7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
1/54
Analiza si interpretarea traseului ECGIII. Stabilirea axului electric (vezi mai jos axul QRS)
IV. Analiza morfologic i cronologic a traseului ECG
Pentru unde se analizeaz urmtorii parametri: morfologia, durata,amplitudinea, sensul, axul electric, iar pentru segmente si intervale, durata
UNDA Psemnificatie: depolarizarea atriala;
morfologie: und simetric, rotunjit, uneori cu o mic incizur;
durata ntre 0,08-0,11 secunde;
amplitudinea de la 0,05 mV la 0,25 mV;
sens - und pozitiv n derivaiile planului frontal, cu excepia lui AVR
unde este obligatoriu negativ; n plan orizontal este pozitiv sau difazic n V1 si pozitiv de la
V2 la V6;
axa electric variaz ntre +30 + 75.
Durata si amplitudinea undei P se apreciaz de obicei n DIIi precordialele drepte.
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
2/54
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
3/54
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
4/54
MODIFICARI PATOLOGICE ALE PARAMETRILOR
UNDEI P
1. In hipertrofiile atriale: modificare constanta a amplitudinii, duratei,morfologiei si a axei electrice (vezi criteriile ECG de hipertrofie atriala).
2. In contractiile premature atriale extrasistole atriale sau nodale, datorateexistentei unui focar ectopic atrial sau n nodulul atrio-ventricular apare:
modificare inconstanta a amplitudinii,
duratei, morfologiei sau/si asensului,urmata de o pauza compensatorie(diastola prelungita)
3. Poate fi absenta datorita:
inlocuirii cu unde f sau F in fibrilatia atriala sau flutter atrial;
generarii ritmului in portiunea medio-nodala a nodulului atrio-ventricular =ritm medionodal. In acesta situatie, FC este de 40-60 b/min.
aparitiei unor extrasistolele medio-nodnale sau ventriculate (absenta in mod
inconstant).
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
5/54
Fibrilaie atrial cu ritm ventricular normal.
Undele P sunt nlocuite cu unde de fibrilaie = f
Distanele R-R inegaleFocarele ectopice emit stimuli cu o frecven de 400-600 s/min.
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
6/54
Unda P este nlocuita cu unde F de flutter atrial
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
7/54
Hipertrofia de atriu drept (HAD) - AD mrit va dezvoltaun vector mai amplu, orientat mai la dreapta fa de vectorulnormal atrial drept. Se va modifica amplitudinea depolarizarii
atriale, durata rmnd aceeai sau creste usor.
Modificrile EKG: creterea amplitudinii undei P > 2,5mm, mai evident
n DII, DIII si aVF; Modificarea morfologiei: ascuirea sau rotunjirea
vrfului undei P - aspect dePpulmonar"; devierea axei electrice la dreapta >75 grade ;
HAD se ntlnesc n:cordul pulmonar cronic,n insuficiena istenoza tricuspidian, etc.
Parametrii undei P se modific n hipertofiile atriale
Brbat de 59 deani cu bronitcronicHipertrofie
atrial dreaptAmplitudineaundei P nderivaia DII >2.5 mm.Unda P esteascuit.http://www.ecgl
ibrary.com
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
8/54
Hipertrofia de atriu stng (HAS). Masa mare atrial stng va dezvoltaun vector mai amplu, orientat mai la stanga; va crete durata depolarizrii atriale.
Modificrile EKG:
crete durata undei P > 0,10 sec, in DI, DII si aVL morfologia undei P alterat, n sensul unei unde P bifide (datorita mririidecalajului de depolarizare a celor dou atrii),P mitral".n precordialele dreptepoate sa apara un P echidifazic, cu faza negativ mai accentuat.
axa electrica este deviata la stnga;
HAS se ntlnesc n: stenoza mitrala, insuficiena mitral;hipertensiunea arterial;cardiopatia ischemic; la vrstnici.
