(
#*.
Cuprinslntroducere ih ,,Planeta PimAnt" 9
Povestea PimAntului l0Zilele 9i anotimpurile l2lnteriorul gi exteriorul l4Continente in migcare l6
Cutremurele l8Vulcanii 20Mun{ii 22
Ghefarii 26Oceane ti miri 28RAuri gi lacuri 30
Peisajul se transformi 32
Cum este vremea 34r;, Prognoza vremii 36
Nori si fronturi 38Ploaie 9i zipadi 40
Furtuni, cicloane &, Co. 42*i, Clima pe glob 44
Polii gi tundra 46Pidurile 48Preriile 50
De;erturile 52
Si ajutim PimAntul 54
Glosar de cuvinte-cheie 56lndex 58
(bi
lrurRoDUcERE IN
))PlanetaPimAnt))
Cu milioane de ani in urmi, o enormi mingedin roci incandescenti se rotea in jurulSoarelui. incet-incet s-a ricit 9i cAnd s-a
format scoar{a, gaze fierbinti au Flnit dinaceasta, creAnd aer; nori gi ape. La sfArgit auapirut ;i fiin{ele: PimAntul i;i incepea viata.
Pe planeta noastri au luat na;tere peisajele pe carele cunoagtem: piduri, de;erturi ;i cimpii. Vulcanii
;i cutremurele, uraganele ;i tornadele demonstreazi forfaprocesului de creafie a Pimintului ;i, chiar ;i in zilele
noastre, acesta este supus schimbirilor din cauza fo(eivAntului, ghefii ;i apei.
Povestea Pimflntului&P,"n"ta noastri este o sferi enormi,
Pmruern PAuArur
care se rotegte in jurul unei stele: Soarele.PimAntul s-a format cu circa 4,6 miliardede ani in urmi, din gaze fierbinfigi praf, care au devenit o sferi din rocitopiti gi incandescenti. in milioane de ani,temperatura din centrul PimAntului acoborAt pAni Ia 5 500 'C, iar gazele iegitela suprafafi din adAncuri s-au adunat injurul acestuia formAnd un balon gazos,numit atmosferi.
CUM s-A Fonunr PAvrArurul
4 in primii sii ani, PimAntul era o sferi de rociI topita si incandescenta. CAnd s-a format scoarta,
gazele au tAsnit prin vulcani, creAnd o atmosfera injurul planetei.
Ve oe nr DrN SenlruVizut de pe Luna, PamAntul pare rotund,dar, in realitate, este ugor tuftit la cei doipoli si bombat la mijloc. O mare parte dinsuprafata sa este acoperita de apa, ceea ce
il face sa pari de culoare albastra.
PimAntul vizut de pe Luni
I PamAntul s-a ricit treptat, iar roca topiti,L prezentA la suprafata, a devenit solida. ln nouaatmosfera s-au format nori si a inceput si ploui;oceanele si marile au inceput sa se umple cu apa.
PovesrEA PATUATTULUI
StsrEnnul, Sor,qRintr-o parte a spa[iului, denumitd Sistemul Solar,PdmAntul se roteqte in jurul Soarelui, impreund cualte opt planete. Este singura planetd din SistemulSolar pe care se qtie cd existd viald. Sistemul Solar faceparte dintr-un grup de stele denumit Calea Lactee.
soare "*."\
\ \ ,-, ,
2 ln urmi cu circa 3 milioane de ani, in oceanet) au aparut primele forme de viata. La inceputerau organisme simple. Apoi s-au dezvoltat plantele,animalele au inceput sd evolueze gi viata s-a mutat:reptat din api pe uscat.
t in zilele noastre existi pe PimAnt foarte multe4l plante si animale diferite. Planeta s-a ricit, darnucleul sdu este inca foarte cald. Existi inca vulcanisi furtuni, dar nu la fel de multe ca atunci cAndPamAntul era inca in formare.
t-$' 6a,urA $r DEscoPERA I
q _ -DtNozAURu: pp. 10-1 t /
cAlAronre iru snalrU: pp. 20-21
Dnt UruroARE* Soarete este atit de mare,inc6t in interioruI siu arputea intra mai bine de1 miLion de p[anete dedimensiunea Pim6ntutui.
{n rr
Pmrurrn PAruArur
nilele $i anotimpurile&Anotimpurite sunt cete patru ilH;;,:llTX,X1:r,
perioade in care este impirf it anul toamni in cea sudici
(primivara, vara, toamfld, iarna).Alternan{a lor este dati de pozifiainclinati a PimAntului, in timp ce se
rotegte in jurul Soarelui: anotimpul caldva fi in ernisfera cea mai expusi la Soare,cel rece in cealalti. PimAntul maiefectueazi gi o rota{ie in jurul proprieiaxe, in 24 de ore: aceasti miscaredetermini alternarea zilei li a noptii.
6ntul esteinclinat
Pdm,uSor
I
II
s
PdmAntulse roteste injurul Soarelui inaceasta directie
lunie: variin emisferanordici, iarniin cea sudici
SOARE
LegendiN : NordS:Sud
Anotimpurile anuluis
qf,r, RNAREA AruorMpu Rr LoR
inclinarea PAmAntului pe propria axi faceca, in perioade diferite ale anului, unelelocuri sa fie mai expuse Soarelui decAtaltele. in locurile cele mai expuse Soareluieste mai multa lumini si caldura (vara), iarin cele care nu sunt indreptate spre Soareeste mai frig si mai intunecat (iarna).
Mzll7'rlNl
ffiffiffi
@)ffi
Soarele ddruiegtelumind 5i culoare
NoaptePamAntului
f'ZruA st NonprrnSunt n...rur. 24 de ore pentruca Pimintul si se roteasci in jurulaxei sale (linia imaginari care treceprin centrul planetei 5i unegte PolulNord de Polul Sud). Pe suprafataPimintului indreptati catre Soare
este zi; insa in timp ce Pimdntul se
roteite, aceeagi zoni se indepirteazade lumina si intri in intuneric. Dacd
pe o parte a PimAntului este zi,
pe cealalta este noapte.
Tttete $r ANonMPURILE
Decembrie: iarniin emisfera nordici,vari in cea sudici
EcuatorulimpartePamAntul inemisferele denord si sud
PdmAntul se rote;tein jurul propriei axeo data la 24 de ore.Se rotette numaispre est
Septembrie: toamniin emisfera nordici,primivari in cea sudici
Zorii: se na;teo noui zi
Decembrie:iarni inAmericade Nord gi
in Europa,in emisferanordici
Decembrie:vari inAustralia,in emisferasudici
* ' ANonMPURtLEEcuatorul imparte Pamdntul in douijumatali, numite emisfere. Aproape peste
tot exista patru anotimpuri: primavara,vara, toamna 5i iarna, dar in apropiereacelor doi poli, la extremititile nordici si
sudicd ale planetei existi doar iarna si vara.Atunci cAnd in emisfera boreala (de nord)este vari, in emisfera australi (de sud) este
iarna si invers.
.r.--:.ri*'i.,i.i:':a::B=--:,::" :3.
s
tus..6nurA $t DEscoPERA :
q cAuronte iru snnytU: pp. 1o-11_ Ii $rttruTa iru .luRul NosrRU: pp.2o-21I
Dnrr UTUITOARE
* p;mantul sedeplaseazi cu aproape105.000 km/h in timpce se rotegte ?n jurutSoarelui.
.!f.te
PmruErA PAruArur
Interiorul$i exteriorul
&Ptrntntul este format din roci si
metale foarte fierbinti. PimAntul este,,invelit" cu strate de gaze care formeazd,atmosfera. Atmosfera controleazitemperatura PimAntului gi fu rnizeazd,fiintelor aerul pe care acestea il respiri.in ptus, tine la distanfi anumite razesolare, care ar putea diuna planetei.
Srnnrr DE RocAgr MrrnlPamantul este format din trei strateprincipale. Scoarta exterioard subtire,pe care locuim, este alcatuita dinroci solida si rece. Dedesubt se
afla un strat foarte gros gi fierbinte,mantaua. in centrul PimAntuluise afla nucleul: nucleul intern esteformat din metal solid, cel externdin metal lichid foarte cald.
O parte a crusteieste uscatulterestru, iar solulformat deasuprarocii este fertil.. r.&"
4:'g,,F*
Cn o PlrnsrcAStratele Pimantului suntasemandtoare celor ale uneipiersici. Coaja subtire apiersicii este scoarta terestri,pulpa moale este mantaua,iar sAmburele tare estenucleul alcatuit din metale.
%*rr**, ,---..
Pirtileunei piersici O parte a crustei este ,--
acoperita de mari sioceane
Manta de rocdincandescentd
Nucleu exteriordin metal lichid
.Si1 .,.
Stratele PimAntului si atmosfera
lrurenroRul gl ExTERIoRUL
- Stratosfera:in acest strat de gaz zboaraavioanele supersonice
- Troposfera:acest strat de gazdetermind clima
fSrnnrr DE GAzEin atmosfera se afla cinci strateprincipale de gaze: troposfera,stratosfera, mezosfera, termosferasi exosfera.
- Exosfera:stratul cel maisubtire de gaz
Termosfera:stratul cel maicald de gaz
Mezosfera:stratul cel mairece de gaz
Gravitalia estefo(a care atrageobiectele citrePimAnt
-'-:..-' ".'ln^.-
f[]FonrA GRAVTTATTETCand
'faci salturi la trambulini, o fortA
numiti gravitatie te atrage in jos. in acelasifel, gravitatia Pamintului atrage totul catrecentrul sau, impiedicand ca lucrurile sa
zboare spre spatiu si ficand ca ploaia sa
cadi pe pimant.
