Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 433

Miercuri, 21 August 2013

Nici creºã, dar nici grãdiniþã

Preºcolarii dinPetroºani se vorînghesui ºi anul

acesta în aceleaºi grãdiniþeÎ n timp ce administraþia

publicã din Petroºanicautã un nou constructor pentru grãdiniþa începutã deuna dintre firmele miliar-darului Alin Simota ºi lãsatãfãrã finalitate, nici proiectulde construcþie a creºelor nuva mai continua.

>>> P>>> PAGINA A 5-AAGINA A 5-A

CEH ar puteada burse pentru

studenþi

S tudenþii de la Petroºaniar putea fi susþinuþi cu

burse ºi apoi imediat angajaþi în sistemul energetical judeþului Hunedoara. Sutede absolvenþi stau fãrã job-uri, în timp ce mineritulduce lipsã de specialiºti.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 10-A10-A

Dupã aprobarea bugetuluipentru SNH,

CEH lucreazã laelaborarea unui

buget pentruîntreaga entitate

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 111-A1-A

Andronache ºi-apreluat biroulde la Petroºani

D aniel Andronache ºi-apreluat marþi dimineaþã

biroul de la Petroºani. Înfosta clãdire a CNH vafuncþiona oficial ComplexulEnergetic Hunedoara, iarprimele contacte stabilite cudirectorii au vizat reducereacheltuielilor.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 10-A10-A

I-au lãsat fãrã fotoliile de ºefi

Schema de conducere aunitãþilor miniere, diminuatãdrastic de conducerea CEH

P osturile de conducere de la unitãþile miniere au fost reduse „la sânge” dupã includerea acestora în Complexul Energetic Hunedoara. Acum,

exploatãrile de cãrbune mai au doar conducerea strict necesarã, cu care potfuncþiona fãrã probleme. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 111-A1-A

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU(ifirtulescu@yahoo.com)Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN(cosman_carmen@yahoo.com)Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE(luizaandronache@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

cronicavj@gmail.com

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013 Actualitate 3

Drama familiei careaºtepta un copil perfectsãnãtos dupã cum auspus medicii care auurmãrit sarcina abiaîncepe, crede tatãlbebeluºului nãscut fãrãpicioruºe ºi braþul dreptla Spitalul de UrgenþãPetroºani. CorneliuOprea, tatãl micuþuluibotezat Luca Gabriel, învârstã de 41 de ani,este miner de meserieiar mama bebeluºului,Elena Oprea (32 de ani)

se îngrijeºte de fetiþa lorde zece ani. Familia esteuna obiºnuitã, de miner,iar bãrbatul crede cãdrama trãitã la naºtereamicuþului nu se va sfârºivreodatã.

„Pentru mine este celmai frumos copil pecare l-am vãzut, este celmai frumos bãieþel dinlume. Mi-a fost teamãcã-l pierdem, pentru cãne-au spus cã dacã areceva la exterior esteposibil sã aibã ºi în inte-

rior. Au zis cã vor ºtidupã ce-i fac analize ºiinvestigaþii. Am chematpreotul în spital ºi l-ambotezat, sã fie creºtinat”,spune cu ochii în lacrimimama bebeluºului,Elena Oprea.

Chiar dacã LucaGabriel are probleme,pentru cei doi soþi estecel mai frumos copil dinlume ºi ar vrea sã-ipoatã asigura tot ce arenevoie. ªtiu însã cãgreul abia începe, pen-tru cã nou-nãscutul vaavea nevoie de o îngri-jire specialã ºi multe altelucruri pe care familianu ºtie dacã i le vaputea oferi.

„Ce am acum pecap, nu pot explica. Euvreau ca bãiatul meu sãaibã de toate, dar eu amo situaþie financiarãfoarte grea. Ce sã fac

acum, sã mã duc sã daucu douã lopeþi în minãca sã pot sã-mi cresccopilul. Am primit opereche de papuceipentru el, sunt acasã.Unde-i pun papuceiiãia? Îi pun pe protezãdar cu ce se leagã laºireturi, dacã nu aremânuþã. Mã credeþi cãtrãiesc o dramã”, spunetatãl bebeluºului. Cei doisoþi vor ca medicii carei-au asigurat cã bãiatullor este perfect sãnãtossã fie traºi la rãspun-dere.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

U n pensionar dinmunicipiul

Petroºani a fost înºelatde un escroc dupã ce l-asunat ºi l-a anunþat cãa câºtigat un premiu de10 mii de euro.

În ciuda avertismentelorpoliþiºtilor hunedoreni, aproapeîn fiecare lunã una sau maimulte persoane din Valea Jiuluisunt înºelate de escroci.Aceºtia îºi sunã victimele, se recomandã avocaþi saudirectori ºi mizând pe lãcomiavictimelor ori câºtigându-leîncrederea, îi determinã sã-ºigoleascã conturile ºi sã le dea agoniseala de-o viaþãîn unele cazuri.

Ultima loviturã aescrocilor a avut loc luni,iar cel înºelat a fost unpensionar în vârstã de 60de ani din Petroºani.Omul a fost sunat de unindivid care i-a spus cãeste director la o firmã detelefonie mobilã ºi cã acâºtigat 10 mii de euro.Pentru a primi premiultrebuie sã cumpere douã

cartele telefonice de reîncãr-care ºi sã-i spunã codurile.Pensionarul s-a conformat ºi ascos din buzunar 50 de europentru douã cartele telefonice,iar când a realizat cã a fostînºelat, a sunat la PoliþiaPetroºani.

„În cauzã s-a întocmit dosarpenal ºi se efectueazãcercetãri sub aspectul sãvârºiriiinfracþiunii de înºelãciune”, aprecizat inspectorul principalBogdan Niþu, purtãtorul decuvânt al IPJ Hunedoara.Recordul a fost stabilit însã deo femeie din Petroºani care înurmã cu douã luni de zile a fostînºelatã de trei ori într-o sin-gurã zi.

Escrocii i-au luat 4.000 delei la prima încercare, câtevaore mai târziu au convins-o sãle bage în conturi o altã tranºãde 3500 de lei, ca la a treiaîncercare, dupã ce femeiarãmãsese cu mãrunþiº, sã oconvingã sã le mai cumpere ºicartele telefonice de reîncãr-care de circa 600 de lei.

Maximilian GÂNJU

Fiscul a restitutui TVA depeste 13.000 mii de lei

F iscul hunedorean a restituitagenþilor economici, de la începutul

acestui an ºi pânã în luna iulie, TVA învaloare totalã de 13.001 mii , suma solicitatã la rambursare/restituire fiind învaloare de 16.659 mii lei.

Potrivit reprezentanþilor ANAF Hunedoara,la nivelul judeþului, rezultatele înregistrateurmare verificãrilor efectuate la persoane juridice se con-cretizeazã în atragerea labugetul de stat a unorvenituri suplimentare însumã totalã de194.506 mii lei, întimp ce pierderile fiscaleînregistrate de agenþiieconomici au fost diminuate cu suma de8.320 mii lei. La contribuabilipersoane fizice s-au efectuat un numãr de 196acþiuni de control, sumele suplimentare labugetul statului fiind de 3.039 mii lei reprezentând diferenþe de impozite ºi taxe,accesorii ºi amenzi.

Trãiesc o dramã fãrã de sfârºit T atãl micuþului Luca Gabriel, nãscut fãrã picioruºe ºi o

mânã nu ºtie ce viitor va avea copilul. Necesitãþile încazul lui Luca sunt mai multe decât la un nou-nãscut sãnãtosºi familia este una modestã.

Þeparii din puºcãrie au mai fãcut o victimã

Dupã ce preºedinteleAsociaþiei deProprietari nr. 1Carpaþi s-a îmbolnãvitgrav ºi a fost necesarãînlocuirea lui, oameniicare fac parte dinaceastã asociaþie vor sãafle ce s-a întâmplat cubanii lor. Existã suspici-uni cum cã o parte abanilor plãtiþi delocatari nu a mai ajunsla furnizorii de utilitãþi,aºa cã pe fir au intratreprezentanþiiCompartimentuluiAsociaþii de Proprietaridin cadrul PrimãrieiPetroºani. “Am primito solicitare de laAsociaþia 1 Carpaþi, pecare urmeazã sã o veri-ficãm. Din câte ºtiuaceasta este primasolicitare de acest fel”,a declarat primarulmuinicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Nemulþumirile locatar-ilor au rãbufnit dupãce, în luna iunie, aurãmas fãrã apã potabilãla robinete, din cauzafacturilor neachitate.Potrivit datelor oficiale,numai cãtre ApaServValea Jiului SA sumarestantã se cifreazã la120.995 lei, dar totprin asociaþie se maiachitã ºi termoficarea,pentru cine mai esteracordat la sistemulcentralizat de încãlzire.Acum, locatariiblocurilor cuprinse înaceastã asociaþie setem cã au plãtit degea-ba ºi cã banii lor nu auajuns acolo unde ar fitrebuit ºi din acetsmotiv au cerut sprijinuloficiailor din adminis-traþia publicã.

Potrivit raportului deactivitate, în decursulanului 2012,

CompartimentulAsociaþii de Proprietaria consiliat ºi rezolvatîmpreunã cu asociaþiilede proprietari o seriede probleme caredecurg din activitateaasociaþiilor ºi au fostacordate îndrumãri ºi

informaþii pentru înfi-inþarea a 15 noi asoci-aþii. De precizat cãreprezentanþii acestuiCompartiment potinterveni doar la solic-itarea locatarilor.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 20134 Actualitate

S ituaþie fãrãprecedent la

Petroºani, undesute de locatari nuau unde sã-ºiplãteascãîntreþinerea. Astadupã ce asociaþiade proprietari aintrat în impas, iaroamenii s-au trezitai nimãnui.

Totul a pornit înmomentul în care, dincauza datoriilor, furni-zorul de apã a opritfurnizarea cãtre toþibeneficiarii dintr-uncartier central almunicipiului Petroºani.

Peste 300 deapartamente au fostdebranºate pentru odatorie uriaºã a asoci-aþiei de proprietari,chiar dacã unii erau lazi cu plata cu facturilor.Atunci a fost momen-tul în care admninis-trratorul MirceaPetroºca ºi-a datdemisia ºi, practic, a

afiºat o hârtie pe uºã lasediul asociaþiei de peStrada Aleea Poporului.Încasatorul asociaþiei aintrat în spital ºi, ulterior, a murit, iarPetroºca nu a mai fostde gãsit. Asta deºilocatarii au încercat în3 rânduri sã se recon-stituie.

„Domnul Petroºca aspus cã nu mai are de-a face cu noi”, spuncei care luni searã au

încercat sã îl con-tacteze. „Sã vinã sã îºipredea hârtiile. Mãcarcele din perioada depânã în primãvaraacestui an, când încãera ºef la asociaþie”,spun alþi locatarinemulþumiþi.

