
dideau putini tumin6. Aceasta
Ecea ca ziua de lucru sd fie vara considerabil
mai lungi decit iarna. Momentele zilei erau
stabilite in functie de pozitia soarelui gi de
dangitul clopotelor de la biserici.
Numai pentru citugirii din biserici
gi de la m6nistiri era importanti
misurarea exacti a timpului:
trebuia ca rugiciunile si fle spuse
din 3ln 3 ore, iar ritmul trebuia
respectat. Pentru a misura timpul,
citugirii foloseau,ceasuri' simpte,
9i anume luminiri care ardeau o
anumiti perioadi de timp, ceasuri
solare sau cu api gi clepsidre
(stinga).
Intre anii 1000 si
De ce a fostconsiderat EvulMediu clasic o,perioadi deauf?
in Evul Mediu, rdzboiul era omniprezent.Aceastd minioturd francezd din secolul al XV-leane prezintd asedierea unui oraS,
in aceastl ,,mare de pldure" se
formau treptat-treptat insule de
civilizalie. Triburile germanice, se-
dentarizate, au inceput defri;area,deseori sub conducerea unor c[-lugiri. A$a au ap[rut satele ;iorasele, intre p[guni gi cAmpii, in-conjurate de inlllimi impidurite,respectiv peisajul care ne este nou[cunoscut ast[zi in Europa Central[.
1300, Europa a
cunoscut o pe-
rioad[ de inflo-rire. Sunt de-fri;ate din ce ince mai multeteritorii, care se
fa![ de cele de la Jar[. La
aceastl permanent[ dez-
voltare contribuie ;i faptulc[, de la inceputul acestei
epoci, au incetat atacurilevikingilor, ale arabilor gi
ale mongolilor. Pe lAnglaceasta, in aceste trei secole
clima a fost blAnd[ ;iplicut[. Groenlanda i;ipurta pe buni dreptate nu-mele de ,,tara verde". Toate
acestea se reflectau in dez-
voltarea populaliei: daci inanul 1000 tr[iau in EuroPa
intre 25 ;i 30 de milioanede oameni, in i300 nu-
m[rul lor era intre 50-75 de
milioane.
Societatea din Evul Mediu era ri-guros organi-zatd. Fiecarepersoan[ se in-cadra intr-unanumit grup,strat social, c[-
ruia ii aparlinea, de cele mai multeori, pe parcursul intregii vieli.Preo{ii qi invala{ii din Evul Mediu
Cum a fost r
0rganizatisocietatea?n Evut Mediu?
Hristos, stdpAnd fumii, leinmdneazd regelui (dreapto) gipopei cdte o spadd, ca semn alputerii lumegti 5i spirituale.
impimrul gr PAPA
La inceputul Evului Mediu,
tmpiratul gi papa formau o
atianti de interese. Biserica gi
papa spriiineau dorinfa de
dominare a lmpirafilor, iar
acegtia apirau [a rdndul [or
biserica gi pe pap6lmpotriva
dugmanilor. Mai tdziu au
inceput divergenfele cu privire
la putere. Cine avea dreptul si-i
numeasci pe preoli gi episcopi,
impiratul sau papa? In aceasti
lupti, impdratul dispunea de o
armatd numeroas5, dar papa
avea mijtoacele necesare sd-[
scoati pelmp6ratin afura legii,
adici st-l excomunice, fapt care
avea o puternici influenfi
asupra oamenilor.
urbanizeaz[. Inovaliile din agri-cultur[, cum ar fi plugul si asola-
mentul trienal pe un teren arabil,au flcut recoltele s[ creascl.
flranii au oblinut recolte din ce ince mai mari, ceea ce a f[cut ca dinsurplusul pe care il aveau s[ Poat[hrini si populalia de la ora;, aflatiin crestere. Apar tot mai multeora5e, care devin puncte nodale
pentru comert si pentru me;-te5ugari. din mAna cf,rora ies
produse mai fine si mai complicate
6
Un element de baz6 al Evului Mediu
il reprezenta vasalitatea, care s-a
dearoltat ?n linii principale ln timpul
lui Carol cel Mare. Pentru a Putea
conduce gi administra imperiul, Carol
cel Mare avea nevoie de aiutorut
principilor spirituati gi laici: episcopi
gi abati de mdnistiri, duci gi confi iiimpuneau hotir?rile gifi Puneau [a
dispozitie lmpiratului oameni
lnarmati pentru campaniite sale.
Drept r6splati pentru serviciile
lor, acegtia primeau pim6nt
La incheierea unui contractvasalic, vosolul iura credinSd
seniorului sdu.
lmpreuni cu tiranii care triiau acolo
gi deveneau vasali. Acest pEmint le
era datin posesie, pe timpul viefii, gi
se numea,feud". Principii dideau, [a
rindul lor, pi(i din aceste piminturi
unor oameni aflatiln slujba lor -adesea unor rizboinici valorogi,
precum cavalerii.
imRimruq REGEIE,
DUCETE
lnifial, triburile germanice erau
conduse de un duce. Atunci
cdnd ln cazul unui rizboi se
uneau mai multe triburi,
acestea alegeau drept
conducitorul ogtilor pe un
,rege". Principiul alegerii
regelui s-a pistratln Evul
Mediu. Principii laici gi
spirituali alegeau un rege.
Acest,rege german" putea
fi lncoronat de papi la
Roma, devenind lmpiratul
"Sfdntului lmperiu Roman'.
Componenta comisiei care
il alegea pe rege se modifica
mereu; lncep6nd din secolul
al XIV-lea erau $apte ,principi
electori" care aveau misiunea
si-l aleag6 pe rege.
Na;terea unui copil intr-o locuinld nobild de la orag-
Fiecore om fdceo parte dintr-o anumitd categorie sociold.
lntreaga lui viofd ero determinatd prin nostere.
au stabilit trei ordine, cu sarciniclar def,nite: cei care se luptl, cei
care se roag[, cei care muncesc.
Nobilii, printre care se numerau qi
cavalerii, alcf,tuiau primul ordin.Cu arma in mAn[, ei aveau grijl de
securitatea si ordinea din interior,dar gi de ap[rarea ![rii impotrivadusmanilor externi. Cel de-al
.Piramido socialdin Evul Mediu":Nobilimea Si biserico stdpdneouasupro ldranilor, core erou obligayisd pldteascd ddri- Pentru oceosto,in vremuri de nevoi, le asigurouprotectie gi in g rijire.
cdlugdr
doilea ordin era repre-zentat de cler: preotii, cupapa in frunte. Prinrugiciuni, dar gi prineducalie, ei se ocupau de
mAntuirea sufletelor, daraveau grtj[ ;i de ceislrmani ;i aflali innevoie. Baza societf,{ii era
reprezentatl de al treileaordin, alc[tuit din 900/o
din populatie. Aici se
incadrau in primul rAnd
llranii, dar gi negustorii fimegte;ugarii de la orage.
Fiecare pf,tur[ sociala era
structuratl pe mai multeniveluri. Exista o mare diferenlldaci erai rege, conduc[tor de ogtisau un simplu cavaler intr-o cetatemici, papf,, episcop sau un s[rmanpreot de !ar[. Populalia de Ia larlnu avea practic nici un drept. Chiargi atunci cAnd dorea se se ce-sdtoreasc[, un teran trebuia sh aiblinvoirea stlpAnului s[u. Cei de la
Top Related