\,f
tu,}' ({nurA gr DEscoPERA I
q grrNTA itu ;unul NosrRU: pp.28-29 Ii cAlAronte iru sralu: pp. 21I
DNrr UUIIIARE* Uergind firi oprire,ar fi nevoie de 10 siptiminipentru a ajunge in centrulPi mA ntu tu i.
lrrs
Pmrurrn
Continentern mt$eare
&S.o"rta terestri este impirfiti inblocuri gigantice care se imbini ca unjoc de puzzle. Cind roca fluidi se migciin adAncurile Pimintului, pliciletectonice aluneci, ficAnd ca enormelezone de uscat terestru (continentele)care se afli deasupra si se migte.
oA Fnlu lrCand doui placi vecine se deplaseazi indirectii opuse, in roci se formeazi o marecripdtura (falie). Pe coasta occidentali a
Americii de Nord se afli o falie lungi,numita San Andreas. De-a lungul linieifaliilor se produc de obicei cutremurele.
Falia San Andreas dinCalifornia (Statele U nite),cu o lungime de I 125 km,s-a format in urma alunecdrii a
doud placi vecine in sens opus Falia San Andreasf' ScHTMBARTLE PArvrArrrruLurCu mai bine de 200 de milioane de ani inurmi, pe planeta noastri exista un singurcontinent, pe care oamenii de gtiinla ilnumesc Pangea. incet, acesta s-a spart inbucati care s-au deplasat pana au formatcele gapte continente de astdzi. in fiecarean, continentele se misci usor.
Pangea s-adivizat formAndcontinentele deastizi
Continentele,ata cum apar astizi
Antarctica
Rift Valley din estulAfricii s-a format in urmasepardrii a doud placi
incet, continentete s-au deplasatpe toati suprafafa Pimintului
r64l'
CorurrNENrE iw MtgcARE
**a&ffiWft
MT5cAREA Pl-AcrLoRCAnd doua placi tectonice se aflaaproape, se pot ciocni, separa sau
aluneca in directii opuse.
-/,
Fosa Marianelor este punctul cel maiadAnc al PamAntului. S-a format atuncicAnd s-au ciocnit doua placi, iar unadintre ele s-a scufundat in P|ment
Cangur
tnt-fr)tO mare parte aplicilor se separisub oceane, iarroca fluidi urcipentru a acoperigaura
l/Faliile si cutremureleapar cAnd doui plicivecine aluneci insens opus
Muntii potlua nasteredin ciocnireaplicilortectonice
Oceania
Lantul Himalayaa ltrat nastere dinciocnirea a doua placitectonice ale carormargini s-au indoitin sus
koata
Donn ix AusrRALrAAustralia et devenit o insuldcu circa 'rir de n-rilioane de erni
in urmr-r. Marni ferele ol-liqnuite,car elelan[ii ;i ur;ii, au inlocuitrnarsupialele (rnami l'erele cul-ruzunare) in multe alte parli arle
glol-rului, detr uu ;i in Australia.Aici, vechile merrsupiale au
evoluert ;i atr l'ormat sltecii noi,culn sunt koalzr ;i cangurii., carellu se intlilnesc in niciun alt locclin luure.
61;;;-;l-DEscoPERA :
\
i
P,T[-A$; pp. 50-51MAf!{IFERELI : pp. 12-13
Dnrr UturToARE* Continentete sedeptaseazi cu circa 2 cmpe an.
Pmruern PArvrArur
Cutremurele 1,,,*,*,r,.,,,u.u,se propaga dintr-un punctdin adAncul Pimdntului
& Cutr"rnurut este o clitinare neprevizutd a (hipocentru). Dar pagubele
scoa4ei terestre. Multe cutremure au toc cind ::l:i:' mari au loc intr-un
marginite a doui ptici vecine "lun".l
i" r""i"ri i"lT:ffJi"ll,3titlu,uo,"uopui". Roca zvAcnegte sau vibreazi dintr-o dati, |]H]:iH'"
deseoripe
ficind ca suprafala PimAntului si tresalte.in fiecare an au loc circa o jumitate de milion Ericopterete survoreazd
de cutremure, dar numai o mie cauzeazi pagube ':;:,',:';:{,:J:i"'"'u"grave. Cutremurele marine (cutremurele care \ .,au toc sub miri) dau nagtere deseori unor valuri €uriage, numite tsunami in Japonia. ;;i crddirite moderne sunt
.*: Proiectate astfel incat sa;:! ll reziste la cutremure
Clddirile vechi
"::oh
' :ryi*.,
il.::r tl ,/-*..-- $ /
;TH, idutrtu rllLlrq.rrF- tlt!:.
;dkcg*. li$*:ffi
-ffit|rar{nrEf,i. Etxti3m
; fl3-a1S4::
r1i ffif,tLl
',tiEffiffiilleT r.i'ffiffij ,-ir;,;JX.ryh*-*fdr i*-3
. 'yl\
Efectele cutremurului de laKobe (Japonia), din 1995
a,sa crdpdturd
oartei terestre
Epice este punctulde la supra deasuprahipocentrului
re
EruencrA CUTREMURU;LuI7.
Scala Richter mAsoari energiaeliberatA de zsuduiturile u6uieliberati de zguduiturile qhuirDerata oe zguourtunre 9nur
rtremur. Un cutremur ca/e are
valoare de 2 sau mai nJica pecu
o
scala Richter nu se simtel insd,daca valoarea este de 7 lau mairidicatl, poate provoca d catastrofi.
I
CulneMURELE
Dupd un cutremurau loc deseoil incendii
Un cutremur imaginarin San Francisco(Statele Unite)
Transamerica Pyramid dinSan Francisco (Statele Unite)
* ' CI-Aornr SrcunrAnumite clidiri sunt astfel proiectatepentru a rdmine in picioare in timpulunui cutremur. Au fundatii solide si se
pot misca putin dacd plmAntul se
cutremura. Forma de piramida a
clidirii Transamerica Pyramid din San
Francisco (Statele Unite) impiedicapribusirea cladirii.
Fonln CUTnEMURULUTScala Mercalli mdsoard forlaunui cutremur prin evaluareapagubelor provocate. Scalaare 12 grade.
3 Abia se simte:grade tavanul se misc5 r* ' ,
incet
s it simte toati lumea:grade se varsb apa
din pahar
9 Pagube grave:grade turnurile se
prbbusesc, releauade conducte se
sparge
12grade
Catastrofe:PEm6ntuI atunecSsi se deptaseaz5
Patru din cete 12 gradede pe scala Mercalti
,:) fuii ,
#'tif^trf,: --,
Dnrr UTUITIIARE* Unete animate au uncomportament ciudatinainte de un cutremur.C6inii tatri disperat pentruci pot simli cutremureleinaintea oamenilor.
$rs
Pmruern PArvlArur
Yuleanii
ffi:$#f,:
Magma sub presiuneerupe din crater si se ---_scurge la suprafata subforma de lava
&Vutcanul este o deschizituri in Cosul central
scoarta terestri prin care iese Ia Magma urcd in cog
suprafati roca topiti 9i incandescenti -L. , ----*din interiorut PimAntului. CAnd se -/./i:'ricegte, roca formeazil dealuri si ffi ",:
munti. O mare parte a vulcanilor se f,iafli pe marginile brazdelor terestre. cos taterat .,
z' ,,r,
Din cAnd in cAnd, ur vulcan activ .r,t'' "" ;.
erupe sau explodeazi. Despre un .,/,' ;,'; | ' - . ';
vulcan care nu a mai erupt de mult ...:-1"
;;.";f.W -':---:- - ffi - -lavA compacta 'UN MUruff bf t6yA -.--,-,--se solidifica sub --,'
-;:-_." - ;=-forma de con Sub vulcani se afli un cuptor '_-j
magmatic, un rezervor de roci topita-='si incandescenti (magma). CAnd '.
presiunea din cuptorul magmatic I
:'^-*",.E':'.-.1;
creste, magma se ridica Ia suprafata -iprintr-un cos central 5i iese prin
)
crater. Magma care ajunge la isuprafata se numeste lavi. i
scut, plat
cuptorul magmatic /it,stratele de lavd n /\ al unei eruptii mai vechifluida se solidifica /t\ / I
de departe a curs lava. Lava fluidi I \y' I "" I magrnatic ptin t ,,, '.
di na5tere vulcanilor plati, in forma € ,/, | 't tava estede circa 12 ori I derotabpifit ' 'de scut: cea densa da nastere ffi I mai fierbinte decat apa | 5i inlandescente'
4o**,.,v,,.o",.*;.;,,;.;.;iJLulffi.,'-:.-.,)'.,.gj;:tii:#[r*;;r'j:ru: ::,,.ff] i:ii,Hi':;;"f iffi; -, I',", ***' -'vulcanilor inalti, ?n formi de con. (\ '\\ j I I ctocotiti. I -
.t,,
.
zo4fr li.'
Dnrr UUIToABE* Lava poate si atunececu o vitezi de p6ni [a 100 kmpe ori.
* Lava este de circa 1 2 orimai fierbinte dec6t apactocotiti.
;IVur-cRturr
'((
Gheizerul este un jet def,
S..
!-
de crater Kelimutu (lndonezla)
VAnrul Snnr iru ArnO eruptie violenti poate face ca vdrfulvulcanului si explodeze, astfel formAndu-seun crater sau un bazin (caldera) care se poateumple cu apa, devenind un lac de crater.Dacd craterul ramane uscat, alte eruptii vorputea forma pe fundul siu plat mici conuride cenusa si lavA.
- Crater*- Jr:-t
-\--
Sec!iunevulcan in
a unuieruptie
Curgere de lavd
OavrBNr DE $rrrNlAiN SIIoPETAOamenii de gtiin[d care studiazdvulcanii trebuie sd poarte salopetespeciale pentru a se proteja de lavaincandescent[. EEantioanele de lavdii ajutd sd afle rnai multe desprerocile din interinrul PdrnAntului
Ei sd prevadd noi eruptii. Examinarea unei scurgeride lavi
!r'zr
PmruErA PAruArur
Muntii&Aoroape toti mun{ii s-au format
in urma unor migciri ale plicilor terestre.Sunt de trei tipuri: cu strate cutate,munfi-bloc ti munti-cupoli. Majoritateamuntilor mai inalli, cum este Himalaya(Asia), sunt de increfire ti se intind ingiruri lungi (lanfuri). Unii munti inci se
mai inalti, in timp ce al{ii s-au erodat(distrus) in urma fenomeneloratmosferice.
