1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
ARIA CURRICULARĂMATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE
CHIMIEClasele VII-IX
Chişinău, 2019
2
Aprobat:– Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019– Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular •• Mariana GORAŞ, șef adjunct Direcție învățământ general, MECC, coordo-
nator al grupului de lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice, ex-
pert-coordonator pe ariile curriculare Matematică şi ştiinţe și Tehnologii
GRUPUL DE LUCRU:•• Elena MIHAILOV (coordonator), grad did. superior, IPLT „Ac. C. Sibirschi”,
Chișinău•• Rita GODOROJA, dr., grad did. superior, IPLT „Da Vinci”, Chișinău•• Maia CHERDIVARĂ, grad did. superior, IPLT „Ion Vatamanu”, Strășeni•• Iulia BAERLE, grad did. superior, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”,
Chișinău•• Tatiana LITVINOVA, grad did. superior, IPLT „Titu Maiorescu”, Chișinău•• Violeta DRUŢĂ, grad did. superior, IPLT „Mihai Eminescu”, Chișinău•• Eduard COROPCEANU, dr., prof. univ., US Tiraspol, Chișinău
3
Preliminarii
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX, alături de manualul școlar, ghidul metodologic, softurile educaționale etc. face parte din ansamblul de produse/ documente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național. Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018) și Recomandărilor Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, ce vizează competențele – cheie din per-spectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII – IX reprezintă un document reglator, care are în vedere pre-zentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, de conținut și metodo-logice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru ciclul gimnazial fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea multidimensională a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată, asigurând realizarea eficientă a procesului de predare – învățare – evaluare. Disciplina Chimie pentru clasele VII – IX, prezentată în plan pedagogic în curriculumul dat, are un rol important în dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Chimie s-a ținut cont de:• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și
internațional;• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la
cerințele educaționale speciale ale elevilor(CES), dar și la tradițiile școlii naționale;• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, interdisciplinare și
celor specifice;• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre cicluri ale
învățământului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII – IX cuprinde următoarele componente structurale: Preliminarii, Administrarea disciplinei, Repere conceptuale, Competențe specifice disciplinei, Unități de competențe, Unități de conținuturi, Activități de învățare – evaluare, Produse de învățare, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Lista bibliografică. Curriculumul la disciplina Chimie include și finalități pre-
4
zentate după fiecare clasă, care reprezintă competențele specifice disciplinei, manifes-tate gradual la etapa dată de învățare și au funcția de stabilire a obiectivelor de evalu-are finală. Totodată, Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII – IX orientează cadrul didactic spre organizarea procesului de predare – învățare – evaluare în baza unităților de învățare (unități de competențe – unităților de conținuturi – activități de învățare – evaluare).
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII-IX are următoarele funcții:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Chimie pentru cla-
sele VII – IX-a;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din
aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare; dintre produsele curriculare specifice disciplinei Chimie pentru clasele VII – IX; dintre competențele structurale ale curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;
• de proiectare a demersului educațional/ contextual (la nivel de clasă concretă) și de evaluare a rezultatelor învățării etc.
Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele VII – IX se adresează cadrelor didac-tice, elevilor, părinților, autorilor de manuale, evaluatorilor, metodiștilor și altor persoa-ne interesate.
5
I. Repere conceptuale
Curriculumul la disciplina Chimie sincronizează abordarea psihocentrică și sociocen-trică, prioritizarea finalităților educaționale; integralizarea predării – învățării – evaluării etc. Cunoașterea conceptelor, principiilor, legilor, metodelor de obținere, proprietăților și utilizării unor substanțe, înțelegerea impactului chimiei asupra calității vieții, repre-zintă baza competenței transversale pentru științe. Ea se manifestă prin abilitatea de a utiliza substanțele chimice într-un mod inofensiv, de a folosi informațiile științifice pentru rezolvarea problemelor și a deduce concluzii, manifestând curiozitate și interes pentru carieră în domeniul științelor. Pentru reprezentarea substanțelor și proceselor chimice se utilizează limbajul chimic, ce constă din simboluri, formule, scheme, ecuații, termeni, noțiuni, teorii, legi, modele care dezvoltă gândirea abstractă a elevilor.
