8/2/2019 Curs Sem 6
1/63
2009-2010 SEM - CURS 6 1
MASINI UNELTE SI UTILAJE
8/2/2019 Curs Sem 6
2/63
2009-2010 SEM - CURS 6 2
MASINI constructii care transforma energia mecanica intr-o alta forma deenergie sau transforma energia de o anumita forma in energie mecanica.
Masini de forta (energetice) furnizeazaenergie sub diferite forme, inclusiv energie
mecanica
Masini de lucru primesc energia, de obiceielectrica, pe care o transforma in alte forme deenergie, executand anumite obiecte sauproduse.
8/2/2019 Curs Sem 6
3/63
2009-2010 SEM - CURS 6 3
Masini de lucru
Utilaj tehnologic masini de lucru din alte ramuri industriale
Instalatii si utilaje
Masini unelte masini de lucru din industriaprelucratoare
8/2/2019 Curs Sem 6
4/63
2009-2010 SEM - CURS 6 4
Masini unelte masini de lucru avand rolul de a modifica forma si dimensiunile unor corpuri,in anumite conditii de productivitate, precizie dimensionala si calitate a suprafetei.
Masini unelte tipice au un procedeu deprelucrare tipic (caracteristic)
Masini unelte agregate utilizeaza mai multe scule careprelucreaza simultan, fiind construite din parti normalizate sauunificate.
Centre de prelucrare masini unelte multioperationale, caracterizateprin posibilitatea de a schimba automat mai multe scule si de a utiliza maimulte procedee de prelucrare, toate fiind caracteristice.
Linie tehnologica automata mai multe MU, agregate si centre de prelucrare, cuasigurarea automatizarii tuturor operatiilor de prelucrare, control si transport.
8/2/2019 Curs Sem 6
5/63
2009-2010 SEM - CURS 6 5
DUPA GRADUL DE SPECIALIZARE
Masini unelte universale
Cu destinatie larga, pe care se pot executacateva procedee pe langa cel tipic, pentru ogama larga de piese, in productii individuale
sau de serie mica
Masini unelte specializate
Pe care se prelucreaza un anumit tip de piesecu un procedeu de baza sau tipic (masini dedanturat cu freza-melc, de rectificat cu arbori
canelati, etc), fiind destinate productiei de serie
Masini unelte specialeDestinate prelucrarii unei piese de o anumitaforma si cu anumite dimensiuni, utilizate infabricatia de serie mare si de masa (inclusiv
cele agregate)
8/2/2019 Curs Sem 6
6/63
2009-2010 SEM - CURS 6 6
DUPA PRECIZIA DE PRELUCRARE
Masini unelte de precizie normala Masini unelte de precizie ridicata
Masini unelte foarte precise sauetalon
DUPA MARIME
Masini unelte mici Masini unelte mijlocii
Masini unelte mari
8/2/2019 Curs Sem 6
7/63
2009-2010 SEM - CURS 6 7
DUPA PROCEDEUL DE PRELUCRARE
Masini unelte conventionaleUtilizeaza procedee de prelucrare
conventionala
Masini unelte neconventionaleUtilizeaza procedee de prelucrare
neconventionala
TEHNOLOGII NECONVENTIONALESunt procedee de prelucrarecomplementare celor conventionaleavand un grad avansat de automatizaresi indicatori tehnologici superiori
8/2/2019 Curs Sem 6
8/63
2009-2010 SEM - CURS 6 8
TEHNOLOGII CONVENTIONALE DE PRELUCRARE A PIESELOR
1. TEHNOLOGII de prelucrare la cald
TurnareaIn forme temporare
In forme permanente
Deformarea plastica
Laminarea
Extrudarea
Trefilarea (tragerea)
Forjarea
Ambutisarea
Tratamente termice si termochimiceTratamente termice pentru oteluri
Tratamente termochimice
8/2/2019 Curs Sem 6
9/63
2009-2010 SEM - CURS 6 9
2. Sudarea, lipirea si debitarea
3. TEHNOLOGII de prelucrare la rece
Presare la rece Operatii de taiere (retezare, decupare, stantare, tundere)
Operatii de deformare plastica (ambutisare, fasonare,formare)
Finisare suprafetelor prin prelucrari mecanice
Razuire
Lepuire (procedeu tehnologic de prelucrarea unor suprafete pentru imbunatatireacalitatii si obtinerea unei precizii dimensionale ridicate, inaccesibile altor procedeede prelucrare prin aschiere, care se realizeaza cu ajutorul unor pulberi abrazive in
suspensie, introduse intre scula de lepuire si suprafata de prelucrare)Lustruire
Honuire (procedeu de suprafinisare a alezajelor cilindrice utilizand scule abrazivesub forma unor bare prismatice, cu granulatie foarte fina, montate intr-un cappurtator numit hon.
