Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
CURSCURSDE DE
NEUROLOGIENEUROLOGIE
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIEUNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE
CAROL DAVILACAROL DAVILA
BUCURESTIBUCURESTI
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
NEURONUL MOTOR PERIFERIC
SINGURA EFERENŢĂ A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL LA MUŞCHI
TOATE INFLUENŢELE DESCENDENTE ALE SISTEMULUI NERVOS SE REALIZEAZĂ OBLIGATORIU PRIN INTERMEDIUL ACESTEI “CĂI FINALE COMUNE”
(SHERRINGTON )
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
CORPUL NEURONCORPUL NEURONAALL (PERICARIONUL) SITUAT ÎN:
- CORNUL ANTERIOR AL MĂDUVEI => NUCLEI DISPUŞI ÎN COLOANE LONGITUDINALE- NUCLEII NERVILOR CRANIENI DIN TRUNCHIUL CEREBRAL
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
BOGAT RAMIFICATE,
ÎMPREUNĂ CU CORPUL →
NUMEROASE SINAPSE
(APROXIMATIV 1000
PENTRU FIECARE NEURON)
DENDRITELEDENDRITELE
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
• FASCICULUL PIRAMIDAL
• FASCICULELE RETICULO-SPINALE DIRECTE SI ÎNCRUCIŞATE → ROL ÎN MODULAREA TONUSULUI ŞI POSTURII
• FASCICULUL OLIVO-SPINAL (TRIUNGHIULAR HELLWEG), MODULEAZA NEURONII COARNELOR ANTERIOARE DIN SEGMENTELE CERVICALE
• FASCICULUL TECTO-SPINAL DE LA TUBERCULII CVADRIGEMENI
• FASCICULUL RUBRO-SPINAL
• FIBRE DE LA GANGLIONI SPINALI, FORMÂND COMPONENTA AFERENTĂ A REFLEXULUI MIOTATIC
AFERENŢE:
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
AXONULAXONUL
IESE DIN SISTEMUL NERVOS CENTRAL PRIN RĂDĂCINA ANTERIOARĂ
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ÎMPREUNĂ CU ALTE RĂDĂCINII
PLEXURI
IAU NAŞTERE NERVII PERIFERICI
ÎN NERVUL PERIFERIC SPINAL EXISTĂ FIBRE CE PROVIN DE LA MAI MULTE RĂDĂCINI ( MAI MULTE SEGMENTE MEDULARE)
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
DISPOZIŢIEI SEGMENTARE (CORN ANTERIOR,
RĂDĂCINĂ ANTERIOARĂ)
DISTRIBUŢIEI NEVRITICE
CUNOAŞTEREA
UŞUREAZĂ POSIBILITATEA DE A DETERMINA TOPOGRAFIA LEZIUNILOR
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
UNITATEA MOTORIEUNITATEA MOTORIENNEURONUL MOTOR PERIFERIC ÎMPREUNĂ CU FIBRELE MUSCULARE PE CARE LE INERVEAZĂ
Variata ca dimensiuni, fiind cu atât mai mica cu cât efectul mişcării este mai de fineţe şi mai diferenţiat
Are un teritoriu ovalar de câţiva mm mărime
Reprezintă unitatea reflexului şi a contracţiei musculare normale
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
UNITATEA MOTORIEUNITATEA MOTORIE p poate fi lezata primitiv la niveluloate fi lezata primitiv la nivelul
NEURONULUI MOTOR PERIFERIC Suferă toate componentele sale Se produce: -paralizia tuturor mişcărilor voluntare sau reflexe, -pierderea tonusului muscular, -atrofia musculară şi -modificări ale excitabilităţi neuro-musculare.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
SINAPSEI NEURO-MUSCULARE = placa motorie (Regiunea sarcolemei unde se stabileşte sinapsa cu fibra nervoasă ) Procesele patologice sunt de natură chimică sau enzimatică
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
•Transmisia se realizeză prin eliberarea din terminaţiile axonice a acetilcolinei, → modifică permeabilitatea membranei la ioni => depolarizare → potenţial de placă. Când potenţialul de placă atinge o amplitudine suficientă => un potenţial propagat la ansamblu fibrei, → induce contracţia. Reversibilitatea fenomenului este asigurată de prezenţa colinesterazei în exces.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