)
FonunREA LnruruLur HrunlAYA4 Cu circa 45 de milioane de aniI in urma, placa tectonica ce transporta
lndia a inceput sa se miste spre cea caretransporta restul Asiei.
India Ocean Asia
I
i
'41--=al-"4
4-tI.u
B
{fi''\-'.r
ir.
Ocean mai mic
Asia
Miqcarea pldcii
Formarea munlilor
unit
rI Cu circa 4O de milioane/. a, ani in urmA, placaindiana s-a ciocnit de ceaasiatica, iar rocile de pe funduloceanului s-au incretit in sus,
formind cute gigantice.
India
India
re'e
auul
a
I Cat
intr
5-;ant
tiay.in
rdi
taCC;
ntJnlal;,ul'ea
annumacturire
'oclarMU
imin ctr
n irti
ndrorlam
linncl
-n ir
_i
final, lrAsia, iararut. UnrAtor deretire, H
eaza purloc cioc
ouA plAc
LaCU
sprur
nc'ch
rut
au
pitn
U1
d
3:a disimpude inmarcA AVL
cele ,
a(imdema
aecel
Placa este incdin miscare catrecea asiatica
Mi;carea pldciicitre Asia
5 * Himal,aya inci maicreste cu circa 1 cmpe an.
Murupr
Aenul on MUNrEAtmosfera Pdmdntuluieste formatd din aer, unamestec de azot, oxigen
;i alte gaze. La munte,la altitudine mare, aeruleste,rarefiat": gazelesunt mai pu{in densedecAt la nivelul rndrii,cleci existd rnai pu(inoxigen pentrul a respira.
Peruanii sunt obignuilicu aeruI rarefiat din Anzi
Farie-_______-__ " Falie
Himalaya este un mareIant de munti formatiprin incretire, carecuprinde si MunteleEverest
Roci increlite
PIaca asiaticdse impinge catrecea indiana
+cry*ri:lrWF:{t-lr +'-A 6nurA $t DEscopERA !
q LocuRt cELEBRE: pp. 18-19 /PLANTELE: pp. 38-39
Linia faliei marcheazdintAlnirea placilor
o masd de '#---t=-=-= timpinsa in susintre doua falii Formarea
mun!ilor-bloc
Magmaimpingerocile in sus
Formareamunf ilor-cupoli
Drvrnsr TIPURI DE MUNTIMuntii in blocuri se formeazi atunci cAnd omasi de roca este impinsA in sus intre doualinii de falie; la cei cu cupola, magma impinge?n sus suprafata rocilor care se afli deasupra,formand o protuberantd.
Un model demunte-cupolirealizat dinplastilini
\th.'5i")
fi:;;u
F : A.!-t
Arl
11
.r-l
tl)F*
Qlza
Pmruern PArvlArur
Bocileffi{i fosilelery Rocile de pe scoar{a
terestri se forme azd, gi se consumineincetat, intr-un proces lent.CAnd magma ajunge la suprafa{ise solidifici in roci vulcanice.Acestea sunt erodate (firAmitate)in parfi mai mici (materialdetritic), care sunt purtate derAuri citre mare ca sedimente.CAnd stratele de sedimente se
acumuleazi prin depunere 9ise intiresc, se formeazi rocilesedimentare.
Multe roci sunt formate din amesteculdiferitelor minerale. Mineralele prezenteintr-o roci pot fi recunoscute pe bazaculorii, duritifii gi a tipului de cristalepe care le formeazi.
* ' Rocr RncrreRocile vulcanice se formeazaatunci cAnd magma, rocalichefiata, se rAceSte 5i se
intire5te. Unele roci vulcanicese formeazi in subsol, alteledin lava care ajunge Ia suprafataterestri.
Gabbroul este oroci vulcanici cese formeazi atuncicind magma sericegte
Magma care se rdceqte deasuprasau in apropierea scoartei terestre-^ -^t:,1 :I:-::.-.-- : t -:,- ,t
Cdldura gi presiuneapot transforma rocilesed i mentare sau vu lcan icein roci metamorfice
1
se sot id ifica in'T: -:, Hry
'.! -,
?tr;;l
Magmaeste impi,in sus dininterioPamAn
Multe roci confincristale de cuar-t,cel mai rispinditmineral
qf"'Roc
listul este o rocimetamorfici formatidin comprimareaargilelor sedimentare
SE TRANSFOCAndpreze
lcanice sau sedimentareprafata terestrd sunt
supusgFKtnei pfusiuni puternice sau
unei edlduri ridieate, se transformiin metamorfice. Rocile din zonelevdlcanice sunt supuse frecvent acesteisch im biri .24
Rocte gr FoSTLELE
Fosili deamonit, un
at animal marin
FosrLE LEFosilele sunt resturi de plantesi animale conservate mai ales in rocilesedimentare. Pentru a deveni fosile,plantele sau animalele trebuie si fieingropate in grabi de sedimentele care,
de-a lungul milioanelor de ani, s-auintirit in piatri. PIanta sau animalulse descompune lisAnd o urmi pe piatrasau se fosilizeaza acolo.
Ghelarii, rAurile, ploaia givAntul - toate erodeazd rocile
RAU ri Ie transportd rocileerodate cdtre mare, subforma de sedimente
..' \
-1
Stratele de sedimentesi de animhle marine.
Ciclul rocilor
&r .:l:c_:+q
Sedimentulse depoziteazdacolo undefluviile se
varsa tn mare
Calcarul este o roci sedimentari,formati sub api, din scheletele gi
din cochiliile animalelor marine
* ' Rocrue SrnnrrFrcATERocile sedimentare s-au formatdupa compactarea stratelorde sedimente. Unelesedimente provin dineroziunea diferitelor roci, altelesunt de origine organica, cumsunt fragmentele de cochilii si
de corali marini.
':''*o.
'- a4
-i,.
. l1i
! ri:il*Lqlits+
--!acr-:f * :l
w
I
Cuvr sE FoRMEAZAC,q,nBUNELE -'Fd-*g{g.
1. Plante demtagtin5, moarte9i scufundate
2. ingropate in noroi9i presate, formeaziturba
3. Turba, ingropatimai ad6nc si presatS,formeazi tignitut
4. in cete din urmi,ia nastere cirbunetenegru, lucios sicompact
Huila a inceput sd se
formeze cu circa 3()0 demilioane de ani in urmd.Este compusd din plantemoarte, ingropate gi
comprimate incet, pAnd
s-au trasformat in rocddurd.
+
lrzs
Ghetarii&G^",
^lrsunt ftuvii enorme de
ghea{i, formate din zipada cizutila inil{ime mare. Ei erode azd, rocile,migcAndu-se incet spre vii. Cindtemperatura cregte gi capitulghefarului (limba) aluneci spreo zoni mai caldi, incepe si setopeasci. in aceasti f azil, rocilesfirAmate incep se se depuni.
Pmruern PAuArur
Limbaghetarului
Zdpada cdzutd pe ghelarse preseaza, transformAn d u -se
in gheata
*#d-
GHrnrA sl Rocr ir.r MrscnnrUn ghetar t. risci la vale cu *tiuucentimetri pe zi, impins de propria sa
greutate, care ii conferi o mare forta.ln timp ce inainteazi, desprinde bucatide roci, agitandu-le si inglobandu-lein gheatA.
Materialele detriticesunt sedimentele deroca pe care un ghetar.
!
le lasa in urma sa atuncicand Se.tope5te
Valurile mprenice".sunt grame2i de nislp,.pietris si prundisdepozitate de ury' ..
Morena, pdmlntulmodelat de gheata inmi5care, este formatddin fragmente de rocd
PArAU formatdupa topirea
ghetarului
iA : r".1,
- J 8-r
+"
i-
Rocile erodatese pravalesc lavale, intre doighetari uniti
f
.)
l?1
l-
Marmitele gigantilor sunt *cavititi circulare, pline de ' lru Unnnn GHffnRuLUIapd, care se formeaza cAnd r tn ryhorr" +,,*, '
^^^^::':::'j:-- Un ghetar transporti milioane de bucAtiblocurile de gheata se topesc ;^ :^-=' -_.-
*-'.-r"':
L,I.LJL de roci, care sunt depozitate acolo unde
i se topegte gheata. Aceste acumulari de-^-: -^ ^^+ i.^rl--J^ ^^ .--t-L:-^-: ^ |.-L'-.^
-l-.-- (
'*" . - - . roci se pot intinde pe o suprafati maresau pot alcatui gramezi sub forma unorvaluri morenice.
GnETARU
Capdt sau inceputal ghetarului
itl
. , Spdrturile adAnci
.. ' ,,' din ghetar se
\ ,i numesc crevase
FcnanAREAVATLoR
'^, r'I
tI
I
I
i
II
I
I
L
4 in perioade mai calde, inainte de formareaI ghetarilor, un rAu curgea, sapAnd o vale cu
marginile asemdnitoare literei,,V".
-1
Un ghe{ar carese topegte
r) Cand clima a devenit mai rece, s-aL format ghetarul care a umplut valea.CoborAnd, ghetarul a sapat o vale largita si
mai adAnca.
.:t,t-{
7
cu un
r-}' 6nurA gr DEscoPERA i
? ArLAS: pp. 54-55 /t $TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 48I
Pietre ;i roci transportatein si sub ghetar
!rzz
Pmruern PAuArur
Oeeane $i miribM"i bine de doui treimi din suprafafa
PimAntului sunt acoperite de apa oceanelorgi a mirilor. Existi trei oceane: Pacific,Atlantic, lndian, gi numeroase miri. Oceanelegi mirile sunt mereu in migcare: vAntul sufligi formeazi valurile; Luna 9i Soarele atragapa mirii gi provoaci mareele.
f' Sue ApAFundul marilor si al oceanelor nueste deloc plat. Exact ca suprafatapamAntului, are propriul relief, muntisi fose. Multe dintre aceste forme derelief au luat nastere ca urmare a
miscarii placilor si din activitateavulcanica subterana, exact cum se
intampli si pe uscat.
