Dr- ANDREV NEWBERG este un cunoscut neurolog, preocupat de relafiadintre funcliile creierului 9i diferitele stiri mentare. Este pionier in studiereadin perspectivi neurologici a experientelor religioase 9i spirituale, domeniucunoscut drept neuroteologie.
Lluneazd, ca director de cercetare la Myrna Brind Center of IntegrativeMedicine 9i ca medic in cadrul Thomas Jefferson University Hcspital dinPhiladelphia. S-a specializat in medicini interni gi nucleari.
Este autorul mai multor cirfi, printre care bestsellerul De ce nu ilispareDurnnezeu, iar cercetirile sale au fost mentionate atit in publical iile Time,Newswuk, O, The Oprah Magazine, c6t 9i pe Discovery Channel, NationalGeographic Channel, BBC 9i NpR.
MARK ROBERT VALDMAN esre unul dinrr€ cei mai importanli specialigtidin lume in relatria dintre comunicare, spiritualitate gi funclionarea creierului.S-a implicat in dezvoltarea unei noi strategii, intitulati neuro_coaching, princare ajuti indivizii' cuprur'e qi comunititr'e si-9i rezolve eon'ictele personalegi profesionale qi si-qi imbunitileasci eficien1a.
Este cadru didactic la Loyola Marymount University, Los Angeles, unde prediExecutive Communication in programul EMBA. Este expert in dezvoltarepersonali 9i in afaceri.
A scris, in calitate de autor gi coautor, 12 c6r7i, printre care se numiribestsellerul Cum ne schimbd Dumnezeu creierul, carte numitl de Oprah,,una dintre cele noui lecturi obligatorii ale anului 2012... Opiniile sale au fostprezentate in Time, Washington Post, New york Times, Forbes, Entrepreneur,Inuestor's Business Weekly 9i Oprah Magazine.
iu,
$i
CUVINTETEMODETEAZACREIERUL
1 2 STRATEGII DE CONVERSATIE MENITE SA DEA qNCREDERE,
sA APLANE4E CONFLICTELE SI SA CONSOTIDEZE INTIMITATEA
DT. ANDREWNEWBERG
MARK ROBERT WALDMAN
Traducere din englezd de
IOANA SCHIAU
cuRTEA @vECHB
316 cuvrNTELE l1r uoorreezA cnnreRur
valori spirituale, 1 54- L 56
valori,137-156dorinte secrete qi., 147-148
exercifiu de notare a,'193-194
experimentul de l0 zile,
t39-t42identificare, 137-138
in business gi la locul de
munci, 20-21,144-146,
153-154,30-232
in modelul CE, 159, 170-172
in rela{ii personale, 150-152
in societate, lM-146naturi a, 146-147
rezolvarea conflictelor gi, 115
valori situationale, 148- 150
valori spirituale, 154-156
vindecare, 178-l7g
vizualizar e, Vezi imaginaliev o calizar ea afeCtelor, 17 7 .
' Vezi Siton al vocii
Walton, James, 151
Watkins, lohn,24Wernicke, zona,5lWhite, Sara,94
yoga, 51
zimbete, 126-127
amintiri pldcute gi, L72-L73
bazi neurologici a, 130-l3limagine a unei persoane dragi
l3l-133Mona Lisa, zXmbet, 130,
l3t-133
CUPRINS
Mulfumiri .........9Notaautorului ... .......11
PARTEA IDOVEZILE
Neurogtiinfa comunicirii, a conqtiinfei,a cooperirii gi a increderii
Capitolul lUn nou fel de a conversa . .
:. . . 15
Capitolul2Putereacuvintelor ....,. ..."'..39
Capitolul3vtultiplele limbaje ale creierului . . . . . . . . . . . . . 59
Capitolul4Limbajul congtiinlei ... . .76
Capitolul5Limbajulcoopererii ?.. r r.....104
Capitolul6Limbajulincrederii .....117
PARTEA A II.A Anexa C
Dezvolrare" ""tJ:ffoff,ti;de
comunicare ' comunicarea Empatici: lucrare de cercetare ' ' ' ' ' ' '268
capitorul 7 Note" "'271
Valorile interioare, fundamentul existenfei Index ' ' " ' 305
congtiente .......137
Capitolul B .