MUŞCHIULUISe întâlnesc în distrofiile musculare primitive.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
HISTOCHIMIC FIBRELE MUSCULARE FIBRELE MUSCULARE
DIFERĂ PRIN ECHIPAMENTUL LOR ENZIMATICDIFERĂ PRIN ECHIPAMENTUL LOR ENZIMATIC
Două mari tipuri:
• tipul l – echipat pentru un metabolism oxidativ al glucozei • tipul ll – utilizează energia furnizată prin glicoliză
În funcţie de predominanţa unuia din aceste tipurimuşchii pot fi clasificaţi în
MUŞCHI ROŞII, cu contracţie lentă, de
activitate predominent tonică (FIBRE TIP I)
MUŞCHI ALBI, cu contracţie rapidă, de
activitate predominent fazică (FIBRE TIP II)
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ÎN ACELAŞI MUŞCHI CELE DOUĂ TIPURI SUNT ASOCIATE DAR FIBRELE APARŢINÂND UNEI ACELEIAŞI UNITĂŢI MOTORII SUNT ÎNTOTDEAUNA DE ACELAŞI TIP HISTOCHIMIC.UNITĂŢILE MOTORII LENTE SUNT FORMATE, ÎN GENERAL, DE UN MARE NUMĂR DE FIBRE MUSCULARE (1500 PE UNITATE MOTORIE) UNITĂŢILE MOTORII RAPIDE CUPRIND UN NUMĂR MAI MIC DE FIBRE (15 ÎN MUŞCHII OCULOMOTORI)
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Fibrele unei unităţi motorii sunt funcţional indisociabile. Pe un traseu electromiografic activarea unei unităţi motorii se manifestă printr-un vârf: acest potenţial corespunde sumei activităţii fiecărei fibre musculare componentă a unităţii motorii. Amplitudinea şi durata sa sunt constante; Ele depind numai de dimensiunea unităţii motorii.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
La contracţia musculară de intensitate crescută traseului EMG se modifica prin dubla modalitate de recrutare a unităţilor motorii:
RECRUTAREA SPAŢIALĂ în cornul anterior a unităţilor iniţial inactive care vin să îmbogăţească traseul pentru a-i conferi la un effort intens un aspect interferenţial, când unităţile motorii nu mai pot fi individualizate.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
RECRUTAREA TEMPORALĂ a unităţilor iniţial activate a căror frecvenţă de batere creşte
În leziunile neuronale cresc atât amplitudinea cât şi durata potenţialelor de unitate morie, iar la contracţia maximă traseul nu ajunge la un aspect interferenţial.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
TABLOUL CLINIC TABLOUL CLINIC AL SINDROMULUI DE AL SINDROMULUI DE
NEURON MOTOR PERIFERICNEURON MOTOR PERIFERIC
PARALIZIA (DEFICITUL MOTOR)
HIPOTONIA
REFLEXE OSTEOTENDINOASE ↓
CONTRACŢIA IDIOMUSCULARĂ
ATROFIA MUSCULARĂ
FASCICULAŢIILE
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
PARALIZIAPARALIZIA (DEFICITUL MOTOR)(DEFICITUL MOTOR)
PROPORŢIONALĂ CU NUMĂRUL DE UNITĂŢI MOTORII AFECTATE.
UN MUŞCHI AL CĂRUI ANTAGONIST ESTE PARALIZAT SE CONTRACTĂ MAI PUŢIN BINE,
DÂND O FALSĂ IMPRESIE DE PAREZĂ. (ex. forţa flexorilor degetelor scade când
extensorii degetelor sau pumnului sunt paralizaţi)
•PARCELARĂ (Leziuni de corn anterior sau leziuni izolate de
nervi periferici). Poate interesa o porţiune din muşchi, un muşchi
sau un grup de muşchi.
•EXTINSĂ, SIMETRICĂ (Polinevrite sau poliradiculonevrite =>
tetraplegii)
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Hipotonia – în acelaşi teritoriu ca şi paralizia. Înteresează toate componentele tonusului, prezentând: extensibilitate crescută, pasivitate exagerată şi consistenţă scăzută.
