8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 1/42
Universitatea din PiteştiFacultatea de Educaţie Fizică şi Sport
Piteşti - Romania
Université de Nice Sophia-AntipolisFaculté des Sciences du Sport
Nice - France
MasterSport, Loisir, Tourismeet Développement Local
Lucrare de dizertaţie
PROGRAM DE MARKETING PENTRU PROMOVAREA PRODUSULUI
„SPORT ŞI CULTURĂ” PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ
Masterand: Liviu NANU
Coordonator: Prof. Univ. Dr. Aurelia-Felicia STĂNCIOIU
Mai 2008
1
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 2/42
CUPRINS:
INTRODUCERE …………………………………………………………………………….. 3
CUPRINS
Capitolul 1. Prezentarea cadrului general al destinaţiei Valea Prahovei …….……………..9
1.1. Resurse naturale ………………………………………………………………………..9
1.2. Resurse antropice ……………………………………………………………………..10
1.3. Elemente de identitate/diferenţiere/unicitate a destinaţiei ……………………………11
Capitolul 2. Piaţa pensiunii turistice „Daniela”
2.1. Cererea turistică (număr de turişti, număr de zile/turist, durata medie a sejurului etc) ..13
2.2. Oferta turistică (produsul turistic) ……………………………………………………..15
2.3. Analiza SWOT a destinaţiei „Sport şi Cultură” …………………………………..……16
Capitolul 3. Studiu de caz. Program de lansare a produsului turistic „Sport şi Cultură” oferit
de pensiunea Daniela pe piaţa românească
3.1. Misiunea şi obiectivele generale de marketing ……………………………………….17
3.2. Auditul de marketing ………………………………………………………………….19
3.3. Obiective şi strategie de marketing (politica de produs) ………………………………20
3.4. Bugetul şi programul de marketing ……………………………………………………24
Concluzii ……………………………………………………………………………………….29
Bibliografie ……………………………………………………………………………………30
Anexe…………………………………………………………………………………………..33
2
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 3/42
INTRODUCERE
„Fie să trăieşti vremuri interesante”, spune o urare (sau blestem?) chinezească, la naşterea unui
copil. Se pare că e mai mult un blestem din moment ce, un filozof chinez, al cărui nume nu-l maireţin şi oricum nu intră la bibliografie, declara că nu-şi doreşte experienţa unor astfel de vremuri.
Că vrem sau nu, noi, cetăţenii români, din 2007 şi europeni cu acte în regulă, trăim experienţa
acestor timpuri. Cotidianul este tot mai prezent în fiinţa noastră, în gândurile noastre, în gesturile şi
acţiunile pe care le facem în fiecare clipă. Oamenii sunt tot mai stresaţi, mai nervoşi, iar bârfa şi
mâncatul seminţelor nu mai ţin loc de psihanalist. E nevoie de altceva, desigur, ne spunem cu toţii.
Dar de ce anume? Avem nevoie de momente liniştite, de clipe de răgaz, în care fizicul şi psihicul
nostru, alterate de viaţa, munca şi greutăţile zilnice să-şi găsească echilibrul firesc, aşa cum l-alăsat mama natură. „omul frumos şi bun” sau kalokaiagathos, cum spuneau grecii, poate fi şi acum,
aşa cum a fost în urmă cu mii de ani, un model spre care să ţintim cu toţii, chiar dacă nu reuşim să-
l atingem.
Dar cum putem face asta? Oferta e foarte vastă, de unde alegem şi ce anume ni se potriveşte?
Acestea ar fi întrebările de la care ar putea pleca orice individ, dornic să-şi regăsească echilibrul
psihosomatic, să fie înconjurat de frumos, să contribuie la actul cultural în mod firesc şi conştient.
Leo Frobenius, a definit creaţia culturală prin sintagma „paideuma” şi concepţia lui este la fel de
valabilă şi acum, aşa cum era la începutul secolului trecut, prin deceniul 3. Cu cât un stat este mai
civilizat, cu atât capacitatea de creaţie originală scade, spunea el în cartea cu acelaşi nume
„Paideuma”. Nu degeaba, cele mai recente programe de educaţie concepute pe plan mondial, iau în
discuţie şi urmăresc dezvoltarea creativităţii individului, încă din primii ani de educaţie. Este un
efort asumat atât de societate, dar şi de către familie, atât cât poate fi aceasta de conştientă de rolul
ei în educaţie.
Prin urmare, petrecerea timpului liber este o preocupare la fel de importantă pentru noi toţi, la fel
cum este efortul de producţie, indiferent că este vorba de producţie materială sau de idei. Omul are
nevoie de relaxare aşa cum un sportiv are nevoie de refacere după efort, activităţi la fel de
importante precum munca de orice natură ar fi ea, fizică sau intelectuală. De aceea sumele care se
învârt în aceste activităţi de loisir egalează, dacă nu chiar întrec, eforturile financiare de producţie
economică..
Grecii au inventat Jocurile Olimpice şi le-au ridicat la nivel de concept, iar romanii sângeroasele
lupte de gladiatori, distracţii pe care le regăsim şi azi în arenele sportive sau în spaţii amenajate cu
acest scop, fără să difere în esenţă de concepţia elenă sau romană, dovadă că omul s-a schimbat
prea puţin în decursul istoriei, îl animă aceleaşi interese şi preocupări. Probabil că romanii au fost
3
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 4/42
primii care au instituţionalizat activităţile de petrecere a timpului liber, fiind precursorii
marketingului în servicii şi turism, fără să pretindă paternitatea acestei discipline. Totuşi, o
diferenţă între oamenii de acum câteva milenii şi cei de astăzi există, şi aceasta este enormă.
Anume, accesul şi posibilitatea de deplasare rapidă în diferite locuri care să ne ofere clipele de
frumos şi relaxare pe care ni le dorim. Şi ce poate fi mai frumos, relaxant şi benefic pentru omulmodern, decât un sejur petrecut în mijlocul naturii, o experienţă culturală inedită, cultivarea
simţului estetic şi antrenarea corpului şi minţii printr-un program inteligent de petrecere a timpului
liber, de „odihnă activă”?
Peste tot găsim informaţii sub formă de reclame pe posturile tv, în mijloace de transport, în presa
scrisă, pe internet sau sub formă de pliante, care ne ajută să ne alegem locaţia potrivită în funcţie
de dorinţele, de nevoile şi de personalitatea noastră.
Iată motivele generale care au stat la baza alegerii temei pentru prezenta lucrare de dizertaţie.
Necesitatea de a oferi turistului european un program care să-i satisfacă nevoia de mişcare şi de
exersare în mod sistematic şi profesional a organismului indiferent de sezon şi condiţii climatice,
dar şi împlinirea pe plan cultural şi atragerea acestuia în realizarea cu resurse proprii a unor
produse finite cu valenţe estetice şi utilitare.
În perioadele de extrasezon, numărul turiştilor care solicită servicii scade dramatic, iar oferta este
săracă, majoritatea operatorilor de pe piaţă propunând servicii în aer liber, care, însă, în situaţiile în
care condiţiile atmosferice nu permit, se dovedesc inutile. Dezvoltarea unor programe spre interior
a stat în atenţia noastră şi a constituit baza de plecare pentru lucrarea de faţă.
Rezolvarea acestor probleme a stat în atenţia noastră şi, printr-o analiză atentă şi documentată a
cererii şi ofertei produselor turistice din zona aleasă, iar soluţiile găsite pot constitui un punct de
plecare viabil şi o nouă perspectivă în dezvoltarea activităţii de turism- loisir în viitorul apropiat.
Conţinutul lucrării de faţă conţine o serie de răspunsuri la această întrebare şi identifică unele
soluţii, adaptate la condiţiile obiective în care se desfăşoară activitatea turistică.
Prin urmare, produsul nostru turistic presupune oferta petrecerii timpului liber într-un mod activ ,
instructiv şi educativ, venind în întâmpinarea cerinţelor şi a orizontului de aşteptare a individului
din societatea modernă, dornic de activităţi diversificate care să-l detaşeze de stresul activităţilor
cotidiene.