8/2/2019 Curs Sem 6
10/63
2009-2010 SEM - CURS 6 10
Strunjire
Gaurire si alezare
Frezarea (prelucrarea suprafetelor plane, profilate riglate, curbe in plan sau in
spatiu, utilizand scule cu mai multe muchii aschietoare)Rabotarea (procedeu de prelucrare prin aschiere a suprafetelor pe directielongitudinala sau transversala printr-o miscare principala rectilinie-alternativa si omiscare de avans intermitent)
Mortezarea
Prelucrari prin aschiere
8/2/2019 Curs Sem 6
11/63
2009-2010 SEM - CURS 6 11
TEHNOLOGII NECONVENTIONALE DE PRELUCRARE A PIESELOR
Sunt procedee de prelucrare complementare celor conventionale avand un gradavansat de automatizare si indicatori tehnologici superiori.
Se utilizeaza in cazul unor piese si materiale cu proprietati specifice deosebite si
cu configuratii complexe.
Utilizeaza predominant energia electrica sub diverse forme, termica, mecanica,radianta, electrochimica sau combinatii.
Aplicarea se face sub forma de impulsuri Densitati energetice ridicate
Prelucrari cu viteze mari
8/2/2019 Curs Sem 6
12/63
2009-2010 SEM - CURS 6 12
ELECTROTEHNOLOGII
Gama de procedee in care energia electrica are un rol activ, nemijlocit, inschimbarea formei, continutului sau structurii semifabricatului.
Au ca baza efectele fizico-chimice ale curentului electric
Termice (efect Joule)
Chimice (transport in solutii de electrolit)
Dielectrice (descarcari electrice)
Magnetice (producerea de campuri magnetice intense)
Luminoase (descarcari in gaze)
8/2/2019 Curs Sem 6
13/63
2009-2010 SEM - CURS 6 13
Particularitati:
Ponderea materialelor speciale prelucrabile eficient numai cu aceste metode a
crescut
S-au dezvoltat noi echipamente de prelucrare cu facilitati deosebite, ce aduccastiguri substantiale de productivitate si calitate la costuri competitive
Echipamentele electrotehnologice pot fi informatizate si deci usor de integrat insisteme de prelucrare flexibile
8/2/2019 Curs Sem 6
14/63
2009-2010 SEM - CURS 6 14
ELECTROTEHNOLOGII ACTIVE: realizeaza indepartarea sau depunerea de material,modificarea formei sau structurii acestuia
Suspensie abrazivaEroziune complexa (abraziva si cavitationala)
Radiatie corpusculara sau
electromagnetica
Eroziune cu radiatii corpusculare si
electromagnetice
Arc electric nestationar si electrolit incamp electric
Eroziune complexa (electrochimica sielectrica)
Substanta chimica activaEroziune chimica
Electrolit in camp electricEroziune electrochimica (dizolvare anodica)
Arc electric sau jet de plasmaEroziune cu plasma
Descarcari electrice de impulsEroziune electrica
AGENTUL EROZIVPROCEDEUL DE PRELUCRARE
8/2/2019 Curs Sem 6
15/63
2009-2010 SEM - CURS 6 15
1. Defectoscopie electromagnetica Cu camp magnetic
Cu curenti turbionari
2. Defectoscopie cu laser
3. Defectoscopie cu ultrasunete
4. Iradierea
5. Procedee electrostatice
ELECTROTEHNOLOGII PASIVE: cuprind procedeele de masura, control, transmisie dedate, etc
8/2/2019 Curs Sem 6
16/63
2009-2010 SEM - CURS 6 16
TEHNOLOGII SI MASINI UNELTE CONVENTIONALE