12 pagi spre intimitate, cooperare gi incredere . . . . . .157
Capitolul g
Comunicarea Empatici: exerseazi-fi creierul social . . . 188
PARTEAA III-AAPLICATII PRACTICE
Cum si comunici eficient cu cei din jur
Capitolul l0Comunicarea Empatici cu cei dragi . .209
Capitolul 11
Comunicarea Empatici la locul de munci . . .229
Capitolul 12
Comunicarea Empatici cu cei mici . . .246
Anexa ATiaining in Comunicarea Empatici: CD-uri, mp3-uri,
cirfi cu exercifii, seminare online gi worlshop-uri . . . .261
Anexa B
Comunicarea Empatici: protocol pentru exercifiilein cuplu . .264
CAPITOLUL 1
Un nou fel de a conversa
fAnA LIMBAJ, AM TRAI intr-o stare de haos emofional.
Creierul nostru ne oferi potenfialul de a comunica inmoduri extraordinare, iar felul in care alegem si folosim
cuvintele poate imbunftnfi funcfionarea neurali a creie-
rului. De fapt, un singur cuvint are puterea de a influenla
manifestarea genelor ce regleazi stresul fizic Ai emo(ional.
Daci nu exersim continuu centrii de limbaj ai creierului,
ne slibim abilitatea neurologici de a face fafi problemelor
pe care le intilnim zi de zi. Limbajul ne formeazi compor-
tamentul gi fiecare cuvint pe care il folosim este incircatde semnificafii personale. Cuvintele potrivite, rostite infelul potrivit, ne pot aduce iubire, bani gi respect, in timpce cuvintele gregite - sau chiar Ei cuviniele potrivite, dar
rostite intr-un fel nepotrivit - Pot conduce o fari citreftzboi. Trebuie si ne orchestrim cu multi atenfie limbajul,
daciwem si ne atingem scopurile gi si ne implinimvisurile'
Degi ne nagtem cu darul vorbirii, cercetirile atati cit
suntem surprinzitor de nepricepu{i cind vine vorba de
comunicarea cu ceilalli. Adesea, ne alegem cuvintele fbrisi gAndirn, fbri si congtientizim efectele Pe care le pot
16 CUVINTELE iP IIOOETTAZA CREIERUL
avea asupra celorla$i. Vorbim mai mult decAt este nevoie.
Firi si ne dim sealna, nu ii ascultim bine pe ceilalli 9i,
de cele mai multe ori, nu dim atenfie inlelesurilor subtile
transmise prin expresiile faciale, limbajul corpului sau
tonul gi cadenfa vocii - elemente ale comuniclrii care sunt
adesea mai importante decAt cuvintele Pe care le rostim.
Aceste puncte slabe in procesul de comunicare nu sunt
cauzate de o proasti educafie. Mai degrabi, ele sunt legate
de un creier nedezvoltat complet, pentru ci zonele care
controleazi congtiinla sociali, empatia 9i abilitilile lingvis-
tice corespunzitoare nu sunt complet operafionale decAt
dupi ce atingem, cu aproxima{ie, vArsta de 30 de ani' inciuda acestui handicap neural, studiile gtiinfifice arat| cit
oricine - fie ci este tdndr, fie in vdrsti - igi poate exersa
centrii limbajului gi pe cei care au legituri cu conqtiinfa
sociali, imbunitifindu-gi astfel capacitatea de a comunica
mai eficient cu ceilal1i.
PAni astdzi, am identificat gi documentat 12 strategii care
pot imbunitifi dinamica oricirei conversafii, chiar 9i pe
cele purtate cu striini. Aceste strategii pot stimula o em-
patie profundi gi incredere in creierul ascultitorului 9i pot
fi folosite pentru a intrerupe tiparele de gindire negativi
care, atunci cdnd sunt necontrolate, pot chiar si diuneze
circuitelor creierului car e regleazi emof iile.
in aceasti carte, ili vom explica cum si foloseqti asemenea
strategii pentru a dezvolta rapid relalii profunde 9i de
duratl, acasi gi la locul de munci. Vei invita cum si-{iintrerupi discursul interior care genereazi anxietate, teami
gi indoiali de sine. Vei construi mai multe relafii intime in
viafa personali gi vei avea relafii mai bune cu angajafii'
UNNOU FEL DE A CONVERSA
clienfii gi colegii tii. Vei genera colaboriri distractive gi
productive la locul de munc6; ili vei imbunitefl abiliti$lede management, iar acest lucru se va traduce printr-unvenit mai mare gi prin mai multe vAnziri.