Produsul turistic prezentat în lucrare se adresează elevilor cuprinşi în sistemul învăţământului
sportiv de stat, care, în perioadele de vacanţă, beneficiază de cantonamente şi tabere de pregătire
centralizată, dar şi persoanelor de vârsta a treia din centrele urbane aglomerate, care preferă
4
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 5/42
perioadele de extrasezon pentru petrecerea timpului, şi nu în ultimul rând, familiilor cu copii, care-
şi propun şi activităţi educative pe lângă cele turistice.
Particularităţi şi tendinţe în evoluţia recentă a turismului european
1. Generalităţi
Geografic, Europa este o entitate unitară, însă există diferenţe importante în ceea ce
priveşte oportunităţile, opţiunile şi inerentele dificultăţi pentru dezvoltarea turismului ca afacere,
dar şi atunci când e vorba de o simplă alegere pentru a petrece o vacanţă în variile zone ale
continentului. Fără doar şi poate, diversitatea culturală este unul dintre atu-urile Europei, atât
pentru iniţierea şi dezvoltarea unei afaceri, cât şi pentru petrecerea timpului liber.
Pentru oamenii de afaceri interesaţi de turism, cât şi pentru turiştii proveniţi de pe alte
continente Europa este unitară, în sensul de "metropolă", adică acestora nu le apare a fi fiind
compusă dintr-un număr de state individuale; percepţia lor fiind o imagine ce împleteşte varii
atracţii, mai curând naturale, „fără frontiere naţionale". Pentru europenii de aici, dar şi pentru cei
născuţi şi crescuţi numai o vreme pe continent, dar plecaţi pe alte continente, imaginea e
dată/formată din mulţi alţi factori, extrem de selectivi şi bine delimitaţi, între care preponderenţi
sunt: regimul şi siguranţa politică, starea economică a fiecărei ţări, condiţiile de viaţă ale
oamenilor, infrastructura, comunicaţiile şi securitatea personală.
În sensul celor mai sus enunţate ne aflăm, de fapt, mai curând în faţa unei provocatoare
noţiunii de „Uniune a Statelor Federate din Europa” valabilă pentru toţi, europeni şi ne-europeni,
întreprinzători sau simpli turişti.
Ca tendinţă ar fi de remarcat faptul că distincţia rigidă ce a funcţionat, imediat după anul
1990, între ţările cu economie planificată ale fostei Europe de Est şi „lumea liberă”, capitalistă,democratică a Europei de Vest s-a estompat treptat, industria turistică a zonei estice prosperând, în
special în ultimii zece ani. Există o singură excepţie, de neignorat: războiul din fosta Iugoslavie a
distrus industria turistică a fostei federaţii, industrie extrem de viguroasă şi profitabilă înainte de
război, adică în anii comunismului. Ori, industria turismului internaţional nu rămâne inertă în faţa
unor astfel de fenomene.
5
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 6/42
2. Date din rapoarte oficiale
Conform statisticilor O. M. T. (Organizaţia Mondială a Turismului) Europa a fost şi varămâne zona turismului cel mai dezvoltat din lume, cu toate că ponderea euro-turismului a scăzut
procentual la nivelul global al pieţei turistice din lume. Argumentele care plasează Europa şi o vor
menţine în faţa celorlalte regiuni turistice ale lumii sunt:
- concentrarea celui mai mare număr de ţări puternic industrializate;
- includerea/adăugarea unor pieţe turistice emergente provenind din zonele ex-sovietice;
- un valoros potenţial turistic, axat îndeosebi pe bunuri culturale de patrimoniu de mare valoare
istorică, arhitecturală şi artistică;- peisaje naturale de excepţie;
- staţiuni turistice şi sportive renumite;
- bază tehnico-materială foarte modernă, sau în curs de modernizare şi adaptată pentru a pune în
valoare resursele naturale existente;
- experienţă, servicii şi oferte comerciale de calitate şi extrem de variate;
- elemente de subiectivitate social-colectivă sau/şi individuală - ce se constituie în forme ale
atractivităţii şi tentaţiei pentru turiştii din întreaga lume, dar şi pentru europenii care se vor deplasa
în ţările limitrofe ţării lor de origine, cât şi în propria lor ţară.
Comisia Europeană, la rândul său, admite că:
- restricţiile de călătorie din trecut, pentru cei care trăiau în estul continentului, alături de nivelurile
scăzute ale veniturilor disponibile şi accesul limitat la mijloacele de informare în masă au
contribuit la o viziune îngustă şi restrânsă despre Europa; mulţi est-europeni încă privesc cu
invidie la vecinii lor din Vest, deoarece aici se poate călători liber atât în interes de afaceri cât şi în
scopuri recreative;
- mulţi occidentali consideră că termenul de Europa este sinonim cu cele 15 state din Uniunea
Europeană de dinaintea procesului extinderii; dorinţa de a fi parte a UE a ţărilor din fostul bloc
socialist reîmprospătând de fapt această mai veche percepţie;
- istoria Europei privită în ansamblu, în secolul trecut, a fost aceea a conflictelor şi diviziunii;
- turismul în Europa este o industrie foarte fragmentată în care o mare pondere o au întreprinderile
mici şi mijlocii.
Conform datelor pe care le deţine, Comisia Europeană estimează că:
- mai puţin de jumătate dintre angajaţii din turism lucrează în industria hotelieră;
6
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 7/42
- aproximativ 95% dintre firmele care activează în domeniu sunt întreprinderi mici, cu mai puţin
de 9 salariaţi;
- industria turistică europeană este dominată de companii din sectorul privat care îşi desfăşoară
activitatea într-un mediu reglementat la nivel local, regional, naţional, european sau internaţional.
Comisia Europeană specifică şi întăreşte că natura acestei industrii este una „orizontală” -în fapt că, industria turismului european constă dintr-o multitudine de sectoare industriale
interconectate cu activităţi ce depăşesc frontierele naţionale. Complexitatea aceste structuri este
redată astfel:
- Europa concurează direct cu alte regiuni din lume în ceea ce priveşte cota sa de piaţă în sosirile
internaţionale de turişti;
- corporaţiile multinaţionale, cum ar fi marile companii aeriene, companiile de închiriere, grupurile
hoteliere care îşi desfăşoară activitatea dincolo de frontierele europene, pot avea şi au în mod cert,diferite interese în alte regiuni ale lumii;
- autorităţile publice şi private cooperează prin intermediul parteneriatelor sau independent şi
asigură elementele esenţiale ale industriei turistice europene;
- societăţile comerciale, incluzând agenţiile de turism şi turoperatorii, oferă canale de distribuţie
pentru produsele turistice europene, atât în interiorul ţării cât şi la nivel internaţional; companiile
germane cum ar fi TUI, NUR şi LTV, dominând piaţa turistică europeană a turoperatorilor;
- o serie de agenţii publice, incluzând Comisia Europeană, Comisia Europeană a Călătoriilor,
organismele naţionale de turism influenţează planificarea, dezvoltarea, reglementarea şi
promovarea turismului european, atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional;
- componentele variate ale industriei turistice europene tind să satisfacă nevoile turismului intern şi
internaţional;
- fenomenul de lărgire a UE presupune adaptarea acestor caracteristici ale industriei turistice
europene la noua situaţie, statele nou intrate fiind interesate să-şi valorifice potenţialul natural, să
ajungă la nivelul ţărilor din vest ca dotare tehnico-materială şi calitate a serviciilor şi să-şi
armonizeze legislaţia cu aceea a UE; atenţia UE se va concentra mai mult pe rolul său de
încurajare a dezvoltării turismului;
- datorită fragmentării accentuate a acestei industrii şi sectorului predominant privat, influenţa UE
în turism va rămâne la un nivel strategic, concentrat pe dezvoltare durabilă, protecţia
consumatorului şi revigorarea cooperării între statele membre UE în domeniul formelor de turism
în curs de repoziţionare, aşa cum este cazul sportului şi al turismului balnear.
