Dr- ANDREV NEWBERG este un cunoscut neurolog, preocupat de relafiadintre funcliile creierului 9i diferitele stiri mentare. Este pionier in studiereadin perspectivi neurologici a experientelor religioase 9i spirituale, domeniucunoscut drept neuroteologie.

Lluneazd, ca director de cercetare la Myrna Brind Center of IntegrativeMedicine 9i ca medic in cadrul Thomas Jefferson University Hcspital dinPhiladelphia. S-a specializat in medicini interni gi nucleari.

Este autorul mai multor cirfi, printre care bestsellerul De ce nu ilispareDurnnezeu, iar cercetirile sale au fost mentionate atit in publical iile Time,Newswuk, O, The Oprah Magazine, c6t 9i pe Discovery Channel, NationalGeographic Channel, BBC 9i NpR.

MARK ROBERT VALDMAN esre unul dinrr€ cei mai importanli specialigtidin lume in relatria dintre comunicare, spiritualitate gi funclionarea creierului.S-a implicat in dezvoltarea unei noi strategii, intitulati neuro_coaching, princare ajuti indivizii' cuprur'e qi comunititr'e si-9i rezolve eon'ictele personalegi profesionale qi si-qi imbunitileasci eficien1a.

Este cadru didactic la Loyola Marymount University, Los Angeles, unde prediExecutive Communication in programul EMBA. Este expert in dezvoltarepersonali 9i in afaceri.

A scris, in calitate de autor gi coautor, 12 c6r7i, printre care se numiribestsellerul Cum ne schimbd Dumnezeu creierul, carte numitl de Oprah,,una dintre cele noui lecturi obligatorii ale anului 2012... Opiniile sale au fostprezentate in Time, Washington Post, New york Times, Forbes, Entrepreneur,Inuestor's Business Weekly 9i Oprah Magazine.

iu,

$i

CUVINTETEMODETEAZACREIERUL

1 2 STRATEGII DE CONVERSATIE MENITE SA DEA qNCREDERE,

sA APLANE4E CONFLICTELE SI SA CONSOTIDEZE INTIMITATEA

DT. ANDREWNEWBERG

MARK ROBERT WALDMAN

Traducere din englezd de

IOANA SCHIAU

cuRTEA @vECHB

316 cuvrNTELE l1r uoorreezA cnnreRur

valori spirituale, 1 54- L 56

valori,137-156dorinte secrete qi., 147-148

exercifiu de notare a,'193-194

experimentul de l0 zile,

t39-t42identificare, 137-138

in business gi la locul de

munci, 20-21,144-146,

153-154,30-232

in modelul CE, 159, 170-172

in rela{ii personale, 150-152

in societate, lM-146naturi a, 146-147

rezolvarea conflictelor gi, 115

valori situationale, 148- 150

valori spirituale, 154-156

vindecare, 178-l7g

vizualizar e, Vezi imaginaliev o calizar ea afeCtelor, 17 7 .

' Vezi Siton al vocii

Walton, James, 151

Watkins, lohn,24Wernicke, zona,5lWhite, Sara,94

yoga, 51

zimbete, 126-127

amintiri pldcute gi, L72-L73

bazi neurologici a, 130-l3limagine a unei persoane dragi

l3l-133Mona Lisa, zXmbet, 130,

l3t-133

CUPRINS

Mulfumiri .........9Notaautorului ... .......11

PARTEA IDOVEZILE

Neurogtiinfa comunicirii, a conqtiinfei,a cooperirii gi a increderii

Capitolul lUn nou fel de a conversa . .

:. . . 15

Capitolul2Putereacuvintelor ....,. ..."'..39

Capitolul3vtultiplele limbaje ale creierului . . . . . . . . . . . . . 59

Capitolul4Limbajul congtiinlei ... . .76

Capitolul5Limbajulcoopererii ?.. r r.....104

Capitolul6Limbajulincrederii .....117

PARTEA A II.A Anexa C

Dezvolrare" ""tJ:ffoff,ti;de

comunicare ' comunicarea Empatici: lucrare de cercetare ' ' ' ' ' ' '268

capitorul 7 Note" "'271

Valorile interioare, fundamentul existenfei Index ' ' " ' 305

congtiente .......137

Capitolul B .