Masini-unelte: sisteme electromecanice destinate prelucrarilor prin aschiere
8/2/2019 Curs Sem 6
17/63
2009-2010 SEM - CURS 6 17
ORGANE SI COMPONENTE SPECIFICE MASINILOR UNELTE
1.1. PIESE PORTANTEPIESE PORTANTE
SuntSunt pieselepiesele marimari aleale masinilormasinilor--unelteunelte, care:, care:
preiaupreiau, transmit, transmit sausau sustinsustin incarcarileincarcarile dindin functionarefunctionare sisi dindin greutatigreutati propriiproprii
conducconduc miscarimiscari
sustinsustin diferitediferite sistemesisteme,, componentecomponente,, dispozitivedispozitive,, piesepiese dede prelucratprelucrat
Caracteristici:
Rigiditate
Rezistenta la vibratiiGreutate minima
8/2/2019 Curs Sem 6
18/63
2009-2010 SEM - CURS 6 18
Batiu
MontantiTraversa
Masa delucru
8/2/2019 Curs Sem 6
19/63
2009-2010 SEM - CURS 6 19
SuntSunt realizaterealizate din:din:
fontafonta cenusiecenusie pentrupentru MU, conform STAS 8541MU, conform STAS 8541--8686fontafonta modificatamodificata (cu(cu grafitgrafit lamelarlamelar sausau globular)cuglobular)cu rezistentarezistenta lala uzurauzura maimai maremare
fontafonta aliataaliata (slab(slab aliataaliata cu Ni, Cr, Mg, Ti, V) cucu Ni, Cr, Mg, Ti, V) cu caracteristicicaracteristici mecanicemecanicesuperioaresuperioare
Piese portante
Fixe
-Batiuri
-montanti
-traverse fixe
-Papusi fixe
-carcase
Mobile
Pentru scule
(Suporti)
Pentru piesee
(Mese)
Sunt prevazute cu sanii care permitdeplasari pe sistemele de ghidare
ale pieselor portante fixe
8/2/2019 Curs Sem 6
20/63
2009-2010 SEM - CURS 6 20
2.2. SISTEME DE GHIDARESISTEME DE GHIDARE
AuAu rolulrolul de a conducede a conduce saniilesaniile pieselorpieselor portanteportante mobile ale MU,mobile ale MU, suportandsuportand fortelefortele pepecarecare acesteaacestea le transmit inle transmit in timpultimpul functionariifunctionarii masiniimasinii..
ConducereaConducerea sisi ghidareaghidarea trebuietrebuie sasa sese realizezerealizeze cucu preciziaprecizia prescrisaprescrisa initialinitial sisi ininduratadurata,, atatatat in starein stare liberalibera catcat sisi subsub sarcinasarcina nominalanominala..
8/2/2019 Curs Sem 6
21/63
2009-2010 SEM - CURS 6 21
CaracteristiciCaracteristici necesarenecesare::
vitezaviteza sanieisaniei trebuietrebuie sasa respecterespecte valoareavaloarea transmisatransmisa,, farafara oscilatiioscilatii
TrebuieTrebuie controlatecontrolatefortaforta dede frecarefrecare,,
regularitatearegularitatea miscariimiscarii lala vitezeviteze micimici sisi lala pozitionarepozitionare
RigiditateaRigiditatea staticastatica
CapacitateaCapacitatea dede amortizareamortizareCostulCostul executieiexecutiei
8/2/2019 Curs Sem 6
22/63
2009-2010 SEM - CURS 6 22
Sistem deghidare
8/2/2019 Curs Sem 6
23/63
2009-2010 SEM - CURS 6 23
Sistem deghidare
8/2/2019 Curs Sem 6
24/63
2009-2010 SEM - CURS 6 24
Dupa directia fortei rezultante
Deschis
Conduce sania numai pentru anumitedirectii ale fortei rezultante
Inchis
Conduce sania pentru oricedirectie a fortei rezultante, saniaavand numai un grad de libertate,pentru deplasare sau rotire.