Potrivit O. M. S. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) Uniunea Europeană a reacţionat bine
apreciind că trebuie să crească rolul statului în dezvoltarea şi promovarea turismului, că trebuie să
se manifeste instituţional, legislativ şi economic, exploatând potenţialul de dezvoltate deţinut de
7
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 8/42
ţările UE, urmând exemplul istoric al Imperiului roman care, în expansiunea sa în Europa, a
realizat în Italia, Spania, Franţa şi chiar în România adevărate opere de artă acolo unde existau ape
termale şi minerale. Zonele din jurul izvoarelor de ape termale, ape minerale, zonele cu nămoluri
terapeutice, s-au dezvoltat treptat, ajungându-se la începutul secolului al XX-lea la un fel de „cult”
al staţiunilor balneare - frecventate de clasele bogate mai mult din snobism.Dacă turismul balneo-medical din acele timpuri a reprezentat un privilegiu pentru cei
înstăriţi, o formă a turismului de lux, din a doua jumătate a secolului XX, odată cu dezvoltarea
generală a economiei mondiale, turismul balnear a devenit accesibil şi celorlalte categorii sociale,
înregistrând o evoluţie spectaculoasă a calităţii ofertei şi cererii. În ultimele decenii, oferta ţărilor
cu bogate resurse naturale şi tradiţie în practicarea turismului balnear a evoluat, este foarte bine
structurată şi deosebit de performantă. Piaţa europeană a turismului balnear este în continuă
schimbare şi readaptare, în special după ofensiva statelor din Est, incluse sau candidate la UniuneaEuropeană. În cazul ţării noastre, numai o mai slabă dotare din punct de vedere al bazei materiale
şi infrastructurii, de presupus trecătoare, impietează negativ asupra deosebitei şi valoroasei palete
de factori naturali de cură. Cu investiţii inteligent plasate, oricând poate fi determinată reorientarea
cererii spre aceste destinaţii.
Pe scurt, iată caracterizarea zonei, făcută de O. M. S.: Ţările central şi est-europene cele
mai cunoscute în trecut pentru oferta lor balneară tradiţională sunt: România, Cehia, Slovacia,
Rusia, Polonia, fostele state iugoslave şi Bulgaria. Pentru aceste ţări cu putere economică redusă şi
evoluţii contradictorii, dar cu valoroşi factori naturali de cură, ritmuri cât mai mari ale dezvoltării
turistice şi alinierea la standardele occidentale a bazei tehnico-materiale şi a serviciilor turistice,
reprezintă obiective majore, ce pot determina apropierea şi integrarea în topul ţărilor turistice cu o
bună cotă de piaţă şi cu efecte economice de care aceste ţări beneficiază din plin, iar pentru noi
reprezintă încă un deziderat.
8
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 9/42
Capitolul 1. Prezentarea cadrului general al destinaţiei Valea Prahovei
1.1. Resurse naturale
Staţiune de odihnă de importanţă naţională, accesibilă în toate anotimpurile, Predealul este un
cunoscut centru al sporturilor de iarnă. Climat montan tonic-stimulativ, cu veri răcoroase
(temperatura medie în iulie este de 15°C) şi ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5°C).
Temperatura medie anuală este de 5°C şi media precipitaţiilor de 1000 mm anual. Stratul de
zăpadă durează peste 100 de zile anual. Aerul curat, fără praf şi alţi agenţi alergici, bogat în ozon şi
radiaţii ultraviolete, atmosfera ionizată şi presiunea relativ scăzută a aerului sunt principalii factori
de cură recomandaţi în tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slăbite, pentru
recuperarea ulterioară suprasolicitărilor fizice sau intelectuale, pentru tratamentul tulburărilor
endocrine şi a problemelor de creştere a copiilor.
Staţiunea Predeal se află în judeţul Braşov, între versantul estic al Munţilor Bucegi şi colinele
vestice ale Munţilor Baiului, la cumpăna de ape dintre Prahova şi Timiş. Staţiunea climaterică are
altitudinea între 1040 şi 1160 m şi este un centru important pentru practicarea sporturilor de iarnă,
având pârtii moderne cu utilităţi şi iluminat nocturn.
• Teren: Extravilan - 4391 ha, Intravilan - 1448 ha, Intravilan neocupat - 0 ha.
• Relief predominant: Munte
• Număr locuitori: 5412
• Naţionalităţi: Romani (90%), Maghiari (5%), Germani (4%), Rromi (1%)
• Localităţi înfrăţite: Saint - Cloud (Franta);
• Evenimente:
o
EMINESCU - Miracolul spiritualităţii româneşti;o Unirea Principatelor Române;
o M. Săulescu - Poet - Erou;
o Arta încondeiatului ouălor de Paşte;
o Ziua Europei;
o Zilele Predealului.
9
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 10/42
1.2. Resurse antropice
Trecătoarea Predeal asigură legătura rutieră (din 1850) şi feroviară (din 1880) între Transilvani şi
Muntenia.
Pensiunea turistică „Daniela” se află situată în staţiunea Predeal, la jumătatea distanţei dintre
centrul staţiunii şi „Cabana Trei Brazi”, la o altitudine de 1100 m.
În ultimii ani s-au construit multe hoteluri şi case de vacanţă, zona fiind destul de aglomerată.
Telecabinele şi telescaunele care fac legătura între staţiuni şi platoul Bucegilor sunt asaltate de
turiştii dornici de drumeţii. Puncte de interes: Babele, Sfinxul, cascada Urlătoarea, cabanele
turistice şi refugiile din zonă.
UtilităţiKmretea
Da inviitor
Posibilitate deextindere
Apa curenta: 40 Km Apa curentă:
Canalizare: 16 Km In 1 ani Canalizare:
Gaz: 52 Km Gaz:
Curent electric: 122 Km Curent electric:
Benzinărie: Benzinărie:
Hipermarket: 24 Km Hipermarket:
AccesDrum european E60
Drum naţional DN1, DN73A
Cale ferată
10
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 11/42
Obiective turistice
• Cheile Râşnoavei - traseu turistic (obiectiv natural)
• Peştera de Gheaţă - traseu turistic (obiectiv natural)
• Canionul „7 Scări" - traseu turistic (obiectiv natural)
• Cascada Tamina - traseu turistic (obiectiv natural)
• Monumentul Eroilor - Piaţa Gării (obiectiv istoric)
• Monumentul „Mihail Săulescu" (obiectiv istoric)
• Monumentul Eroilor - Valea Râşnoavei (obiectiv istoric)
Cultura în staţiunea Predeal
Aşezată în centrul oraşului staţiune, Casa de Cultură Predeal se impune în peisajul urbanistic
prin armonia arhitecturală a clădirii dar şi prin activitatea cultural educativă şi artistică,
diversificată după opţiunile atât ale tineretului cât şi ale adulţilor.
Fiind staţiune montană, oraşul Predeal a fost declarat „oraşul celor patru anotimpuri". În
aceste sens, instituţia de cultură îşi propune în strategia de activitate acţiuni şi manifestări culturale permanente atât pentru localnici cât şi pentru turiştii sosiţi la sfârşit de săptămână sau în concedii.
Acest locaş de cultură a devenit, din 1996 Centrul de Cultură „Mihai Săulescu", după numele
poetului-erou căzut în Primul Război Mondial.
Din obiectivele propuse şi realizate în cadrul strategiei culturale, le putem desprinde pe cele mai
importante: promovarea, cultivarea şi valorificarea potenţialului artistic al tineretului şi copiilor,
prin organizarea unor cursuri, cercuri şi formaţii artistice ale căror activităţi sunt conduse de profesionişti: profesori, actori, dansatori, artişti lirici, artişti plastici.
1.4. Elemente de identitate/diferenţiere/unicitate a destinaţiei
Bioclimat şi sănătate
Este singura unitate de acest profil din ţară, cu condiţii de cazare şi masă de tip hotelier,
amplasat într-o zonă geoclimatică de excepţie cu altitudine submontană.
