ANALGEZICE – ANTIPIRETICE (si AINS)
Baze fiziopatologice si farmacologice
Fiziopatologia termoreglarii Homeostazia termica
• Este rezultanta echilibrului dintre procesele de: – termogeneza (producere de caldura) – 3000 cal/24 h la adult
– termoliza (pierdere de caldura) – 3000 cal/24 h la adult
• Centrii termoreglatori controleaza: – termogeneza (centrul parasimpatic din hipotalamusul
posterior)
– termoliza (centrul simpatic din hipotalamusul anterior)
• Tulburarile termoreglarii – hipotermia (prin racire excesiva, intoxicatii)
– hipertermia (prin incalzire excesiva); forme: soc caloric, soc solar.
Febra (pirexia)
• Tipuri de febra in functie de cauza:
• infectioasa
• de resorbtie
• de deshidratare
• toxica (proteine, pirogeni, substante
chimice)
Mecanism de producere
• Febra:
• se datoreste modificarii patologice a mecanismului termoreglator
• poate fi provocata de infectii sau alte procese patologice (leziuni tisulare, tulburari imunologice, unele neoplazii)
• este un mecanism chimic fiind datorata unor substante “pirogene” (exo sau endogene).
• un epifenomen (fenomen de insotire) al altor procese cu rol adaptativ are beneficii (controversate), dar poate fi cu certitudine nociva intr-o serie de situatii clinice (copii -> convulsii)
• DEFINITIE
Analgezicele-antipiretice sunt medicamente care
diminua sau suprima durerea si combat febra.
Sunt un grup de medicamente cu structura chimica
variata care au drept caracteristica asocierea in
proportie diferita a urmatoarelor actiuni principale:
analgezica, antipiretica si antiinflamatoare.
Clasificare • In functie de structura chimica
– Derivati de acid salicilic
– Acid acetilsalicilic
– acetilsalicilat de lizina
– salicilamida
– diflunisal
– benorilat (esterul ac. acetilsalicilic cu paracetamol)
– Derivati de pirazolona – fenazona
– aminofenazona
– noraminofenazona (metamizol)
– propifenazona
– salipirina ??
– Derivati de p-aminofenol – fenacetina
– paracetamol (acetaminofen)
- Derivati de chinolina – glafenina
In functie de eficacitatea relativa (in ordine
descrescatoare)
– analgezica: metamizol, acid acetilsalicilic,
paracetamol
– antipiretica: aminofenazona, acid acetilsalicilic,
paracetamol
– antiinflamatoare: acid acetilsalicilic, aminofenazona
– antispastica musculotropa: metamizol, propifenazona
Farmacodinamie
• actiunile farmacodinamice principale (utile in
terapeutica), de intensitate variabila in functie de
grupa chimica, sunt:
– analgezica
– antipiretica
– antiinflamatoare
– antispastica (pe musculatura neteda,
musculotropa)
• nu au actiune sedativa sau euforizanta
Farmacotoxicologie
• Nu produc euforie, toleranta, farmacodependenta,
toxicomanie, deprimare respiratorie
• Sensibilizarea si reactiile alergice sunt incrucisate in
grupele analgezicelor-antipiretice si AINS
• Efectele secundare sunt specifice fiecarei grupe
chimice
Farmacoterapie
• analgezicele-antipiretice au cateva tipuri de indicatii terapeutice bazate pe actiunile: analgezica, antipiretica, antiinflamatoare, antispastica:
• Medicamente de prima alegere: acid acetilsalicilic si paracetamol
• Medicamente de alternativa: propifenazona, fenazona, aminofenazona
Indicatii a. Indicatii pentru actiunea analgezica
(potentata de actiunea
antiinflamatoare):
b. Indicatii pentru actiunile analgezica –
antipiretica - antiinflamatoare
c. Indicatii pentru actiunile analgezica si
antispastica
A. Derivati de acid salicilic
• Reprezentanti: acid acetilsalicilic (AAS),
acetilsalicilat de lizina, diflunisal, benorilat.