Sania
8/2/2019 Curs Sem 6
25/63
2009-2010 SEM - CURS 6 25
Dupa tipul frecarii intre fatetele saniei si
ale piesei portante
Cu frecare mixta caracterizate prin frecareuscata, limita si lichida
Cu frecare lichida caracterizate prinprezenta unei pene de ulei
Cu alunecare intre fatetele imbinate contactul se face direct sau printr-un lichidde ungere
8/2/2019 Curs Sem 6
26/63
2009-2010 SEM - CURS 6 26
De rulare intre fatetele imbinate prezinta corpuri de rulare care pot fi role, bile sau
ace.
Combinate
Avantaje:
Forte de frecare foarte mici, ceea ce evita mersul sacadat al saniei la viteze
miciPrecizie ridicata de pozitionare
Permit viteze de deplasare mari
Durabilitate mare in exploatare
Dezavantaje:
Executie complicata
Capacitate redusa de amortizare a vibratiilor
Dificultati in realizarea unei protectii bune
8/2/2019 Curs Sem 6
27/63
8/2/2019 Curs Sem 6
28/63
2009-2010 SEM - CURS 6 28
4.4. SISTEME DE ACTIONARESISTEME DE ACTIONARE
Electrice
Hidraulice
Pneumatice
Mixte
8/2/2019 Curs Sem 6
29/63
2009-2010 SEM - CURS 6 29
ACIONAREA SNIILOR CU EMCC PRINTRANSMISIE DINAT REDUCTOARE I URUB-PIULI.
Transmisie
dinatreductoare
Mecanism urub-piuli
EMCC
Sanie
EMCC
Mecanismpinion cremalier
Sanie
ACIONAREA SNIILOR CU EMCC PRIN TRANSMISIIREDUCTOARE I PINION-CREMALIER.
8/2/2019 Curs Sem 6
30/63
8/2/2019 Curs Sem 6
31/63
2009-2010 SEM - CURS 6 31
Sanie
Greutateasaniei
MHL
SN
SN
SSU
Distribuitordeplasabil
Pomp Filtru
SISTEM DE ACIONARE HIDRAULIC A UNEI SNII CAREEXECUT MICAREA PRINCIPAL RECTILINIE
ALTERNATIV PE VERTICAL.
8/2/2019 Curs Sem 6
32/63
2009-2010 SEM - CURS 6 32
Proces de prelucrare
Material
Energie
Informatii
Piesa
Informatii de lucru: totalitatea datelor initiale, rezultate din desenul de executie si
din planul de operatii sau fisa tehnologica, necesara prelucrarii.
5.5. COMANDA MASINILORCOMANDA MASINILOR--UNELTEUNELTE
8/2/2019 Curs Sem 6
33/63
2009-2010 SEM - CURS 6 33
Informatii constante sau independente de proces: cele inmagazinate in constructiaMU si a sculelor.
Informatii variabile sau dependente de proces: cele dependente de piesa deprelucrat si de procesul tehnologic, ele deservind miscarile dependente desistemul de comanda;
informatii dimensionale: datele initiale asupra formei si dimensiunilorcurbelor generatoare si directoare ale piesei
informatii de deplasare
informatii de comutare
informatii adimensionale sau tehnologice: datele initiale asupratehnologiei de prelucrare, pentru a se obtine piesa in conditii tehnico-
economice impuse
8/2/2019 Curs Sem 6
34/63
2009-2010 SEM - CURS 6 34
Comanda manuala
Comanda automata
Comanda numerica
8/2/2019 Curs Sem 6
35/63
2009-2010 SEM - CURS 6 35
TEHNOLOGII SI MASINI UNELTE NECONVENTIONALE
8/2/2019 Curs Sem 6
36/63
2009-2010 SEM - CURS 6 36
I. ELECTROEROZIUNEA
Este un procedeu de prelucrare prin eroziune electrica bazat pe fenomene erozivecomplexe, discontinue si localizate ale unor descarcari electrice prin impuls amorsateseparate in mod repetat intre electrodul scula si piesa.