http://www.learntheheart.com/EKGExampl
es.html
http://www.learntheheart.com/EKGExamples.htmlhttp://www.learntheheart.com/EKGExamples.htmlhttp://www.learntheheart.com/EKGExamples.htmlhttp://www.learntheheart.com/EKGExamples.html7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
9/54
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
10/54
SEGMENTUL PQ sau PR Semnificatie: conducerea atrio-ventriculara;
Durata: sub 0,10 sec;
Alaturi de unda P formeaza intervalul PQ sau PR = ATRIOGRAMA
Modificarile duratei segmentului PQ sau PR= modificari ale conduceriiatrio-ventriculare
A. Alungirea segmentului
- fiziologica: la vagotonici, sportivi (datorita bradicardiei), la vrstnici
- patologica = blocurile atrio-ventriculare
1. Bloc atrioventricular degradul I
Se datoreaza intarzierii stimululuiin nodulul atrio-ventricular
Pe ECG: alungire constanta aintervalului PQ peste 0,20 sec., peseama cresterii duratei
segmentului.
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
11/54
Alungirea segmentului PQ
2. Bloc atrio-ventricular de gradul II
Tip Mobitz I cu perioade Luciani-Wenckebachde cretere progresiv a
segmentului PQ de la un complex la altul pn la blocarea transmiterii prin NAV .Unda P este neurmat de un complex ventricular-QRS, dup care se reia o nouperioad.
Tip Mobitz IIsegment PQ cu durat fix, constant, dar n mod izolat,nesistematizat, un stimul este blocat. ntre dou unde P lipsete rspunsulventricular (QRS).
Tip Mobitz II cu relaie fixblocarea transmisiei stimulilor prin NAV estesistematizat, de tip 2:1 sau 3:1. (Doi stimul pornesc din NSA, unul se pierde; treistimului pornesc, unul se pierde, etc.)
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
12/54
Alungirea segmentului PQ
3. Bloc atrioventricular de gradul III
Blocul AV complet. Intre unda P si complexul QRS nu este o relatie constanta. Atriilese contracta in ritm sinusal, iar ventriculele in ritm idioventricular.
Blocul atrioventricular complet poate aparea si daca sunt blocate toate ramurilefasciculului His (deci nu trebuie sa fie neaparat la nivelul NAV) !!!
Aparitia blocului AV complet impune implantarea de pace-makeri cardiaci artificiali,deoarece frecventa de 25-35 b/min nu e suficienta pentru a asigura un flux sanguinnormal in circulatie.
Este asemanator ligaturii a-III -a a lui Stannius.
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
13/54
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
14/54
Ritm impus de un pacemaker artificial. Undele P sunt absente. Sgeata roie indic
momentul n care pacemaker-ul emite stimulul.
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
15/54
B. Scurtarea segmentului PQ= Conducerile accelerate al caror suport estereprezentat de prezenta fasciculelor aberante de conducere - Palladino-Kent, James si
Mahaim.
Prezenta fasciculului Palladino-Kent determina aparitia sindromului Wolff -Parkinson-WhiteWPW caracterizat prin scurtarea intervalului PQ pe seamasegmentului PQ si aparitia undelor delta () la nivelul complexului QRS, motiv pentrucare complexele sunt deformate si au o durata mai mare
Fasciculul James duce la aparitia sindromului Lown-Ganong-Levine - LGL
caracterizat de scurtarea segmentului PQ, complexele QRS fiind normale
Fasciculul Mahaim - apare unda delta,segmentul PQ este normal
SEGMENTUL PQ sau PR
By-pass atrio-ventricular drept sau stng
Lipsa segmentului PqDeformarea QRS prin prezena undei delta dat de depolarizareaventricular pe ci ephaptice
By-pass atrio-nodal: Lipsa segmentului PQ; Complex QRSnormal
By-pass His-
Purkinje
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
16/54
COMPLEXUL QRS
Citire:
- prima unda pozitiva = R; a 2-a unda pozitiva (daca apare) = R prim
- prima unda negativa (din fata lui R) = Q
- a 2-a unda negativa = S
Semnificatie: depolarizarea ventriculara. Undele au semnificatie diferita, functie deplanul frontal sau orizontal (vezi curs 3-4)
Durata normal: 0,060,10 sec.