UscatPovArnigulcontinental estepunctul in careplatformacontinentala se incl i nacdtre fundul oceanului
Fundul oceanului
Petrolier
P I atf o rm a co nti n e ntaldi \r | .1,'.:;,::i1','. j este o zona de pe fundul..I ' i i;:' , :) marii, usor inclinata
t,: ..;'/ Forare pentru \'''/' extragerea gazului ;i in fosa oceanicd, fundul
a, aPetrorurui dinmare
T:;::!:,#:#';t'#WiCnneuRANTUL SuBMARINPetrolul si gazul se afla in adAncul PamAntuluichiar si sub fundul marilor si oceanelor. Suntformate din resturi de plante si animale careau trait cu milioane de ani in urmi. Oameniiforeaza solul pentru a ajunge la acesti carburantifosili, utilizati pentru a produce energie.
Lanturile muntoase din oceansunt formate din magma careisi face loc catre suprafata intredoua placi
Maree inaltd
Maree joasd
OcenruE Sr MAnl
PAnteculvalului
Punctul cel mai inalt(creasta) valului
Spargereai
Mi;carea valuluieste circulari
Miscarea valului
+,Vnlu RrLEValurile se misca pe suprafatamarii. PAntecul si creasta suntformate de forta vantuluicare sufla peste api. CAnd
valul ajunge la tarm, ,,se
sparge" pe plaja.
MnnEELENivelul apelor din oceane
.si urdri se ridicd in mareeleinalte Ei cobclard in rnerreelejoase. Mareele sunt cauzate,in principal, de LunIt, cilre,iu uriqcarea szl in jtrrulPi-rmAntuI ui, atrage oceatuele.
.\t unci cind PlturAntul,Luner ;i Soarele suntlulinierte, Luua ;i Sourelecrerci ti-r irnpreu l'li-r o at rac[ieirs Lr przr oceittt el or, ltrtlvttcliu cl
nlrree ;i rlai inalte.
Muntii submarini cuvArfurile plate suntdenumiti guyot
Muntii submarini carerazbat din mareformeaza insule
Atractieexercitatd deLund asupraapelor \
Atracfia Lunii si a
Soaretui cauzeazimaree foarte inalte
Soarele
Lu na
0rbita Lunriin juruL
PdmAntuLui
Muntesubmarinimpins in sus
de magmade dedesubt
)
Atractia Lunii estemai puternicd decAt
cea a SoareLui
'/
\-\.'\.\ f)-a---
+\ 6;;;-;,;;;;;;;--lY sPAriur- cosMlc: pp.22-23 (\
-'-:r,)-._-
.'
Peisajul funduluioceanrc
Dnrr UturToABE* AOancimea foseiMarianelor (11kml, dinOceanuI Pacific, este egaticu de 29 oriinittimea EmpireState Buitding din New York.
duze
Bfluri $i laeuri RAurile igi au de obiceiizvorul la munte, undeploua din abundenta siunde se topeste zapada
&Un rau este apa care curgela vale pe un drum drept, numit albie, Jt i 1 1..__ j .. r' jformati din doui maluri de piatri;i fo*J j _l \ 1i",,,,,,i:'J
ffiT::T:':.,:",1TfJ",:T;'.:*,, , $|iF lt;a,/i+i;i poate schimba forma peisajului.RAUrile Sapi Vii ;i CfeeaZi laCUfi gi I rmuarcatiuninettuviutcanse,rndia
1i. , ti=-.
icascade. Aduc cu ele rocile erodate loplrn l[ ,,,,, 't ]din munti ;i depoziteazi o parte din l:::l:.X::"llllljiljj_ i[ .,ii.r ,acestea inainte de a se virsa in mare.
| ..o;il;i;,';,:,;. "i,i,,,,, "",,r. tl::#. j
lAcestrnater.irrl.nttmit,,lttvi.tn,,r.il,r'}},'"'I 3 T",:J,illil' ;,',1 ilJ.:',,1"1 j' " "'' h i/Y,il,' l| ,,,n5 i. pamrinr rni.scaror;i piit :"9;gi .
.1
Iumed.delta. f+..:i.:::'.C - -l*'i*Xri]'CuRsut- RAulul reren mtdrtinos : ..1.:: . *"{-.;r";';'l
Izvorul unui rdu se afli de obicei in in formd de - I ' , " '': fr;l;.:;-=i: {
Pmruern PArvrArur
munti, acolo unde ploaia cade in semilunacantitati mai mari. Apa curge mereu -)-.. ,,.}"in jos, urmand cel mai scurt parcurs Meandru :.'
este locul in care ,--"''-:'"'.:,,-rAul se varsd inmafe --t -'< "
citre mare. La inceput, riul sapa o al r-6ulu| --4. .-- -;-_*- -*:_ .j:'.,.n$1q::-_-....valeadAnca, insi cind ajunge la ..,::,: - .--,-
-..._,... . ,'-) ) -;:, - )campie se largeste. Matca se .:1',.'.1: ,... -ir' ..- ;t ,( t= -::'.:,i:i:- d-;.-l.l:,r -largeste si formeaza meandre. .. ....... :'r'': --. i .- "-.:..*-.1,.-.r."..*". --.--*+i *-..-.
.
intio vaie largA. .... . ., ...;=r;-;t. --:-'----_ ' ' ' .:L-':t'---,,'i::" - i ';:'.-'. " -- '- =\ _
'i,(:1t-{\:.,=--....."'.:-':'---.-.-'.-
-'=*.t -- .
=..i; ss---.*.-.ra-:;.11 1;.,,.... " .n . l. .- .:.i.: ._=
, -r..' z ;, -,,=.-* -;1-r-..;i-t', ) -l.,Ia5iil ' , -t ' '';r';:
.
Delta se formeazd -/ Cilmpiile aluvionare y' ,.:
atunci cAnd rAul depune sunt formate din -:
sedimentele, care vor sedimentele depuse : caracteristicile unui fluviu
forma noul uscat de rAu
Ambarcatiuni pe ftuviul Gange, lndia
DELTAin apropierea ndrii, rdul igirndreqte vileza Ei depoziteaz'/asedirnente: nisip, noroi s;i argild.Acest material, nurnit erluvionur,se rz-rspAndeqte qi l'ormeazd ozond de pdnAnt rni;cdtor qi
umed, delter.
:'I.
RAuRr gr Lncunt
Repezi;urile sunt zonele cu apdinspttntati, in care rAul curge peun pat de rocA nu foarte adAnc
Cuvl FonuEAZAo CASCADAO GROAPA
Rocddura
)
t
i''
Rocdmoale
I
1,,. - )
Cascadele se formeazd in zonelein care rAul, care curge peste rocidure, se pravaleste dintr-odata
/l O cascadi curge peI un strat de roca dr-rr-a,
care nu se erodeazA usor',
si ajunge pe unul de rocamai moale, care se afla labaza caderii de apA.
Marmitd
. .)---"/*.--!--__
) Crednd yn vArtej inL lurul rocr mor, apasapa o gaura adancA,o marmita.
Un lac de crater tnvArful unui vulcan
t.I
CAnd roca durdsfarAma, cascadantuti mai sus
Groapd
-.\;--\ -
r) Dupa mai mult timpr) fluviul erodeazasi roca rezistenta, iarcascada se deplaseazamai sus, lasAnd in urmasa o groapa.
5e
5e
Lncu Rr LE
CAnd apa se aduni intr-o cavitate a
:erenului, se formeaza un lac. Acestlucru poate avea loc in mai multerroduri: craterul unui vulcan se umple:Lr apa; un fluviu lsi schimba cursul si
,asa in urma sa un teren mlastinos; un
_ihetar sapi un bazin care se umple cu
:pa unui fluviu sau a unui torent.
l\.
Belciug inItrnca unui rAu
cAurA $r DEScoPERAi^ilci.f H! CELISfiH: pp. 12-13, 54-55
Lac format intr-un bazincreat de un ghetar
Dnrr UTuITOARE\ * Ce[ mai tung f Luviu din
5tume este Nitu[, din Egipt,care depigegte 6/*00 km.
Pmruern PAvtArur
Peisalul se&,fnansformnft,y- '
\ffi/a--, r>pectul peisajului se schimbi?ncontinuu sub efectul apei, al ghefii;i al vAntului care sfirAmi roca. Acestproces, numit eroziune, este ingeneral foarte lent, dar roca moale,cum este calcarul, se sfirAmi mairepede decAt cea duri, cum estegranitul. Rocile acoperite de plantesunt mai protejate impotrivaeroziunii.
Rocile calcaroase rotii din Bryce Canyon,din Statele Unite, au fost modelate in formeciudate care se aseamini cu nigte castele depiatri. Mii de ani de ploaie, api curgitoare,ger 9i dezghet, precum gi substanlele chimicedin aer le-au erodat astfel.
rOt
J'r'i
Rocile dintre dealuri au fosterodate de rAuri si de ploaie,care au lasat in urmd turnuriinalte, stS.ncoase
;::;
:.Turnurile calcaroase din Guilin(sud-estul Chinei)
II
-" it' 1
t
-J
"\*---* |
4n'4r I
)
Mope LArE or ApAApa poate sfarAma roca,curgAnd peste ea, sau o poatedizolva chimic. Eroziuneachimica poate duce la formareaunor peisaje impresionante,cum sunt turnurile si grotelecalcaroase din Cuilin, in China.
Marele Canion (Statele Unite ale Americii)
324&
Vilrtul colinelor era:, intr-un
PetseruL sE TRANSFoRMA
CAmpiile careinconjoarafluviul
Coloane de rocderodate de vAnt
f. Fonrn VAruruLUrEroziunea vintului este obi;nuita in zoneleuscate, cum sunt degerturile, din cauzaabsentei plantelor care ar putea sa iidiminueze forta sau si protejeze rocile.in deserturi, vdntul sufld cu violenta nisipulpeste roci, modelAnd forme cum suntcoloanele si arcurile.