În sanatoriu se aplică: tratament, recuperare, profilaxia oricărui tip de boală mentală, intervenţie
11
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 12/42
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 13/42
Elevi
An
Din care
CSS LPS TOTAL
2005 16.000 450 16.400
2006 16.700 370 16.070
2007 15.000 350 15.350
Sursa: M.E.C.T.
Se observă tendinţa de scădere a cifrei de şcolarizare, fapt datorat în mare parte scăderii
natalităţii.
Cui ne adresăm. Piaţa ţintă poate fi formată din următoarele segmente:
- elevi din clasele şi cluburile sportive
- turişti de vârsta a treia, din centrele urbane aglomerate, dornici să petreacă timpul liber în
mod activ
- familiilor cu copii de vârstă şcolară
2.1. Cererea turistică
În general, cererea turistică se evidenţiază prin următorii indicatori: număr de turişti, număr de
zile/turist, durata medie sejurului
Pentru a putea prognoza numărul de turişti care vor vizita pensiunea, vom analiza situaţia statistică
a turiştilor români şi străini care au vizitat staţiunea Predeal în anul perioada 2004-2007.
Tabel 3. Situaţia pe luni a numărului de turişti sosiţi în staţiunea Predeal în ultimii 3 ani
Turişti români Turişti străini Total turişti2004 12435 961 133962005 14196 286 144822006 10899 144 11043
Sursa: Centrul de Statistică a judeţului Braşov, 2007
Tabel 4. Situaţia pe luni a numărului de turişti sosiţi în staţiunea Predeal în 2007
13
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 14/42
Turişti români Turişti străini Total turiştiianuarie 12435 961 13396februarie 14196 286 14482
martie 10899 144 11043aprilie 8357 552 8909mai 9317 1232 10549iunie 8784 1215 9999iulie 7579 839 8418august 6899 746 7645septembrie 7349 1241 8590octombrie 6924 501 7425noiembrie 8841 281 9122decembrie 14892 1051 15943
Sursa: Centrul de Statistică a judeţului Braşov, 2007.
Tabel 5. Situaţia turiştilor cazaţi la pensiuni urbane în staţiunea Predeal, în 2007
Turişti români Turişti străini Total turiştiianuarie 1700 10 1710februarie 2093 37 2130martie 1130 39 1169aprilie 1328 3 1331
mai 1151 7 1158iunie 1313 56 1369iulie 1867 47 1914august 1854 19 1873septembrie 1806 20 1826octombrie 1445 68 1513noiembrie 2204 5 2209decembrie 3745 89 3834
Sursa: Centrul de Statistică a judeţului Braşov, 2007.
14
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 15/42
Din tabelele de mai sus, se poate observa că în lunile martie-mai şi septembrie-noiembrie, adică în
perioadele de extrasezon, numărul turiştilor sosiţi în staţiunea Predeal şi cazaţi în pensiuni urbane,
scade dramatic, iar numărul turiştilor străini este nesemnificativ (vezi ANEXE 2 şi 3).
Se observă că lunile cu cele mai scăzute valori sunt în sezonul de primăvară şi în sezonul de
toamnă. Numărul turiştilor străini cazaţi în pensiuni este destul de mic, mai ales în perioadele de
extrasezon (vezi ANEXELE 6 şi 7)
2.2. Oferta turistică.
În cazul de faţă, oferta se va concentra doar pe componenta hotelieră, respectiv pe cea specific
turistică. Astfel, hotelul cu o capacitate totală de 50 locuri, dispune de 7 camere single categoria 3
stele, două apartamente şi 10 camere categoria 2 stele cu 3 paturi
Camerele care au clasificare de 3 stele dispun de: televizor, conectare internet, cabină duş,telefon
Camerele care au clasificare de 2 stele nu dispun de internet şi telefon
În incinta hotelului se găseşte un restaurant şi un bar, iar meniurile sunt de trei feluri:
- pentru sportivi (bogate în proteine şi calorii
- normal
- dietetic
toate bazate numai pe produse ecologice şi naturale având provenienţa verificată
Preţurile de cazare sunt în momentul de faţă foarte rezonabile şi accesibile. Preţurile la unităţile de
cazare de două stele sunt de cca. 30 Euro pe noapte pentru clienţii fideli, iar pentru vizitatorii din
extra sezon de cca 40 Euro pentru vizitatorii străini. Pentru unităţile de cazare de trei stele preţurile
sunt de cca. 40 Euro pe noapte. Preţurile pot fi negociate în cazul unor grupuri organizate şi în
cazul unui sejur prelungit, sau în extrasezon.
15
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 16/42
2.3. Analiza SWOT a destinaţiei şi produsului „Sport şi Cultură”
16
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 17/42
Capitolul 3. Studiu de caz. Program de lansare a produsului turistic „Sport şi Cultură” oferit
de pensiunea Daniela pe piaţa românească
3.1. Misiunea şi obiectivele generale de marketing
Misiunea pensiunii este de a asigura condiţii de petrecere a timpului liber prin sport, turism şiloisir, respectiv odihnă şi recreere prin activităţi de menţinere a sănătăţii în paralel cuexperimentarea unor abilităţi practice în domeniul ceramicii.
1. Agrement şi divertisment
Activităţi sportive
- sală de sport utilată cu aparate pentru jocuri sportive (baschet, volei, tenis de câmp, mese pentru
tenis de masă)
- sală fitness şi gimnastică taijiquan
Datorită modului de acţiune al Taijiquan-ului şi efectul său asupra practicanţilor, acesta aconstituit şi obiectul unor studii aprofundate cu caracter ştiinţific întreprinse pe plan
internaţional. În urma acestor cercetări, în 1988, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) adeclarat Taijiquan-ul drept cel mai eficient mijloc de menţinere a sănătăţii. Prin urmare nutrebuie neglijat aspectul terapeutic al acestor exerciţii.
EFECTELE SANOGENETICE ALE TAIJIQUAN-ului
Prin practica formelor de TAIJIQUAN, urmărim să obţinem efecte pe mai multe nivele.Din punctul de vedere al exteriorului, TAIJIQUAN-ul este o practică dinamică, ce se adresează
întregului corp, întregului sistem osteo-muscular, sistemelor circulator, respirator, endocrin, nervosetc. Exersarea corecta si sub o îndrumare competentă a TAIJIQUAN-ului conduce la apariţia unor efecte benefice, pornind de la stimularea si energizarea muşchilor şi articulaţiilor, mobilizarea
sângelui stagnant până la purificarea sângelui în întregul corp, mărirea ratei de oxigenare şi dehrănire a ţesuturilor şi celulelor, chiar în zonele corpului unde, datorita vieţii sedentare,metabolismul celular este problematic. În timp, apare chiar o îmbunătăţire a funcţionării glandelor cu secreţie internă şi a funcţionării sistemului nervos.
Deloc de neglijat sunt şi efectele de stimulare a funcţionării organelor interne, prin masajulindirect ce apare datorită mişcărilor corpului şi a respiraţiei profunde.
Din punct de vedere energetic, exersarea TAIJIQUAN-ului duce la regularizarea circulaţiei QI-ului prin interiorul meridianelor, în TAIJIQUAN, punându-se accent pe CIRCULAŢIAENERGIEI. Apare, astfel, o distribuţie uniformă, echilibrată a energiei între diferitele părţi alecorpului, situaţie asociată cu o bună sănătate.
Din punct de vedere al medicinii occidentale, TAIJIQUAN-ul este considerat a fi un exerciţiufizic, cu mişcări lente, un anumit tip de gimnastică armonioasă ce nu implică un efort important aleaparatelor osteo-muscular şi cardio-respirator dar care, în schimb poate ameliora semnificativ
17
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 18/42
funcţionarea acestora. Tehnicile fundamentale ale TAIJIQUAN-ului pot fi practicate de oricine, laorice vârstă, indiferent de starea de sănătate, deoarece acestea pot fi adaptate în funcţie de
posibilităţile fiecărei persoane în parte. Ca urmare, în unele ţări europene, există centre în careTAIJIQUAN-ul se practică atât pentru prevenirea apariţiei anumitor maladii cât şi ca un exerciţiude bază, cu efect sinergic faţă de tratamentele alopate folosite pentru tratarea a numeroase boli denatură funcţională sau psihosomatică.
