14 EPICfET

imn de iubire fa de un zeu personal, dar zeul acesta este mereu imanent, nu transcendent (D., 11, 18; III, 22 etc.). Filosoful are atunci vibraia unui apostol i ridic discipolii si - care nfrunt vicisitudinile destinului i dispreuiesc bunurile materiale - la nlimea martirului cretin. Parabola de pe munte a lui Iisus ntru detaare de bunuri vremelnice, sau pledoaria lui Pavel pentru renunare la familie i cultivarea celibatului, sunt similare. Ideea filiaiei bazat pe iubire, ca n sentena n care Heracles e proclamat fiu al lui Zeus - pentru c l iubete pe Zeu mai mult dect orice pe lume - este, de asemenea, un indice care ne determin s credem c ntre stoicismul trziu i cretinism au existat influene reciproce.

n vremea lui Epictet, cretinismul se consolida la orae i cucerea nu numai mulimea, dar i inalta societate. Paralel, stoicismul fusese renovat de Seneca si Musonius Rufus. Aceste micri, care urmreau moralizare societii, nu se ignor reciproc. Stoicismul i cretinismul folosesc metode comune de propagare a doctrinei. ncepnd cu Epictet i Marcus Aurelius, religia pgn ncepe, treptat, s valorifice modelul cretin 1

Apropierea lui Epictet de cretinism e cert, dar nu trebuie exagerat. S nu uitm c Manualul lui Epictet va fi adoptat de discipolii Sf. Ion Chrysostom la viaa anahoreilor i, apoi, la viaa eremiilor de la Muntele Sinai, devenind un ndreptar pentru monahismul cretin. n Renatere2, Loyola l citea cu fervoare pe Epictet. S nu uitm, de asemenea, c nvtura cretin se bazeaz pe sentiment, pe iluminare, pe intuiie, pe cnd etica stoic se sprijin pe raiune, pe voin, pe silogisme succesive. Virtutea iubirii de aproapele tu se ntlnete att la stoici, ct i la cretini. La cretini, rezult din convingerea c sntem fiii aceluiai printe spiritual, pe cnd la stoici, din contiina c sntem pri ale aceluiai univers. Atitudinea binevoitoare fa de cei ri rezult din ncredinarea c rul e necesar i are rostul su n lume. Bunvoina nestrmutat dezarmeaz orice rutate wnan. Atitudinea moral a lui Epictet a creat ,,religia datoriei i a solidaritii umane", care este cel mai nalt crez al condiiei de cetean i de om, i acest adevr are valoarea unui testament spiritual.

1. G. Boissier, LD religion romaine d'Augusle aux Antonins, Paris, 1917, p. 9 s.v. 2. L. Zanta. LD Renaissance du Stoicisme au XVf! siecle, Paris, Champion, 1914.