Sculpturi de roci formate de eroziunea vintului
-rv)t ydnurA gr DEscoPERA i
q LocuRt cELEBRE: pp. 14-15 Ar PLANTELE: pp.16-17 \\r___ 4>
.t*-{,t
{pra
Puruera PAruArur
C um e s te vreme a? T*,','^",* *r,,.,! r,#J*,^,","^ "0.,
&So"r.le este cel care determini vremeape PimAnt: incilzegte atmosfera, migcAndaerul sub formi de curenfi sau vAnt gi
determini ciclul apei pe PimAnt ti curenfiioceanici. impreuni, curenfii, vAnturile 9i ciclulapei cree azd, diferitele tipuri de climi dinlume.
Principalele zone ale vAnturilor
Polul
de pe Pamant spre cer, si invers. incepeatunci cAnd soarele incalzeste apa de pe
pamant sau din mare, transformAnd-oin vapori de ap^a, un gaz invizibilprezent in aer. ln atmosfera, vaporiide api se rdcesc, transformAndu-se inpicaturi de apa si in cristale de gheata,care se unesc, formAnd norii.
Ploaia si zdpadacad din nori
,
Vaporii de apd dinatmosfer| se racesc 5iformeaza picaturi de
apa si cristale degheata, care se unesc
si formeaza norii
l'Wrffi Nord
Ecuator
PolulSud
O parte \a apei se
infiltreazainsol
\
// //
\\ \\tt
Legenda
* vantuil estice polare -*',,,,'.i,,., VAnturi de vest
* Vanturi alizee din nord-est si din sud-est
* ' VAtrttuRtLE DtN LururVAntul influenteazi clima. Existitrei zone ale vAnturilor in jurulPimAntului: alizeele sufla catreEcuator, vAnturile de est batdinspre est, iar cele de vest batdinspre vest.
Ciclul apei
EppcrELE Lur er NrxoMir;carezr curentiltrr ()cerurici influen[eaz-r clima. I)eexemplu, pe c()ir\ta n()rLl-\.esticir a Americii de Sud, lzr
intervale cle cati\ a iu'li. iqi face aparitia ull curent calcl,cerre se llulneste l-l \ir1o. Apa caldh se adunr-r inapropiererr coastci. in loc sr-l se cleplaseze spre vest,cltre Australia -si
Incloneziu. AcestIucru schitnlri-r
czrn t i tatea ci-rlcltr ri i ;ia umicliter(ii aeruluiin juruI Pr"rmiint uIu i,,
cauzirncl inunda(ii inAmerica ;i seceta-r inAustralia.
lnundatie in San DiegolStatete Unitel
Curu Esre Vneuee?
Aerulcaldurcd
Aerulrececoboara
I
une I Presiune- /"/ndtcata -'
,., f.
*fut*-*
PnesruNe JonsA 5r RrorcnrAAerul cald urcA, formAnd zone cu pr"es -;-=scazuta. Aerul rece, mai greu, coboarA, :r-=* -
zone cu presiune ridicata. VAnturile surfla
din zonele cu presiune ridicata catre cele:-presiune joasa, unde este, in general, o :,' ---,umeda si cu mult vAnt, in timp ce in pri;:-=
=
este o clima uscata.
.Apa din rAurisi din ntarise evapori 5iformeaza vaporide apa
,L
-\--
'. Apa curgein fluvii cdtreoceane si mari
Dnrr UturToARE* Cantitatea de api de pe
Pim6nt rimine intotdeaunaaceeagi, nu se schimbiniciodati. Aceasta se misciincontinuu, urm6nd un ciclunatura[.
) ),(l,I
I
$r ors-coPERA :
ftr.es
Pmruern PAruArur
Prognq?avremil
Pr"ul ziunile vremii suntelaborate pe compute6 misurAndtemperatura, precipita{iile,presiunea atmosferici gi vAntul,dar ti tinAnd cont de ceea ce s-aintAmplat in trecut.
Schimbirile de vreme pe planeta noastrise pot observa de pe uscat, de pe mare,din cer 9i chiar din satelifii din spatiu.Satelilii meteorologici transmit fotografiidespre situafia norilor 9i misoaritemperaturile pe tot PimAntul.Fenomenele atmosferice importante,cum sunt uraganele, se vid clarin fotografiile de pe satelifi.
Satelitii din spaliufac fotografii alefenomenelor depe PamAnt
O stalie meteorologicdunde se mdsoardtemperatura,p reci pitati i le, p resi u neaatmosfericd si vAntul
Uraganul Gladys fotografiatde un satelit din spatiu
*1-#
,&.'* €t
4"r-rcrREA ,*ro**fi"3-lnformatiile asupra schimbarilor vremiiprovin de la miile de statii meteorologicede pe uscat, de pe nave gi geamanduri depe mare si de la planoarele si baloaneleaerostatice lansate spre cer. Computerelecombina aceste informatii cu celeprovenite de la satelitii din spatiu gi pun
fiD- lJllf,'f Jf!:ii,'^",,,,,t-eE ' j' - i*-, meteoroloeice trimii i meteorologtce tnmttj informatii prin satelit cdtre
computerele de pe uscat...'"^,-i
Pnocru ozA VneurrZond de joasd presiune
Front oclus, undefrontul rece se
intAlneste cufrontul cald
Avioanele specialesi cele de linieinregistreazaconditiile vremiidin troposfera
lzobard
Frontcald
Zondde inaltapresiune
*6-'- f".*b'gF'.
dsli\rrl
f6q r* \
Front rece
,$q*W.wY'
ScHTTAREA VnrnnuPreviziunile sunt vizualizate pe hartispeciale. Liniile (izobare) unesc locuricu aceeasi presiune atmosferica. Altesimboluri arati fenomene ca fronturile,precipitatiile, soarele gi norii.
meteorologice adunainformatii de la
+t
II
I
\r'
I
1 ;.r.i{I
t
t * i'd'_rt*s--;
-**fr ;
"P #4, {"lo^ne aerostatice speciale transportdi lq+,, Baloane aerostatice speciale transportdt:f -)
_ instrumente pentru a mdsura temperatura,t-*' viteza vAntului 5i presiunea atmosferica introposferd si in stratosfera
' 1 ...s: nf .
!''r l 13 'lr*.6 6. l; i:J* , -t+ '* s
GeamandurileObservafiimeteorologice I'; f -{i{t_t . ,s..
.tt
Hartd meteorologici
IxsrnuMENTE DE MAsURAREintr-o sta[ie meteorologicd se afld diverseinstrumente: barograful mdsoard presiuneaatmosfericd, termometrul mdsoerrd temperatura,pluviometrul mdsoard cantitertea de precipita!iiEi anemometrul vileza vAntului
Ba rog raf Termometru Ptuviometru Anemometru
-
p\6"urA gr DEscopERA i- 'q4 . $pATiul cosuic: pp. 53 I'f ! 'i CCMUNICATIII-H: PP.42'43 )
suprafata oceanului
$ ;*gj *fu"e2
PmruErA PArvrArur
Nori $i fronturi&Norii sunt formati din picituri mici
de api sau din cristale de gheafi care seforme azd, cind apa caldi se ridici gi sericegte. Acest lucru are loc, de obicei,intr-un front atmosferic, unde o maside aer cald se ciocnegte cu o masi de aerrece. Aerul cald este mai utor 9i se migciintotdeauna deasupra aerului rece care estemai greu. intr-un front existi deseori nori,ploaie gi furtuni.
CUM sE FonuenzA uru Non
Norii cirrus se formeazdin zonele inalte alecerului si sunt alcatuitidin cristale de gheata
Trpunr DE NonlNorii se impart in zece tipuri, in functiede iniltimea lor de la sol. Cele patrutipuri principale sunt: cirrus, cu strate gi cumoluri, cumulonimbus, care se inalti sprecer ca ni;te turnuri; stratus, norii care se
intind unul deasupra celuilalt; si cumulus,care formeazi grimezi pufoase, cu parteainferioara plata.
\ Norii stratus seintind pe cer ca opatura cenu5ie
\ Norii cumulussunt albi 5i moica bumbacul
Aer mai rece
Nivelul Ia carevaporul de apase transformd inpicaturi de apa
Aer mai cald
{ Cildura de pe PimAntI incalzeste aerul, formAnd
un balon de aer cald.
rl Balonul de aer cald/.se ridica asemeni unuibalon aerostatic, se intindesi se raceste.
Q Ca1{.U_alonul careI se rrdrca se racegte,u m id itatea se transformain picaturi de apa, careformeaza norul
Dnrr UrutToARr* Norii acoperi mereucirca jumitate din ceruIdin juruI planetei.
^.1r1.'-rS.i1A'.
ry:ll, f
38.-ffifu
Nonr gr FnoruruRr
Cumulonimbus sunt nori: -- ':-',ri . alungiti, care se
'-- . -- =::i intr-un front rece
Aerul cald
a #:i;4'.str:' FRoNTURT Cnloe sr Rrcl
intr-un front rece, o ruia de aer recealuneci pe sub o masi de aer cald.intr-un front cald, o masi de aer caldalunecd pe sub o masi de aer rece.in ambele cazuri, aerul cald urcd gi
se rice;te, formind nori 5i ploaie.Un front atmosferic poate fi lung desute de kilometri.
se ridica 5i seraceste, formAndnori si ploaie
Aerul rece alunecdpe sub cel cald intr-unfront rece
,.&;irdsiffi,"
-S==\\5 _
Ploaie intensd
O ZT DE CEATACeala reprezintd un norapropiat de sol. Se formeazdrutunci c0ncl un strert gros
cle aer la nivelul solului este
rr"rcit de plmdntul decledesut-rt. VaprlruI cle apa
clin aer concletrseaza-r. aclicir se
transforrler in mici pici-r1uri
rle api-r cerre stilu susltenclate,l'tlrmAncl ceu!ir.