Caracteristici
energia electrica se introduce direct la suprafata obiectului prelucrat
impulsurile au o durata stabilita pentru a se putea face o preluare a materialuluide toata zona interstitiului de lucru
regimul de lucru trebuie sa asigure o productivitate mare cu uzura minima aelectrodului scula
starea initiala trebuie restabilita continuu pentru ca procesul sa se reproducafidel
Se impune circulatia, eventual fortata, a lichidului de lucru
8/2/2019 Curs Sem 6
37/63
2009-2010 SEM - CURS 6 37
Avantaje
Permite prelucrarea materialelor bune conducatoare de electricitate, indiferentde proprietatile fizico-chimice ale acestora
Ofera conditii economice la prelucrarea pieselor de forma complexa
Asigura precizie ridicata a piesei prelucrate
Piesele pot fi atat de dimjensiuni mari, cat si de dimensiuni mici
Se exercita o actiune mecanica minima asupra piesei de prelucrat
Tipuri
Prelucrarea prin eroziune cu descarcari amorsate prin strapungerea unuimediu dielectric cu un electrod
Prelucrarea prin eroziune cu contact electric
8/2/2019 Curs Sem 6
38/63
2009-2010 SEM - CURS 6 38
PrelucrariPrelucrari cucu descarcaridescarcari inin mediimedii dielectricedielectrice
+
-
E
Initierea unei descarcari intre electrodul scula si piesa cupurtatori de sarcina ioni si electroni
+
-
EEtapa descarcarii luminiscente
+
-
E
Accentuarea efectelor ionizante, intre cei doi electrozi seformeaza un canal de plasma cu conductivitate electrica maresi temperatura ridicata, descarcarea evoluand spre descarcareain arc electric.
8/2/2019 Curs Sem 6
39/63
2009-2010 SEM - CURS 6 39
+
-Formarea unei bule de gaze in jurul canalului de descarcare, cu
presiuni si temperaturi mari in interior, ceea ce provoacafenomene de piroliza (descompunere termica ) a lichidului delucru.
Prin intreruperea curentului, bula de gaze dispare, iarparticulele de metal din zonele topite sunt antrenate defenomenele hidrodinamice, formandu-se mici cratere.
+
-
8/2/2019 Curs Sem 6
40/63
2009-2010 SEM - CURS 6 40
Fenomene de baza:
Termice, determinate de cedarea brusca a energiei cinetice a sarcinilor electrice inmiscare
Produce topire, lenta sau rapida, sau vaporizare, lenta sau rapida
Este preferabila topirea
Metalul evacuat se solidifica apoi in lichidul de lucru, acesta evacuandu-l dininterstitiul de lucru.
Mecanice si hidrodinamice, generate de formarea bulelor de gaz, expasiunea si apoi
spargerea lor la intreruperea curentului
8/2/2019 Curs Sem 6
41/63
8/2/2019 Curs Sem 6
42/63
2009-2010 SEM - CURS 6 42
Electrod profilat
Piesa
Electrod filiform
Piesa
8/2/2019 Curs Sem 6
43/63
2009-2010 SEM - CURS 6 43
Cu electrod profilat Cu electrod fir
8/2/2019 Curs Sem 6
44/63
2009-2010 SEM - CURS 6 44
Lichidul de uzinare
Asigura mediul electroizolant intre piesa si scula
Asigura vehicularea particulelor de metal prelevate
Caracteristici:
Sa aiba o rigiditate dielectrica mare si buna capacitate de racire
Sa nu produca prin descompunere gaze nocive sau compusi corozivi
Sa aiba vascozitate mica si capacitate buna de udare, pentru a patrunde ininterstitii
Sa fie stabil chimic si sa nu produca reziduri conducatoare
Sa fie neutru chimic
Sa aiba temperatura ridicata de inflamareSa aiba un pret accesibil.
8/2/2019 Curs Sem 6
45/63
2009-2010 SEM - CURS 6 45
Prelucrare de
precizie
inflamabilitateMurdarire minima
Rugozitate mica
Alcool etilic
Alcoolmetilic
DegrosareImbatranire rapida
Corodare datoritaproceselorelectrochimice
Murdarire minima
Cost redus
ApaindustrialaSuspensiiapoase
DegrosareFinisare
Murdarire cu cenusafin dispersataInflamabilitateRugozitate mare
Formare pelicula grafitpe electrodBuna eliminare aparticulelor
PetrolUlei detransformator
Prelucrari materialeconductoare
Pot apare procese de:Electroliza
Oxidarea suprafeteler
Nu carbureaza suprafata, nu murdareste, costredus,se obtine rugozitate mica
Apadeionizata
UtilizariDezavantajeAvantajeLichidul
8/2/2019 Curs Sem 6
46/63
8/2/2019 Curs Sem 6
47/63
2009-2010 SEM - CURS 6 47
Piesa
Scula
Netezirea, se realizeaza prindeformarea asperitatilor incalzite
sub presiunea sculei
+ -
Ascutirea sculelor aschietoare,asigura economie la materialulabraziv.