Durata QRS > 0,10 sec. semnifica o conducere intraventriculara ncetinita, lenta. Aparein blocurile de ramura si n hipertrofiile ventriculare.
Mai apare la complexele provenite din focare ectopice ventriculare (extrasistoleleventriculare) si prin prezenta undei delta din WPW si fasciculul Mahaim
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
17/54
Semnificaia i morfologia undelor din complexul QRS
n derivaiile planului frontal,depolarizarea ventricular este reprezentat decomplexul QRS, n care:
Qreprezint depolarizarea septal;R reprezint depolarizarea vrfului ventriculelor; S reprezint depolarizarea marginilor laterale i baza ventriculelor.
n derivaiile planului orizontalsemnificaia i morfologia undelor dincomplexul QRS este determinat de sensul vectorilor de depolarizare (septal, alventriculului drept i stng), de mrimea lor i de poziia electrodului explorator fade direcia vectorului respectiv.
In V1, V2se nregistreaz complexul de tip epicardic drept rS (r/s
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
18/54
In V5, V6se nregistreaz complexul de tip epicardic stng,qR sau qRs (r/s
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
19/54
In imagine:
Electrozii plasati in V1 si V2 vor inregistra un complex epicardic drept, in care:
r este dat de depolarizarea septului si a VD (vectorii 1 si 2). Ambii vectori se
indreapta catre electrodul explorator (electrodul vede partea pozitiva ) si au
marimi mici. Vor inscrie o unda mica si pozitiva =r S este data de depolarizarea VS (vector 3). Cei 2 electrozi privesc si ei VS, dar
vectorul de depolarizare fuge de electrodul explorator. Unda S este mai mare
pentru ca VS dezvolta forte mai mari, deci vectori mai mari, comparativ cu VD
Electrozii plasati in V5 si V6 vor inregistra un complex epicardic stang, in care:
q este data de depolarizarea septala. Vectorul mic (1) al depolarizarii septale fugede V5 si V6;se va inscrie o unda de amplitudine mica si negativa.
R este data de depolarizarea VS (vector 3). Acest vector mare vine, se indreaptacatre electrodul explorator, deci va inscrie o unda ampla si pozitiva.
- Seste data de depolarizarea ventriculului drept.Vectorul acestuia este mic si fuge de electrodulexplorator, deci va inscrie o unda de amplitudinemica si negativa
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
20/54
HVS; Bloc de ramura stanga
Contractii premature ventriculare
(extrasistole ventriculare) de tip
bigeminism
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
21/54
COMPLEXUL QRS - continuare
Amplitudinea: 1020 mm n derivaiile standard i pn la 30 mm n cele precordiale.
Indicele White-Bock: - 14 pana la +18 mm (in plan frontal: DI si DIII)(RDI +S DIII)(RDIII + S DI)
Peste + 18 mmhipertrofie de ventricul stang; Sub14 mm - hipertrofie de ventriculdrept.
Indicele Lyon-Sokolow: R din V5 + S din V2, in mm: pn la 35 mm lapersoane de peste 20 ani i pn la 45 mm la persoane sub 20 ani
Peste 35 mm - hipertrofie de ventricul stang
Axa electrica:n timpul activitii cordului iau natere o infinitate de dipoli electrici,orientarea lor n spaiu putnd fi reprezentat prin vectori. Rezultanta acestor vectori,
constituie axul electric mediu. Exist un ax electric mediu al activrii atriale, al activriiventriculare i al repolarizrii ventriculare. Axul electric, ca vector rezultant al depolarizriisau repolarizrii, formeaz un unghi cu linia derivaiei DI. Acesta este unghiul axului electric(P, QRS, T).
QRS se situeazantre + 30 si + 60 cu limite ntre30 si +110
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
22/54
COMPLEXUL QRS
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
23/54
COMPLEXUL QRS
Calculul QRS:
1. Se face suma algebrica a undelor complexului QRS n DI si DIII sau n aVL i
aVF, apoi aceste marimi se proiecteaza pe partea pozitiva sau negativa a celor 2derivatii sub forma de vectori. Din varful acestora se duc perpendiculare.Intersectia acestor perpendiculare, unit cu centru cercului constituie axulelectric.