CELE 12 STRATEGIIALE C O MUNICARII EMPATICE
t7
1. Relaxeazi-te.
2. Rimii prezent.
3. cultive hni$tea interioari. 8' Exprim6-1i aprecierea'
4. intiregte atitudinea pozitivi. 9' vorbegte cu cilduri'
5. Reflecteazi asupra celor mai l0'vorbegte rar'
profunde valori ale tale. I 1. Vorbegte succint.
6. Acceseazi o amintire plicuti. 12. Asculti in profunzime.
Vei invifa, de asemenea, si recunoqti cind alti persoaniminte gi vei descoperi cum si-[ folosegti intuifia pentrua gti ce gdndesc ceilalli, chiar inainte ca ei si vorbeasci. Veidescoperi cum tdcerea ili poate intiri abilitilile de comu-nicare.
i1i vom arita gi un mic secret care i1i va schimba expresiafaciali, astfel incit si le inspiri mereu celorlalfl incredere.
i1i vei putea schimba viteza de vorbire pentru a influenfafelul cum se simte cealalti persoani gi vei putea folosi lim-bajul trupului pentru a transmite mesaje pe care cuvintelenu le pot reda.
7. Observi semnalelenonverbale.
18 cuvINTELE l1r rraooerrezA cnsrenur
Daci exersezi aceste strategii chiar 9i cAteva minute pe zi'
vei gindi mai clar, ili vei spori creativitatea 9i vei avea mai
*.rlt. .onu"rsafii autentice cu cei din jur' Poli chiar si eli-
mini un conflict inainte ca el si inceapi'
Studiile realizate de noi, bazdtepe scanarea creierului - 9i
corelate cu cele mai recente cercetiri din domeniul limba-
jului, al comunicl'rii 9i al prezenfei conqtiente -' ne de-
monstreazi ci aceste strategii ne pot imbunitifi memoria qi
activitatea cognitivi, in acelaqi timp coborind nivelurile de
stres, anxietate 9i iritabilitate - factori cunoscufi pentru
forp lor de a submina eficien{a oricirei conversa{ii sau
interacqiuni sociale. Pe misuri ce exersezi zilnic aceste stra-
tegii, increderea ta in tine 9i satisfac{ia in viafi vor cregte
intr-o manieri misurabili in laborator 9i observabili acasi'
Noi am reunit aceste strategii sub numele de Comunicare
Empatici. Folosindu-le in conversa{iile tale' vei descoperi
ceva surprinzitor: creierul tiu incepe si se alinieze cu cel
J purt.rr.roLri de conversafie' Aceasti legituri speciali
fo"t,a denumirea de,,consonanfi neurali"" iar in aceastl
stare de atmonizate reciproci doi oameni pot realiza
lucruri remarcabile impreuni' De ce? Pentru c[ elimini
atitudinea defensivi caie existi in mod normal cAnd doi
oameni converseazi.
Elementele Comuniclrii Empatice pot fi combinate in
moduri diferite, pentru a se potrivi unor situafii diverse' 9i
fot fi integrate in alte abordiri ale comunicirii' frcindu-le
astfel mai eficiente. Pofi folosi Comunicarea Empatici 9i
in dialogul cu copiii, ajutindu-i astfel si faci fali mai bine
unor conflicte interpersonale, s[ discute subiecte dificile 9i
chiar si poati lua note mai mari la gcoali' Strategiile pot
ajuta gi membrii familiei 9i ingrijitorii si converseze mai
UN NOU FEL DE A CONVERSA
eficient cu persoanele care suferi de boli mentale sau
diverse forme de declin cognitiv. Numerogi psihoterapeufi
gi grupuri de consiliere au integrat strategiile Comunicdrii
Empatice in munca lor; ele au fost adoptate de numeroase
organizafii religioase gi spirituale care promoveaz| dialo-
gul intre religii gi comunicarea nonviolenti.
Comunicarea Empaticd la locul de munci
Comunicarea Empatici a fost inifial dezvoltati ca o unealti
pentru a ajuta cuplurile si-gi consolideze intimitatea 9i
si-gi rezolve conflictele, dar gi.a croit apoi drumul c5,tre
coridoarele spitalelor gi ale unitifilor ce acordi ingrijire,
unde medicii qi asistentele o folosesc pentru a-gi imbuni-tifi interacfiunea cu pacienfii gi colegii.