Sistemul de competențe din cadrul Curriculumului disciplinar la Chimie este format din competențe – cheie/transversale, competențele specifice disciplinei, unități de competențe.
Competențe – cheie/transversale sunt o categorie curriculară importantă cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății referitor la parcursul școlar și performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recoman-dările Comisiei Europene (2018). Competențele – cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poartă un caracter pluri-/ inter-/ transdisciplinar.
Competențele specifice disciplinei derivă din competențele – cheie/transversa-le, se prezintă în curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele treptei de instruire. Raportate la Chimie, acestea sunt vizate în cadrul celor cinci competențe specifice ale disciplinei, a unităților de competențe, a unităților de conținut, a activităților de învățare – evaluare și a produselor școlare recomandate. Competențele specifice disciplinei, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor gimna-ziale, reperează proiectarea de lungă durată la disciplină. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt pre-văzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată. Sistemele de unități de competențe sintetizate sunt prevăzute pentru evaluarea sumativă.
6
Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează forma-rea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea/construirea acesto-ra. Unitățile de competențe sunt structurate și dezvoltate pentru fiecare dintre clasele VII – IX pe parcursul unei unități de învățare/unui an școlar.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește re-alizarea sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a ce-lor transversale/transdisciplinare. Unitățile de conținut includ temele și listele de ter-meni specifici disciplinei (cuvinte /sintagme care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului la finalizarea unităților de învățare). Pentru realizarea eficientă a procesu-lui de învățare și motivarea elevilor sunt importante abordările interdisciplinare ale conținuturilor, noutatea, aplicabilitatea și flexibilitatea lor.
Conținuturile curriculare în clasa a VII–a vor dezvolta cunoștințele elevilor despre lumea înconjurătoare: mediu – materie – substanțe – compoziția substanțelor – ames-tecuri – apă – aer – protecția mediului. În clasa a VIII –a elevii își vor dezvolta sistemul de cunoștințe despre substanțe și proprietățile lor, conform axei cognitive: compoziția substanțelor – formule chimice – Legea conservării masei substanțelor – reacții chimice – cantitatea de substanță și masa substanței – clasele de compuși anorganici – acizi – baze – oxizi – săruri – legături genetice – apa – soluțiile – produsele chimice – utilizarea inofensivă a substanțelor – calitatea vieții. În clasa a IX –a elevii vor descoperi cunoștințe noi despre: Legea Periodicității și Tabelul Periodic – procesele chimice în soluții – disocie-rea electrolitică – reacții de schimb ionic – metale și compușii lor cu importanță practică – nemetale și compușii lor cu importanță practică – utilizarea inofensivă a unor compuși organici în viața cotidiană, rolul chimiei pentru progresul modern. Cadrul didactic va corela conținuturile propuse cu activități de învățare consonante, astfel încât acestea să contribuie în mod eficient la formarea competențelor specifice Chimiei.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nive-lul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc. Se va pune accentul pe abordări flexibi-le care încurajează interacțiunea pozitivă, motivarea și implicarea elevilor în procesul propriei formări, valorificând în mod judicios elemente de învățare dincolo de clasă în contexte de învățare prin cercetare; învățare în baza proiectului, învățare prin rezolva-rea sarcinilor/problemelor, învățare prin colaborare etc.
7
Învățarea în baza proiectului le va oferi elevilor o experiență durabilă, dezvoltându-le creativitatea și gândirea critică, inițiativa și perseverența, abilitățile de colaborare. Titlurile proiectelor propuse în activitățile de învățare sunt orientative și pot fi mo-dificate în dependență de problemele comunității și interesele elevilor. Prin elabora-rea proiectelor elevii vor reuși să înțeleagă integritatea chimică a lumii, să identifice caracteristicile substanțelor și proceselor chimice din mediu și organism, să utilizeze responsabil substanțele în activitatea cotidiană. Integrarea în curriculum a proiectelor transdisciplinare (de exemplu, STEM – Science, Technology, Engineering and Mathe-matics; STEAM – Science, Technology, Engineering, Art and Mathematics, eTwinning – proiect european) asigură calitatea educației pentru viitor pe următoarele dimensiuni: a învăța să cunoști, a învăța să faci; a învăța să fii, a învăța să devii.