Reflexe osteotendinoase sunt diminuate sau abolite. Diminuarea este proporţională cu numărul unităţilor motorii interesate. Inversiunea reflexului poate semnifica lezarea neuronului.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ARCUL REFLEX
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Reflex bicipital C5 – C6
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Reflex tricipital – C7
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Reflex stilo-radial C5 – C6
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Reflex cubito-pronator C8 – T1
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Reflex rotulian L2 – L4
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Reflex achilian S1 – S2
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Contracţia idiomusculară, este prezentă, sau chiar exagerată când atrofia nu este importantă. Tardiv, paralel cu instalarea reacţiei de degenerescenţă se mai poate declanşa contracţia musculară la percuţia directă, însă decontracţia este lentă (reacţie miotonică).
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
PERCUŢIA DIRECTĂ A MUŞCHIULUI PERCUŢIA DIRECTĂ A MUŞCHIULUI POATE DECLANŞA POATE DECLANŞA
•CONTRACŢIE LOCALĂ, CONSIDERATĂ CONTRACŢIE
IDIOMUSCULARĂ, ÎN REALITATE ESTE O BULĂ DE MIXEDEM,
RAR PREZENTĂ LA NORMAL. EA ESTE EXAGERATĂ ÎN
TULBURĂRI ALE METABOLISMULUI MUSCULAR.
•CONTRACŢIE A MUŞCHIULUI ÎN ÎNTREGIME, ADEVĂRATE CONTRACŢII IDIOMUSCULARE.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ATROFIA MUSCULARĂATROFIA MUSCULARĂ, apare , apare inin câteva săptămâni de la câteva săptămâni de la leziunea neuronului motor periferic. Este precoce când leziunea neuronului motor periferic. Este precoce când integritatea neuronului este compromisă şi tardivă în caz integritatea neuronului este compromisă şi tardivă în caz de compresiune.de compresiune.
FASCICULAŢIILEFASCICULAŢIILE - - mişcări involuntare determinate de mişcări involuntare determinate de contracţiile câtorva fibre musculare, insuficiente de a contracţiile câtorva fibre musculare, insuficiente de a mobiliza un segment. mobiliza un segment. - A- Apar în muşchiul denervat, când leziunea se instalează par în muşchiul denervat, când leziunea se instalează lent şi interesează pericarionul.lent şi interesează pericarionul.- E- Excepţionale în radiculite şi nevrite.xcepţionale în radiculite şi nevrite.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC AL SINDROMULUI DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC AL SINDROMULUI DE NEURON MOTOR PERIFERICDE NEURON MOTOR PERIFERIC
SINDROMUL → ACELEAŞI CARACTERISTICI GENERALE, INDIFERENT DE SEDIUL LEZIUNII.
PARTICULARITĂŢI ÎN DISTRIBUŢIA PARALIZIILOR ŞI ATROFIILOR + SIMPTOME ASOCIATE SAU DE VECINĂTATE PERMIT DIFERENŢIEREA SEDIUL LEZIUNII.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
LEZIUNILE PERICARIONULUILEZIUNILE PERICARIONULUI
- Paralizii cu distribuţie radiculară, interesand numai segmentele lezate. - Paraliziile → frecvent asimetrice în boli dobândite ale cornului anterior. Pot fi simetrice în leziunile eredodegenerative. - Fasciculaţiile apar numai în leziuni lent constituite.
Paraliziile nu sunt însoţite de tulburări de sensibilitate. Boli care determină leziunea pericarionului: poliomelita anterioară acută epidemică, polioencefalite, poliomelita anterioară cronică, sindromul Werding-Hoffmann, SLA, siringomielia, tumori intramedulare,
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
LEZIUNEA RĂDĂCINII ANTERIOARE
Determină aceeaşi distribuţie segmentară ca şi în leziunile pericarionului.
Fasciculaţiile sunt cu totul excepţionale. Vecinătatea rădăcinii anterioare cu cea posterioară → asocierea cu tulburări de sensibilitate.
Reflexul pilomotor este păstrat în leziunea rădăcinilor anterioare situate între măduvă şi unirea cu ramura comunicantă; abolit în leziui radiculare distale faţă de această unire.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
VARIANTE TOPOGRAFICE DE SINDRVARIANTE TOPOGRAFICE DE SINDR.. RRADICULARE ADICULARE MEMBRUL SUPERIORMEMBRUL SUPERIOR: :
• TIPUL SUPERIOR (DUCHENNE-ERB): •leziunea rădăcinii C5-C6. •Deficitul motor şi atrofia evidentă la muşchiul deltoid, brahial anterior, lungul supinator şi mai puţin evidentă la muşchiul dorsal mare, pectoral mare, dinţat mare şi rotund mare. •Reflexul stiloradial şi bicipital sunt abolite.