Camion care se deplaseazi princeati
fra---+\ 6i; i-;; -;;; ;;; ;;;- -
iq gTiit.jl-r
'.U -rUnUL tvCsTRU: pp. 41 Ai rdlJlqlAcfil ilF Tsi,&Fr$psFir: pp. 40-41 \ \l--- ---,-.-,-\---re/D
.,,39
Pmruern PAuArur
Ploaie $i rapadn&Plo"la ti zipada cad pe pimAnt
din nori. Acest lucru are loc atunci cAndpiciturile de api sau buci{eleleminuscule de gheafi prezente in noridevin prea mari gi prea grele ti se
precipiti din cauza gravitafiei. Daciaerul este cald, ploui, daci este rece,ninge sau cade grindini. Uneori, incoborAre , zdpada se incilzegte 9i,topindu-se, devine ploaie.
Picdturile cad
ApA Snu GnrnrArin zonele calde, picaturile mici de apa .
din nori se unesc si formeazd picaturimai mari. Cand sunt prea grele, cadpe pamAnt sub forma de ploaie. inzonele reci, picaturile ingheati subformi de cristale care, reunindu-se,dau nagtere fulgilor de zapada; sau
strAng in continuare api si ingheatadin nou, formAnd grindina.
Linia de inghefdelimiteazainaltimea de la careincep si se formezecristale de gheata
Picdturi -:de apa
oe
'r!-l: .:t:.i',;i
rl $s
+A,,
' ar',tJ'\ ,/--tt +
,/ ,J
Picdturile miciunite formeazapicaturi mai mari
Cum seformeaziploaia gi
zipada
&
I Ploaiefina
Se poate misura ploaiacizutd, colectAnd-o intr-un
borcan de sticli
)
Dnrr UTUITOARE
* Cet mai mare griunte degrindini din Iume a cizut inBangladesh: cintirea 1 kg.
40.4&
Cristale de gheatdsi mici prc:,- . : -;- .:
r {:': :: r '!g:ti
F# *6-'.
Stradi inundati dupitrecerea unui muson
in Nepal
PloarE $r ZApaoA
Grindini adunati in mAnE
Plonra ixcnEATA(irinclirla se lormeuzi-i in nori.clincl cristalele de ghea[a surttinrpitrse in sus qi in jos cle
curenLii puternici cle aer.
Picaturile cle apir ingheali-r instrate pe cristalele cerre crescpiini-r cacl sub l'ormI cle
grinclinz-r.
fiYr ii' ,, \tr,-t''?) | 'l. ,,u_t
. ^,
lr\
Cristalele
*.'*!{. ttttit'=_==-f*F
1-fr;.-=-- car
\
-iffiW- Cnrsrnle DE DrvrRsEFonmrFulgii de zipadi sunt clasificatiin functie de formi: plati, informd de stea sau de coloana.Formele si dimensiunile depindde temperatura, de cantitateade apa prezenti in nor si dealtitudine. Niciun fulg de zapadanu este identic cu altul.
h
t $TllNJA Im JUR[JL N0STHU: pp. 48-49I
/4\ cotoand -,4,/' // /Formele futgilor z\
de zipadi
I
0 ..1\.. Hs.\,i i .::i Vrl:
,t ''-i'I r,)
t *+' #. :,\lrt Picdturi de gheald '. Fulgi de zdpadd
r-\----\T''-\---
* ' DupA MusoNPloile intense care cad in uneletari tropicale, ca lndia si Nepal,sunt cauzate de musoni, vinturicare sufli din directii opuse in
*" "diverse perioade ale anului.CAnd un muson sufla dinspremare este plin de api gi aducecu el catastrofe si aluviuni.
-
}' @nurA gr DEscoPERA :
q sPonrunr: pp. 46,48 I
Quot
Pmruern PAnnArur
Furtuni,eieloane & Co.
&Frrtuna este un fenomen cu vremeintunecati, nori negri, ploaie violenti saugrindini, tunete ti fulgere ti vAnt puternic.in zonele mai reci se dezlinfuie de obiceide-a lungul fronturilor atmosferice; in celemai calde se formeazi nori gi ploaie,deoarece aerul cald se ridici 9i se riceste.Cicloanele (uraganele ti taifunurile) gi
tornadele sunt fenomene atmosfericemult mai violente decAt o furtuni.
Electricitatea seformeaza din frecareapicaturilor de apd si acristalelor de gheata incurentii de aer
Un nor enormde furtuna (de tipcunulonimbus)
- "ii,i[,:t
:-r'1,
. ,,' : "l^t-.. , .r>
"-Jl r-
{
*.t,,.*$
rr) .: *. ,.. ' '1...'.."y,l*. . '-'t' ' ..*:
,.,. ,}.';::.:' :l
Curentii puternici de aerse indreapta in sus si in josin interiorul norului '-,.
\ \
In vArfulvArtejului,sufla citreexterior
vAntul FA;iile de nori de furtund. produc ploi violente
:.j, . Aerul coboardin centrul calmal ciclonului,numit ,,ochi"
Sectiunea unui ciclon
VAnrrJURt GrcnrurrcrCicloanele, care pot fi taifunuri sau uragane,sunt furtuni uriase, tipice zonelor cu maritropicale. Aerul cald si umed al marii se
ridica si se raceste, formAnd nori care se
rasucesc intr-un imens vAr-tej. VAnturile dinjurul ochiului uraganului pot atinge chiar
TurrrETE 5t FulcrnrUn fulger este o uria5i scinteieelectrica, ce se formeazi in noriide furtuna atunci cind picaturilede api 5i cristalele de gheati se
freaca unele de altele. FulgerulincAlzeste gi dilati aerul, trasAndun parcurs 5i cauzand o expozieputernica, tunetul
Fulgerul care incepesi se termina pepamAnt este numit,,in furca", datorififormei sale
ftrt
FMai jos, "/vAntul suflacatre interior
.e._{\s., ".
;wrr'{'
1;,,,i* t'* -'i I
I{i
Il
320 km pe ora.
42r$f* :F&
Funruu, CIcLoANE & Co.
Furtuni intr-uncumulonimbus
Lumina unui fulgerse formeazdin interiorulunut nor
_dtqsColonrur RorlroARETornada este un vArtej deaer care se extinde de la bazaunui nor de furtuna. Aeruldin interiorul tornadei esterotit (poate ajunge la 480 kmpe ora) de vAnturile puterniceprezente in partea superioaraa norului.
O tornadi se abatepe pimint
Fulgerul poate lovidin nor in nor, precumsi din nor in aer
F'I
e$:'l .r"r;ti.{.' iir ..,Liri ;.ir)! -
*at,,,,
- ? MARr pEH$CIN,ALilAri: pp.23 /I $TllNTA IN JURUL NOSTRU: pp. 36-37t-g!:,*
I
!t
MASUnAREA VANTULUIScala Beaufort mdsoard electelevAntului asupra mediuluiinconjurdtor. Se imparte pe Ii3
niveluri (forqe), de la vAnt calm(forqa 0) la urargan (lorqa l2).
Gradut 1
Adiere a
vintului1-5 km/h
Fumutsemisci si I il:;:::f #
Gradul 4 SteaguriteV6nt fAtfiie, iarmoderat praful se21-29 km/h inatt5
Gradul 8 Se rupFurtuni rSmurete62-7l,kmlh din copaci -'--
Gradut 12Uragan1 18 km/hsau mai mult
C t5 d iritesuferEpag u be l,importante l j.
Dnrr UrutToARr-t in f ieca re za,in tume sedeztintuie circa 50.000 def u rtu ni.
-t in Java, in tndonezia,tuni in 220 de zite pe an.
@*ot
Pmruern PAvtArur
Clima
ffi,,,ff,f,l3"lzn,itotalut condifiilor ittorferice carese repeti, aseminitor, de la unan la altut. in generat, este caldin apropierea Ecuatorului, frig inapropierea polilor gi temperat inregiunile de mijloc. Clima esteinfluenfata gi de relief, de vAnturi ;ide curentii oceanici prezen{i in zoni.
De milioane de ani, clima este in continuischimbare, din cauza divergilor factori, cumar fi varialiile de cilduri de la Soare, marileerupfii vulcanice 9i poluarea provocati de om.in trecut au existat perioade reci, de lungidurati, numite perioade glaciare.
Comparafie intre calota degheati din timpul ultimeiperioade glaciare gi astizi
Astdzi, clima este maicalda 5i existd maiputina gheatd
"?"-rlr ctMAtcE DtN Lurur
Clima de pe glob prezintl 5ase tipuripri ncipale: tropicali, subtropicali,temperat caldi, temperat rece,
de desert si polari. Pe planiglobformeazi zone ample.
Clima de tip tropicaleste, in general, toridigi ploioasi tot anul,cu umiditate ridicati
a*YG
Clima de tip subtropical secaracteri zeaz6, prin cilduri;i usciciune pe tot parcursulanului, iar anotimpurileploioase au cam aceea;idurati cu cele uscate
Planisfera indici -€:zonele climatice <&?-g
f,Z;- +Og{(fL^_,u,r^_€__J _1\:rFr-L
^--v\4
Y.'"8a:J {*
in timput ultimei perioaddglaciare, cu circa 20000 deani in urmd, gheala acopereao mare parte a Europei 5i aAmericii de Nord
44{p
Polul Nord
qlo
Clima temperati caldise evidentiazi prin patruanotimpuri: vari caldigi uscat5, iarni rece
9i umedi, toamni 9iprimivari
Clima polari este, ingeneral, uscati, cuierni lungi ;i reci ;iveri scurte, cildufe
c2 ca
Ecuator
Polul Sud
Clima temperati rece prezintipatru anotimpuri: vari caldi,iarni lungi gi rece, primivari9i toamni. Ploaia cade pe totparcursul anului
--_]
I Raze
___l sotare
Versantul uscateste ferit de ploaie
Cum incilzeste Soarele PimAntul
"il*Arurur Esrr Rorurup
Diversele regiuni ale Pamdntului primesccantititi diferite de caldura de la Soare.La Ecuator, razele solare incdlzesc o zondmici, unde se atinge o temperaturi foarteridicati: la poli se risfring pe o suprafatimult mai mare, ficind ca aceste regiuni sd
fie reci. Zonele intermediare au o climi maipulin extremi.