Curriculumul la Chimie vizează un proces complex de formare la elevi a competențelor prin investigarea experimentală și caracterizarea substanțelor chimice și proceselor chi-mice. Efectuarea lucrărilor de laborator și a lucrărilor practice va dezvolta abilitățile metodologice ale elevilor: de a planifica experimente, a observa, a interpreta și a evalua datele obținute, a deduce concluzii. Aceasta va contribui la formarea unui comporta-ment ecologic în utilizarea substanțelor și a produselor chimice în diverse situații coti-diene, prevenind factorii de risc. Realizarea experiențelor digitale, activitatea în cadrul proiectelor vor stimula utilizarea corectă, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale, comunicarea și colaborarea în medii digitale, crearea de conținuturi digitale, care pot fi utilizate în continuare în calitate de resurse educaționale deschise.
8
II. Administrarea disciplinei
Statutul disciplinei
Aria curriculară Clasa Nr. de ore
pe săptămânăNr. de
ore anual
Disciplină obligatorie
Matematică și științe
VII 1 34
VIII 2 68
IX 2 66
III. Competențe specifice disciplinei CS 1. Utilizarea limbajului chimic în diverse situații de comunicare, manifestând corectitudi-
ne și deschidere;CS 2. Caracterizarea substanțelor și proceselor chimice, manifestând curiozitate și creativi-
tate;CS 3. Rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifici chimiei, demonstrând
perseverență și responsabilitate în luarea deciziilor;CS 4. Investigarea experimentală a substanțelor și proceselor chimice, respectând normele
de securitate personală și socială; CS 5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în activitatea cotidiană, cu responsabilitate față de
sănătatea personală și grijă față de mediu;
9
IV. U
nită
ți d
e în
văța
reCL
ASA
A V
II –A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
1. S
ubst
anțe
le ş
i fen
omen
ele
chim
ice
în v
iața
noa
stră
1.1.
Ope
rare
a no
țiuni
lor
ce se
refe
ră la
: sub
stan
ță,
prop
rietă
țile
subs
tanț
ei, f
eno-
men
ele
fizic
e, c
him
ice,
reac
țiile
ch
imic
e, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e;1.
2. C
arac
teriz
area
obi
ec-
tulu
i de
stud
iu a
l chi
mie
i; a
prop
rietă
ților
fizic
e și
fizio
logi
-ce
ale
uno
r sub
stan
țe u
tiliza
te
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă;
1.3.
Com
para
rea
corp
urilo
r și
subs
tanț
elor
; pro
prie
tățil
or
subs
tanț
elor
; fen
omen
elor
fiz
ice
și ch
imic
e;1.
4. Id
entifi
care
a fe
nom
enel
or
chim
ice
din
med
iu în
baz
a se
m-
nelo
r rea
cțiil
or c
him
ice;
1.5.
Apl
icar
ea te
hnic
ilor d
e lu
cru
cu su
bsta
nțel
e, v
asel
e,
utila
jul î
n la
bora
toru
l de
chi-
mie
, res
pect
ând
regu
lile
de
secu
ritat
e;1.
6. In
vesti
gare
a ex
perim
enta
-lă
a p
ropr
ietă
ților
subs
tanț
elor
, a
feno
men
elor
fizic
e și
chim
ice,
re
spec
tând
regu
lile
de se
curi-
tate
;
Chim
ia –
ştii
nța
desp
re su
bsta
nțe
Dezv
olta
-re
a ch
imie
i, ob
ținer
ea su
bsta
nțel
or n
oi și
a
mat
eria
lelo
r mod
erne
. Rea
lizăr
ile c
him
iștil
or
din
Repu
blic
a M
oldo
vaCo
rpur
i fizi
ce ş
i sub
stan
țeDi
vers
itate
a su
bsta
nțel
orM
etod
e de
inve
stiga
re a
subs
tanț
elor
: ob-
serv
area
, des
crie
rea,
măs
urar
ea, e
xper
imen
-tu
l. Re
gulil
e de
secu
ritat
e în
labo
rato
rul d
e ch
imie
. Vas
e și
uste
nsile
de
labo
rato
rPr
oprie
tățil
e su
bsta
nțel
or P
ropr
ietă
țile
fi-zic
eN
oțiu
ni d
espr
e pr
oprie
tățil
e ch
imic
e și
fi-zio
logi
ce a
le su
bsta
nțel
or. A
cțiu
nea
unor
su
bsta
nțe
chim
ice
asup
ra o
mul
ui și
a m
ediu
-lu
iFe
nom
ene
fizic
e şi
chi
mic
e. R
eacț
iile
chim
i-ce
și in
fluen
ța lo
r asu
pra
med
iulu
i și c
alită
ții
vieț
ii. S
emne
le re
acții
lor c
him
ice
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:ch
imie
, sub
stan
ță, p
ropr
ietă
țile
fizic
e/ch
i-m
ice/
fizio
logi
ce a
le su
bsta
nțel
or, f
enom
ene
fizic
e, fe
nom
ene
chim
ice,
reac
ții c
him
ice.