TIPUL INFERIOR (ARAN-DUCHENNE):• leziunea rădăcinii C8-T1. •Predominent interesaţi muşchii mici ai mâinii şi loja internă a antebraţului.• Sindromul Claude Bernard Horner este asociat frecvent. •Reflexul cubito-pronator este abolit.
TIPUL MIJLOCIU (REMACK): . leziunea rădăcinii C7, rar întâlnit izolat. . Interesează muşchi triceps şi extensorii mâinii şi antebraţului. . Reflexul tricipital este abolit sau diminuat.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
SINDROMUL DE COADĂ DE CALSINDROMUL DE COADĂ DE CAL. .
LEZIUNEA RĂDĂCINILOR L2 - S5, CARE IES DIN CANALUL RAHIDIAN SUB NIVELUL CONULUI MEDULAR
FRECVENT ASIMETRICE, PREDOMINANT UNILATERALE.
DEFICITUL MOTOR TULBURĂRI DE SENSIBILITATE “ÎN ŞA”
TULBURĂRI SFINCTERIENEROTULIAN, ADDUCTORILORPERONEO-FEMURAL
REFLEXUL POSTERIORAHILIANMEDIOPLANTARTIBIOFEMURAL POSTERIOR
LA MEMBRUL INFERIORLA MEMBRUL INFERIOR
ABOLITE SAU
DIMINUATE
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
LEZIUNILE RĂDĂCINII ANTERIOARE LEZIUNILE RĂDĂCINII ANTERIOARE POT FI: POT FI:
IZOLATE: AFECŢIUNI VERTEBRALE: MORB POTT, TUMORI VERTEBRALE, TRAUMATISME, HERNII DE DISC.• FENOMENELE MOTORII SUNT ÎNSOŢITE DE DURERI DE TIP RADICULAR. •UNEORI POT PREDOMINA TULBURĂRILE DE SENSIBILITATE RADICULARE
BILATERALE, SIMETRICE: POLIRADICULONEVRITE PRIMITIVE TIP GUILLAIN-BARRE, POLIRADICULONEVRITE SECUNDARE• FRECVENT SE CU ASOCIAZĂ TULBURĂRI DE SENSIBILITATE • EXAMENUL LCR → DISOCIERE ALBUMINO-CITOLOGICĂ
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Rădăcina posterioara, are trei porţiuni ce pot genera aspecte clinice caracteristice:
I.Leziunea rădăcinii propriu-zise; porţiunea intrameningeală → sindrom senzitiv radicular ”pur”: • algii radiculare cu aspect paroxistic sau accese pe fond continuu dureros• creşterea presiunii lichidului cefalorahidian => exacerbarea durerilor. Modalităţi de creştere a presiunii lcr: manevra Quekenstedt - Stockey, tusea, stănutul.• reflexele osteotendinoase diminuate,• aproape constant disociaţie cito-albuminică sau albumino- citologică în lcr.• manevre de provocare negative. CAUZE : RADICULITE, TABES, NEURINOM.
LEZIUNILE RĂDĂCINII POSTERIOARELEZIUNILE RĂDĂCINII POSTERIOARE
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
LEZIUNEA GANGLIONULUI RAHIDIANLEZIUNEA GANGLIONULUI RAHIDIAN=> apariţia sindromului ganglionar:
• DURERI CU DISTRIBUŢIE RADICULARĂ, INTERESÂND
FRECVENT UNILATERAL MAI MULTE DERMATOAME
• DURERI DE REGULĂ PERMANENTE CE SE POT ACCENTUA
ÎN PAROXISME VIOLENTE CU CARACTER DE ARSURĂ
• DE REGULĂ, HIPERESTEZIE
• ERUPŢIA CUTANATĂ VEZICULARĂ PERMITE
DIAGNOSTICUL DE ZONA ZOSTER.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
• FENOMENE ALGICE, SUB FORMĂ DE CRIZE PAROXISTICE CU LOCALIZARE RADICULARĂ ÎNSOŢITE UNEORI DE HIPOESTEZIE
• MANEVRE DE PROVOCARE POZITIVE: MOBILIZAREA COLOANEI,
COMPRESIUNE PE APOFIZA SPINOASĂ ŞI MUŞCHII PARAVERTEBRALI,
• APAR ATITUDINI ANTALGICE,
• TULBURĂRI MOTORII ŞI LICHIDIENE ABSENTE.