"BlrA@#'@.pQ6:7p q^\
F&l----- t1)frZr;HFva,'c \,/5
v
#oClima de;ertici seremarci prin foartepufini ploaie, ziletoride gi nopfi reci
Cumn MorurnruAClima montani este deseoriumedi pe un versant 5i uscata pecelilalt. Cand aerul urcd, se
riceSte gi formeazi nori din carecade ploaie sau ninsoare. Aerulcare se deplaseazi in jos de pecelilalt versant este uscat si se
incilzeste in coborare.
i:,&
:':.- eft.e;
Se formeazd nori, iarploaia sau zdpada cadin apropierea virfului
"q,
r'*: I- __r___r
q - AruAS: pp. 12-13 A, : gflrNTA ilu .lunul NosrRU: pp. 2o-21 \ \; 1_-_ -ft/D
*r.w
Pmruera PAruArur
Polii $i tundra&Polul Nord si Potul Sud sunt locuri
inghetate, Ia extremitetile opuse alePimAntului. in jurul Polului Nord esteArctica: un ocean inghetat, inconjuratde pimAnturi reci gi intinse: tundra.in jurul Polului Sud este un continentingropat de o caloti de ghea{i,numit Antarctica. Antarcticagi Arctica au veri foarte scurte
;i ierni lungi 9i intunecate.
Acvila de mare
-"1
I
.:*{L ",, .rJ
&
VAntul gi valuriledesprind blocuri rotundesi plate din gheata
Ur;i polari
Animaleledin Arcticasi din tundri
Cea mai mare partea aisbergului esfe \ascunsd sub apa \
\\
fGnETURTLE DrN NonoDecorul arctic este in continui schimbare,deoarece apa de sub stratul de gheald(gros de circa 4 m) se mi5ci, provocindruperea 5i desprinderea acesteia. Ursiipolari, singurele animale terestre care
triiesc pe gheala, tin companie focilor,balenelor 5i celorlalte vietuitoare marine.
-.4t
Narval
ANTanCTICAAntarctica este uncontinent neloctritgi ingheqat. cu ntunli,vulcani qi gheqari.L,ste populat drtar cuanimale capabile sir
reziste la cliltler rece.Futgiigi un strat de grisime protejeazi
pinguinii de gerut din Antarctica
Por-u $r TUNDRA
RAulete la
Balenapolari
Vrnln LA PoLUL NoRDTundra din Arctica cuprinde ;zonele din nordul Asiei, Europeisi Americii de Nord. Este atat derece 5i de vintoasi, incat doarputine plante gi animale,precum boul muscat, potsupravietui acolo.
Permafrostul esteun strat de sol ce nu se
dezgheata niciodata
Solnoroios
|.
Boi muscafi'#.. G'-
Secliune a unei po(iunide tundri in timpul verii
fASol ltrtcHETATUn strat al solului de tundra(permafrost) rdmine inghetat pe
toati perioada anului. Se topestedoar la suprafati, in timpul verii:devine noroios, iar apa se adunain vii.
ft$.6nurA gr DEscoPERA i
q ArLAS: pp. 54-54 __ tMAMIFERELE: pp.24-25
Dnrr UUIIIARE* Antarctica este aproapede doui ori mai maredec6t Australia 9i esteacoperiti de un strat degheali gros de /r km.
Lemming
$ot
Sn dutim Pf,mantul&O*ul modifici echilibrut naturat
al Pimintului. Din cauza exploatiriiresurselor PimAntului, clima se
schimbi, iar habitatele naturale suntdin ce in ce mai mult in pericol.Pentru a ajuta PimAntul gi
viefuitoarele si supravie{uiasci,trebuie si poluim mai pufin,si folosim mai bine energia
;i resursele naturale gi sireciclim mai mult ceeace producem.
O mare partea razelor solaredaunatoare ajungepe PamAnt
Pururrn PAvrArur
Raze solare
et
a,GAURTLE DrN SrnnruL DE Ozotrtin stratosferd este prezent un strat de gaz
(ozon), care protejeazi pimAntul de celemai periculoase radiatii solare, celeultraviolete. Anumite produse chimice,emise mai ales de spray-uri si dedispozitivele de ricire provoaci giuri instratul de ozon" ?n special la poli.
Stratul de ozon absoarbein mare parte razele solareddundtoare
Gaura din stratul de ozonlasa sd treacd razele solareddundtoare
O parte din cdldurdrevine inapoi in spatiu
Secfiune a unei pa4idin atmosfera terestrd
ErrcruL DE SenAAnumite gaze, ca dioxidul de carbon careprovine din industrie, centrale electrice ;iautomobile, se stratifica in atmosfera. Ele
impiedica raspandirea caldurii emise dePimAnt in spatiu, provocAnd o incalzireusoara dar constanta a PAmAntului, fenomencunoscut sub numele de efect de sera.
O parte din cdldurdeste captata de gazeledin atmosfera
PdmAntul esteincalzit de Soaresi radiaza caldura
DEsj.*-T=*U.S*lufu*?w;
Ploaia cadepeste munti
--:
\o
o'aii\Apa se adund gi '%-;fr
,';;.';::"-,un de;ert Y Apa se scurge
sa, sib desert
Apn DrN De5enr- { Oazaeste o regiune din degert in
care se gisegte apa, adunati in vai ale[erenului, sipate de vint. Apa provine
- din furtunile care se dezlintuie indesert sau de la ploaia care cade
-G
in muntii apropiali. Apa de ploaie\---l' pitrunde in profunzime prin rocisi se aduni in oaze.
Duna transversaldeste dispusd orizontalpe directia vAntu,lui
fl{ryr:-:**-**Fi- \.
-
er-ffiGF' Finffreff
kqr-<-i-r {.i ."r_*d"r -,
EFt*"f* rtes'
fuh--i{
dF5,3'*
t-* \Ii
Duna stelard are diverse creste--\-h-
mari de nisip transportatde vAnt
utI+ i&lr,'^
fS' I
--::i
-t-.Hza este o regiune depresionardin care s-a adunat apa, care permitecre5terea vegetatiei
care se intAlnesc intr-un wnct \**./ \'4\ kn"
Dunele sunt acumuldii'%,""
fu ----:t=:*:::.-:#n 6ourA gr DEscoPERAq MAMTFERELE: pp. 32-33i PLANT_ELEI pp.32, 42
Pmruern PAvtArur
De$erturile&D"r"rturile sunt locuri aride, ?n care
ploui foarte rar. in majoritatea zonetordegertice este foarte cald ziua gi foartefrig noaptea; in altele este mereu frig.Uneori, de;erturile au un sol nisipos,dar in majoritate sunt acoperite depietre, prundig 9i roci golati. Pufineplante supravie{uiesc pe solul arid dindegert. Rocile, sub acfiunea vintuluigi a ploii, sunt erodate in forme ciudate.
Degertul Cobi din Asia Centrali are iernifoarte geroase, cu temperaturi care scadpani la -40' C. Chiar si vara, dupa zilelecilduroase, urmeazi nopti friguroase. indesert, ploaia este atat de rara, incAtplantele si animalele s-au adaptat lasupravietuirea cu putina apa. ln medie,in desertul Cobi cad 25 de centimetri de
Uedul este valea uscatd a unuirAu, sapata de in u
cauzate de rarele
Duna mobild, informd de semiluna,se numette barcand
/
Peisaj din degertdq{1*
Rocile care seamdnd cu nigteciuperci se formeazd, atunci cAndvAntul sufla nisipul de la baza,erod1nd si lasAnd o coloanasubtire de roca
* ' PETSAJELE DrN De5rnrDe;erturile sunt locuri in majoritatestdncoase, cu forme ciudate sApate inroci de nisipul suflat de vint. Tot dincauza actiunii vAntului se pot forma
" acumuliri de nisip (dune). Citeodata,se dezlantuie furtuni, iar ploaia violentlsapd rapid vai si erodeazi roca maimoale.
,ndatii
furtuni
tt\
* ' SuPRAVTETUTREA iN Desrnl
ploaie pe an.
s24l'
Dnrr UTUITOARE* Deserturil,e acopericirca o treime dinsuprafata Pimintului.
* Cete mai inatte dune denisip din tume se gisesc inDegertut Sahara 9i ajungta /'65 m.
>t in degertul AtacamalAmerica de Sudl nu aplouat de 400 ani.
Familie din degertul Gobi (Asia)
T
ln pampasul din America de Sudtriiesc multe animalef
Pnnnpns 5r PnrnrrMai umede si temperate, pampasul sud-american gi preria din America de Nord auiarba inaltA si verde. Pampasul adapostestemulte specii de mamifere precum iepurelede Patagonia, si de pisari mAncatoare deseminte, precum nandu. in pampas traiesc
5i termitele, care construiesc cuiburile in: musuroaie inalte.
\
rdbr Yl7/,
Animalele mai mari,ca girafele, se hrdnesc cufrunzele rare ale copacilorsi ale arbustilor si beau apadin balti
Baltide api
* t iF-ld f ilncendiu intr-o prerie din Dakota
de Nord (Statele Unite)f. PnrRu iN F[cAnlin timpul anotimpului secetos, in preriiizbucnesc deseori incendii cauzate defulgere sau chiar de om. Copacii tinerisi arbustii sunt distrusi, impiedicanddezvoltarea pidurilor. Dupa un incendiu,iarba cre5te insi mai verde si mai grasa.
cAUTA $t DESCOPERAMAMIFERELE: pp. 40-41
g'.F-
;lfn
f
,f
'91 !
Micile animale dinsavand se refugiazdsub pamAnt
,A
t-
I+ w
Vv\o,5't\r\,il\'rj| \./
Dnrr UturToARE>t in [ume existi circa10.000 de specii de iarb5.
* BamUusut spinos din lndiacregte p6ni ta 37 mi este cea
maiinalti iarbi din [ume.
$'t N*'/'I;,$#i VI, )d/N)V
Puruern PAruArur
Preriile&Pr.riite sunt zone intinse
de pimAnt, slab inclinate gi utordenivelate, acoperite de iarbi,cu putini copaci 9i cu o faunibogati. larba cregte bine in acestespafii deschise, in ciuda vAntului,a secetei gi a animalelor care pasc.