– medicamentele din aceasta grupa poseda actiune
analgezica – antipiretica – antiinflamatoare de
intensitate moderata, tolerabilitate digestiva
redusa, utilizare clinica larga
1. Acid acetilsalicilic
Farmacocinetica
• Abs. p.o. relativ buna (majoritar la nivelul stomacului si duodenului
superior)
• Biodisp. p.o. este in functie de forma fizica si forma farmaceutica:
• Biotransf. – prin hidroliza functiei ester la acid acetic si acid salicilic
(este catalizata de esterazele intestinale, hepatice si sanguine)
• Eliminarea – pe cale renala sub forma de metaboliti
• Farmacodinamie
Actiuni farmacodinamice:
• analgezic
• antipiretic moderat
• antiinflamator, antireumatic
• antiagregant plachetar
• uricozuric
Farmacotoxicologie
a. Efecte secundare
Aparat digestiv • Efect ulcerogen
• Microhemoragii gastrice
• Sange • Hipocoagulare
• Hiperagregare
Aparat respirator • Bronhoconstrictie cu agravarea astmului
bronsic
Aparat renal • Reducerea filtrarii glomerulare
SNC si analizatori • Euforie
• Tulburari de echilibru si auditive
• Acufene (zgomote in urechi)
b. Reactii alergice (mai frecvente pe teren
alergic)
• ATENTIE!! Sensibilizare incrucisata in
grupa AINS
c. Sindrom Reye
• Intoxicatia acuta
– initial, alcaloza respiratorie (prin
stimularea centrului respirator cu
hiperventilatie)
– ulterior, acidoza metabolica (prin paralizia
centrului respirator cu acumulare de CO2)
– convulsii, delir
– exitus la copil (la doze de 10 g AAS)
• Farmacoepidemiologie – Contraindicatii
• ulcer gastroduodenal
• astm bronsic
• diateza hemoragica
• sarcina (intarzie travaliul, sangerare
postpartum)
• alergie la salicilati
• inainte de o interventie chirurgicala
contraindicat (cu min. o saptamana)
Farmacoterapie si farmacografie
Indicatii
• algii moderate
• febra de origine diversa
• afectiuni reumatismale inflamatorii
• afectiuni tromboembolice
Timpul optim de administrare raportat la mese
• administrarea AAS in formele obisnuite
• administrarea in forme enterosolubile
Monitorizarea RA:
• tinitus
• melena
• sangerari
Interactiuni:
• bauturile alcoolice potenteaza tendinta la microhemoragii
• AINS potenteaza efectele secundare consecutive inhibitiei COX-1 (gastrice, respiratorii, renale)
2. Diflunisal
• Profil farmacologic asemanator AAS
• Farmacocinetica
• Farmacodinamie
• Farmacotoxicologie
• Farmacoepidemiologie – contraindicatii
• Interactiuni
• Farmacoterapie si farmacografie
• Indicatii
3. Acetilsalicilat de lizina
• prodrog al AAS cu hidrosolubilitate crscuta, comparativ cu AAS
• Farmacocinetica • biotransformare prin hidroliza la AAS (activ) si lizina; AAS
urmeaza biotransformarea la salicilat • T1/2 mediu (3-9 ore)
• Profil farmacodinamic si farmacotoxicologic – similar AAS • AVANTAJ – tolerabilitate gastrica buna si nu provoaca
hemoragii gastrice
• Farmacoterapie si farmacografie – Indicatii – similare cu ale AAS
B. Derivati de pirazolona
• o serie de derivati de pirazolona au proprietati
analgezice-antipiretice moderate si proprietati
antiinflamatoare slabe
• tolerabilitate digestiva buna
• sunt utilizati limitat din cauza riscului unor reactii
adverse sanguine grave (de felul agranulocitozei)
• Aminofenazona
• Metamizol
• Propifenazona
C. Derivati de p-aminofenol
• medicamentele cuprinse in aceasta grupa
manifesta proprietati analgezice-antipiretice
de intensitate moderata fiind aproape lipsite
de efect antiinflamator
• toxicitate relativ mare
• Reprezentant: paracetamol
ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE
(AINS) • Baze fiziopatologice
• Inflamatia – este un proces biologic complex
reprezentat de fenomene homeostatice de
reactie a organismului fata de agresiuni de
origine neimunitara (fizice, chimice, infectioase)
sau imunitara (autoimunitate, alergie, etc.)
• Farmacocinetica
• diversitatea chimica a AINS are drept consecinta o gama larga de caracteristici farmacocinetice
• Farmacodinamie – AINS prezinta urmatoarele actiuni: • actiune antiinflamatoare
• actiunea analgezica
• actiunea antipiretica
• actiunea antiagreganta plachetara
• inhibarea contractiilor uterine (actiune tocolitica)
• Mecanism de actiune – mecanismul
actiunii antiinflamatoare a AINS,
incomplet cunoscut, cuprinde:
a. diminuarea biosintezei de PG prin
inhibarea ciclooxigenazei
b. mecanisme aditionale de actiune:
• Farmacotoxicologie – Reactii adverse
• digestive
• alergice
• Respiratorii
• nervoase
• Hematologice
• hepatotoxice
• retentie hidrosalina
• accidente severe
• Farmacoterapie • AINS reprezinta medicatia utila in grade variate in
tratamentul tuturor afectiunilor reumatismale (inflamatorii, degenerative, articulare, extraarticulare)
• S-au dovedit utile, de asemenea, in dureri postoperatorii, dureri neoplazice
• Recomandari si preacutii • sunt de preferat AINS cu riscul cel mai mic pentru
tratamentul initial, la dozele cele mai mici
• nu se utilizeaza asocieri de AINS
• inhibitorii selectivi de COX-2 nu se folosesc de rutina (in poliartrita reumatoida, artroze), ci numai cand sunt clar indicati (bolnavi cu risc crescut de RA gastro-intestinale)
A. AINS clasice I. Acizi carboxilici
a. Derivati de acid salicilic
• Acid acetilsalicilic
• Diflunisal
• Benorilat
b. Derivati de acid acetic
- Derivati de acid fenilacetic
• Diclofenac
- Derivati de acizi carbociclici si heterociclici acetici
• Indometacina
• Sulindac
c. Derivati de acid propionic
• Ibuprofen
• Ketoprofen
d. Derivati de acid fenamic (fenamati)
• Acid flufenamic
II. Acizi enolici
- Pirazolone
• Fenilbutazona
- Oxicami
• Piroxicam
B. AINS blocante selective sau specifice de COX-2
a. Blocante COX-2 selective
• Meloxicam
• Nabumetona Etodolac
• Nimesulid
b. Blocante COX-2 specifice
• Celecoxib
• Parecoxib
Top Related