- bazin de înot (25x10 m)
- sală forţă
- drumeţii
- paintball
- cicloturism
- ATV-uri
- iniţiere în schi şi snowboard
- concurs de orientare turistică
- crosul anotimpului (concurs destinat turiştilor cu specific pentru fiecare sezon)
Activităţi culturale
- cursuri pentru tehnica ceramicii cu artişti plastici atestaţi (vezi ANEXELE 8 şi 9)
- ceramică utilitară (olărit)
- ceramică decorativă
- cursuri de bucătărie tradiţională
- bibliotecă
- sală de audiţii şi concerte
2. Întreţinerea sănătăţii
Exploatarea potenţialului balnear al zonei- sală masaj
- cabinet medical
- acupunctură
- qigong
- hidroterapie
- frizerie
18
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 19/42
Activităţi sociale
- sală de şedinţe
Are o capacitate de 25-30 de locuri si este dotata cu aparatură pentru proiecţie.
3.2. Auditul de marketing
Obiectiv: Realizarea unor cercetări în vederea luării deciziilor strategice şi stabilirii impactului
eforturilor de marketing.
• Crearea unei baze de date cu tour-operatorii din turism şi cu persoanele care au nevoie de
informaţii turistice;
• Elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi atragerea
participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ul din
partea turiştilor, analizarea rezultatelor anual în vederea întocmirii planurilor de marketing
viitoare. În urma notelor acordate de către turişti, a reieşit următoarea analiză SWOT:
Audit intern
Nr.Crt.
Puncte forte Notă
1 - cadrul natural şi clima 102 - căi de acces bune 83 - altitudine şi calitatea aerului 94 - arhitectură modernă şi funcţională 85 - parcare proprie 96 - personal hotelier calificat 9
7 - instructori sportive acreditaţi 108 - bucătărie tradiţională de succes 99 - profesori pentru activităţi culturale 1010 - aparatură performantă 911 - acces internet 10
Nr.Crt.
Puncte slabe Notă
19
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 20/42
1 - drumul de acces în lucru 72 - distanţă mare până la pârtia de schi 63 - semnalizare rutieră deficitară 74 - promovare insuficientă 85 - probleme operaţionale interne 76 - aprovizionare deficitară 6
7 - costuri mari 9
Nr.Crt.
Oportunităţi Notă
1 - intrare pe segmente de piaţă noi 82 - politica guvernamentală în turism 73 - investiţii în infrastructură 84 - introducerea trenurilor speciale 95 - amenajarea iluminării căii de acces 106 - modificări în politica bancară 87 - intrarea României în U.E. 88 - fonduri europene pentru pârtie 79 - diversificarea spre produse înrudite 9
Nr.Crt.
Ameninţări Notă
1 - degradarea infrastructurii 102 - degradarea mediului prin deşeuri 83 - modificări în context economic 84 - slaba imagine a României 95 - modificări în mediul fizico-geografic 86 - modificări ale cerinţelor consumatorilor 97 - acoperirea imaginii produsului prin
construirea unor noi obiective turistice7
3.3. Obiective şi strategii de marketing
20
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 21/42
Politica de produs
1. Pentru elevi şi sportivi
- cazare în camere de 2 stele
- 3 mese pe zi cu meniu la cererea profesorului/antrenorului- bazin de înot
- refacere după efort (hidroterapie, masaj)
- sală de forţă
- sală de fitness
- excursii cu bicicleta (cicloturism)
- iniţiere în schi şi snowboard
- orientare turistică- concursuri sportive
2. Pentru grupuri organizate şi vacanţe oferite de firme
- cazare în camere de 3 stele
- 3 mese /zi şi masa festivă
- sală de conferinţe
- plimbări cu ATV-ul
- paintball
- bibliotecă
- acces internet
3. Pentru turişti veniţi în sejur cu familia
- cazare la 2 sau 3 stele
- 3 mese /zi
- plimbări cu ATV-ul
- bibliotecă
- cursuri de ceramică
- masaj, bazin
- fitness, sală de forţă
- salon pentru întreţinere şi igienă personală (coafură, frizerie)
21
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 22/42
Evaluarea imaginii turiştilor asupra unităţilor de cazare într-o staţiune balneară
Pe măsură ce concurenţa s-a accentuat, produsele oferite pe piaţă au devenit din ce în ce maiasemănătoare, Ţinând cont şi de faptul că astăzi o idee inovativă este foarte repede copiată deconcurenţă. De aceea, întreprinderile de turism încearcă atragerea consumatorilor şi prin alteelemente decât cele referitoare la caracteristicile obiective ale produselor. Dintre acestea,importantă este imaginea întreprinderii de ansamblu sau a produselor/serviciilor sale luate separat.Pentru a cunoaşte imaginea pe care consumatorii şi-au făcut-o, precum şi principalele aspectelegate de elemente formative ale imaginii, se recurge la cercetări de marketing.
Etapele ce trebuie urmate în proiectarea unei astfel de cercetări sunt: stabilirea scopului, aobiectivelor cercetării, formularea ipotezelor pentru aceste obiective, definirea variabilelor cercetării şi a colectivităţii cercetate, alegerea metodei de eşantionare şi construirea eşantionului,alegerea modalităţii de cercetare şi a instrumentului potrivit (în cazul nostru, chestionarul),colectarea informaţiilor, analiza lor şi realizarea raportului final.
Cel mai important instrument într-o cercetare de marketing îl reprezintă chestionarul. Se spunecă o cercetare nu poate fi mai bună decât chestionarul său. Plecând de la scopul cercetării şiobiectivele stabilite pentru acesta, se construiesc întrebările ce duc la conturarea imaginii
produsului turistic respectiv.În cazul unui complex turistic care doreşte să evalueze imaginea turiştilor referitor la unităţile
de cazare din staţiunea balneară Predeal un exemplu de chestionar poate fi cel de mai jos:Bună dimineaţa/ziua/seara, mă numesc.........................şi în prezent fac un studiu referitor la
imaginea turiştilor despre unităţile de cazare din staţiunea balneară Predeal. Dacă sunteţi de acordsă-mi răspundeţi la întrebări, promit să nu vă răpesc mai mult de 8-10 minute.
1) Ce staţiuni balneare cunoaşteţi în România?
...........................................................................................................................................................2) Aţi fost până acum într-o staţiune balneară în calitate de turist?- Da (1)- Nu (2) (stop interviu)
3) În ce staţiuni balneare aţi fost?...............................................................................................................................................(Dacă nua fost menţionată staţiunea Predeal - stop interviu)
4) Dacă aţi avea 100 de puncte pe care să le împărţiţi între staţiunile menţionate la punctul
anterior (dând mai multe puncte acelei staţiuni pe care o frecventaţi mai des), cum aţi împărţi aceste puncte?...........................................................................................................................................................5) Care sunt motivele pentru care alegeţi aceste staţiuni balneare?...........................................................................................................................................................6) Care sunt staţiunile balneare preferate de dvs.? Dacă se poate, aş dori să le enumeraţi înordinea preferinţelor pe primele 3.1........................................................2..................................................3...........................................7) Revenind la staţiunea Predeal, care sunt principalele avantaje pe care le percepeţi dvs. caturist în această staţiune?...........................................................................................................................................................
8) Dar principalele dezavantaje?...........................................................................................................................................................
22
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 23/42
9) Care este opinia dvs. Despre serviciile turistice oferite în această staţiune?Foarte 1 2 3 4 5 6 7 Foartenefavorabilă favorabilă
10) Care este opinia dvs. despre serviciile oferite în pensiunea Daniela?Foarte 1 2 3 4 5 6 7 Foartenefavorabilă favorabilă
11) Care este opinia dvs. despre angajaţii acestei pensiuni?Foarte 1 2 3 4 5 6 7 Foartenefavorabilă favorabilă
12) Ce părere aveţi despre următoarele afirmaţii în legătură cu pensiunea Daniela?