LEZIUNEA PORŢIUNII EXTRAMENINGEALE– funicul –
segmentul ce traversează defileul de la nivelul găurii de conjugare:
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
SINDROM DE NEURON MOTOR PERIFERIC,
CU DISTRIBUŢIE INTERMEDIARĂ ÎNTRE CEA SEGMETARĂ ŞI CEA NEVRITICĂ
TULBURĂRI DE SENSIBILITATE
DIAGNOSTICUL CLINIC ESTE FOARTE DIFICIL,
FRECVENT PUR TEORETIC
LEZIUNEA PLEXULUILEZIUNEA PLEXULUI
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
PLEXUL CERVICALPLEXUL CERVICAL
Anastomoza ramurilor anterioare C1-C4.Înapoia sterno-cleido-mastoidianului între muşchii paravertebrali (înăuntru) si inserţiile cervicale ale muşchilor splenic şi angular (înafară).
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Inervează: - muşchii regiunii prevertebrale,- muşchii regiunii antero-laterale a gâtului, - diafragmul (nerv frenic din rădăcinile C3-C4 şi o anastomoză de la C5)- muşchiul sterno-cleido-mastoidian, - muşchiul trapez împreună cu nervul XI
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
LEZIUNEA PLEXULUI:LEZIUNEA PLEXULUI:
TULBURĂRI MOTORII: Perturbarea mişcărilor de flexie, rotaţie şi înclinare laterală a capului şi gâtului şi la tulburări respiratorii.TULBURĂRI SENZITIVE Care ocupă teritoriul C2-C4: Partea occipitală a scalpului inclusiv mastoida şi gonionul Cea mai mare parte a pavilionului urechi Pielea din regiunea claviculei, partea superioară a regiunii deltoidului şi a părţii superioare a pectoralului până la nivelul coastei a treia.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
PLEXUL BRAHIALPLEXUL BRAHIAL
Anastomoza rădăcinilor C5-C8 şi T1. Compus din: - trunchiul primar superior C5-C6- trunchiul primar mijlociu C7 - trunchiul primar inferior C8-T1
Formă de piramidă (vârful - defileul scalenic până în axilă baza - găurile de conjugare)
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
fiecare se imparte în:- ram posterior - ram anteriorcare se reanastomozează în trei trunchiuri secundare: - superior - inferior
- posterior
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
LEZIUNILE pot interesa originile radiculare (=> modele paralitice identice cu cele radiculare: superioare, mijlocii şi inferioare) sau trunchiurile primare şi secundare => PARALIZII cu distribuţie mixtă radiculară şi nevritică: trunchiul secundar superior - n. musculocutanat şi rădăcina externă a n. median trunchiul secundar inferior - n. cubital şi median trunchiul secundar posterior - n. circumflex şi radial.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
TULBURARI DE SENSIBILITATE
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
PLEXUL LOMBARPLEXUL LOMBAR
Format din anastomoza rădăcinilor L1-L4Ramurile colaterale formează nervii : - abdominogenitali,- femurocutanat - genitocrural
Ramurile terminale formează: -Nervii: - obturator - crural
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
plexul - aşezat în unghiul format de corpurile vertebrale şi apofizele transverse ale primelor 4 vertebre lombare şi este acoperit de muşchiul psoas
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
PLEXUL SACRATPLEXUL SACRAT
Format din ramurile anterioare ale rădăcinilor L5 şi S1-S4
Cele cinci ramuri converg, fuzionând în nervul sciatic singura sa ramură terminalăRamurile colaterale inervează muşchii:
- obturator intern - sfincter anal extern - ridicătorul anusului - perineului - fesierii
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Situat în partea posterioară a pelvisului, înaintea sacruluiAcoperit de aponevroza pelvină superioară.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
LEZIUNILE NERVILOR PERIFERICI LEZIUNILE NERVILOR PERIFERICI
• IZOLATE (FOARTE CARACTERISTICE)• CUNOAŞTEREA DISTRIBUŢIEI
CARACTERISTICĂ PENTRU DIAGNOSTIC• DEFICITUL MOTOR ESTE ÎNSOŢIT DE DEFICIT DE SENSIBILITATE CARE OCUPĂ NUMAI O PORŢIUNE DIN TERITORIUL DE DISTRIBUŢIE A NERVULUI RESPECTIV• AU GRAD IMPORTANT DE CURABILITATE.