Cei mai mulþioameni vor acum sãplece din Asociaþia delocatari, dar nu o potface, din cauzã cã nuare cine sã le dea ade-

verinþe. „Noi nu maivrem în asociaþie.Vrem sã ne facem con-tracte cu apa, cã doarapa o plãtim la asoci-aþie ºi o taxã din careasiguram salariile unoroameni, care niciodatãnu ne-au reprezentatinteresele.

Acum, de douã luni,noi nu putem plãtiîntreþinerea cã nuavem cui”, spunrevoltaþi oamenii.

Cei de la Apa ServValea Jiului recunosc cãsituaþia este fãrã prece-dent ºi spun cã acolotrebuiesc luate mãsuriurgente, pentru cã aºanu se mai poate. „Esteo situaþie delicatã ºiurmeazã sã vedem caresunt procedurile deieºire din impas”, adeclarat Costel Avram,directorul general al SCApa Serv, el însuºi,membru al asociaþiei cupricina.

Pentru cã luni searas-au întâlnit pentru a

treia oarã în ultimalunã, locatarii au alestrei reprezentanþi dinrândul lor, care sã preiaactele asociaþiei ºi careau decis sã îi cearãsocotealã fostuluiadministrator, MirceaPetroºca.

Pânã când lucrurilevor intra în legalitate,nimeni nu poate plãtiapa ºi nimeni nu poatepãrãsi asociaþia de proprietari,iar locatariiriscã sã rãmânã fãrãapã la robinet pentruneplata facturilor.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

City-managerul de laPetrila va începe activitatea

pe 1 septembrie

1 septembrie, prima zi de lucru pen-tru city managerul de la Petrila.

Noul administrator public al oraºuluiPetrila, Ciprian Preda va începe activita-tea în prima zi a lunii septembrie.

În urma probelor care au avut loc la jumã-tatea lunii august acesta a promovat examenul,fiind numit astfel city-manager al oraºuluiPetrila.”Va începe activitatea cu data de 1 sep-tembrie, în calitate de administrator public”, adeclarat pe scurt, primarul oraºului Petrila, IliePãducel. Ciprian Preda a obþinut 97 de punctedin 100 la proba scrisã, iar la interviu acesta afost notat cu 95 de puncte. Rezultatul final afost de 96 de puncte, acesta fiind declaratadmis. De precizat este faptul cã Ciprian Predaa fost singurul candidat pentru postul de city-manager asta dupã ce ºi fostul administratorpublic Dorin Curtean ºi-a depus dosarul însã afost declarat respins. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Vor sã ºtie ce s-a întâmplat cu banii lorL ocatarii blocurilor care fac parte din

Asociaþia de Proprietari nr. 1 Carpaþivor sã vadã ce destinaþie au avut banii achitaþi de ei. Oamenii au solicitat sprijinulCompartimentului Asociaþii de Proprietaridin cadrul Primãriei Petroºani.

Sute de oameni nu au cui plãti apa

Î n timp ceadministraþia

publicã dinPetroºani cautã unnou constructorpentru grãdiniþaînceputã de unadintre firmele miliardarului AlinSimota ºi lãsatãfãrã finalitate, niciproiectul de con-strucþie a creºelornu va mai continua.De vinã este lipsafiannþãrii, spun oficialii PrimãrieiPetroºani.

Mãmicile care vor sãse întoarcã mai repedela lucru vor aveanevoie de sprijinulfamiliei sau de o bonã.Proiectul de constru-cire a douã creºe pe raza municipiuluiPetroºani rãmâne încontinuare la faza deintenþie, pentru cã

despre finanþare nu semai vorbeºte nimic.

„Creºa era pe pro-gramul guvernamentalºi nu mai ºtim nimic definanþare. Nu masivorbeºte nimeni deacest proiect. Noi amavut în intenþie sã con-

struim douã creºe, unaîn cartierul Dimitrov ºiuna la Grãdiniþa SpiruHaret.

Existã terenul necesar, dar nu putemfinanþa noi amenajarealor, pentru cã nu dispunem de aceste

fonduri”, a declaratprimarul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob – Ridzi. Înjudeþul Hunedoara, ar fi urmat sã fie construite 11 creºe,prin ProgramulNaþional de Dezvoltare

a Infrastructurii (PNDI),derulat de MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi Turismului (MDRT).Localitãþile vizate, pebaza solicitãrilor venitede la primãrii, au fostHunedoara, Deva,Orãºtie, Cãlan,Simeria, Haþeg,Petrila, Petroºani,Lupeni, Vulcan ºiUricani. În 2011, lalansarea programului,MDRT a anunþat cã29,2 milioane de leieste valoarea estimatãpentru proiectarea ºiexecuþia lucrãrilor lacreºele ºi grãdiniþeledin judeþele Hunedoaraºi Timiº, însã întretimp nu s-a mai fãcutniciun pas înainte.Municipiul Petroºaninu mai are nicio creºã de ani de zile,deºi solicitãri existãsuficiente.

“Grãdiniþa lui Simota”,

situaþie incertã

Nici lucrãrile la grã-diniþa situatã vis-a – visde Primãria Petroºaninu vor continua preacurând. Execuþiaproiectului a fostcâºtigatã de una dintrefirmele miliardarului

Alin Simota, dar societatea a intrat în faliment. ªi, în consecinþã, contractula fost reziliat, urmândsã fie gãsit un alt constructor. “A fostînºtiinþat lichidatorulsocietãþii în vederearezilierii contractului.Proiectantul lucrãrii vaface o evaluare alucrãrilor executateprecum ºi a celorrãmase de executat ºisã fie demnaratã onopuã procedurã delicitaþie pentru gãsireaunui nou constructor”,a explicat viceprimarulPetroºaniului, Dorina Niþã.

Pânã în prezent,grãdiniþa a înghiþitcirca 12,5 miliarde delei vechi ºi existã suspiciuni cã s-ar fiplãtit ºi lucrpri ceurmau sã fie executate,dar care nu au mai fostniciodatã realizate. De execuþia lucrãrii s-aocupat SC Simar SRL,firmã controlatã deomul de afaceri AlinSimota, care a câºtigatlicitaþia organizatã înanul 2007.

Valoarea de adjudecare a fost de puþin peste 1,5 milioane de lei, iar grãdiniþa trebuiafinalizatã dupã 14 luni de lademararea con-strucþiei, respectiv30.12.2008, însã în 6 ani lucrurile s-auschimbat.

Constructorul calcula cã ar mai finevoie de încã 1,6 milioane de leipentru ca imobilul sãfie predat la cheie,pentru cã între timpcosturile au crescut,majorarea fiind determinatã de indicelede inflaþie, creºtereacosturilor la com-bustibili, a salariilor,etc..

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

A dministraþia localãde la Petrila a reabil-

itat ºi modernizat în urmãcu câþiva ani blocurile turndin 8 Martie. Acum, zonaaratã ca dupã rãzboi.Unele din geamuri au dispãrut, acestea fiindvândute de locatari. Zona este cunoscutã cafiind una cu probleme.

”Administraþia localã aluat mãsuri pentru reabil-itarea mai multor blocuri dinoraºul Petrila, trei blocuri din8 Martie, blocul 18, 23 ºi 27au fost reabilitate prin pro-

gramul Companiei Naþionalede Investiþii fãrã nicio con-tribuþie din partea locatarilor,blocul 18 ºi 23 suntîntreþinute în mod corespun-zãtor, din pãcate la blocul 27

cetãþenii care locuiesc înacest bloc nu au înþeles sãfacã acelaºi lucru, sãpãstreze, sã gospodãreascã încondiþii corespunzãtoare ce s-a fãcut. Este foarte rãu ºiruºinos din partea lor. Vom fipuºi în situaþia de a da amen-zi la toatã lumea pentru cãnu putem sã fim indiferenþide modul cum se rãspunde laaceastã problemã pentru cã s-au chletuit banii publici, baniistatului ºi ar trebui sã aibãrespect faþã de aceastã proble-mã”, a spus Ilie Pãducel, pri-marul oraºului Petrila.

Edilul îi caracterizeazã peaceºti cetãþeni ca fiind lipsiþi deeducaþie.

”Dacã vorbim de educaþiear trebui sã se facã educaþie,din familie, de la ºcoalã, dareu zic cã cei care sunt porniþisã facã rele mai greu seîmpacã cu educaþia”, a maispus edilul.

Zona este cunoscutã ºi pen-tru sãrãcia în care trãiescoamenii, dar ºi pentru infracþiu-nile pe care aceºtia le comit.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013 Actualitate 5

Nici creºã, dar nici grãdiniþã

Preºcolarii din Petroºani se vor înghesuiºi anul acesta în aceleaºi grãdiniþe

Bloc vandalizat de locatari

Cele trei mine anti-tanc au fost descoperitîn urma lucrãrilor exe-cutate în scopul reali-zãrii autostrãzii Lugoj -Deva. Este vorbadespre trei mine anti-tanc, tip MAT – 46 N,cu focosul, conþinândaproximativ 6 kilo-grame de trotil, armat,având forma unor dis-curi cu un diametru de40 de centimetri. Maimult, muniþiile aveau ºi

caracteristice unormine antipersonal fiindrealizate din metal.

Echipa de pirotehni-cieni a concluzionat cãmuniþiile nu pot fi ridi-cate în siguranþã motivpentru care a decis dis-trugerea lor la loculdescoperiri.

Terenul din jurulminelor antitanc a fostblurat, prin construireaunor diguri cu oînãlþime de aproximativ

un metru, realizate dincâteva zeci de saci cunisip, amplasaþi de oechipa de pompieri dela Detaºamentul dinDeva.

Pentru distrugereacelor trei mine antitanca fost utilizatã o canti-tate de un kilogram ºi

jumãtate de trotil.Din motive de

siguranþã, proprietarii,unei locuinþe aflate laaproximativ 200 demetri de locul dis-

trugerii au fost sfãtuiþide o echipa de jandar-mi sã nu iasã din casãîn intervalul operaþiu-nilor de asanare, întimp ce, circulaþia, pe

drumul judeþean careface legãtura întreBrãniºca ºi BreteaMureºanã, a fostrestricþionatã peperioada detonãrilor deun echipaj de poliþie.

De asemenea, trans-portul energiei electriceprin reþeaua de înaltãtensiune, a fost între-rupt pe timpul dis-trugerilor, întrucâtacestea se desfãºuraula aproximativ 50 demetri de un stâlp decurent.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 20136 Actualitate

C onsulul Românieiîn Suedia a fost

luni la Petroºani unde asusþinut un seminardespre terapia cu laser,ca formã de tratamentpentru diferite afecþiunimedicale. Mai multdecât atât, aici urmeazãsã funcþioneze un cabinet pilot unde vor fitrataþi pacienþi dintoatã zona.

În Valea Jiului, în cursullunii viitoare, urmeazã sã sedeschidã un cabinet de laserterapie, o formã revolu-þionarã de tratament ºirecuperare, la iniþiaþivaunui grup româno-suedez.