12 pagi spre intimitate, cooperare gi incredere . . . . . .157

Capitolul g

Comunicarea Empatici: exerseazi-fi creierul social . . . 188

PARTEAA III-AAPLICATII PRACTICE

Cum si comunici eficient cu cei din jur

Capitolul l0Comunicarea Empatici cu cei dragi . .209

Capitolul 11

Comunicarea Empatici la locul de munci . . .229

Capitolul 12

Comunicarea Empatici cu cei mici . . .246

Anexa ATiaining in Comunicarea Empatici: CD-uri, mp3-uri,

cirfi cu exercifii, seminare online gi worlshop-uri . . . .261

Anexa B

Comunicarea Empatici: protocol pentru exercifiilein cuplu . .264

CAPITOLUL 1

Un nou fel de a conversa

fAnA LIMBAJ, AM TRAI intr-o stare de haos emofional.

Creierul nostru ne oferi potenfialul de a comunica inmoduri extraordinare, iar felul in care alegem si folosim

cuvintele poate imbunftnfi funcfionarea neurali a creie-

rului. De fapt, un singur cuvint are puterea de a influenla

manifestarea genelor ce regleazi stresul fizic Ai emo(ional.

Daci nu exersim continuu centrii de limbaj ai creierului,

ne slibim abilitatea neurologici de a face fafi problemelor

pe care le intilnim zi de zi. Limbajul ne formeazi compor-

tamentul gi fiecare cuvint pe care il folosim este incircatde semnificafii personale. Cuvintele potrivite, rostite infelul potrivit, ne pot aduce iubire, bani gi respect, in timpce cuvintele gregite - sau chiar Ei cuviniele potrivite, dar

rostite intr-un fel nepotrivit - Pot conduce o fari citreftzboi. Trebuie si ne orchestrim cu multi atenfie limbajul,

daciwem si ne atingem scopurile gi si ne implinimvisurile'

Degi ne nagtem cu darul vorbirii, cercetirile atati cit

suntem surprinzitor de nepricepu{i cind vine vorba de

comunicarea cu ceilalli. Adesea, ne alegem cuvintele fbrisi gAndirn, fbri si congtientizim efectele Pe care le pot

16 CUVINTELE iP IIOOETTAZA CREIERUL

avea asupra celorla$i. Vorbim mai mult decAt este nevoie.

Firi si ne dim sealna, nu ii ascultim bine pe ceilalli 9i,

de cele mai multe ori, nu dim atenfie inlelesurilor subtile

transmise prin expresiile faciale, limbajul corpului sau

tonul gi cadenfa vocii - elemente ale comuniclrii care sunt

adesea mai importante decAt cuvintele Pe care le rostim.

Aceste puncte slabe in procesul de comunicare nu sunt

cauzate de o proasti educafie. Mai degrabi, ele sunt legate

de un creier nedezvoltat complet, pentru ci zonele care

controleazi congtiinla sociali, empatia 9i abilitilile lingvis-

tice corespunzitoare nu sunt complet operafionale decAt

dupi ce atingem, cu aproxima{ie, vArsta de 30 de ani' inciuda acestui handicap neural, studiile gtiinfifice arat| cit

oricine - fie ci este tdndr, fie in vdrsti - igi poate exersa

centrii limbajului gi pe cei care au legituri cu conqtiinfa

sociali, imbunitifindu-gi astfel capacitatea de a comunica

mai eficient cu ceilal1i.

PAni astdzi, am identificat gi documentat 12 strategii care

pot imbunitifi dinamica oricirei conversafii, chiar 9i pe

cele purtate cu striini. Aceste strategii pot stimula o em-

patie profundi gi incredere in creierul ascultitorului 9i pot

fi folosite pentru a intrerupe tiparele de gindire negativi

care, atunci cdnd sunt necontrolate, pot chiar si diuneze

circuitelor creierului car e regleazi emof iile.

in aceasti carte, ili vom explica cum si foloseqti asemenea

strategii pentru a dezvolta rapid relalii profunde 9i de

duratl, acasi gi la locul de munci. Vei invita cum si-{iintrerupi discursul interior care genereazi anxietate, teami

gi indoiali de sine. Vei construi mai multe relafii intime in

viafa personali gi vei avea relafii mai bune cu angajafii'

UNNOU FEL DE A CONVERSA

clienfii gi colegii tii. Vei genera colaboriri distractive gi

productive la locul de munc6; ili vei imbunitefl abiliti$lede management, iar acest lucru se va traduce printr-unvenit mai mare gi prin mai multe vAnziri.