• BILATERALE (SIMETRICE, CA ÎN POLINEVRITE)• AU ETIOLOGIE COMPLEXĂ• TULBURĂRILE MOTORIII ÎNCEP ŞI SE EXTIND DIN PARTEA DISTALĂ → PROXIMALĂ• RAR SUNT DISPUSE ASIMETRIC
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL SINDROMULUI DE NEURON MOTOR PERIFERICAL SINDROMULUI DE NEURON MOTOR PERIFERIC
SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL
se deosebeşte prin: - distribuţia paraliziilor,- exagerarea reflexelor osteotendinoase- diminuarea sau absenţa unor reflexe cutanate, - spasticitate,- Babinski prezent,- prezenţa sincineziilor,- lipsa atrofiilor.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL SINDROMULUI DE NEURON MOTOR AL SINDROMULUI DE NEURON MOTOR
PERIFERICPERIFERIC
MIASTENIA
intensitatea paraliziilor are variaţii atât diurne cât şi în timpul mişcărilor, deficitul motor accentuându-se paralel cu oboseala.
- paraliziile încep şi predomină la muşchii oculari şi muşchii inervaţi de nervii bulbari, fiind rar întâlnite la membre.
- deficitele motorii sunt favorabil influienţate de prostigmină
- nu sunt influenţate reflexele osteotendinoase- poate exista o hipertrofie a timusului
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
PARALIZIILE PERIODICE FAMILIALE:
- prezintă caracter repetitiv,- reflexele osteotendinoase sunt abolite- sunt precipitate de consumul de glucide - cedează la administrarea de KCl
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL SINDROMULUI DE NEURON MOTOR PERIFERICAL SINDROMULUI DE NEURON MOTOR PERIFERIC
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
PARALIZII PERIODICE MAI EXISTĂ ÎN: PARALIZII PERIODICE MAI EXISTĂ ÎN:
• adinamia episodică ereditară (paralizii cu hipotonie, hiperkaliemie)
• miopatia prin insuficienţă glicogenică (Mc Ardle) (deficit de fosforilază, spasme musculare de 10-15 min. la efort)
• boala Addison (fatigabilitate anormală şi atrofii musculare)
• hiperaldosteronismul primar (Conn) (paralizie, astenie musculară)
• hiperaldosteronismul secundar (adinamie)
• boala Cushing (adinamie, paralizii - musculatura proximala a mb. inf.)
• tireotoxicoza (adinamie, rar atrofii musculare proximale)
• mixedemul (deficite musculare, asociate la frig cu lentoarea contracţiei şi decontracţiei (uneori reacţie miotonică la percuţie), hipertrofie musculară)
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
PARALIZII PERIODICE MAI EXISTĂ ÎN: PARALIZII PERIODICE MAI EXISTĂ ÎN:
• mioglobinuria paroxistică paralitică (Meyer-Betz) (crampe musculare
dureroase precipitate de efort prelungit, frig, episod infecţios
intercurent, muşchi tumefiaţi, dureroşi la palpare - muşchii proximali
ai mb. inf.)
• mioglobinuria epidemică (după consum de peşte)
• miotonia atrofică (Steinert) (atrofie musculară - faţă, gât şi antebraţe, tulburări endocrine, calviţie, cataractă)
• distrofiile musculare progresive
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
V-ATI PLICTISIT?V-ATI PLICTISIT?
ATI OBOSIT?ATI OBOSIT?
PREMIU PREMIU PENTRU PENTRU
RABDARERABDARE
DOAR DOAR
CELOR CELOR PREZENTI!PREZENTI!
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ATAT PENTRU ASTAZI!ATAT PENTRU ASTAZI!
Cursul urmator:Cursul urmator:CerebelulCerebelul
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Top Related