COMPLEXUL QRS
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
24/54
COMPLEXUL QRS
Calculul QRS : alte metode
2. Analiznd ECG n derivaiile planului frontal, cutm acea derivaie undegsim QRS echidifazic. n aceast situaie, QRS este perpendicular pe aceastderivaie.
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
25/54
COMPLEXUL QRS ti QRS lt
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
26/54
COMPLEXUL QRScontinuare: QRS: altemetode de apreciere
3. Analizand sistemul hexaxial observam ca cercul estempritde ctre DI i aVF n 4 cadrane:
cadranul inferior stnga -ntre 0 i + 90 , corespunde QRSnormal;
cadranul superior stnga -ntre 0 i - 90 , arat devieri ale QRS la stnga;
cadranul superior dreapta - ntre90 i 180 grade arat devieriale QRS extreme la dreapta;
cadranul inferior dreapta -ntre + 90 i +180 arat devieri ale QRS la dreapta.
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
27/54
DI si aVF impart cercul n 4 cadrane egale
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
28/54
Acesta diagrama aratacum polaritatea
complexului QRS in DI,DII si DIII poate fifolosita pentru oestimare rapida a axuluielectric in plan frontal
COMPLEXUL QRS
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7c/Rapid_Axis_Vector.svg7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
29/54
COMPLEXUL QRS
Cauze ale deviaiei QRS
A. CAUZE FIZIOLOGICE
1.Deviatie la stangacord orizontalizat QRSintre 0 si30 gradese intalneste: la tipul constitutional picnic (scund si ndesat) si la obezi; expirul profund; In pozitia culcatabdomenul comprima diafragmul; la femeile gravide;
2. Deviatie la dreaptacord verticalizat QRSintre+90 si +120 grade la tipul constitutional longilin (inalt si slab) la finalul inspirului fortat; in pozitia de ortostatism;
B. CAUZE PATOLOGICE
1.Blocur i le majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului H is.
n acest entitate patologic se depolarizeaz mai ntai ventriculul integru i apoi, dinapropape in aproape cel cu ramul blocat. Apare astfel o crestere a duratei depolarizariiventriculare, iar vectorii rezultanti sunt orientati catre ventriculul blocat.
2. Hipertrofii le ventri culare
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
30/54
B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS
1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.
2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang
Blocul de ramura stangadurata crescuta a QRS; VAT peste 0,05 n V5, V6;morfologie modificata: RR' n V5 si V6; R crestat sau n platou n DI si aVL; S adnc silarg in V1, V2deviatie la stanga a axului electric, peste 0 grade catre - 30;
modificari secundare de faza terminal: ST supradenivelat sau subdenivelat, T amplu,ascutit, asimetric.
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
31/54
Bloc de ramura stanga
Atentie!!! Un bloc de ramura stanga este de multe ori secundarunui infarct acut de miocard
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
32/54
B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS
1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.
2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang
Blocul de ramura dreaptdurata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V1, V2;
morfologie modificata: RR' n V1 si V2; R crestat sau n platou n DIII si aVF;
deviatie la dreapta a axului electric, peste + 90 grade, catre 120, 130;
modificari secundare de faza terminal: ST supradenivelat sau subdenivelat, T negativ n V1,asimetric. Opozitie de faza, adic ST si T au un sens opus complexului QRS.
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
33/54
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
34/54
B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS
1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.
2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang
Hipertrofia de ventricul stang HVS criterii ECG
Cresterea masei ventriculului stang va genera vectori mai ampli, care vor devia axul electriccatre stanga. De asemenea, depolarizarea va fi mai lenta, ceea ce va determina crestereaduratei QRS.
creste amplitudinea undelor R in DI, V5, V6 si a undelor S in DIII, V1,V2
- Indice White-Bock peste 18 mm
- Indice Lyon-Sokolow peste 35 mm
durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V5, V6;
deviatie la stanga a axei electrice, peste 0 grade, catre -30; cord orizontalizat;modificari secundare de faza terminal: opozitie de faza, adic ST si T au un sens opuscomplexului QRS.