Pentru a se putea realizaacest lucru, la Petroºani avenit chiar consululRomâniei în Suedia, dr.Olivia Costea, care a formato echipã aici, în Valea

Jiului, care sã se ocupe deacest proiect. „Este vorbade un cabinet medical ce îºipropune sã deruleze unproiect în care 100 depacienþi cu diferite tipuri de

afecþiuni, în funcþie cu celespecifice Vãii Jiului, pe segmentul respirator-pul-monar, vor fi investigaþi ºitrataþi, desigur, respectândschemele de tratament debazã, dar cu laser terapie caºi metodã centralã de recu-perare ”, a declarat Dr.Olivia Costea, consul alRomâniei în Suedia.

De altfel, la seminarul deluni seara care a avut catemã terapia laser ºi ben-eficiile acesteia, din ValeaJiului au participat oameniimportanþi din lumea medi-calã, din mediul de afacerisau din administraþia localã.Cu toþii au vorbit de impor-tanþa acestui cabinet înzona noastrã ºi mai alespentru pacienþii noºtrii.

Terapia cu laser este dejaaplicatã ca formã principalãde tratament în multe þãridin lume ºi ar puteareprezenta o alternativã

rezonabilã ºi în sistemulmedical din România.

“Deºi de mulþi ani înRomânia, MinisterulSãnãtãþii a înscris ºi aprobatpe lista tratamentelor derecuperare ºi laser terapia,din pãcate nu s-a continuatºi cu o iniþiere a personalu-lui medical în ceea cepriveºte aceastã metodã.Este folositã, dar din pãcateprea puþin”, a mai afirmatconsulul României înSuedia. În prezent, în lumeexistã peste 3500 de studiimedicale care au aprofun-dat efectele de stimulare ºitratament ale terapiei laser.Aceastã formã de recupe-rare a fost aplicatã simultanîn America, California, ºi înEuropa, la Budapesta, înurmã cu mulþi ani, iar deatunci s-a dezvoltat continuu.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Trei mine antitanc asanate ºi distruse de pirotehnicienii I.S.U. Hunedoara

E chipa de pirotehnicieni a Inspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara a par-

ticipat, ieri, în localitatea Bretea Mureºanã, la o misiune de asanarea trei elemente de muniþie rãmase neexplodate din al doilea rãzboimondial, se aratã într-un comunicat al ISU Hunedoara.

În curând, cabinet de terapielaser în Valea Jiului

D oi în unu laPetroºani.

Consilierii locali dela Petroºani vor trebui sã aprobe încadrul ºedinþei deluna aceasta unifi-carea a douã servicii.Este vorba de servi-ciul de salubrizare ºicel de deszãpezire.Dacã proiectul se vaaproba urmeazã a firealizat un noustudiu pentruaceastã formulã.

”Pe ordinea de zi aºedinþei ordinare de peluna august, consilieriivor avea în faþã unproiect de hotãrâre

prin care li se solicitaaprobarea unui studiude fundamentare caresã lege cele douã servicii respectiv activitãþile de mãturat,stropit, spãlat ºi

întreþinerea cailor publice ºi delegareagestiunii serviciului dedeszãpezire dinmunicipiul Petroºani.Urmeazã sã se facã un nou studiu de fun-

damentare care sã legecele douã servicii carede fapt sunt comple-mentare ºi astfel ope-ratorul care a preluatcele douã servicii vaavea o continuitate în

activitatea sa”, adeclarat Dorina Niþã,viceprimarul municipiu-lui Petroºani.

Dupã îndeplinireatutoror paºilor necesariurmeazã întocmireaunui studiu ºi scoatereala licitaþie a proiectului.

”Urmeazã proce-

durile specifice. Se vaface un studiu princare se va stabili va-loarea, se va face lici-taþia, se va vedea careva fi operatorul care vacâºtiga ºi va preluaactivitãþile specificateîn acel contract”, a maispus viceprimarul.

Monika BACIUMonika BACIU

”Anul acesta au fost verificate 26 de autoturisme abandonate pe domeniul public lasolicitarea cetãþenilorsau a SPADPP.

Dintre acestea 12au parcurs întreagaprocedurã pentru cãeste vorva despre oprocedurã laborioasãde identificare, desomare a proprieta-rilor acestor autove-hicule ºi au fostridicate de cãtreproprietari de pedomeniul publicºi celelalte 14sunt încã în interiorul procedurii”, a

declarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvântal PrimãrieiPetroºani.

În cazul în careproprietarii nu suntidentificaþi,

”bãtrânele” vor fi ridi-cate de pe domeniulpublic ºi valorificate demunicipalitate.

”Este etapa urmãtoare, dar pânãîn acest moment ceicare le deþin le-au ridicat singuri de pedomeniul public pen-tru a nu fi preluate deadministraþia publicãlocalã”, a mai precizatsursa citatã.

În tot acest timp încare zeci de autotu-risme zac în parcãri ºi

ocupã locurile fãrãfolos, municipalitateaîncearcã sã creascãnumãrul locurilor deparcare.

”În acest momentpe raza municipiuluiPetroºani sunt în lucrutrei parcãri cu unnumãr de 40 delocuri. Nu se ºtie înacest moment dacã seva continua amena-jarea de parcãri pentrucã bugetul local areunele dificultãþi finan-ciare”, a mai spusTaºcã.

Proprietarii acestorautoturisme sunt rugaþisã le mute de pedomeniul public, în cazcontrar, dupã maimulte somaþii aceºtiavor rãmâne fãrã acestebunuri.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013 Actualitate 7

Serviciul salubrizare ºi deszãpezirea, 2 in 1

”Bãtrâne” abandonate pe strãzi B ãtrâne ºi uitate de proprietari. Nu este vorba de mame

sau de bunici, ci de autoturismele care au fost abando-nate pe domeniul public din municipiul Petroºani. 26 de auto-turisme zac de perioade îndelungate fie prin parcãri, fie prinanumite zone ale municipiului fãrã sã fie miºcate de cei careodatã le-au condus.

P roducþia de titluripublicate de editurile

româneºti a crescut sem-nificativ în 2012, în mediefiind editate 91,86 decãrþi, potrivit rezultatelorunui studiu efectuat prinprogramul Proedit în ben-eficiul Uniunii Editorilordin România (UER),informeazã un comunicat.

Ca pondere, cea mai mareparte dintre edituri au publicatîntre 1 ºi 30 de titluri (44%),17% dintre edituri au publicatpeste 120 de titluri, iar 16%dintre editurile chestionatedeclarã cã au publicat între 31ºi 60 de titluri.

Editurile cuprinse în eºantionau avut în mare parte (61%) ocifrã de afaceri sub 500.000 delei, în timp ce 17% dintre ele auînregistrat venituri între500.000 de lei ºi un milion delei. Ponderea editurilor a cãrorcifrã de afaceri a fost între unmilion de lei ºi 15 milioane delei este de 16%, iar cele cu ocifrã de afaceri cuprinsã între15 milioane de lei ºi 30 de mil-ioane de lei este de 4%. Doarpentru 2% dintre edituri cifra deafaceri aferentã anului 2012depãºeºte 30 de milioane de lei.

De asemenea, 42% dintreediturile care au intrat îneºantion au înregistrat profit din

activitatea de editare pe parcur-sul anului 2012. 57% dintreacestea au înregistrat un profitsituat sub pragul de 10.000 delei, iar în 57% dintre cazuriactivitatea de editare a fost sursaprincipalã a profitului înregistrat.

Cele mai mari probleme cucare se confruntã producþia edi-torialã din România sunt lipsa

fondurilor, costurile ridicate deproducþie ºi scãderea continuã aconsumului de carte. Printreprincipalele probleme legate dedifuzare sunt costurile ridicate,consumul redus de carte, lipsareþelelor de difuzare, respectivnumãrul redus de librãrii.

“În condiþiile în care piaþacãrþilor din România a scãzut cu

pânã la 50%, editurile au fostnevoite sã se replieze, aºa cumaratã ºi studiul, ºi sã se adaptezela noile condiþii. Cele mai laîndemânã metode pentru a faceacest lucru au fost scãderea tira-jelor ºi creºterea ºi diversificareanumãrului de titluri. Cultura (însensul extins al cuvântului,implicând ºi educaþia) ar trebuisã fie o prioritate mai marepentru cã un popor este pestecinci ani ceea ce citeºte acum.La noi, în ultimii cinci ani, con-sumul de carte a scãzut drastic ºiscãderea este continuã, ceea cear trebui sã fie un semnal dealarmã pentru toatã lumea”, adeclarat preºedintele UER,Mario Demezzo.

Totodatã, 45% dintre per-soanele intervievate spun cã auauzit de programul de pregãtireprofesionalã Proedit, dintreaceºtia, 31% au o pãrere foartebunã, iar 65% au o pãrere bunãdespre programul de pregãtire.În ceea ce priveºte calitatea cur-surilor ºi a conferinþelor organi-zate prin Proedit, 96% dintresubiecþii chestionaþi au o pãrerebunã sau foarte bunã, iar pro-centul cumulat creºte la 97% înceea ce priveºte aprecierea lec-torilor cursurilor organizate prinProedit.

Pe de altã parte, 31% dintrecei intervievaþi spun cã au auzitde intenþia UER de a înfiinþa uncentru naþional de formare aangajaþilor, iar, dintre aceºtia,40% au o pãrere foarte bunã ºi57% au o pãrere bunã privindaceastã idee.

Organizarea târgurilor decarte (58% menþiuni cumulate)este principala manifestare carear trebui sã fie preocuparea aso-ciaþiilor de profil ºi a viitoruluicentru naþional.

De asemenea, 79% dintrereprezentanþii editurilor dinRomânia declarã cã simt nevoiaunor publicaþii, site-uri pe temeprofesionale, care sã permitãapariþia de articole ºi dezbatereape forumuri a problemelorcomune ale reprezentanþilorbreslei.

Programul Proedit este celmai complex ºi mai importantproiect al UER, susþinut cu fon-duri europene ºi care implicã,printre altele, organizarea apeste 30 de activitãþi de per-fecþionare profesionalã cu1.000 participanþi, editarea aºase manuale ºi patru ghiduri,realizarea a trei studii privindadaptabilitatea pieþei muncii dinindustria editorialã, înfiinþarea ºidotarea unui Centru naþional de

formare în cultura scrisã.Rezultatele studiului privind

adaptabilitatea angajaþilor dindomeniul editorial la tendinþeleeuropene (2008 - 2011) vor fiutilizate în cursuri, conferinþe,ateliere, ºi schimburi de expe-rienþã internaþionale. Totodatã,ele vor fi folosite în acþiunilederulate în viitorul Centrunaþional de formare în culturascrisã.