CELE 12 STRATEGIIALE C O MUNICARII EMPATICE

t7

1. Relaxeazi-te.

2. Rimii prezent.

3. cultive hni$tea interioari. 8' Exprim6-1i aprecierea'

4. intiregte atitudinea pozitivi. 9' vorbegte cu cilduri'

5. Reflecteazi asupra celor mai l0'vorbegte rar'

profunde valori ale tale. I 1. Vorbegte succint.

6. Acceseazi o amintire plicuti. 12. Asculti in profunzime.

Vei invifa, de asemenea, si recunoqti cind alti persoaniminte gi vei descoperi cum si-[ folosegti intuifia pentrua gti ce gdndesc ceilalli, chiar inainte ca ei si vorbeasci. Veidescoperi cum tdcerea ili poate intiri abilitilile de comu-nicare.

i1i vom arita gi un mic secret care i1i va schimba expresiafaciali, astfel incit si le inspiri mereu celorlalfl incredere.

i1i vei putea schimba viteza de vorbire pentru a influenfafelul cum se simte cealalti persoani gi vei putea folosi lim-bajul trupului pentru a transmite mesaje pe care cuvintelenu le pot reda.

7. Observi semnalelenonverbale.

18 cuvINTELE l1r rraooerrezA cnsrenur

Daci exersezi aceste strategii chiar 9i cAteva minute pe zi'

vei gindi mai clar, ili vei spori creativitatea 9i vei avea mai

*.rlt. .onu"rsafii autentice cu cei din jur' Poli chiar si eli-

mini un conflict inainte ca el si inceapi'

Studiile realizate de noi, bazdtepe scanarea creierului - 9i

corelate cu cele mai recente cercetiri din domeniul limba-

jului, al comunicl'rii 9i al prezenfei conqtiente -' ne de-

monstreazi ci aceste strategii ne pot imbunitifi memoria qi

activitatea cognitivi, in acelaqi timp coborind nivelurile de

stres, anxietate 9i iritabilitate - factori cunoscufi pentru

forp lor de a submina eficien{a oricirei conversa{ii sau

interacqiuni sociale. Pe misuri ce exersezi zilnic aceste stra-

tegii, increderea ta in tine 9i satisfac{ia in viafi vor cregte

intr-o manieri misurabili in laborator 9i observabili acasi'

Noi am reunit aceste strategii sub numele de Comunicare

Empatici. Folosindu-le in conversa{iile tale' vei descoperi

ceva surprinzitor: creierul tiu incepe si se alinieze cu cel

J purt.rr.roLri de conversafie' Aceasti legituri speciali

fo"t,a denumirea de,,consonanfi neurali"" iar in aceastl

stare de atmonizate reciproci doi oameni pot realiza

lucruri remarcabile impreuni' De ce? Pentru c[ elimini

atitudinea defensivi caie existi in mod normal cAnd doi

oameni converseazi.

Elementele Comuniclrii Empatice pot fi combinate in

moduri diferite, pentru a se potrivi unor situafii diverse' 9i

fot fi integrate in alte abordiri ale comunicirii' frcindu-le

astfel mai eficiente. Pofi folosi Comunicarea Empatici 9i

in dialogul cu copiii, ajutindu-i astfel si faci fali mai bine

unor conflicte interpersonale, s[ discute subiecte dificile 9i

chiar si poati lua note mai mari la gcoali' Strategiile pot

ajuta gi membrii familiei 9i ingrijitorii si converseze mai

UN NOU FEL DE A CONVERSA

eficient cu persoanele care suferi de boli mentale sau

diverse forme de declin cognitiv. Numerogi psihoterapeufi

gi grupuri de consiliere au integrat strategiile Comunicdrii

Empatice in munca lor; ele au fost adoptate de numeroase

organizafii religioase gi spirituale care promoveaz| dialo-

gul intre religii gi comunicarea nonviolenti.

Comunicarea Empaticd la locul de munci

Comunicarea Empatici a fost inifial dezvoltati ca o unealti

pentru a ajuta cuplurile si-gi consolideze intimitatea 9i

si-gi rezolve conflictele, dar gi.a croit apoi drumul c5,tre

coridoarele spitalelor gi ale unitifilor ce acordi ingrijire,

unde medicii qi asistentele o folosesc pentru a-gi imbuni-tifi interacfiunea cu pacienfii gi colegii.