Comunicarea Empatici a trezit interesul 9i in silile de
conferinfe ale corporaliilor americane. Ea reduce stresul
la locul de munci, ce comPromite productivitatea 9i, in
cele din urmi, duce la epuizare; s-a dovedit, de asemenea,
ci este deosebit de eficienti pentru a construi echipe de
lucru mai unite, pentru a imbunitifi comunicarea intre
managementul de top qi cel intermediar 9i pentru a face
mai performanti rela{ia cu clienfii, rezultind in vAnziri
sporite gi parteneri loiali.
Companiile din domeniile financiar gi imobiliar au adop-
tat, de asemenea, Comunicarea Empatici. Donna Phelan,
vicepregedinte gi director de investifii in cadrul unei mari
bdnci, explici:
in ritmul alert al lumii afacerilor gi al managementului
financiar, cea mai importantl responsabilitate este comu-
nicarea cu clientul. Profesionigtii in domeniul serviciilor
l9
20 cuvINTELE l1t trlooerr'tzA cnnmnur
au o nevoie pronunlati de a integra in munca lor cele
mai eficiente strategii 9i asta este in mod special valabil
pentru cei care lucreazi pe piete financiare volatile' unde
oamenii sunt adesea supraincircali cu informafii abun-
dente despre monitorizarea bursei, raPoarte de analizi'
e-mailuri urgente gi mai multe linii telefonice care suni
in acelagi timp. Principiile 9i tehnicile Comunicirii Em-
patice oferi un mod de gindire care optimizeazl dia-
logul dintre client, consultant 9i strategul de piali' Acest
-oa a" gindire se intreabi ce igi doresc clienlii cel mai
mult. Iar rispunsul: si fie ascultali, si fie auzifi cu o mai
mare acuratele 9i intr-o manieri care sl genereze resPect
reciproc Ai incredere. in profesia mea, succesul depinde
de dezvoltarea acestor abilitn{i cruciale 9i am descoperit
ci instruirea in Comunicarea Empatici duce rapid 9i efi-
cient la implinirea acestei nevoi.
in relaliile personale, abilitilile slabe de comunicare 9i
ascultare sunt cauzele principale ale disputelor.9i divorfu-
rilor. Iar in mediul de business, asemenea sllbiciuni pot
impinge o companie citre faliment' Astfel, orice strategie
care poate invila o persoani si vorbeasci pe scurt' clar'
calm, cu bunltate 9i sinceritate va cregte stabilitatea inter-
personali la locul de munci 9i acasi' Din acest motiv'
Comunicarea Empatici a fost inclusi intr-un modul de
training din cadrul Executive MBA Program la Loyola
Marymount University din Los Angeles' Ea sporegte per-
formanfa in cadrul echipelor de lucru 9i dezvoltarea unor
valori responsabile social pentru lumea corporatisti 9i ajuti
la sciderea nivelului de stres generat de cererile 9i aqtep-
tirile extraordinare ale studenfilor, care sunt in acelaqi
timp managerii unei afaceride succes' Iati ce spune Chris
Manning, profesor de finan1e 9i tranzaclii imobiliare: 'Co-municarea Empatici oferi o manierl de training eficienti
UN NOU FEL DE A CONVERSA
din punct de vedere al costurilor, pentru a putea instruipersoanele si comunice mai eficient gi profesionist, culti-vind in acelagi timp un grad inalt de deschidere, incredere
gi rela{ionare interpersonali."l Dr. Manning elaboreazi:
Ca societate, am devenit dependenli de cuvinte, fhri sifim conEtienti ci ele joaci doar parfial un rol in procesul
intreg de comunicare in mediul de afaceri. Este mai im-portanti abilitatea emilitorului de a transmite un mesaj
ascuns, o intenlie 9i capacitatea receptorului de a deduce
care este mesajul.2 Aceste mesaje nonverbale sunt incir-cate cu sentimente, atitudini gi valori sugerate.3 Strate-
giile incluse in Comunicarea Empatici ajuti studentii,
managerii 9i executivii din domeniul business si recu-
noasci gi si dezvolte aceste semnale nonverbale esenliale.
|oan Summers folosegte de asemenea o variafiune a Co-
municirii Empatice atunci cdnd intervieveazi candidafiipentru un post la compania sa de asiguriri. Ea incepe prina-i intreba care este valoarea la care fin cel mai profund(o componenti-cheie a Comunicirii Empatice, pe care o
vom discuta in capitolul 7). Daci valorile personale ale can-
didatului diferi de cele ale companiei, persoana nu este
angajati, pentru ci |oan gtie ci astfel de discrepanfe vorduce in cele din urmi la nemullumirea angajafilor.