Uniunea Editorilor dinRomânia (UER) reprezintã ceamai importantã organizaþiepatronalã ºi profesionalã a edi-torilor din România, caredesfãºoarã numeroase pro-grame în domeniul educaþionalºi în cel cultural ºi care reprezin-tã interesele angajaþilor din sec-torul editorial, urmãrind deru-larea unor programe ºi acþiuniîn interesul membrilor, creºterearolului ºi forþei organizatorice,dezvoltarea de relaþii publice ºide parteneriate, precum ºigestiunea eficientã a fondurilorºi a resurselor. Organizaþiareuneºte importanþi editori ºidifuzori de culturã scrisã, careproduc ºi comercializeazã carteºcolarã preuniversitarã ºi univer-sitarã, literaturã românã ºi uni-versalã, carte pentru copii,lucrãri destinate orizontului edu-caþional ºi cultural, carte deînvãþãturã adresatã tuturorvârstelor. În prezent, UERinclude peste 55 de membri dintoatã þara.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 20138 Diverse Diverse 9

Lupeni: B-dul Pãcii,Bl. 3AB, parterTel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

O pt personalitãþi aleRomâniei, majori-

tatea din lumea sportului,au primit, luni, paºaportde ambasador al turismului din parteaMinisterului Turismului ºivor promova þara în cãlã-toriile lor în strãinãtate.

Gabriela Szabo, IvanPatzaichin, Ilie Nãstase,Elisabeta Lipã, Grigore Leºe,ªtefan Popa Popa’s ºiGheorghe Zamfir au primitdiplome ºi paºapoarte dinpartea ministrului delegat pen-tru Turism, Maria Grapini. Deasemenea, i s-a acordat unpaºaport de ambasador al turis-mului ºi Iolanda Balaº, însãaceasta a lipsit la festivitate dinmotive de sãnãtate.

“Toþi aceºti ambasadori nuau trebuit sã fie convinºi, aufost de acord imediat, lemulþumesc, îi voi aprecia toatã

viaþa mea. E o primã etapã aprogramului: «România promo-vatã prin valori», unul nou,care va aduce un avantajRomâniei. Le mulþumesc cãfac voluntar ceea ce fac”, adeclarat Maria Grapini.

La ceremonie au fostprezenþi ºi ministrul Economiei,Varujan Vosganian, ministrulde Externe, Titus Corlãþean,dar ºi ministrul delegat pentruDialog Social, Doina Panã.

Fosta atletã Gabriela Szaboa declarat cã existã un interesfoarte mare pentru România:“E o þarã încã nedescoperitã,dar de mare inters pentru strãini. Unii au venit cu teamã,dar când au plecat am rãmasplãcut surprinsã când mi-aupromis cã se vor întoarce cufamiliile lor”.

Fostul tenisman Ilie Nãstase

a afirmat cã deocamdatã nuºtie ce înseamnã acestpaºaport, dar a fost de acordimediat sã facã parte din aestproiect: “Nu ºtiu ce înseamnãdeocamdatã acest titlu, doam-na ministru m-a sunat de maimulte ori ºi m-a întrebat dacãvreau. Am vãzut cine erau cei

propuºi ºi am zis imediat da.Cred cã schimbarea cea maiimportantã a trebui sã fie lanivelul serviciilor ºi evaluareastelelor la hotelurile noastre.Deocamdatã numai privaþiiinvestesc. Cred cã ar trebui sãavem niºte hoteluri de lux, dinpãcate nu avem, cel mai luxoshotel se opreºte la Viena sauBudapesta ºi oamenii foartebogaþi nu vin în România tocmai din cauza asta”.

Ivan Patzaichin a spus cã apromovat mereu România, iarîn ultimii patru ani s-a implicatîn promovarea turismului eco-logic. “Încerc sã fac ca Delta sãdevinã cel mai mare centru deacest gen din lume, vreau caoricine sã ajungã mãcar o datãîn acest centru de ecoturism.Cred cã poate deveni un brandpentru România, noi avem valori, bogãþii, dar trebuie sãºtim sã le valorificãm pentru adeveni un brand. În Deltã, dinpãcate, vâslitul a cam dispãrutîn ultimii trei ani, am avutmomente în care am premiatniºte copii ºi le-a fost ruºinepentru cã vâslesc. Încercãm sãfacem la Mila 23 primul centrude iniþiere în vâslit pentru copiiidin Deltã. Poate astfel le vaveni ºi ideea de a deveni cam-pioni. Nu mai sunt copii caresã vâsleascã, la modã e sã aibãun motor cât mai puternic, noiprin asociþia noastrã încercãmsã promovãnm acest gen demiºcare”, a declarat Patzaichin.

“Acest lucru este valabil pentru anumitegrupuri de «amici» dinafara cercului de pri-eteni apropiaþi ºi rudecare nu reacþioneazãfoarte bine la pozelepublicate de utilizatoricu propria persoanã”,explicã autorul studiului, cercetãtorulDavid Houghton de laUniversitatea scoþianãHeriot-Watt, într-odeclaraþie de presã.

“Este important dereþinut cã informaþiilepe care le distribuim pepagina personalã deFacebook sunt vãzute

nu doar de prieteniiapropiaþi, ci de diferitecategorii de persoane,cum ar fi parteneri deafaceri, colegi, familieºi cunoscuþi, fiecaregrup înþelegând în moddiferit informaþia pecare o publicãm”, amai declarat acesta.

Studiul a analizatdiferite tipuri defotografii (cu propriapersoanã, de la eveni-mente, cu familia,obiecte ºi animale) ºifelul în care acesteainfluenþeazã fiecare tipde relaþie în parte (cu orudã, cu partenerul de

viaþã, cu prieteniiapropiaþi, cu colegii ºicu ceilalþi prieteni de peFacebook).

Pentru a evaluaimpactul fotografiilorasupra relaþiilor sociale,

508 participanþi au fostintervievaþi ºi reacþiilorlor au fost mãsurate peo scarã care þine contde douã elemente -“sprijin” ºi “intimitate”.

Într-un e-mail trimis

publicaþiei TheHuffington Post, DavidHoughton a definit“intimitatea” ca fiind“apropierea unui indi-vid faþã de celãlalt”, iar“sprijinul” l-a descris careprezentând “ajutorulreciproc pe care ºi l-aroferi cei doi indivizi”.

“Creºterea numãruluide postãri ºi distribuireapozelor cu tine însuþi,indiferent de þinta dedepartajare a grupurilor,este consideratã cafãcând parte din intimitate”, au notatcercetãtorii britanici.

“Suntem de pãrerecã oamenii trebuie sãfoloseascã reþelele desocializare ºi sã sebucure de avantajele pecare acestea le aduc,pentru cã se întâmplãmulte lucruri amuzanteacolo, dar trebuie sã fimfoarte atenþi la ceea cepublicãm. Gândeºte-tede douã ori, publicã osingurã datã”, a adãugatDavid Houghton.

Piaþa de carte din România: Câte titluri au publicat editurile româneºti în 2012

Fotografiile cu propria persoanã publicate peFacebook pot afecta relaþiile sociale

P ublicarea cu regularitate a fotografi-ilor pe reþeaua de socializare

Facebook, mai ales cele cu propria per-soanã, poate avea efecte negative asuprarelaþiilor din lumea realã, aratã unstudiu realizat de cercetãtorii britanici,citat de huffingtonpost.com.

Opt personalitãþi aleRomâniei au primit paºaportde ambasador al turismului

P roducþia de titluripublicate de editurile

româneºti a crescut sem-nificativ în 2012, în mediefiind editate 91,86 decãrþi, potrivit rezultatelorunui studiu efectuat prinprogramul Proedit în ben-eficiul Uniunii Editorilordin România (UER),informeazã un comunicat.

Ca pondere, cea mai mareparte dintre edituri au publicatîntre 1 ºi 30 de titluri (44%),17% dintre edituri au publicatpeste 120 de titluri, iar 16%dintre editurile chestionatedeclarã cã au publicat între 31ºi 60 de titluri.

Editurile cuprinse în eºantionau avut în mare parte (61%) ocifrã de afaceri sub 500.000 delei, în timp ce 17% dintre ele auînregistrat venituri între500.000 de lei ºi un milion delei. Ponderea editurilor a cãrorcifrã de afaceri a fost între unmilion de lei ºi 15 milioane delei este de 16%, iar cele cu ocifrã de afaceri cuprinsã între15 milioane de lei ºi 30 de mil-ioane de lei este de 4%. Doarpentru 2% dintre edituri cifra deafaceri aferentã anului 2012depãºeºte 30 de milioane de lei.

De asemenea, 42% dintreediturile care au intrat îneºantion au înregistrat profit din

activitatea de editare pe parcur-sul anului 2012. 57% dintreacestea au înregistrat un profitsituat sub pragul de 10.000 delei, iar în 57% dintre cazuriactivitatea de editare a fost sursaprincipalã a profitului înregistrat.

Cele mai mari probleme cucare se confruntã producþia edi-torialã din România sunt lipsa

fondurilor, costurile ridicate deproducþie ºi scãderea continuã aconsumului de carte. Printreprincipalele probleme legate dedifuzare sunt costurile ridicate,consumul redus de carte, lipsareþelelor de difuzare, respectivnumãrul redus de librãrii.

“În condiþiile în care piaþacãrþilor din România a scãzut cu

pânã la 50%, editurile au fostnevoite sã se replieze, aºa cumaratã ºi studiul, ºi sã se adaptezela noile condiþii. Cele mai laîndemânã metode pentru a faceacest lucru au fost scãderea tira-jelor ºi creºterea ºi diversificareanumãrului de titluri. Cultura (însensul extins al cuvântului,implicând ºi educaþia) ar trebuisã fie o prioritate mai marepentru cã un popor este pestecinci ani ceea ce citeºte acum.La noi, în ultimii cinci ani, con-sumul de carte a scãzut drastic ºiscãderea este continuã, ceea cear trebui sã fie un semnal dealarmã pentru toatã lumea”, adeclarat preºedintele UER,Mario Demezzo.

Totodatã, 45% dintre per-soanele intervievate spun cã auauzit de programul de pregãtireprofesionalã Proedit, dintreaceºtia, 31% au o pãrere foartebunã, iar 65% au o pãrere bunãdespre programul de pregãtire.În ceea ce priveºte calitatea cur-surilor ºi a conferinþelor organi-zate prin Proedit, 96% dintresubiecþii chestionaþi au o pãrerebunã sau foarte bunã, iar pro-centul cumulat creºte la 97% înceea ce priveºte aprecierea lec-torilor cursurilor organizate prinProedit.

Pe de altã parte, 31% dintrecei intervievaþi spun cã au auzitde intenþia UER de a înfiinþa uncentru naþional de formare aangajaþilor, iar, dintre aceºtia,40% au o pãrere foarte bunã ºi57% au o pãrere bunã privindaceastã idee.

Organizarea târgurilor decarte (58% menþiuni cumulate)este principala manifestare carear trebui sã fie preocuparea aso-ciaþiilor de profil ºi a viitoruluicentru naþional.

De asemenea, 79% dintrereprezentanþii editurilor dinRomânia declarã cã simt nevoiaunor publicaþii, site-uri pe temeprofesionale, care sã permitãapariþia de articole ºi dezbatereape forumuri a problemelorcomune ale reprezentanþilorbreslei.