Comunicarea Empatici a trezit interesul 9i in silile de

conferinfe ale corporaliilor americane. Ea reduce stresul

la locul de munci, ce comPromite productivitatea 9i, in

cele din urmi, duce la epuizare; s-a dovedit, de asemenea,

ci este deosebit de eficienti pentru a construi echipe de

lucru mai unite, pentru a imbunitifi comunicarea intre

managementul de top qi cel intermediar 9i pentru a face

mai performanti rela{ia cu clienfii, rezultind in vAnziri

sporite gi parteneri loiali.

Companiile din domeniile financiar gi imobiliar au adop-

tat, de asemenea, Comunicarea Empatici. Donna Phelan,

vicepregedinte gi director de investifii in cadrul unei mari

bdnci, explici:

in ritmul alert al lumii afacerilor gi al managementului

financiar, cea mai importantl responsabilitate este comu-

nicarea cu clientul. Profesionigtii in domeniul serviciilor

l9

20 cuvINTELE l1t trlooerr'tzA cnnmnur

au o nevoie pronunlati de a integra in munca lor cele

mai eficiente strategii 9i asta este in mod special valabil

pentru cei care lucreazi pe piete financiare volatile' unde

oamenii sunt adesea supraincircali cu informafii abun-

dente despre monitorizarea bursei, raPoarte de analizi'

e-mailuri urgente gi mai multe linii telefonice care suni

in acelagi timp. Principiile 9i tehnicile Comunicirii Em-

patice oferi un mod de gindire care optimizeazl dia-

logul dintre client, consultant 9i strategul de piali' Acest

-oa a" gindire se intreabi ce igi doresc clienlii cel mai

mult. Iar rispunsul: si fie ascultali, si fie auzifi cu o mai

mare acuratele 9i intr-o manieri care sl genereze resPect

reciproc Ai incredere. in profesia mea, succesul depinde

de dezvoltarea acestor abilitn{i cruciale 9i am descoperit

ci instruirea in Comunicarea Empatici duce rapid 9i efi-

cient la implinirea acestei nevoi.

in relaliile personale, abilitilile slabe de comunicare 9i

ascultare sunt cauzele principale ale disputelor.9i divorfu-

rilor. Iar in mediul de business, asemenea sllbiciuni pot

impinge o companie citre faliment' Astfel, orice strategie

care poate invila o persoani si vorbeasci pe scurt' clar'

calm, cu bunltate 9i sinceritate va cregte stabilitatea inter-

personali la locul de munci 9i acasi' Din acest motiv'

Comunicarea Empatici a fost inclusi intr-un modul de

training din cadrul Executive MBA Program la Loyola

Marymount University din Los Angeles' Ea sporegte per-

formanfa in cadrul echipelor de lucru 9i dezvoltarea unor

valori responsabile social pentru lumea corporatisti 9i ajuti

la sciderea nivelului de stres generat de cererile 9i aqtep-

tirile extraordinare ale studenfilor, care sunt in acelaqi

timp managerii unei afaceride succes' Iati ce spune Chris

Manning, profesor de finan1e 9i tranzaclii imobiliare: 'Co-municarea Empatici oferi o manierl de training eficienti

UN NOU FEL DE A CONVERSA

din punct de vedere al costurilor, pentru a putea instruipersoanele si comunice mai eficient gi profesionist, culti-vind in acelagi timp un grad inalt de deschidere, incredere

gi rela{ionare interpersonali."l Dr. Manning elaboreazi:

Ca societate, am devenit dependenli de cuvinte, fhri sifim conEtienti ci ele joaci doar parfial un rol in procesul

intreg de comunicare in mediul de afaceri. Este mai im-portanti abilitatea emilitorului de a transmite un mesaj

ascuns, o intenlie 9i capacitatea receptorului de a deduce

care este mesajul.2 Aceste mesaje nonverbale sunt incir-cate cu sentimente, atitudini gi valori sugerate.3 Strate-

giile incluse in Comunicarea Empatici ajuti studentii,

managerii 9i executivii din domeniul business si recu-

noasci gi si dezvolte aceste semnale nonverbale esenliale.

|oan Summers folosegte de asemenea o variafiune a Co-

municirii Empatice atunci cdnd intervieveazi candidafiipentru un post la compania sa de asiguriri. Ea incepe prina-i intreba care este valoarea la care fin cel mai profund(o componenti-cheie a Comunicirii Empatice, pe care o

vom discuta in capitolul 7). Daci valorile personale ale can-

didatului diferi de cele ale companiei, persoana nu este

angajati, pentru ci |oan gtie ci astfel de discrepanfe vorduce in cele din urmi la nemullumirea angajafilor.