8/2/2019 Curs Sem 6
48/63
2009-2010 SEM - CURS 6 48
+ -
Rectificarea suprafetelor plane sauprofilate
Se utilizeaza discuri metalice
Se lucreaza la viteze periferice mari(10-50 m/s)
Consum de energie redus (1.41.8 kWh/kg)
8/2/2019 Curs Sem 6
49/63
2009-2010 SEM - CURS 6 49
Sistem decontrol pentru
deplasarea
capului
Generatorde puls
Electrod
Sistem de control
pentrudeplasarea mesei
de lucru
Utilaj de prelucrare prin descarcare electrostatica
Cuva cu lichid deuzinare
Sistem de
recirculare alichidului deuzinare
II PRELUCRARE ELECTROCHIMICA
8/2/2019 Curs Sem 6
50/63
2009-2010 SEM - CURS 6 50
II. PRELUCRARE ELECTROCHIMICA
Reprezinta un proces complex compus din actiunea electrochimica, electroeroziva
si mecanica, exercitata de agentul chimic, curentul electric si electrodul-scula asupramaterialului piesei.
Se bazeaza pe aplicarea fenomenelor de electroliza provocate de trecereacurentului electric printr-o baie ce contine o solutie apoasa de saruri, producandu-setrecerea in solutie a materialului anodului si respectiv depunere la catod.
Se foloseste pentru prelucrareaelectrochimica (piesa de prelucrat
reprezinta anodul)
Se foloseste pentru depunerile galvanice(piesa de acoperit este la catod)
Fenomenul de eroziune electrochimica nu este influentat de duritatea
materialului.
Se utilizeaza la prelucrarea unor piese din oteluri refractare, inoxidabile, carburimetalice, etc.
8/2/2019 Curs Sem 6
51/63
2009-2010 SEM - CURS 6 51
Solutie apoasa de saruriPlaci metalice conectatela o sursa de c.c.
Sarurile se disociaza in ioni negativi si pozitivi
Deplasarea ionilor spre electrozii de semn contrar
CATOD (-)
Se degaja hidrogen
Are loc depunere de metal
ANOD (+)
Se degaja oxigen
Are loc trecerea metalului in solutie
PROBLEME:
8/2/2019 Curs Sem 6
52/63
2009-2010 SEM - CURS 6 52
PROBLEME:
Degajare de hidrogen si vapori desaruri, care sunt substante nocive.
Formarea unui strat de compusi neutri (peliculapasiva), la anod, care face dificil contactulmetalului cu solutia.
Trebuie evacuate fortat Trebuie indepartat acest strat printr-unprocedeu denumit depasivare
Depasivarehidrodinamica
Stratul este indepartatprin circulatia fortataa electrolitului sub
presiune
Depasivare naturala
Stratul este indepartatprin degajare de gazesau prin dizolvare in
electrolit
Depasivare abraziva
Stratul esteindepartat princombinarea
procesului deeroziune
electrochimica cuactiunea de
depasivizare fortatape cale mecanica,cu ajutorul uneiscule abrazive
8/2/2019 Curs Sem 6
53/63
2009-2010 SEM - CURS 6 53
Tensiune joasa de c.c.
Sursa de alimentare de
curent mare si
tensiune redusa
Sistem de
ajustare a
vitezei
Utilaj de prelucrare prin electrocoroziune
Cuva cu electrolit
Sistem derecirculare aelectrolitului
8/2/2019 Curs Sem 6
54/63
IV EROZIUNEA CU RADIATII
8/2/2019 Curs Sem 6
55/63
2009-2010 SEM - CURS 6 55
IV. EROZIUNEA CU RADIATII
Reprezinta actiunea eroziva a unui fascicul de radiatii de mare energie, focalizatla locul de prelucrare.