HVS apare ca urmare a unei suprasolicitari de presiune produsa de stenoza aortic,hipertensiunea arteriala sau de volum: insuficiena mitral, insuficienta aortica etc..
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
35/54
B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS
1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.
2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang
Hipertrofia de ventricul drept HVDcriterii ECGCresterea masei ventriculului drept va genera vectori mai ampli, care vor devia axaelectrica catre dreapta. De asemenea, depolarizarea va fi mai lenta, ceea ce va determinacresterea duratei QRS.
- creste amplitudinea undelor R in DIII, V1, V2 si a undelor S ample in DI, V5,V6(inversiunea modelelor epicardice)
- Indice White-Bock peste - 14 mm
- durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V1, V2;- deviatie la dreapta a axului electric, peste + 90 grade, catre + 120; Cord verticalizat;-modificari secundare de faza terminal: opozitie de faza, adic ST si T au un sens opus
complexului QRS.
HAD apare ca urmare a unei suprasolicitari de presiune produsa de stenoza pulmonar,stenoza mitral, hipertensiunea pulmonar sau de volum: insuficienta pulmonara, defect
septal interventricular etc..
REPOLARIZAREA VENTRICULAR SEGMENTUL ST SI
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
36/54
REPOLARIZAREA VENTRICULAR SEGMENTUL ST SIUNDA T
REPOLARIZAREA VENTRICULAR SEGMENTUL ST SI
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
37/54
REPOLARIZAREA VENTRICULAR SEGMENTUL ST SIUNDA T
SEGMENTUL ST
Semnificaie: nceputul repolarizrii ventriculare, faza lenta, pasiva;Durata - variabil, nu o depaseste pe cea a complexului;ncepe la sfritul QRS unde se afl punctul de jonciune J i se termina odat cunceputul undei TFuncie de situarea punctului de jonciune exist 3 variante fiziologice:
punctul de jonciune J" pe linia izoelectric;
punct de jonciune supradenivelat pn la 0,3 mV n V2, V3; punct de jonciune subdenivelat pn la 0,05 mV n restul derivaiilor.
Supra sau subdenivelarea segmentului ST se apreciaza functie de segmentul TPcare reprezinta diastola generala si este considerat linia izolelectrica atraseului.
Punct J pe linia izoelectrica Punct J subdenivelat Punct J supradenivelat
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
38/54
SUPRADENIVELAREA SAU SUBDENIVELAREASEGMENTULUI ST PESTE VALORILE CONSIDERATE
FIZIOLOGICE INDICA SEMNE DE LEZIUNE
MIOCARDICA DATORATE BOLII CORONARIENE !!!
Supradenivelare patologica a ST in derivatiile DII, DIII, si aVF si subdenivelare in DIsi aVL (leziune inferioara acuta)
Unda T
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a0/ECG_001.jpg7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
39/54
Morfologia: asimetric, cu panta ascendent mai lent i cea descendent mai abrupt.
Sensul: pozitiva in majoritatea derivatiilor. Negativa in aVR si posibil si in V1, undepoate fi si bifazica
Axul electric: urmrete de regul AQRS, fa de care face un unghi mai mic de 60grade
Durata: in jur de 0,15 sec.
Amplitudinea: 1/61/8 din amplitudinea QRS
Parametrii cei mai importanti pentru unda T sunt morfologia sisensul. Modificarea acestor parametri poate fi fiziologica si patologica
1. Modificari fiziologice ale undei T:
La sportivi: T-ample, ST supradenivelat pn la 3 mm n V3, V4
La vagotonici: T-ample, vegetative, bradicardie.
Unda TSemnificatia: repolarizarea final ventricular faza de
repolarizare activ, rapid
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
40/54
2. Modificari patologice ale undei T
T ischemic: T simetric, negativ sau pozitiv, amplu sau platischemiecoronariana acuta
T in opozitie de faza cu QRS, adica QRS predomominant pozitiv si
ST subdenivelat, T negativ, asimetrictulburarile secundare derepolarizare din hipertrofiile ventriculare si blocurile de ramura.