Apoi, |oan e atenti la modul in care persoana dialogheazi:

Susfine persoana in carzitun contact vizual corect? ii res-

punde direct gi pe scurt la intrebdri? Este tonul vocii cald

gi prevenitor? Emani o atitudine pozitivir in legdturi cu

propria persoani, abilitifile gi dorinfa de a face parte dinechipa ei? in esen{i, ea folosegte componentele Comuni-cirii Empatice pentru a identifica acei indivizi care au incli-nafia si comunice eficient cu ceilal$.

2t

22 cuvINTELE t1I uoonrrezA cRBtBRur

La Holmes Institute, un seminarteologic din cadrul Center

for Spiritual Living, candidalii exerseazi principiile Comu-

nicirii Empatice, pentru ci acest lucru ii ajuti si rispundi

cu mai multi sensibilitate la nevoile membrilor congrega-

1iei. Profesorii din invilimintul primar adopti de aseme-

nea versiuni ale Comunicirii Empatice, pentru ci acest

lucru ii ajuti pe copii si facit fal| mai bine atunci cind

apar conflicte la locul de joaci.

Ascultarea profundi

Comunicarea Empatici pune in egali misuri accentul pe

ascultare Ei pe vorbire. Ascultarea congtienti ne cere si ne

antrenim minlile ocupate si rimini concentrate nu doar

pe ceea ce spune alti persoani, dar 9i pe indicatorii non-

verbali care se reflecti in vocea sa, pe fala sa 9i prin limbajul

corpuldi siLu. Ascultarea profundl intrerupe 9i discursul

interior care este produs constant de centrii de limbaj ai

creierului, un fenomen pe care il vom cerceta in capitolul 3'

Atunci cAnd invilim si ne distanlim 9i si observim de la

distanll aceasti minte vorbireafi, se cteeazh un nou fel

de ticere. Acest lucru ne permite si acorddm mai multi

atenfie lucrurilor pe care le spune cealalti persoani 9i ne

sporegte capacitatea si intuim ce simte partenerul de con-

versalie, inclusiv indiciile subtile de onestitate 9i in9el6-

ciune care sunt reflectate de microexpresiile fefei'

Dup[ cum arati cercetirile recente bazate pe scanarea

creierului, cu cdt ascultim mai in profunzime, cu atit cre-

ierul nostru va oglindi mai mult activitatea din creierul

celeilalte Persoane. Acesta este motivul pentru care Putem

si infelegem cu adevirat altl persoanl 9i si empatizim cu

bucuriile sau triste{ile ei'

i

i

i

UNNOU FEL DE A CONVERSA

Stresul gi transformirile: de ce creierulse impotrivegte informafiilor noi

Pe parcursul acestei cirfi ifi vom prezenta diverse strategiicare vor schimba felul in care ascu(i, vorbegti gi interac-

fionezi cu alte persoane, dar pentru ci ele sunt noi, s-arputea si descoperi ci li te impotrivegti. Aceasti impotrivireeste o func{ie naturali a creierului. Odati ce un comporta-ment este invifat, el aluneci in memoria incongtienti de

termen lung, de unde poate fi transformat in acfiuneaproape firi efort. Chiar gi atunci cdnd am invi{at un noucomportament care este mai eficient, amintirile gi com-portamentul anterior se declangeazd rapid.

Creierul uman are nevoie de o cantitate enormi de ener-gie pentru a funcfiona gi este nevoie de 9i mai multienergie pentru a clidi noi circuite neurale care si schimbefelul in care vorbim de obicei cu ceilalli. De fapt, fiecareschimbare pe care o facem in stilul nostru de viafi este

perceputi de creier ca un eveniment stresant, motiv pentrucare Comunicarea Empatici dedici o atenfie speciali stra-tegiilor care scad nivelul stresului.