Programul Proedit este celmai complex ºi mai importantproiect al UER, susþinut cu fon-duri europene ºi care implicã,printre altele, organizarea apeste 30 de activitãþi de per-fecþionare profesionalã cu1.000 participanþi, editarea aºase manuale ºi patru ghiduri,realizarea a trei studii privindadaptabilitatea pieþei muncii dinindustria editorialã, înfiinþarea ºidotarea unui Centru naþional de

formare în cultura scrisã.Rezultatele studiului privind

adaptabilitatea angajaþilor dindomeniul editorial la tendinþeleeuropene (2008 - 2011) vor fiutilizate în cursuri, conferinþe,ateliere, ºi schimburi de expe-rienþã internaþionale. Totodatã,ele vor fi folosite în acþiunilederulate în viitorul Centrunaþional de formare în culturascrisã.

Uniunea Editorilor dinRomânia (UER) reprezintã ceamai importantã organizaþiepatronalã ºi profesionalã a edi-torilor din România, caredesfãºoarã numeroase pro-grame în domeniul educaþionalºi în cel cultural ºi care reprezin-tã interesele angajaþilor din sec-torul editorial, urmãrind deru-larea unor programe ºi acþiuniîn interesul membrilor, creºterearolului ºi forþei organizatorice,dezvoltarea de relaþii publice ºide parteneriate, precum ºigestiunea eficientã a fondurilorºi a resurselor. Organizaþiareuneºte importanþi editori ºidifuzori de culturã scrisã, careproduc ºi comercializeazã carteºcolarã preuniversitarã ºi univer-sitarã, literaturã românã ºi uni-versalã, carte pentru copii,lucrãri destinate orizontului edu-caþional ºi cultural, carte deînvãþãturã adresatã tuturorvârstelor. În prezent, UERinclude peste 55 de membri dintoatã þara.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 20138 Diverse Diverse 9

Lupeni: B-dul Pãcii,Bl. 3AB, parterTel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

O pt personalitãþi aleRomâniei, majori-

tatea din lumea sportului,au primit, luni, paºaportde ambasador al turismului din parteaMinisterului Turismului ºivor promova þara în cãlã-toriile lor în strãinãtate.

Gabriela Szabo, IvanPatzaichin, Ilie Nãstase,Elisabeta Lipã, Grigore Leºe,ªtefan Popa Popa’s ºiGheorghe Zamfir au primitdiplome ºi paºapoarte dinpartea ministrului delegat pen-tru Turism, Maria Grapini. Deasemenea, i s-a acordat unpaºaport de ambasador al turis-mului ºi Iolanda Balaº, însãaceasta a lipsit la festivitate dinmotive de sãnãtate.

“Toþi aceºti ambasadori nuau trebuit sã fie convinºi, aufost de acord imediat, lemulþumesc, îi voi aprecia toatã

viaþa mea. E o primã etapã aprogramului: «România promo-vatã prin valori», unul nou,care va aduce un avantajRomâniei. Le mulþumesc cãfac voluntar ceea ce fac”, adeclarat Maria Grapini.

La ceremonie au fostprezenþi ºi ministrul Economiei,Varujan Vosganian, ministrulde Externe, Titus Corlãþean,dar ºi ministrul delegat pentruDialog Social, Doina Panã.

Fosta atletã Gabriela Szaboa declarat cã existã un interesfoarte mare pentru România:“E o þarã încã nedescoperitã,dar de mare inters pentru strãini. Unii au venit cu teamã,dar când au plecat am rãmasplãcut surprinsã când mi-aupromis cã se vor întoarce cufamiliile lor”.

Fostul tenisman Ilie Nãstase

a afirmat cã deocamdatã nuºtie ce înseamnã acestpaºaport, dar a fost de acordimediat sã facã parte din aestproiect: “Nu ºtiu ce înseamnãdeocamdatã acest titlu, doam-na ministru m-a sunat de maimulte ori ºi m-a întrebat dacãvreau. Am vãzut cine erau cei

propuºi ºi am zis imediat da.Cred cã schimbarea cea maiimportantã a trebui sã fie lanivelul serviciilor ºi evaluareastelelor la hotelurile noastre.Deocamdatã numai privaþiiinvestesc. Cred cã ar trebui sãavem niºte hoteluri de lux, dinpãcate nu avem, cel mai luxoshotel se opreºte la Viena sauBudapesta ºi oamenii foartebogaþi nu vin în România tocmai din cauza asta”.

Ivan Patzaichin a spus cã apromovat mereu România, iarîn ultimii patru ani s-a implicatîn promovarea turismului eco-logic. “Încerc sã fac ca Delta sãdevinã cel mai mare centru deacest gen din lume, vreau caoricine sã ajungã mãcar o datãîn acest centru de ecoturism.Cred cã poate deveni un brandpentru România, noi avem valori, bogãþii, dar trebuie sãºtim sã le valorificãm pentru adeveni un brand. În Deltã, dinpãcate, vâslitul a cam dispãrutîn ultimii trei ani, am avutmomente în care am premiatniºte copii ºi le-a fost ruºinepentru cã vâslesc. Încercãm sãfacem la Mila 23 primul centrude iniþiere în vâslit pentru copiiidin Deltã. Poate astfel le vaveni ºi ideea de a deveni cam-pioni. Nu mai sunt copii caresã vâsleascã, la modã e sã aibãun motor cât mai puternic, noiprin asociþia noastrã încercãmsã promovãnm acest gen demiºcare”, a declarat Patzaichin.

“Acest lucru este valabil pentru anumitegrupuri de «amici» dinafara cercului de pri-eteni apropiaþi ºi rudecare nu reacþioneazãfoarte bine la pozelepublicate de utilizatoricu propria persoanã”,explicã autorul studiului, cercetãtorulDavid Houghton de laUniversitatea scoþianãHeriot-Watt, într-odeclaraþie de presã.

“Este important dereþinut cã informaþiilepe care le distribuim pepagina personalã deFacebook sunt vãzute

nu doar de prieteniiapropiaþi, ci de diferitecategorii de persoane,cum ar fi parteneri deafaceri, colegi, familieºi cunoscuþi, fiecaregrup înþelegând în moddiferit informaþia pecare o publicãm”, amai declarat acesta.

Studiul a analizatdiferite tipuri defotografii (cu propriapersoanã, de la eveni-mente, cu familia,obiecte ºi animale) ºifelul în care acesteainfluenþeazã fiecare tipde relaþie în parte (cu orudã, cu partenerul de

viaþã, cu prieteniiapropiaþi, cu colegii ºicu ceilalþi prieteni de peFacebook).

Pentru a evaluaimpactul fotografiilorasupra relaþiilor sociale,

508 participanþi au fostintervievaþi ºi reacþiilorlor au fost mãsurate peo scarã care þine contde douã elemente -“sprijin” ºi “intimitate”.

Într-un e-mail trimis

publicaþiei TheHuffington Post, DavidHoughton a definit“intimitatea” ca fiind“apropierea unui indi-vid faþã de celãlalt”, iar“sprijinul” l-a descris careprezentând “ajutorulreciproc pe care ºi l-aroferi cei doi indivizi”.

“Creºterea numãruluide postãri ºi distribuireapozelor cu tine însuþi,indiferent de þinta dedepartajare a grupurilor,este consideratã cafãcând parte din intimitate”, au notatcercetãtorii britanici.

“Suntem de pãrerecã oamenii trebuie sãfoloseascã reþelele desocializare ºi sã sebucure de avantajele pecare acestea le aduc,pentru cã se întâmplãmulte lucruri amuzanteacolo, dar trebuie sã fimfoarte atenþi la ceea cepublicãm. Gândeºte-tede douã ori, publicã osingurã datã”, a adãugatDavid Houghton.

Piaþa de carte din România: Câte titluri au publicat editurile româneºti în 2012

Fotografiile cu propria persoanã publicate peFacebook pot afecta relaþiile sociale

P ublicarea cu regularitate a fotografi-ilor pe reþeaua de socializare

Facebook, mai ales cele cu propria per-soanã, poate avea efecte negative asuprarelaþiilor din lumea realã, aratã unstudiu realizat de cercetãtorii britanici,citat de huffingtonpost.com.

Opt personalitãþi aleRomâniei au primit paºaportde ambasador al turismului

Diana MITRACHE

Daniel Andronachea avut primul contactcu sediul de laPetroºani ºi, încã dinprima zi, s-a întâlnit cudirectorii de la unitãþileminiere din zonã.

Totul a intrat demarþi pe fãgaºul stabilitiniþial de minerii dinValea Jiului care aucerut, în repetate rân-duri, ca sediulComplexului Energeticsã rãmânã laPetroºani.

„CEH funcþioneazãde la 1 august în totali-tatea lui, cu parteacontabilã, cea deresurse umaneº.a.m.d.

Am avut o perioadãde concediu ºi de azisunt la noul loc demuncã, lucru ce

înseamnã cã amreespectat ceea ce ampromis atunci când ampreluat aceastã funcþie.Totodatã, am reuºit sãfacem fuziunea îngraficul stabilit, amintrat într-o normali-tate”, a declarat laPetroºani DanielAndronache, directorgeneral al ComplexuluiEnergetic Hunedoara(CEH).

Prima întâlnire cudirectorii de la unitãþileminiere a vizat reduc-erea cheltuielilor ºidemararea unorinvestiþii, iar tot marþiDaniel Andronache s-aîntâlnit ºi cu delegaþiachinezã.

„Chiar în aceastãdimineaþã am avut oºedinþã cu directorii demine.

Încercãm sã gândimreducerea cheltuielilor

în acest moment, acheltuielilor materiale,ºi cãutãm sã vedemunde putem intervenica pe o perioadãscurtã sã le redimen-sionãm.

Tot de azi lucrãm lacaietul de sarcini pen-tru investiþiile necesarela minele din ValeaJiului.

E vorba de cei 60de milioane de euro pecare i-am discutat înChina. Pregãtim cai-etul de sarcini ca sãfacem acceastã achiz-iþie, dar ºi cel pentruachiziþia legatã deretehnologizare ºidesulfurarea de laMintia”, a mai precizatDaniel Andronache, înprima sa de lucru laPetroºani.

Sunt doar câtevaaspecte ce au fostluate marþi în discuþiela Petroºani, iar peviitor, conducereaComplexului EnergeticHunedoara spune cãare planuri mari legatede viitorul energetic aljudeþului.

DianaMITRACHE

Pare o utopie,însã, în Valea Jiuluilucrurile sunt cât sepoate de reale. Întimp ce absolvenþii custudii superioarenu îºi gãsesc delucru, launitãþile minierese resimte olipsã acutã aacestora. Maimult, nici absol-venþii de ºcolitehnice nuprimesc de lucrula minã, deºi arfi nevoie de ei.Tocmai deaceea, cei dinconducereaComplexuluiEnergetic Hunedoaras-au gândit cã burselepentru studenþi ar fiideea salvatoare. „Arfi excepþional. E oidee foarte bunã ºiacum vrem sã vedemunde gãsim special-izãrile de care avemnoi nevoie. Dar ideeae foarte bunã ºi o

agreãm”, a declaratDaniel Andronache,directorul general alCEH.