AFIRMAŢIA Acordtotal
Acord Indiferent Dezacord Dezacordtotal
a) Amplasamentul pensiunii este bun b) Turiştii se bucură de un confortridicatc) Curăţenia din pensiune lasă dedoritd) Personalul angajat estecompetent
e) Programul „Sport şi Cultură”este interesantf) Raportul tarife – calitateaserviciilor este bung) Comportamentul personaluluieste adecvat
13) Dacă ar fi să caracterizaţi o persoană care alege această pensiune, cum aţi caracteriza-o?............................................................................................................................................
...............
14) Îmi puteţi spune, vă rog, în ce categorie de vârstă vă încadraţi/- sub 15 ani (1) - 45 - 54 ani (5)- 15 - 24 ani (2) - 55 - 64 ani (6)- 25 - 34 ani (3) - 65 - şi peste 65 ani (7)- 35 – 44 ani (4)
15) Care a fost venitul dvs. net, în lei, în ultima lună?
- sub 500 lei (RON) (1) - 810 – 950 lei (4)- 500 - 650 lei (2) - 960 -1000 lei (5)- 660 – 800 lei (3) - peste 1000 lei (6)
23
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 24/42
16) Care a fost ultima şcoală absolvită de dvs.?- fără şcoală (1) - şcoală profesională/de ucenici (5)- şcoală primară (2) - liceu absolvit (6)- şcoală gimnazială (7/8 clase) (3) - şcoală postliceală/tehnică, de maiştri (7)
- prima treaptă de liceu/10 clase/ - studii superioare (8)- liceu neterminat (4)
17) Sexul respondentului/respondentei (se bifează prin observare)- masculin (1) - feminin (2)
3.4. Bugetul şi programul de marketing
Calculul rezultatului pensiunii turistice „Daniela”
3.4.1. Tarife şi buget
Analiza de preţ a produsului turistic
MASA
1- mic dejun 10 € x 6 60 €1- prânz 15 € x 6 90 €1- cina 15 € x 6 90 € Total masă 240 €
Activităţi sportive Tarif Sală fittness 5 €/orăBazin înot 5 €/orăCursuri taijiquan 10 €/lecţieMountain bike 7 €/ziAtv 10 €/oraPaintball 5 €/ora
Activităţi culturale Tarif Cursuri ceramică 3 €/oră
Bibliotecă 1 €/orăSală conferinţe 50 €/oră
Întreţinerea sănătăţii Tarif Masaj 3 €/şedinţaFizioterapie 5 €/şedinţaFrizerie 2 €
Modalităţi de plată:
Cazare Tarif Nr. Total1J/1N ** 20 € 7J/6N 120 €1J/1N *** 30 € 7J/6N 190 €
1J/1N ap. 35 € 7J6N 225 €
24
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 25/42
Plata se poate face în numerar RON sau valută € ₤ ¥ $ sau prin card bancar VISA,MASTERCARD
În urma unei analize bazate pe numărul de turişti cazaţi în unităţi hoteliere de tip pensiune urbană,
în staţiunea Predeal în ultimii 3 ani, a fost calculat un buget care să reflecte cheltuielile şi veniturile
unei pensiuni turistice urbane, având aceleaşi capacităţi de cazare, cu servicii de sejur normale. S-a
calculat că, în medie, gradul de ocupare a unei astfel de pensiuni nu depăşeşte în medie 25% pe an,
adică 440 turişti pe an.
Pe baza acestuia, dar cuprinzând şi programul „Sport şi Cultură”, am prognozat un alt buget, încare perioadele de extrasezon sunt acoperite în proporţie de 75%, însemnând 594 turişti pe an,
adică o creştere procentuală de 10% pe an, acest lucru fiind reflectat şi în profitul net preconizat.
Prin urmare, se preconizează şi o creştere a profitului cu 37, 23%.
(vezi ANEXELE 4 şi 5)
3.4.2. Programul de lansare şi promovare a produsului turistic „Sport şi Cultură” pe piaţaromânească
Obiectivul principal propus prin programul de marketing este de a promova produsul „Sport şi
Cultură” şi de a oferi o alternativă credibilă şi bogată în sensuri estetice şi spirituale turiştilor care
vor să iasă din cotidian, să descopere frumuseţea mişcării în aer liber, şi să devină în acelaşi timp
creatori de act cultural, îmbogăţindu-şi prin aceasta nu numai capacităţile fizice, dar cele estetice şi
formative. Programul se va axa pe următoarele componente: promovare şi cercetare. Componentade promovare va avea următoarele obiective: tururi şi călătorii, publicitate, relaţii publice şi relaţii
cu presa, publicaţii, internet.
1.1. Tururi şi călătorii
Obiectiv: Stimularea şi sprijinirea alianţelor de marketing cu Ministerul Turismului din România şi
cu alte organizaţii de marketing al destinaţiilor turistice din România.
• Promovarea hotelului la două târguri de turism naţionale din România (aprilie şioctombrie);
25
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 26/42
• Cooperare cu Ministerul Turismului din România la târgul ITB de la Berlin (2008);
• Proiectarea şi construirea unui stand de prezentare care să fie utilizat la târguri;
• Explorarea posibilelor parteneriate regionale şi avantajelor colaborării cu Agenţiile de
Promovare din judeţele limitrofe.
1.2. Publicitate
Obiectiv: Stabilirea unui set iniţial de criterii pentru plasarea publicităţii în diferite medii de
comunicare.
• Clasificarea priorităţii obiectivelor în funcţie de audienţă, accesibilitate şi cost;
• Crearea criteriilor de măsurare a impactului publicităţii;
• Producţia unui spot video de 10 minute care să fie difuzat la emisiunile culturale tv;
• Producţia unui clip publicitar care să fie difuzat la posturile locale şi naţionale tv.
1.3. Relaţii Publice şi relaţii cu presa
Obiectiv: Asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru zonă şi pentru avantajele sale turistice.
• Dezvoltarea unor relaţii funcţionale cu scriitorii de jurnale de călătorie din România şi
încurajarea scrierii unor prezentări turistice de calitate despre produs;
• Dezvoltarea de relaţii cu liniile aeriene române sau străine care deservesc ţara şi
promovarea prezentărilor turistice despre produs în publicaţiile liniilor aeriene;
1.4. Publicaţii
Obiectiv: Dezvoltarea unor materiale colaterale de calitate care să proiecteze o imagine pozitivă a
turismului în zonă
• Conceperea şi imprimarea unei broşuri promoţionale;
• Supravegherea publicării Ghidului Turistului în zona judeţului Braşov;
• Crearea şi distribuirea calendarului şi programului de evenimente bianuale;
• Identificare resurselor financiare oferite de Ministerului Turismului din România pentru
publicarea Ghidurilor Turistice şi în alte limbi străine;
• Conceperea unor pachete de vizite pentru turişti, de una, două sau trei zile.
1.5. Internet
Obiectiv: Crearea unui web site destinat turismului menit a funcţiona ca o agendă de călătorie
online şi ca ghid de turism pentru călători.
• În octombrie 2007 a fost lansat un web site;
26
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 27/42
• Analizarea celor mai mult de 900 de vizitatori ai paginii de internet pentru a susţine
activitatea de promovare turistică;
• Stabilirea de link-uri către web site-urile altor parteneri din turism;
• Publicarea unei broşuri de informare trimestriale pentru clienţii online;
• Crearea unui sistem de rezervare online planificat a începe în 2008;• Actualizarea şi întreţinerea web site-ului nu mai puţin de o dată pe lună.
2. Componenta de cercetare va avea ca obiectiv realizarea unor cercetări în vederea luării
deciziilor strategice şi stabilirii impactului eforturilor de marketing. Aceasta va conduce la
elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi atragerea participării
hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ul din partea turiştilor,analizarea rezultatelor anual în vederea întocmirii planurilor de marketing viitoare. Ca rezultat se
va crea o bază de date cu tour-operatorii din turism şi cu persoanele care au nevoie de informaţii
turistice;
Realizări
Obiectiv: Excelenţă în serviciile oferite, cu răspunsuri imediate la orice solicitare şi cu suficiente
informaţii care să încurajeze turiştii să aleagă produsul nostru.