Stresul intervine in mecanismele neurologice care coordo-neazi producerea gi receptarea limbajului. Cind suntemstresa{i, circuitele emofionale ale creierului limbic devinactive, iar circuitele limbajului din lobul frontal devin maipulin active. Studiile in comunicare ne-au ardtat cd stresulgi tensiunea incordeazi mugchii fepi intr-un fel care tre-zeqte suspiciuni in min{ile celor care ne privesc. O minirelaxati, pe de alti parte, sugereazi deschidere, increderein sine gi faptul ci ceila$i se pot bizui pe noi.

cuvINTELE l1t uoor,rEezA cREIERUL

Cind suntem stresafi, tonul vocii noastre se schimbi 9i

capiti o noti de iritabilitate 9i frustrare' Acest lucru va

stimula imediat o reacfie defensivi in mintea ascultito-

rului, care va submina potenfialul Pentru un dialog pro-

ductiv, inci dinainte si fi inceput conversafia'

Cum si faci pentru a integra reducerea stresului 9i relaxa-

rea intr-o conversafie, mai ales daci te afli in mijlocul unei

zile aglomerate la locul de munci? Iati ce face John Watkins

la firma sa de dezvoltare de software. EI incepe ziua stAnd

in cerc cu cei gase 9efi de departamente' i9i petrec primul

minut ciscind qi intinzindu-se, ceea ce ii ajuti pe tofi si

se elibereze de gdndurile care le distrag atenfia 9i si scape

de iritare. Apoi, fiecare persoani are la dispozifie 30 de

secunde pentru a descrie la ce lucreazi in prezent' Daci au

intimpinat probleme sau au nevoie de asistenli, alte per-

soane din cerc pot rispunde cu sugestii pozitive' insi 9i

in acest caz ei trebuie si adere la,,regula de 30 de secunde"'

care este o componenti cruciall a Comunicirii Empatice'

Criticile nu sunt permise, pentru ci 9i un singur gind

negativ poate distruge procesul de colaborare pentru tot

restul zilei.

Acest ritual poate pirea straniu pentru o companie multi

milionari, dar rezultatele vorbesc de la sine: in mai pufin

de 20 de minute, compania poate identifica cele mai im-

portante obiective Pentru ziua respectivi 9i poate propune

sugestii creative care pot fi rapid evaluate, modificate 9i

implementate.

Cind compania lui ]ohn a fost testati de o echipi de cer-

cetare independenti, se inregistrase - dupi doar un an

de utilizare a acestei strategii - o cre$tere semnificativi

UN NOU FEL DE A CONVERSA

a camaraderiei in companie gi a satisfacfiei personale, inacelagi timp cu o scidere misurabili a anxietifii personale

gi a stresului. Numirul de zile de concediu medical a scizutgi loialitatea fafi de companie a crescut, ceea ce s-a tradus

printr-o rati mai mici de fluctuafii ale salariafilor. inesenfi, un nivel de stres scizut inseamni mai multi feri-cire gi, aga cum s-a demonstrat intr-o importanti cerce-

tare care a examinat 2 000 de dMzii apartindnd de zece

mari corporatii, persoanele fericite muncesc mai mult.Sunt, de asemenea, mai pline de imaginafie, mai creative gi

productive.a

Conversafia sinuoasi

Comunicarea Empatici are o lungi istorie. A inceput in1992 sub forma unui experiment empiric fbcut de Mark,alituri de un grup de psihologi gi terapeufi transpersonalidin Los Angeles. in acea etapi nu existau decit trei ,,reguli':relaxeazi-te, vorbegte rar gi agteapti-fi rdndul, apoi spune

orice i1i vine in minte, fbri cenzuri.

Premisa era simpli: daci am putea vorbi din adincul fiin-

fei noastre, in loc de modul defensiv in care ne raportimde obicei la ceila\i, am putea fi capabili si ne comunicimsentimentele gi dorinfele mai onest, cu mai pufini miniegi cu mai mare sensibilitate. Mai mult, daci ne permitem

si vorbim cu spontaneitate din acest sine interior, maiadinc, fbri si impunem un anumit curs conversafiei, dia-logul poate deveni mai relevant qi semnificativ pentruindivizii care iau parte la el. Am putea fi capabili si acce-

sim adeviruri emofionale mai profunde, frri teami, cres-

cind astfel niveldl de intimitate gi incredere in cei din jur.