Pânã acum câþivaani, CompaniaNaþionalã a Huileiera cea care acorda

aceste burse, pentrustudenþii de la toatecele 3 facultãþi dincadrul UniversitãþiiPetroºani. Anul uni-versitar 2006 – 2007a fost cel mai bun dinacest punct devedere, pentru cãCNH a acordat întotal 25 de burse, 8la Facultatea de

Mine, 7 la InginerieMecanicã ºi Electricãºi 10 la Facultatea deªtiinþe. Un an la felde bun a fost 2008-2009, când au fostîn total 16 burse, iaratunci au fost maimulte la Facultateade Mine. Dupãaceea, probabil cãcriza financiarã ºi-afãcut efectul ºi s-aresimþit, aºa încâtnumãrul de burse ascãzut de la un an laaltul ºi dacã în 2010

mai erau 6 burse,anul trecut laPetroºani s-auepuizat ultimele douãburse ºi au fost pen-tru studenþii de laFacultatea de Mine.Anul acesta, stu-denþii de la Petroºaninu au mai primitnicio bursã.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 201310 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

CEH ar putea da bursepentru studenþi

S tudenþii de la Petroºani arputea fi susþinuþi cu burse ºi

apoi imediat angajaþi în sistemulenergetic al judeþului Hunedoara.Sute de absolvenþi stau fãrã job-uri, în timp ce mineritul ducelipsã de specialiºti.

Andronache ºi-a preluatbiroul de la Petroºani

D aniel Andronache ºi-a preluatmarþi dimineaþã biroul de la

Petroºani. În fosta clãdire a CNH vafuncþiona oficial ComplexulEnerrgetic Hunedoara, iar primelecontacte stabilite cu directorii auvizat reducerea cheltuielilor.

CarmenCOSMAN

Organigrama,extrem de stufoasã, s-a pãstrat aproapenemodificatã de pevremea când în sub-teranul Vãii Jiuluilucrau peste 50.000

de mineri, chiar dacãîntre timp mineritul afost supus unor pro-cese masive derestructurare. Timp de20 de ani, CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani a beneficiatde trei tipuri de aju-toare financiare de la

bugetul de stat, darpuþini au fost banii ces-au îndreeptat cãtreinvestiþiile în retehnol-ogizare. O bunã partedin sumã a mers însalarii ºi nu neapãratîn cele ale ortacilor derând, cât în ale maimarilor din minerit sauîn buzunarele sindi-caliºtilor ce beneficiaudin plin de pe urmadefunctei CompaniiNaþionale a Huilei.Veniturile „boºilor” aufost mereu extrem demari comparativ cusãrãcia din zonã ºi cusalariile truditorilor dinsubteran. Iar în ciudaprogramelor masivede restructurare aindustriei miniere,care nu i-a afectat peºefi, CNH ºi-a pãstrat,la fel ca înainte de1989 o structurã la felde stufoasã, cu direc-tori, tot felul deingineri –ºefi, ºefi de

sectoare, conducãtoriformaþie lucru, etc. ªi,în timp ce majoritateaangajaþilor duceauacasã, la sfârºit delunã, un pumn demãrunþiº în loc de ret-ribuþie lunarã, ºefiiminerilor stãteauliniºtiþi pe retribuþii demii de lei lunar. Deexemplu, în 2008,fostul director al CNHa încasat 248.356 delei, adicã aproape21.000 de lei lunar,asta în timp ce unminer de la frontcâºtiga vreo 2.000 delei pe lunã.

S-au dus vremurile

de huzur

Lucrurile s-auschimbat dupã înclud-erea celor patru mineviabile – Lonea,Livezeni, Vulcan ºi

Lupeni - înbComplexul EnergeticHunedoara. CEH treb-nuie sã fie o unitateviabilã, care sã steacât de cât pe porpriilepicioare, pentru cã dela bugetul de stat numai vine niciun fel deajutor financiar. Iarplanul de viabilizarenu putea sã ocoleascãstufoasa organigramãa sucursalelor miniere.„S-a fãcut o reducerea organigramei, pânã

la nivelul minim nece-sar. O mulþime deposturi au dispãrut.Mai existã doar pos-turile de director,inginer ºef ºi contabilºef. Schema de per-sonal s-a redus foartemult”, a declarat direc-torul ComplexuluiEnergetic Hunedoara,Daniel Andronache.

La ora actualã, lacele patru mine viabilemai sunt aproximativ5.500 de angajaþi.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013 Actualitate 11

Monika BACIU

Guvernul a aprobatprin Hotãrâre bugetulde venituri ºi cheltuielipe anul 2013 pentruSocietatea Naþionalã aHuilei SA Petroºani.Veniturile totale esti-mate a se realiza în2013 se ridicã la517.846 mii lei, iarcheltuielile totale la517.846 mii lei. Înurmã cu ceva timp,reprezentanþii SNHspuneau cã un buget

de venituri ºi cheltuielipentru societate va fiaprobat în momentulfuziunii însã acesta ar

fi trebuit sã fie la nivelde ComplexEnergetic.ReprezentanþiiComplexuluiEnergetic Hunedoara,cei care au preluatSocietatea Naþionalã aHuilei spun cã va fiaprobat ºi un buget lanivel de entitate ener-geticã.

”Va fi un buget alComplexului

Energetic Hunedoarasau era normal sãfacã douã bugete,unul pe parte energet-icã, unul pe parteminierã, dar acum selucreazã la un bugetpentru întregul com-plex.

A fost o perioadãde tranziþie, noi amdepus actele la reg-istrul Comerþului cu 1iulie, dar am intratefectiv cu 1 august,tocmai pentru a uºuraproblemele de con-tabilitate ºi resurseumane”, a declaratDaniel Andronache,directorul general alComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Scriptic, bugetul devenituri ºi cheltuieli dela SNH este echili-brat, însã în realitatesocietatea înreg-istreazã pierderi de 8milioane de lei, deºiaceasta a fost înfi-inþatã la data de 1ianuarie anul acesta.

I-au lãsat fãrã fotoliile de ºefi

Schema de conducere a unitãþilor miniere,diminuatã drastic de conducerea CEH

P osturile de conducere de launitãþile miniere au fost

reduse „la sânge” dupã includereaacestora în Complexul EnergeticHunedoara. Acum, exploatãrile decãrbune mai au doar conducereastrict necesarã, cu care potfuncþiona fãrã probleme.

Dupã aprobarea bugetului pentru SNH,

CEH lucreazã la elaborarea unuibuget pentru întreaga entitate

G uvernul a aprobat, în cadrulºedinþei de sãptãmâna tre-

cutã, bugetul de venituri ºi cheltu-ieli pentru Societatea Naþionalã aHuilei. În fapt, aceastã societateanu mai existã din momentul în carea fuzionat cu Complexul EnergeticHunedoara.

MaximilianGÂNJU

Interesul celor carevor investeascã înnoua staþiune de schia municipiului Vulcaneste unul crescut,drept dovadã numãrulmare de parceleatribuite de cãtremunicipalitate imediatdupã ce au fost scoasela licitaþie. Cei carevor sã-ºi construiascão cabanã în Pasul

Vâlcan, în zona turis-ticã, au fost nevoiþi sãliciteze pentru conce-siunea pe 49 de anipornind de la un preºde 1 euro metrulpãtrat pe an.

„Continuãm cu lici-taþiile, cum terminãmde înscris o parcelã oscoatem la licitaþie.Pânã acum avem deja25 de parcele licitate.Este interes mare pen-tru ele ºi sãptãmânaviitoare urcãm în staþi-

une pentru a leparcela ºi numerotaiar apoi vine omul sã-ºi ia terenul ºi sãînceapã lucrãrile, sã ledãm autorizaþii de con-struire”, a declarat pri-marul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile.Proiectul privind mod-ernizarea staþiuniiPasul Vâlcan este înderulare ºi va primifinanþare explicã edilulºef, ºi astfel se explicãºi interesul celor carevor sã investeascã înzona turisticã.

Pe lângã telegondo-la deja construitã ºidatã în folosinþã, înPasul Vâlcan urmeazãsã se realizeze ºi un

telescaun care va legastaþiunea de renumitazonã turisticã Straja.Aceastã investiþie estecheia care ar faceprofitabilã ºi staþiuneade deasupraVulcanului.„Telescaunul este înprogram, pentru anulviitor.

Este programul peºapte ani de zile ºisuntem în cadrul lui,nu existã pericolul sãnu aibã finanþare”, amai declarat edilul ºef.Pentru Staþiunea PasulVâlcan, municipali-tatea are în total 41de parcele care vor fiscoase la licitaþie, iarpreþul de pornire este

de 1,0 euro/mp/an,iar pasul de licitare0,5 euro.

Terenurile sunt

înscrise în CarteaFunciarã iar durataconcesiunii este de 49de ani.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 201312 Actualitate

Monika BACIU

”Am dorit ºi dorimsã reuºim sã începemlucrarea la clãdirearepartizatã de consiliullocal. Suntem încã înfaza de finisare aproiectului, în fazaobþinerii avizelor carese cer de la multeautoritãþi. Cãutãm ºiprimim oferte demateriale ºi lucrãri.

Dorim sã începem câtde repede, sã primimºi autorizaþia ca sã fimîn legalitate. Banii suntfoarte puþini, cãutãmsã gãsim o firmã caresã ne refacã acoperiºulde suma pe care oavem”, a spus preotulOctavian Pãtraºcu.

Dacã proiectul se vaconcretiza, aici se varealiza ºi primul centrudin Valea Jiului pentru

femeile ºi copiii abuza-þi.”Este o necesitate.În Valea Jiului nuavem astfel de locaþiiºi ne-am gândit cãdacã noi vrem sã ame-najãm un cãmin pen-tru vârstnici, în aceeaºilocaþie sã fie ºi câtevaapartamente mater-nale pentru femeile ºicopiii alungaþi deacasã ºi în situaþie difi-cilã. Dorinþa noastrãeste de a începe aces-te lucrãri cu nãdejdea

cã oamenii de binevor înþelege scopuluman ºi umanitar alacestei acþiuni ºi vorcontribui cu mai multsau mai puþin”, a maispus preotul.

Administraþia localãde la Petroºani a con-cesionat spaþiul celorde la Biserica SfântaVarvara pentru ca aicisã fie amenajat unspaþiu pentru per-soanele cu situaþiideosebite.

Terenurile din Pasul Vâlcan au devenit atractive

M unicipalitatea Vulcan a reuºitsã atribuie prin licitaþie mai

bine de jumãtate din parcele deteren situate în staþiunea montanãPasul Vâlcan.