• Elaborarea unor proceduri pentru procesarea informaţiilor sau cererilor primite la târguri, în
chestionarele online sau prin mesajele scrise sau telefonice;
• Desemnarea persoanelor responsabile cu această activitate;
• Stabilirea standardelor pentru răspunsuri.
Concluzii
Obţinerea unui standard înalt de furnizare de servicii de turism şi al infrastructurii comunităţii, cum
sunt standardele stabilite de membrii Uniunii Europene, prin dezvoltarea unor programe de
autorizare şi de formare în domeniu şi prin crearea unui inventar de îmbunătăţiri dorite la nivel
public şi privat pentru a asigura servicii eficiente pentru turişti sau pentru a spori experienţa
turistică.
27
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 28/42
• Trecerea în revistă a standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, restaurante şi
capacităţi de alimentaţie publică şi alte servicii de turism şi conceperea programelor de
formare şi de autorizare, după cum este necesar;
• Trecerea în revistă a criteriilor UNESCO de recunoaştere a „structurilor cu semnificaţie
istorică" şi analizarea potenţialului de aplicare a acestora;• Crearea unui program care să îmbunătăţească semnalizarea rutieră în vederea direcţionării
turiştilor către atracţiile turistice locale;
• Panouri publicitare plasate la intrarea în localitate şi în incita staţiei CFR şi autogară;
Pe baza rezultatelor obţinute în urma studierii datelor statistice oferite de I.N.S, şi a aplicării
chestionarului, am identificat profilul potenţialilor clienţi:
- elevi cuprinşi în sistemul de învăţământ sportiv;- persoane de vârsta a treia din oraşele mari
- familii cu copii
- persoane cu grad de educaţie ridicat
În urma stabilirii bugetului de cheltuieli şi venituri şi calcularea profitului anual, am ajuns la
concluzia că produsul „Sport şi Cultură” poate suscita interes şi poate fi agreat de către potenţialii
clienţi, el fiind nou pe piaţa turistică românească.
Bibliografie
1. Anghel, N., Popa, A. (1996), „Pieţe de capital şi eficienţa investiţiilor”, Editura Dove,
Craiova, pag. 28-45;
2. Anghelache, A. (1999), „România 1999, Starea economică”, Editura Economică,
Bucureşti, pag 18-23;
28
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 29/42
3. Badea, L., Bugă, D. (coordonator) (1992), „Geografia României (teritoriile pericarpatice)”,
Editura Academiei, Bucureşti;
4. Balaure, V., Florescu, C., Patriche, D. şi colectiv (19840, „Marketing în alimentaţie publică
şi turism”, ASE, Bucureşti, pag. 7-9 şi 112-130;
5. Berger, Bennett, (1963), The Sociology of leisure: Some Suggestions, in Erwin O. Smigel,Ed. Work and Leisure: A Contemporary Social Problem (New Haven, Conn.: College and
University Press);
6. Bucur-Sabo, M. (2006), „Marketing turistic”, Editura Irecson, Bucureşti, pag. 65-68 şi 219-
229;
7. Cârstea, Gh. (1990), „Sociologia sportului. Note de curs”, IEFS, Bucureşti;
8. Cristureanu, C. (1992), „Economia şi politica turismului internaţional”, Editura ABEONA,
Bucureşti;9. De Grazia, Sebastian (1962), „Of Time, Work and Leisure”, New York: Doubleday-
Anchor, Twentieth Century Fund;
10. Dumazedier, J. (1971), „Timpul liber, funcţiile şi condiţia lui socio-economică, în:
Sociologia franceză contemporană”, Editura Politică, Bucureşti;
11. Ionescu, Eusebiu, Ionescu, Sonia (2004), „Aspecte introductive privind rolul jocului în
procesul de învăţare la copii”, Revista de Educaţie Fizică şi Sport şi Ştiinţe Conexe Sport
şi Societate, Publicaţie a Fundaţiei „ Altius Academy”, Facultatea de Educaţie Fizică şi
Sport, Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi;
12. Ionescu, I. (2000), „Turismul fenomen economic, social şi cultural”, Editura Oscar print,
Bucureşti;
13. Istrate, I. (1988), „Turismul – un fenomen în mişcare”, Editura Sport-Turism, Bucureşti;
14. Mărgulescu, D., Căruntu, C. (1999), „Metoda de analiză economico-financiară în unităţile
de turism”, Editura Hermes, Bucureşti;
15. Moltke, H. (1992), „Un tourisme de qualite a l’echelle de l’Europe”, Torino;
16. Nanu, L. (2007), „Taijiquan în lecţia de educaţie fizică”, Editura Tipoalex, Alexandria,
pag. 5-10;
17. Neacşu, N. (2000), „Turismul şi dezvoltarea durabilă”, Editura Expert, Bucureşti, pag 25-
29;
18. Niculescu, G. (1999), „Turismul montan”, Teză de doctorat, Univ. din Craiova, Craiova;
19. Olteanu, V. (1994), „Marketingul serviciilor”, Editura Expert, Bucureşti, pag 38-40, 70-
77;
20. Postelnicu, Gh. (1997), „Introducere în teoria şi practica turismului”, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, pag. 57-65;
29
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 30/42
21. Stăncioiu, F. (coord.) (2005), „Planificarea de marketing în turism”, Editura Economică,
Bucureşti, pag. 35-46, 77-79, 91-97;
22. Stănciulescu, G. (2003), „Managementul operaţiunilor de turism”, Editura ALL Beck,
Bucureşti, pag. 65-69, 135-142;
23. *** (1992), Proiectul legii Turismului, Ministerul Turismului, Bucureşti;24. *** H.G.R., nr.1041/1990 privind înfiinţarea societăţilor economice comerciale pe acţiuni
în turism;
25. *** Studii elaborate de Institutul de Cercetări pentru Turism, 2000-2005;
26. *** Studii de turism, ICT, 1998-2003;
27. *** Volume cu comunicări susţinute de specialişti în turism, cu ocazia sesiunilor ştiinţifice
anuale;
28. *** C.N.S., – Turismul în România, Anuarul statistic, anii 2000-2005;29. *** O.M.T., - Prevision du tourisme mondial de l’OMT;
30. *** ADR, - Planul de dezvoltare regională a regiunii nord-est, Analiza Socio-Economică,
Document de lucru, decembrie, 2002;
31. *** Legislaţia privind turismul, M.O. 1992-2002;
32. *** M.T., - Programul de Dezvoltare durabilă a turismului pe perioada 2001-2004;
33. *** Colecţia revistei „Vacanţe şi călătorii”, Colecţiile 1991-2000;
34. *** Note de curs, Bernard Massiera, anii universitari 2004-2006;
35. *** Note de curs, Denis Parisot, anii universitari 2004-2006;
36. *** Note de curs, Ricci Laurence Genevieve, anii universitari 2004-2006;
37. *** Adrese internet:
www.romaniatravel.ro
www.romtravel.ro
www.romania.8k.com
www.incdt.ro
www.deepinside.ro
www.turismro.tripod.com
www.turism.ro
www.dordeduca.ro
30
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 31/42
www.alpinet.ro
www.mountainguide.ro
www.munte.20m.com
www.mmturism.ro
www.pensiunituristice.ro
www.vacantesicalatorii.ro
www.turismhome.ro
www.romaniaturistica.ro
www.apaps.ro
www.rotur.ro
www.nadia-art-ceramics.hit.bg/
ANEXE
ANEXA 1
31
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 32/42
Sanatoriul de nevroze Predeal
Localizarea pensiunii Daniela pe harta staţiunii Predeal. Harta va însoţi pliantele publicitare.