Hiperpotasemie: T amplu, usor asimetric, ascuit, cu baza largita
Hipopotasemie: aplatizri ale undei T
Efectul digitalizrii cronice - ST decalat, concav, T aplatizat
Hipercalcemie: T rotunjit, lrgit
Hipocalcemie: T simetric, nalt, ascuit
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
41/54
Tahicardie sinusalaextrema. T foarte inalta,ascutita, cu baza largita,simetrica
Potasiul plasmatic: 7,2mmoli/l
La acest caz, anomaliile
undei T se datoreschiperpotasemiei.
Acelasi caz.
Potasiul plasmatic: 3,8mmoli/l (NORMAL)
TRIADA
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
42/54
TRIADA: NECROZA
LEZIUNE = INFARCT ACUT DE MIOCARD
ISCHEMIENECROZAzona de culoareneagra din centruEXPRESIEPE EGGUNDA Q
LEZIUNE zona de culoareviolacee din jurul necrozeiEXPRESIE PE ECGSTsupradenivelataspect: mareaunda monofazica sau undaParde
ISCHEMIE zona alb-galbuie dinjurul leziunii.EXPRESIE PE ECGT negativ,simetric sau inclus in unda
Parde.
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
43/54
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
44/54
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
45/54
ECG pe 15 canale. Interpretare: Bradicardie sinusala. Supradenivelare marcata desegment ST in DII, DIII, aVF si V4R. Semne in oglindaST subdenivelat in derivatiilelaterale: DI, aVL, V5Diagnostic: Infarct acut de miocard localizat inferior si in dreapta, in faza supraacuta(cateva ore)
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
46/54
Liza cheagului (tromboliza) cu TPA = activatorul plasmatic al
plasminogenului
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
47/54
Derivatiile cu aceeasi culoare
din tabelul din dreapta culeginformatii despre aceleasi zonedin miocard. Ne ajuta saintelegem localizarea InfarctuluiAcut de miocard.
INTERVALUL QT
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/33/Contiguous_leads.svg7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
48/54
INTERVALUL QT
Reprezint intervalul cuprins ntrenceputul undei
Q si finalul undei T. Semnific depolarizarea i repolarizarea
ventricular = ventriculograma
Durata este dependent de frecvena cardiac.
La 70 b/min, durata QT este de 0.40 s (400ms)
Durata normala = 0,38 (380 ms) 0,44 sec (440ms).
Se masoara in DII sau in V2, V3, V4, V5
Se fac 3 masuratori consecutive si se face media.
Scaderea sau cresterea QT reprezinta risc crescutpentru aritmii ventriculare severe : fibrilatie
ventriculara, torsada varfurilor.
Sindromul QT lung = alungirea intervalului > 480 ms
Sindromul QT scurt = scurtarea intervalului
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
49/54
Cauze ale anomaliilor QT: Genetice: lungimea QT este asociata cu variatii in gena NOS1AP
Apare mai frecvent la barbati iar statisticile arata ca peste 80%
dintre baietii afectati vor avea un eveniment cardiac majorinainte de varsta de 20 de ani.
Medicamente:
- haloperidol si methadona
- antiaritmice ca: amiodarona sau sotalol
- antihistaminice ca astemizol,
Patologie:
- Hipotirodismul prelungit
- hipercalcemia - scurtat
prelungesc
http://en.wikipedia.org/wiki/Haloperidolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Methadonehttp://en.wikipedia.org/wiki/Amiodaronehttp://en.wikipedia.org/wiki/Sotalolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Astemizolehttp://en.wikipedia.org/wiki/Astemizolehttp://en.wikipedia.org/wiki/Sotalolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Amiodaronehttp://en.wikipedia.org/wiki/Methadonehttp://en.wikipedia.org/wiki/Haloperidol7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
50/54
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
51/54
?
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
52/54
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
53/54
7/28/2019 Curs 2 Ecg Sfredel 2012 Ef
54/54