Împotmoliþi în avize

C entrul social din Colonieaºteaptã donaþii. Preotul

Octavian Pãtraºcu a demarat înurmã cu câteva luni un proiect princare are în vedere amenajarea unuicentru pentru persoanele vârstniceºi pentru mamele ºi copiii abuzaþi.Locaþia este cea a vechii garnizoane.Deocamdatã, proiectul s-a împotmolit în obþinerea avizelor.

Sondajul, sau BarometrulGlobal al Corupþiei din2013, pentru care au fostchestionaþi 114.000 deoameni din 107 þãri, a evi-denþiat câteva aspecte prin-cipale privind corupþia lanivel mondial, potrivitbbc.co.uk.

Astfel, posibilitatea de ada mitã este de douã orimai ridicatã în cazul locuito-rilor unei þãri sãrace decâtîn cazul celor din statelemai dezvoltate. În una dintrei þãri, cea mai multã mitãîi revine poliþiei, iar înaproape una din cinci þãri,topul corupþiei este condusde instituþiile de justiþie. În

ansamblu, unul din patrurespondenþi a recunoscut cãa plãtit mitã cel puþin odatã.

· Peste jumãtate dintreparticipanþi sunt de pãrerecã situaþia corupþiei s-aagravat în ultimii doi ani

· 27 la sutã dintrerespondenþi au spus cã înultimul an au plãtit mitã lacontactul cu un serviciu sauinstituþie publicã

· Aproape 9 din 10oameni au spus cã aracþiona împotriva corupþiei

· Douã treimi dintre ceicãrora li s-a cerut sã deamitã au spus cã au refuzat

· În 51 de þãri din toatã

lumea partidele politice suntvãzute ca cele mai corupteinstituþii

Din harta interactivã real-izatã de TransparencyInternational, se observã cãSierra Leone are cel maimare numãr de respondenþicare au recunoscut cã auplãtit mitã - 84%.

Þãrile cu cea mai joasãratã de acordare a mitei -1% - sunt Danemarca,Finlanda, Japonia ºiAustralia.

Din Europa au participat28 de þãri, dintre care cea

mai mare ratã de acordarea mitei (dintre cele partici-pante la sondaj) a fost cal-culatã în Ucraina (37%),urmatã de RepublicaMoldova (29%) ºi Bosnia ºiHerþegovina (28%).

În România, rata deacordare a mitei apare cafiind de 17 la sutã, pe aopta poziþie dintre þãrileeuropene participante. Lanivel mondial, þara noastrãeste situatã la acelaºi nivelcu Macedonia ºi Sudan.

Statistica ratelor deacordare a mitei înþãrile din Europa:· Ucraina - 37%· R. Moldova - 29%· Bosnia ºi Herþegovina -28%· Lituania, Serbia - 26%· Grecia - 22%· Turcia, Slovacia - 21%· Letonia, Cipru - 19%

· România, Macedonia -17%· Kosovo- 16%· Cehia - 15%· Ungaria - 12%· Bulgaria - 8%· Elveþia - 7%· Slovenia, Estonia - 6%· Marea Britanie, Italia - 5%· Georgia, Croaþia, Belgia -4%· Portugalia, Norvegia - 3%· Spania - 2%· Danemarca, Finlanda -1%

Pentru informaþiiledespre mitã au fost ches-tionate persoane din 95 deþãri. În cazul unor þãri, pre-cum Brazilia ºi Rusia, datelerezultate din anumite între-bãri au fost excluse dincercetare, pe motiv denesiguranþã privind validi-tatea ºi soliditatea rãspun-surilor. Pentru întrebãriledespre instituþiile corupteparticipanþii au provenit din105 þãri.

Potrivit bbc.co.uk, marjade eroare pentru fiecareþarã este de 3 la sutã.Numãrul standard de partic-ipanþi din fiecare þarã a fostde 1000 de oameni. Cipru,Luxemburg, Vanuatu ºiInsulele Solomon au partici-pat prin câte 500 delocuitori, iar marja deeroare a fost de 4 la sutã.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013 Actualitate 13

Harta corupþiei: Topul þãrilor cu cele mai multe cazuri de dare de mitã

Posibilitatea reducerii,începând cu luna viitoare,cu 10 miliarde dolari acumpãrãrilor de obligaþiuniale Trezoreriei SUA sau acompaniilor americane,evocatã recent de DennisLockhart, ºeful Fed dinAtlanta, a determinatscãderi ale acþiunilor ºimateriilor prime, iar mon-edele din India ºi Indoneziase prãbuºesc, investitoriilichidându-ºi poziþiile pepieþele valutare emergente.

Moneda naþionalã a fostferitã ieri de scãderi, dupãtrei ºedinþe consecutive dedepreciere, cursul eurocoborând de la 4,4537 la4,45 lei. Piaþa s-a deschisla 4,4550 lei, dupã careeuro a trecut pe o pantãdescendentã, astfel cã laora 14:00 cotaþiile erau de4,4440 – 4,4470 lei.

Cursul dolarului ameri-

cana scãzut de la 3,3392 la3,3219 lei, însã franculelveþian a urcat de la3,6046 la 3,6110 lei, celmai ridicat nivel începândcu 3 iulie.

Monedele din regiuneaveau evoluþii asemãnã-toare cu ale leului, eurofluctuând între 4,235 ºi4,255 zloþi, respectiv între300,1 ºi 301 forinþi.

Perechea euro/dolar,creºtea, comparativ cu

evoluþia de luni, la 1,3323– 1,34 dolari, într-unmoment în care investitoriiaºteptau publicarea aminutelor ultimei întâlniri aComitetului de politicãmonetarã a Fed. Acestea artrebui sã le ofere indiciiprivind momentul încetiniriitipãririi de dolari de cãtrebanca centralã americanã.

Euro a profitat ºide perspectiva

creionatã deBundesbank care aevocat recent ten-siunile inflaþion-iste din zonaeuro, care arputea impune

majorarea dobânziide politicã monetarã aBCE, care se situeazã

în prezent la minimul istoricde 0,5%.

În piaþa la termen de laSibiu, euro se tranzacþionape septembrie la 1,3330 –1,3410, respectiv la 1,33 –1,3379 dolari pe decem-brie, iar uncia de aurscãdea pentru scadenþa desãptãmâna viitoare la1.360 – 1.366 dolari.

Sunt folosite date ºiinformaþii disponibile pânãla ora 14:00

S ierra Leone conduce, la nivel mondial,topul þãrilor cu cele mai multe cazuri

de acordare de mitã, în timp ce în Europacei mai mulþi oameni care au recunoscut cãau plãtit mitã cel puþin o datã au fost dinUcraina, potrivit Barometrului global alcorupþiei publicat marþi de organizaþiaTransparency International.

Cursul euro s-a oprit fix la 4,45 leiR uleta care se joacã pe pieþele inter-

naþionale, referitor la momentul în careRezerva Federalã americanã va decide redu-cerea programului de relaxare cantitativã, careare o valoare lunarã de 85 miliarde dolari, vacontinua sã influenþeze evoluþia activelor con-siderate riscante, analiºtii anticipând o volatili-tate ridicatã pânã spre finele anului.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi bul-versat din cauza unor nereuºitecare parcã se þin lanþ. Nu esteexclus sã fiþi irascibil ºi sã vã cer-taþi cu cei din jur. Temperaþi-vãpornirile agresivie. Amânaþiîntâlnirile de afaceri!

Sunteþi confuz ºi predispus sãfaceþi greºeli. Concentraþi-vãasupra problemelor urgente.Dimineaþa este posibil sã vãdezamãgiþi un prieten bun. Nucãutaþi nod în papurã celor dinjur!

Dimineaþa sunteþi irascibil ºiriscaþi sã stricaþi relaþiile cu colab-oratorii. Pãstraþi-vã calmul ºi nufaceþi caz din orice mãrunþiº!Este indicat sã evitatþ ieºirile însocietate ºi afacerile, pentru cãsunteþi predispus la greºeli.

Astãzi vã concentraþi mai greu,aºa cã amânaþi deciziile impor-tante. Ar fi bine sã evitaþi activ-itãþile care necesitã efort intelec-tual ºi luciditate. Este cazul sãacordaþi mai mult timp odihnei.

S-ar putea sã aveþi probleme cubanii, motiv pentru care nu vãsimþiþi în largul dumneavoastrã.Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã lãsaþiatras într-o ceartã! Bazaþi-vã peintuiþie ºi ascultaþi sfaturile uneirude.

Intenþionaþi sã preluaþi noi sarci-ni la serviciu, dar nu sunteþi sigurcã veþi reuºi. S-ar putea sã aveþidiscuþii aprinse cu colegii, dacãrefuzaþi sã ascultaþi ºi pãrerilelor. Stabiliþi-vã clar prioritãþile.Nu vã întindeþi mai mult decât vãþine plapuma!

Dimineaþa survin evenimenteneprevãzute, care vã împiedicãsã vã respectaþi programul. Nueste indicat sã vã puneþi marisperanþe într-o afacere pe care ocredeaþi profitabilã. Spre searã,vã simþiþi bine în mijlocul familiei.

Sunteþi foarte ambiþios, dar con-junctura actualã nu vã ajutã preamult. Nu este momentul sã vãasumaþi mai multe responsabil-itãþi. S-ar putea sã fiþi confuz ºisã nu vã puteþi onora toateangajamentele.

Vã faceþi griji degeaba. Noroculvã zâmbeºte atât pe plan profe-sional, cât ºi pe plan financiar.S-ar putea sã fiþi puþin surmenatºi, din aceastã cauzã, sã deveniþiirascibil.

Dimineaþa s-ar putea sã nu vãsimþiþi în formã, ceea ce vãaccentueazã starea de nervozi-tate. Nu vã asumaþi nici un risc.Pãstraþi-vã calmul ºi înarmaþi-vãcu multã rãbdare!

Din cauza problemelor sentimen-tale, dimineaþa este posibil sã fiþiconfuz. Acceptaþi ajutorul pri-etenilor apropiaþi! Pentru a evitao ceartã în familie, ar fi bine sãamânaþi orice decizie pentru altã-datã.