Preriile, in care cresc diverse tipuride iarbi, iau numele de savani,stepi sau pampds, in funcfie deregiunea de pe glob in care se afli.
Animalele pasc in stepa asiatici
e'STTPELE
Preriile temperate gi uscate din Asia Centralasi din Europa de Est se numesc stepe. Aici,vara temperatura ajunge la +30'C, iar iarna. _
coboara pana la -30'C. C, decenii in urmi, -n
hoarde de cai silbatici pigteau tufele joase de iliarba din stepi. Astizi, agricultorii cultiva aicicereale si lasa oile sa pasca.
y ,
l,t\.!;u!C
:.
,\
't
Solul savaneiafricane
f' SnvnrunPreriile din Africatropicala se numesc savane.Clima este calda tot anul, darexista anotimpuri uscate ;i umede.larba savanei poate fi inalta (pAna la4 metri si jumatate) sau joasi (circa30 cm). Animalele, ca antilopele gnusi girafele, se deplaseazi prin savani,in ciutarea apei.
v\
Crcrul VrETrrin prerii nu se face risipd de mdncare. in savanaafricand, de exemplu, iarba este mdncatd de cdtreierbivore, care sunt, la rdndul lor, pradacarnivorelor. Resturile ierbi vorelor sunt
,,curd!ate" de mAncdtorii de stArvuri. Ceea cerdm6ne este eliminat de insecte qi bacterii, iarsubstantele nutritive revin in pdmdnt.
4. lnsectele sibacteriile elimindresturile animale,restituind soLuluisubstanlelenutritive
1. Zebra mdnAncdiarba care conlinesubstanle nutritivecontinute de sol
2. Zebra devinehrand pentruanimalelecarnivore,ca hiena
&3. CorpuL hienei\ \devine hrand pentruaLte animale
*lt
Puruern PAuArur
Padurile&Ptourile sunt zone cu mutti
arbori. Existi trei tipuri de piduri:umede, de foioase gi de conifere.Pedurile oferi hrani ;i protecfieplantelor gi animalelor. Ridicinilecopacilor fixeazi solul, iar frunzeleproduc oxig€fl, de care au nevoietoate fiinfele. Dar omul taie copaciipentru lemn ti elibereazd, terenulpentru a-l cultiva ti pentru a construi.
a,Utrtor Cnrsc PAoURTLETipurile de pidure cresc in functiede clima. Padurile umede cresc inregiunile calde, la altitudine redusi sau
la baza muntilor, in fasia cuprinsi intretropice. Padurile de foioase cresc inzonele cu climi temperati caldi, in timpce padurile de conifere se afli in zonelecu climi mai rece. Exista insa si zone multprea reci pentru ca acolo sd creasciplante.
Aonprnrr l-n FnrcPadurile de conifere cresc in zonelereci din lume, cum sunt regiunilenordice ale Asiei, Europei si Americiide Nord. Coniferele au fructe informa de con, care contin numeroaseseminte, si frunze aseminitoareacelor care rezisti tot timpul anului.Aceste plante mereu verzisupravietuiesc foarte bineiernilor lungi, cu multa zapadi.
Viafa intr-opidure deconifere
&;"{
t
fCopncr Prrurnu ToAnonMPURtLE
\;"'\
Limita vegetatiei arborescente Pidurile de foioase cresc in regiunilesupuse schimbdrilor climatice de sezon,cum este zona Chinei, Japoniei, a
Europei 5i a Americii de Sud. Foioaseleisi pierd frunzele toamna sau inainteaanotimpului uscat; astfel supravietuiescfrigului si secetei.
Viata intr-opidure defoioase
q"e.brige-
Pdduri
Bazamuntelui
48{L ttdurile si clima
SA AlurAnn PArvrAturuL
fPlonrn AcroAAnumite gaze nocive, emise deautomobile sau din industrie,precum bioxidul de sulf si oxizii de azot,se amesteci cu norii si fac ca ploaia si fiemai acida decAt este normal. Ploaia acidadauneaza animalelor si plantelorsi distruge piatra cu care suntconstruite cladirile. Daca poluareas-ar diminua, ploile acide ar .:_. -
inceta. -'-' !
c'RrcrCLAREA
HArtia, sticla, metalul, stofa si
plasticul p9t fi reciclate si
refolosite. ln afara de reducereaproductiei de noi materiale, acest
lucru previne acumularea dedeSeuri care distrug cdmpiile si
polueazi apa, aerul si solul.
Degeurile pot fiimpi(ite dupi tipurilede materiale de reciclat
Ploaia acidi polueazi fluvii gi lacuri
VAntul transportdnorii in alt loc
Gazele nociveajung in nori
\ \:.t:+d&#
Ploaia aciddcade din nori
a,VrcHr PcNTRU NouPentru a-;i procura lemn sau pentru a aveanoi terenuri cultivabile sau pentru a construiorase, oamenii distrug multe paduri. inanumite cazuri, in locul copacilor doborAtisunt plantati arbori noi. Padurile suntimportante pentru ci influenteaza clima,protejeazi solul si oferi hrana, oxigen si
refugiu plantelor si animalelor.
Dnrr UTUITOARE
* Oin cauza efectului de ser5, sepretimini o cregtere a nivetutui miriicu 15-46 cm in urmitorii 50 ani.
-q MARTLE INVENJu: pp. 54-55 /
PLANTELE: pp.50-51
Cum este replantati o pidure
W7
!rss
Pmruern PAuArur
Gtosar de cuvinte-eheieAlizee: vdnturi care sufla
direct spre Ecuator, in zona
intertrop icala.
Atmosferi: gazu I care
inconjoard o stea, o planetd
sau o lund.
Cirrus: nori inalti, subtiri
5i cu moturi, formati din
cristale de gheata.
Climi: totalul conditiiloratmosferice care
caracterizeazd un loc pentru
o lunga perioadi de timp.
Continent: fiecare din cele
5apte zone principale in care
este im partit pamAntu I .
Continentele sunt: Asia,
Oceania, America de Nord,
America de Sud, Europa,
Africa 5i Antarctica.
Curent: masd de aer sau
de apa care se migcd intr-oanumitd directie.
Cumulus: nori albi ;i moi care
inseamna de obicei timp frumos.
Cumulonimbus: nori enormi
de furtuni care aduc ploaie
violentd, tunete si fulgere.
Cutremur: zguduire a
solului cauzata de emiterea
nea5teptatd a energiei
acumulate in roca de
su b suprafata terestrd.
Delta: arealul in care se
depun aluviunile aduse
de un fluviu care se varsd
intr-o mare sau intr-un lac.
Efectul de seri:incalzirea gradatd a
atmosferei terestre,
datorati acumulariiunor gaze.
Emisferi: jumdtatea
superioard sau inferioard
a globului pimAntesc.
Ecuator: lin ie imaginaricare inconjoard Pdmantul
impartindu-l in douajumatati egale.
Eroziune: d istrugere gradatisau miscare a rocii si a solului
d in cauza ape i , a vAntu lu i sau
a ghetii.
Falie: fracturd a rocii in
suprafata terestrd.
Fosili: resturi de plantd sau
animal conservat in piatra.
Front: schimbare
meteorologica ce are loc
cand doud mase de aer,
unul cald si unul rece se
ciocnesc.
Gheizer: apd calda (sau
vapori) care ta;negte din
izvoarele calde subterane.
Ghefar: riu de gheat5., care se
miSca incet spre aval.
Gravitafie: fo(d care impinge
orice obiect cdtre centrul unei
stele, al unei planete sau al
unei luni.
Lavi: rocd topita si
incandescenti care erupe
dintr-un vulcan 5i apoi se
ricegte ;i se solidifica la
su prafata Pimintu lu i.
'u*
Magmi: roci topita si
incandescenti prezenta in
mantaua Pamantu lu i, care iese
la suprafata prin vulcani.
Manta: imbriciminteastAncoasd a unei planete,
cum este PamAntul, pe care
se sprijind scoarta.
Mineral: substanta fara
viatd care se afld in scoarta
terestrd. Anumite minerale
sunt extrase si folosite pentru
prod ucerea altor materiale.
Muson: vAnt care sufla din
d iverse d irectii in perioade
diferite ale anului.
Moreni: acumulare de
bucdti de rocd erodate si
transportate de un ghetar.
Nucleu: partea centralia PamAntu lu i .
Are doui strate: cel interior,
format din metale solide si
cel exterior, format din
metale lichide.
Oazi: loc d in desert d in
jurul unui izvor sau al unui
ochi de apd; de obicei este
ape suficienta pentru a
asigu ra su pravietu i rea
vegetatiei.
Permafrost: stratul de sol
din regiunile polare, care
rdmAne inghetat tot anul.
Ploaie acidi: ploaie care,
amestecatd cu gazele prezente
in aer, devine ddundtoarepentru natu ra 5i med iu I
in co nju rdto r.
Roci vulcanici: rocd ce se
formeaza cAnd magma sau
lava se rice5te 5i se solid ifica.
Roci metamorfici: roci
vu lcan ice sau sed imentare
transformate d in cau za cdld u rii
ti a presiunii.
Roci sedimentari: rocd ce
se formeazd prin acumularea
si compactarea stratelor de
sed i mente.
Scoar.ti: partea exte rioard
a PamAntu lu i.
Sediment: fragmente mici
de rocd gi resturi de vietu itoar:transportate de api.
Stratus: nori cenutii si farA
formd care cauzeaza deseori
perioade lungi de ploaie fina
Strat de ozon: patura de ga-
(ozon) din atmosfera terestrlcare absoarbe rad iatiileu ltraviolete ddunatoare ale
Soarelu i.
Tundri: zond degertica a
regiunilor reci cu sol inghe'.a:
;i acoperit de gheata in me.r::parte a anului.
Uragan: furtuni tropicalaviolentd, care se formeaza
deasupra mirilor calde si in
apropierea, dar nu exact
deasupra Ecuatorului.
57