ANEXA 2
32
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 33/42
Graficul turiştilor români cazaţi în pensiuni din Predeal în anul 2007
ANEXA 3
33
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 34/42
Graficul turiştilor străini cazaţi în pensiuni din Predeal în anul 2007
Graficul comparativ al turiştilor români şi străini cazaţi în pensiuni urbane
ANEXA 4
34
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 35/42
Calculul rezultatului pensiunii turistice „Daniela”Calculul rezultatului pe lista (Buget 1)Venituri din exploatareVenituri din vanzarea marfurilor 2001Venituri din productia vanduta (bunuri si servicii prestate) 125808
Valoarea neta a cifrei de afaceri 127809Venituri din subventii de exploatare
Alte venituri din exploatare 623 TOTAL I 128432Cheltuieli de exploatareCheltuieli materiale 48812Alte cheltuieli cu serviciile 706Impozite, taxe si varsaminte asimilate 1507Salarii si tratamente 41000Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 13000Alte cheltuieli de exploatare
TOTAL II 105025REZULTATUL EXPLOATARII (I – II) 23407Venituri financiare
De participatieVenituri din creante imobilizateVenituri din dobanzi si sconturi obtinuteVenituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulanteVenituri din diferente de curs valutar 1725Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare
TOTAL III 1725Cheltuieli financiareCheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarileCheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capitalCheltuieli din diferente de curs valutar 537Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare
TOTAL IV 537REZULTAT FINANCIAR (III – IV) 1188REZULTAT CURENT inaintea impozitelor (I-II + III – IV) 24595 Venituri exceptionaleAsupra operatiilor de gestiuneAsupra operatiilor de capitalVenituri din provizioane exceptionale
TOTAL V 0Cheltuieli exceptionaleAsupra operatiilor de gestiuneAsupra operatiilor de capitalCheltuieli exceptionale privind amortizarile si ajustarile
TOTAL VI 0REZULTAT EXCEPTIONAL (V-VI) 0Impozit pe profit VII 3935,20TOTAL VENITURI (I + III + V)TOTAL CHELTUIELI (II + IV + VI + VII)
130157105562
PROFIT SAU PIERDERE 20659,80
ANEXA 5
35
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 36/42
Calculul rezultatului pe lista (Buget 2)Venituri din exploatareVenituri din vanzarea marfurilor 3125Venituri din productia vanduta (bunuri si servicii prestate) 148788
Valoarea neta a cifrei de afaceri 151913Venituri din subventii de exploatareAlte venituri din exploatare 689
TOTAL I 152602Cheltuieli de exploatareCheltuieli materiale 63728Alte cheltuieli cu serviciile 798Impozite, taxe si varsaminte asimilate 1507Salarii si tratamente 41000Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 13000Alte cheltuieli de exploatare
TOTAL II 120033REZULTATUL EXPLOATARII (I – II) 32569Venituri financiareDe participatie
Venituri din creante imobilizateVenituri din dobanzi si sconturi obtinuteVenituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulanteVenituri din diferente de curs valutar 1708Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare
TOTAL III 1708Cheltuieli financiareCheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarileCheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capitalCheltuieli din diferente de curs valutar 525Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare
TOTAL IV 525REZULTAT FINANCIAR (III – IV) 1183
REZULTAT CURENT inaintea impozitelor (I-II + III – IV) 33752 Venituri exceptionaleAsupra operatiilor de gestiuneAsupra operatiilor de capitalVenituri din provizioane exceptionale
TOTAL V 0Cheltuieli exceptionaleAsupra operatiilor de gestiuneAsupra operatiilor de capitalCheltuieli exceptionale privind amortizarile si ajustarile
TOTAL VI 0
REZULTAT EXCEPTIONAL (V-VI) 0Impozit pe profit VII 5400,32TOTAL VENITURI (I + III + V)TOTAL CHELTUIELI (II + IV + VI + VII)
154310120558
PROFIT SAU PIERDERE 28351,68
ANEXA 6
36
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 37/42
Foto 1 Pensiunea „Daniela” – vedere din exterior, vara
Foto 2 Pensiunea „Daniela”- vedere din exterior, iarna
ANEXA 7
37
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 38/42
Foto 3 Interior, cameră 3 stele
Foto 4 interior, apartament
ANEXA 8
38
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 39/42
Foto 5 Ceramică executată de artistul plastic Ciprian Anghel
ANEXA 9
39
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 40/42
Foto 6 Ceramică executată de artist plastic Nicoleta Mitroi, cu elemente decorative tip
„Cucuteni”
Cuvinte cheie: produs turistic, sport şi cultură, gimnastica taijiquan, ceramică, Predeal,
România, pensiunea turistică urbană Daniela
40
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 41/42
ABSTRACT
Lucrarea cu titlul « Program de marketing pentru promovarea produsului „Sport şi Cultură pe piaţa
românească » cuprinde un număr de 41 de pagini structurate pe trei capitole, introducere, anexe şi
bibliografie cu un număr de 37 de autori români şi străini, care tratează în lucrările studiate
probleme generale de management şi marketing în turism, legi şi hotărâri de guvern cu privire la
legislaţia din turism, precum şi câteva site-uri web.
În primul capitol este prezentat cadrul general în care este situată pensiunea urbană Daniela şi
anume pe Valea Prahovei, în staţiunea Predeal.
În al doilea capitol sunt prezentate date statistice despre turişti, oferta turistică şi analiza SWOT a
produsului.
În capitolul III este prezentat programul „Sport şi Cultură” şi sunt descrise componentele sale,
gimnastica Taijiquan pentru aspectul sportiv şi arta ceramicii, pentru aspectul cultural. To în acest
capitol sunt prezentate şi aspectele financiare, finalizate într-un buget.
În anexe sunt prezentate atât imagini ale locaţiei, cât şi grafice cu datele statistice ale turiştilor care
au vizitat zona, şi sunt prezentate cele două variante de buget.
Le mémoire ayant comme titre « Programme de marketing pour la promotion du produit „sport et
culture” sur le marché roumain’ » comprend 41 pages, structurées en trois chapitres, introduction,
annexes et une bibliographie contenant 37 auteurs roumains et étrangers, qui parlent dans leurs
travaux que j’ai étudiés des problèmes généraux du management et du marketing dans le tourisme,
des lois et des décisions du gouvernement dans le domaine du tourisme, et aussi quelques web
sites.
Dans le premier chapitre nous présentons le cadre général dans lequel est située la pension urbaine
Daniela, c'est-à-dire la Vallée de la Prahova, dans la station de Predeal.
Dans le deuxième chapitre nous présentons des données statistiques concernant les touristes,l’offre touristique et l’analyse SWOT du produit. Le troisième chapitre décrit le programme « sport
et culture » et ses composantes, la gymnastique Taijiquan pour l’aspect sportif et ‘art de la poterie,
pour l’aspect culturel. Ce chapitre présente aussi les aspects financiers, finalisés dans un budget.
Dans les annexes nous présentons des images de l’emplacement, et aussi des graphiques contenant
des données statistiques concernant les touristes qui on visité la région, et on y trouve aussi deux
variantes de budget.
41
8/2/2019 Dizertatie Master Stl
http://slidepdf.com/reader/full/dizertatie-master-stl 42/42
The paper entitled « Marketing Program for the Promotion of the Product „Sport and Culture” on
the Romanian Market » contains 41 pages structured in three chapters, an introduction, annexes
and a bibliography with 37 Romanian and foreign authors, who speak in these works general
problems concerning tourism management and marketing, laws and government decisions abouttourism, as well as a few web sites.
In the first chapter I present the general frame where the board and lodging house Daniela is
situated, which is the Prahova Valley, the resort Predeal.
The second chapter contains statistical data about the tourists, the touring offer and the SWOT
analysis of the product. The third chapter shows the program “sport and culture” and describes its
components, which are the Taijiquan gymnastics for the sports aspect and the art of ceramics, for
the cultural aspect. This same chapter shows the financial aspect, which resulted in a budget. In theannexes, I have included images of the house as well as graphics containing the statistical data
about the tourists who have visited the place, and two variants of budget.