Din cauza amânãrii unei delegaþii,programul vã este dat peste cap.S-ar putea sã vã enervaþi pentrucã sunteþi nevoit sã pierdeþi tim-pul fãrã folos. Cei din jur fac totposibilul sã vã ajute.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:50 Legendele palatului: KimSuro, regele de fier 10:30 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului –Gyebaek (r)11:50 Legendele palatului –Gyebaek (r)12:30 Oameni cu minte13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Oameni cu minte (r)17:30 O9ATITUDINE -Protecþia Consumatorilor 17:40 Legendele palatului -Gyebaek18:20 Legendele palatului -Gyebaek19:00 Ora de business

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 În pânza minciunilor(r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Legendele tornadei17:00 ªtirile Pro TV17:30 Serviþi, vã rog! (r)19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviþi, vã rog!22:30 ªtirile Pro TV23:05 CSI: Miami0:05 Vânãtorii de extratereºtri

9:30 Jasper, Texas11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Iubiri secrete (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Ultimul val22:15 Trãsniþii23:00 Focus Monden

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Pastila Vouã (r)15:00 Cuscrele16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Pe urmele unui asasin

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 X-Press 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

10:15 Que bonito amor (r)11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate

10:15 Que bonito amor (r)11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Quebonito amor18:30Maricruz19:30 Iubirivinovate20:30 Regina22:00Poveºtiri denoapte

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFAChampions League11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: PSV Eindhoven- Milan13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: PSV Eindhoven- Milan14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat UEFAChampions League16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 EuroFotbal

10:00 Hercule11:10 Next Top Model byCãtãlin Botezatu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Mireasã pentru fiulmeu19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?22:30 În puii mei

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 2013 Actualitate 15

VÂNZÃRI Vând teren

intravilan în suprafaþãde 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garajzona Poarta 2Gerom la stradã.Relaþii la0734.543.820

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.Petroºani anunþa restricþii înfurnizarea apei potabile, pentrumiercuri, 21 august 2013, înoraºul Vulcan: între orele10,00 - 14,00.

Zona afectatã: Cartier Micro 3B, Valea Morii-parþial.

Motivul restricþiei - montaredebitmetru clorinare Moriºoara

Petroºani, 08:00 - 14:00Zona: Cartier Aeroport

zona industrialã LivezeniDetalii: Executare

branºament ComplexComercial Kaufland

Mulþumim pentru înþelegere.

Conducerea S.C. Apa ServValea Jiului S.A. Petroºani

RESTRICÞII LA APÃ!

LuizaANDRONACHE

Potrivit reprezen-tanþilorComisariatuluiJudeþean pentruProtecþiaConsumatorilor, numai puþin de 11hunedoreni se aflãîn proces cu anu-mite bãnci, care le-au perceputabuziv comisioanesau au fost calculategreºit anumite sumede bani pe careaceºtia le datorau.

În 2010, aºa-numitaOrdonanþa cre-ditelor, le-a per-mis românilorsã depunã plân-geri la ProtecþiaConsumatorilorsau sã cheme îninstanþã bãncile,din cauzaclauzelorabuzive din con-tracte. Legea nu

s-a aplicat decâtcâteva luni celorcare aveau crediteîn derulare, fiindulterior modificatãîn Parlament.Bãncile sunt astfelobligate, conformlegii, sã remediezedeficienþele dincontracte ºi, înunele cazuri, sãplãteascã despãgu-biri împrumutaþilor.“În ultima perioadãam primitnumeroase recla-maþii privind clauzeabuzive în sistemulbancar ºi non ban-

car. Spre exemplu,în privinþa contrac-tului cu o anumitãbancã din judeþulHunedoara,cetãþeanul contestãcalculul anumitorsume ºi comisioanecare au fost apli-cate. Acele comi-sioane de riscuricare se percep încontinuare de cãtreunele unitãþi ban-care ºi care suntilegale în accepþi-unea Ordonanþeide Guvernnumãrul 50 din2010”, a declaratDaniel Dumitran,

comisar ºefCJPCHunedoara.

Din fericire,au existat treihunedoreni careau avut noroc ºiau câºtigat îninstanþã, în luptacu sistemul ban-

car, iar sumele debani perceputeabuziv de cãtrebãnci le-au fostrestituite. „Avem ºisoluþii definitive,pânã în prezent unnumãr de trei.Instanþele de jude-catã obligã la resti-tuirea tuturorsumelor încasatenecuvenit de cãtrebanca respectivã ºi

aplicã ºi o amendãcontravenþionalãacelui sistem ban-car. Celelalte, pen-tru cã avem în jurde 10, 11 cazuri lainstanþele judecã-toreºti, sunt pe rolcu toatã documen-taþia depusã de noiîn sprijinul con-sumatorului”, a maispus comisarul ºefde la ProtecþiaConsumatoruluiHunedoara.

Comisarii dincadrul ProtecþieiConsumatorilorcontinuã sãefectueze controaleºi verificãri în acestdomeniu, pentru cahunedorenii, clienþiai unor bãnci, sã numai fie pãgubiþi.

S.C. Apa ServValea Jiului S.A.Petroºani, cusediul social înstr. Cuza Vodã,nr. 23, municipiulPetrosani, jud.Hunedoara, tel:0254/543.144intenþioneazã sãmonteze o micro-hidrocentralã peconducta de ali-mentare a rezer-vorului 1x2000mc Brazi -Vulcan.

Ca rezultat alacestei mãsuri nu sevor produce efectecare sã influenþezeinteresele riveranilorsau utilizatorilor deapã ºi cadrul legal încare aceasta seînscrie.

Persoanele caredoresc sã obþinãinformaþii supli-mentare sau careintenþioneazã sãtransmitã observaþii,sugestii ºi reco-mandãri se potadresa solicitantuluila adresa:

S.C. Apa ServValea Jiului S.A.Petroºani, cu sediulsocial în str. CuzaVoda, nr. 23,municipiulPetroºani, jud.Hunedoara, tel:0254/543.144,persoanã de con-tact: Florin DacianDonisã, dupã datade 15 august 2013.

DirectorGeneral,

Costel AVRAM

Informare

CONSILIUL JUDEÞEAN HUNEDOARA

ANUNÞ IMPORTANTDuminicã, 25 august 2013, circulaþia auto va firestricþionatã timp de 4 ore, în intervalul orar

12.00 – 16.00, în zona Platoului Costeºti, comunaOrãºtioara de Sus.

Reclamaþii la OPC împotriva bãncilor

M ulþi dintre noi spunem cãorice ar fi, numai împru-

muturi la bãnci sã nu facem.Acest lucru ar fi ideal, însã, înzilele noastre este destul dedificil sã achiziþionezi o casãsau o maºinã fãrã a apela lainstituþiile bancare.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 August 201316 Actualitate

LuizaANDRONACHE

ªoferii îºi pierd rãb-darea, iar asta pe bunãdreptate, pentru cãaºteaptã verde de lamuncitori ºi câte 10,15 minute. Uneori,cozile de maºini seîntind pânã aproapede intersecþia cudefileul pe sensul demers Aninoasa –Petroºani ºi pânã înAeroport de cealaltãparte. “ ªtim cã selucreazã, este normal,dar parcã prea mult

stãm în coloanã. Esteinfernal”, a afirmat unºofer nervos.

“Ar trebui ca munci-torii sã lucreze ºinoaptea ca sã terminemai repede. Niciodatãnu s-a circulat aºa greu

în zona asta”, adeclarat un alt con-ducãtor auto. De fapt,construcþia sensuluigiratoriu ºi reconfigu-rarea drumului prinamenajarea de trotu-are, a unor staþii de

maxi-taxi ºi lãrgireabenzilor de circulaþie,se fac de cãtre firmaangajatã pentru con-strucþia magazinuluiKaufland. Cum viitorulcentru comercial va ficel mai mare din judeþde acest fel, eranevoie ºi de cãi deacces potrivite.

Însã, paradoxul estecã nimeni nu prea ºtie

cât vor dura acestelucrãri la drum, iarasta pentru cã avizulde construcþie a fostobþinut direct de laCompania Naþionalãde Autostrãzi ºiDrumuri dinRomânia, pentru cã înacest caz, vorbim dereconfigurarea uneiporþiuni din DrumulNaþional 66. Cât

priveºte finalizarealucrãrilor pentru super-market-ul Kaufland,termenul este fixatpentru luna octombriea acestui an. În acestcontext, este limpedecã ºi lucrãrile la drumvor mai dura un timpde acum încolo.

Aºa cã, ºoferi, înarmaþi-vã cu rãb-dare!

Monika BACIU

”Mâine (miercuri-n.r.) începe laPetroºani cea maimare sãrbãtoare aºahului din ValeaJiului de anul acesta.A ajuns la ediþia a IV-a, este turneul de ºah,Open ªah Petroºani,cu acoperire naþio-nalã din discuþiilemele avute cu GicuScurhan, participarea

va fi cea mainumeroasã de pânãacum, se anunþãpeste 100 de partici-panþi la copii ºi o par-ticipare foartenumeroasã ºi laseniori. La aceºtiaturneul începe mâine(miercuri-n.r.)dimineaþã la ora 10,copiii sunt aºteptaþi laora 16 mâine (mier-curi-n.r.) dupã-amiazãcu primele runde.

Sunt anunþaþiºahiºti dincele maiimportantecentreºahiste dinRomânia,vor veni dinTimiºoara,Bucureºti,Arad,Timiºoara

este clubul care a datîn ultimii ani campionii naþionali laseniori. Va fi o parti-cipare foarte serioasã,iar iubitorii de ºah dinValea Jiului trebuie sãºtie cã acest turneu seadreseazã tuturor,chiar ºi începãtorilor”,a spus Dorel ªchiopu,preºedintele secþiei deºah din municipiulVulcan.

Anul acesta aduceºi o noutate în rândulºahiºtilor.

”Turneul vedetã vafi turneul preºcola-rilor. Este o premierãdin punctul meu devedere, sã fie o secþi-une destinatã exclusivpreºcolarilor. Copiiiau mai multe secþiuni,începãtori, debutanþi,mai sunt categorii deconcurs destinatecelor care au un coe-ficient pentru copii.Acest turneu seadreseazã tututor”, amai spus Dorelªchiopu.

Sâmbãtã se va aflanumele celor mai

buni ºahiºti din ValeaJiului, dar ºi din þarã.

”Sâmbãtã va fi pre-mierea ºi este o ediþiedeosebitã, o ediþiespecialã datoritã pre-miilor ºi a medaliilor.Sunt foarte multemedalii puse în joc,foarte multe cupe”, amai precizat sursacitatã.

Competitia de laPetroºani gãzduieºteîn trei zile, 9 runde însistem elveþian ºi alte7 runde în sistemelveþian pentruturneul principal deELO. Competiþiile sedesfãºoarã joi, vineriºi sâmbãtã, în ultimazi fiind ºi festivitateade premiere.

Livezeniul a devenit cel mai nevralgic punct al Vãii Jiului

T oþi ºoferii ºi navetiºtii din Valea Jiului au observatcã zona Livezeni de la intrarea în Petroºani

aproape s-a reconfigurat în ultimele zile, prin faptul cãs-a început construcþia unui sens giratoriu. Aºa se facecã de la sfârºitul sãptãmânii trecute de când a intrat înfuncþiune doar o bandã din viitorului sens, iar vechiuldrum s-a excavat, traficul se desfãºoarã foarte greu, iarmaºinile stau în coloanã minute bune.

Open ªah Petroºani, ediþia cu numãrul patru

A stãzi (miercuri-n.r.) începeturneul naþional de ºah.

Iubitorii sportului minþii îºi vor daîntâlnire la Petroºani pe parcursula patru zile unde se va disputa ceade-a patra ediþie a turneuluinaþional Open ªah Petroºani.