Apoi, |oan e atenti la modul in care persoana dialogheazi:
Susfine persoana in carzitun contact vizual corect? ii res-
punde direct gi pe scurt la intrebdri? Este tonul vocii cald
gi prevenitor? Emani o atitudine pozitivir in legdturi cu
propria persoani, abilitifile gi dorinfa de a face parte dinechipa ei? in esen{i, ea folosegte componentele Comuni-cirii Empatice pentru a identifica acei indivizi care au incli-nafia si comunice eficient cu ceilal$.
2t
22 cuvINTELE t1I uoonrrezA cRBtBRur
La Holmes Institute, un seminarteologic din cadrul Center
for Spiritual Living, candidalii exerseazi principiile Comu-
nicirii Empatice, pentru ci acest lucru ii ajuti si rispundi
cu mai multi sensibilitate la nevoile membrilor congrega-
1iei. Profesorii din invilimintul primar adopti de aseme-
nea versiuni ale Comunicirii Empatice, pentru ci acest
lucru ii ajuti pe copii si facit fal| mai bine atunci cind
apar conflicte la locul de joaci.
Ascultarea profundi
Comunicarea Empatici pune in egali misuri accentul pe
ascultare Ei pe vorbire. Ascultarea congtienti ne cere si ne
antrenim minlile ocupate si rimini concentrate nu doar
pe ceea ce spune alti persoani, dar 9i pe indicatorii non-
verbali care se reflecti in vocea sa, pe fala sa 9i prin limbajul
corpuldi siLu. Ascultarea profundl intrerupe 9i discursul
interior care este produs constant de centrii de limbaj ai
creierului, un fenomen pe care il vom cerceta in capitolul 3'
Atunci cAnd invilim si ne distanlim 9i si observim de la
distanll aceasti minte vorbireafi, se cteeazh un nou fel
de ticere. Acest lucru ne permite si acorddm mai multi
atenfie lucrurilor pe care le spune cealalti persoani 9i ne
sporegte capacitatea si intuim ce simte partenerul de con-
versalie, inclusiv indiciile subtile de onestitate 9i in9el6-
ciune care sunt reflectate de microexpresiile fefei'
Dup[ cum arati cercetirile recente bazate pe scanarea
creierului, cu cdt ascultim mai in profunzime, cu atit cre-
ierul nostru va oglindi mai mult activitatea din creierul
celeilalte Persoane. Acesta este motivul pentru care Putem
si infelegem cu adevirat altl persoanl 9i si empatizim cu
bucuriile sau triste{ile ei'
i
i
i
UNNOU FEL DE A CONVERSA
Stresul gi transformirile: de ce creierulse impotrivegte informafiilor noi
Pe parcursul acestei cirfi ifi vom prezenta diverse strategiicare vor schimba felul in care ascu(i, vorbegti gi interac-
fionezi cu alte persoane, dar pentru ci ele sunt noi, s-arputea si descoperi ci li te impotrivegti. Aceasti impotrivireeste o func{ie naturali a creierului. Odati ce un comporta-ment este invifat, el aluneci in memoria incongtienti de
termen lung, de unde poate fi transformat in acfiuneaproape firi efort. Chiar gi atunci cdnd am invi{at un noucomportament care este mai eficient, amintirile gi com-portamentul anterior se declangeazd rapid.
Creierul uman are nevoie de o cantitate enormi de ener-gie pentru a funcfiona gi este nevoie de 9i mai multienergie pentru a clidi noi circuite neurale care si schimbefelul in care vorbim de obicei cu ceilalli. De fapt, fiecareschimbare pe care o facem in stilul nostru de viafi este
perceputi de creier ca un eveniment stresant, motiv pentrucare Comunicarea Empatici dedici o atenfie speciali stra-tegiilor care scad nivelul stresului.