Utilizeaza diferite tipuri de lentile:
Electrice
Magnetice
Electromagnetice
Optice
Pot fi:
Tip fascicul de fotoni (laser)
Tip fascicul de electroni
Pentru radiatii corpusculare
Pentru radiatii electromagneticeluminoase
A.A. PrelucrareaPrelucrarea cu lasercu laser
8/2/2019 Curs Sem 6
56/63
2009-2010 SEM - CURS 6 56
Emisia laser: fascicul de radiatii electromagnetice cu urmatoarele proprietati specifice:Directionalitate foarte buna
Monocromicitate deosebita
Intensitate foarte mare
Avantaje:
Posibilitatea de a prelucra orice material (metalic sau dielectric), indiferent dedensitate;
Proces de prelucrare aproape instantaneu;
Deformatii termice si tensiuni interne foarte mici;
Prelucrarea are loc fara contact mecanic scula-piesa;
Precizie ridicata;Nu necesita atmosfera de lucru controlata si nici masuri de protectie-securitatedeosebite.
8/2/2019 Curs Sem 6
57/63
2009-2010 SEM - CURS 6 57
Situatii caracteristice:
La densitati mai reduse de putere se produce incalzirea piesei pe o adancimece depinde de constantele termofizice de material si de durata impulsului.
La cresterea densitatii de putere la valori peste 105W/cm2 apare topireamaterialului la suprafata si incalzirea inspre interior.
Pentru densitati mai mari de putere se produc vaporizarea la suprafata, topire siincalzire spre interior.
La valorile mari ale densitatii de putere (1011W/cm2) se petrec vaporizarea,topirea si incalzirea materialului, iar vaporii sunt ionizati formandu-se plasma.
Schema de principiu a unei instalatii cu laser
8/2/2019 Curs Sem 6
58/63
2009-2010 SEM - CURS 6 58
Generatorlaser
Modulare,diagramare siconducereafasciculului
Focalizareafasciculului
Piesa deprelucrat
Masa pentru fixare sipozitionare
Comandapozitionare
Bloc decomanda
Sursa dealimentare
Monitorizare
Schema de principiu a unei instalatii cu laser
8/2/2019 Curs Sem 6
59/63
2009-2010 SEM - CURS 6 59
Sistem de
control al
miscarii
pentrufocalizarea
spotului
Generator
Sistem de
pozitionare a
materialului
de prelucrat
OPERATII TEHNOLOGICE CE UTILIZEAZA EROZIUNEA CU LASER
8/2/2019 Curs Sem 6
60/63
2009-2010 SEM - CURS 6 60
Tratamente termice
Tipuri
durificare superficiala,
alieri de suprafata,
calire superficiala,
acoperiri de protectie,
fixari de pelicule cu compozitie prestabilita
Caracteristici:Temperatura de incalzire a materialului trebuiesa fie mai mica decat cea de topire
Timpul de mentinere trebuie sa fie optim
OPERATII TEHNOLOGICE CE UTILIZEAZA EROZIUNEA CU LASER
8/2/2019 Curs Sem 6
61/63
2009-2010 SEM - CURS 6 61
Sudarea cu laser
Avantaje:
Influenta redusa a zonelor invecinate(sudura la folii si microfire pe depuneri metalice
realizate pe dielectrici, materiale magnetice).Se pot suda materiale greu sudabile sau cu puncte de fuziune foarte diferite: otel-Al,Cu-Be, etc.
Vitezele de sudare pot ajunge la 120140 m/s.
Se pot realiza suduri in incinte inchise sau greu accesibile.
Se pot executa suduri extrem de fine.
Se preteaza usor in procese automate.
Se poate realiza fie sudura cap la cap fie prin suprapunere.
Utilizeaza laseri cu fascicul continuu sau cu impulsuri.
B.B. PrelucrareaPrelucrarea cu fascicule decu fascicule de electronielectroni
8/2/2019 Curs Sem 6
62/63
2009-2010 SEM - CURS 6 62
Fasciculul de electroni emisi de catre un catod incalzit si accelerati intr-un generatornumit tun electronic produce energie termica la impactul cu suprafata unui metal.
Energia poate fi dirijata astfel incat sa produca incalzirea, topirea sau vaporizareamaterialului.
Procesul de prelucrare are loc intr-o incinta vidata.
Gama de operatii tehnologice:Tratamente termice, d
8/2/2019 Curs Sem 6
63/63