Stresul intervine in mecanismele neurologice care coordo-neazi producerea gi receptarea limbajului. Cind suntemstresa{i, circuitele emofionale ale creierului limbic devinactive, iar circuitele limbajului din lobul frontal devin maipulin active. Studiile in comunicare ne-au ardtat cd stresulgi tensiunea incordeazi mugchii fepi intr-un fel care tre-zeqte suspiciuni in min{ile celor care ne privesc. O minirelaxati, pe de alti parte, sugereazi deschidere, increderein sine gi faptul ci ceila$i se pot bizui pe noi.
cuvINTELE l1t uoor,rEezA cREIERUL
Cind suntem stresafi, tonul vocii noastre se schimbi 9i
capiti o noti de iritabilitate 9i frustrare' Acest lucru va
stimula imediat o reacfie defensivi in mintea ascultito-
rului, care va submina potenfialul Pentru un dialog pro-
ductiv, inci dinainte si fi inceput conversafia'
Cum si faci pentru a integra reducerea stresului 9i relaxa-
rea intr-o conversafie, mai ales daci te afli in mijlocul unei
zile aglomerate la locul de munci? Iati ce face John Watkins
la firma sa de dezvoltare de software. EI incepe ziua stAnd
in cerc cu cei gase 9efi de departamente' i9i petrec primul
minut ciscind qi intinzindu-se, ceea ce ii ajuti pe tofi si
se elibereze de gdndurile care le distrag atenfia 9i si scape
de iritare. Apoi, fiecare persoani are la dispozifie 30 de
secunde pentru a descrie la ce lucreazi in prezent' Daci au
intimpinat probleme sau au nevoie de asistenli, alte per-
soane din cerc pot rispunde cu sugestii pozitive' insi 9i
in acest caz ei trebuie si adere la,,regula de 30 de secunde"'
care este o componenti cruciall a Comunicirii Empatice'
Criticile nu sunt permise, pentru ci 9i un singur gind
negativ poate distruge procesul de colaborare pentru tot
restul zilei.
Acest ritual poate pirea straniu pentru o companie multi
milionari, dar rezultatele vorbesc de la sine: in mai pufin
de 20 de minute, compania poate identifica cele mai im-
portante obiective Pentru ziua respectivi 9i poate propune
sugestii creative care pot fi rapid evaluate, modificate 9i
implementate.
Cind compania lui ]ohn a fost testati de o echipi de cer-
cetare independenti, se inregistrase - dupi doar un an
de utilizare a acestei strategii - o cre$tere semnificativi
UN NOU FEL DE A CONVERSA
a camaraderiei in companie gi a satisfacfiei personale, inacelagi timp cu o scidere misurabili a anxietifii personale
gi a stresului. Numirul de zile de concediu medical a scizutgi loialitatea fafi de companie a crescut, ceea ce s-a tradus
printr-o rati mai mici de fluctuafii ale salariafilor. inesenfi, un nivel de stres scizut inseamni mai multi feri-cire gi, aga cum s-a demonstrat intr-o importanti cerce-
tare care a examinat 2 000 de dMzii apartindnd de zece
mari corporatii, persoanele fericite muncesc mai mult.Sunt, de asemenea, mai pline de imaginafie, mai creative gi
productive.a
Conversafia sinuoasi
Comunicarea Empatici are o lungi istorie. A inceput in1992 sub forma unui experiment empiric fbcut de Mark,alituri de un grup de psihologi gi terapeufi transpersonalidin Los Angeles. in acea etapi nu existau decit trei ,,reguli':relaxeazi-te, vorbegte rar gi agteapti-fi rdndul, apoi spune
orice i1i vine in minte, fbri cenzuri.
Premisa era simpli: daci am putea vorbi din adincul fiin-
fei noastre, in loc de modul defensiv in care ne raportimde obicei la ceila\i, am putea fi capabili si ne comunicimsentimentele gi dorinfele mai onest, cu mai pufini miniegi cu mai mare sensibilitate. Mai mult, daci ne permitem
si vorbim cu spontaneitate din acest sine interior, maiadinc, fbri si impunem un anumit curs conversafiei, dia-logul poate deveni mai relevant qi semnificativ pentruindivizii care iau parte la el. Am putea fi capabili si acce-
sim adeviruri emofionale mai profunde, frri teami, cres-
cind astfel niveldl de intimitate gi incredere in cei din jur.