Inst
ruct
aj: R
espe
ctar
ea re
gulil
or d
e se
curit
ate
în la
bora
toru
l șc
olar
de
chim
ie, î
n lu
crul
cu su
bsta
nțel
e și
utila
jul c
him
ic;Ex
erci
ții:
• El
abor
area
într
ebăr
ilor c
auza
le/r
ăspu
nsur
ilor p
ri-vi
nd/ c
e vi
zeaz
ă ca
ract
eriza
rea
prop
rietă
ților
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or u
tiliza
te în
acti
vita
tea
cotid
iană
; res
pec-
tare
a re
gulil
or d
e se
curit
ate
în la
bora
toru
l de
chim
ie și
pr
otec
ția să
nătă
ții;
• Re
cuno
aște
rea
vase
lor ș
i util
ajul
ui d
e la
bora
tor ș
i exp
lica-
rea
mod
ului
de
lucr
u cu
ele
;•
Iden
tifica
rea
asem
ănăr
ilor ș
i deo
sebi
rilor
din
tre:
a)
cor
puri
alcă
tuite
din
dife
rite
subs
tanț
e (s
ticlă
, lem
n,
cauc
iuc,
mas
e pl
astic
e, fi
bre,
met
ale)
; b) p
ropr
ietă
țile
subs
tanț
elor
; c) f
enom
enel
e fiz
ice
(topi
rea
și so
lidifi
care
a,
evap
orar
ea și
con
dens
area
, dizo
lvar
ea și
cris
taliz
area
) și
chim
ice
(ard
erea
, des
com
pune
rea)
;•
Cara
cter
izare
a pr
oprie
tățil
or fi
zice
(sta
rea
de a
greg
are,
cu
loar
ea, m
irosu
l, gu
stul
, sol
ubili
tate
a în
apă
; tem
pera
tu-
ra d
e to
pire
, de
fierb
ere;
con
ducti
bilit
atea
ele
ctric
ă, d
en-
sitat
ea e
tc.)
ale
unor
subs
tanț
e (a
pă, z
ahăr
, sar
e de
buc
ă-tă
rie, fi
er, c
upru
, alu
min
iu, g
rafit
etc
.), în
baz
a ex
perie
nței
pe
rson
ale
și a
info
rmaț
iei d
in d
iver
se su
rse
de d
ocum
en-
tare
(man
uale
, enc
iclo
pedi
i, co
mpe
ndii,
surs
e di
gita
le);
• Pr
opun
erea
mod
ului
de
utiliz
are
a un
or su
bsta
nțe
por-
nind
de
la p
ropr
ietă
țile
aces
tora
;•
Exem
plifi
care
a fe
nom
enel
or/r
eacț
iilor
chi
mic
e di
n ac
tivi-
tate
a co
tidia
nă în
cor
elar
e cu
sem
nele
cor
espu
nzăt
oare
al
e ac
esto
r fen
omen
e/re
acții
;
10
Activ
ități
expe
rimen
tale
(E –
exp
erie
nță
de la
bora
tor)
:E1
. Ide
ntific
area
uno
r pro
prie
tăți
fizic
e al
e su
bsta
nțel
or:
star
ea d
e ag
rega
re, c
uloa
rea,
solu
bilit
atea
în a
pă;
E2. I
denti
ficar
ea se
mne
lor r
eacț
iilor
chi
mic
e: sc
him
bare
a cu
lorii
/ m
irosu
lui,
dega
jare
a lu
min
ii / c
ăldu
rii/ a
unu
i gaz
, fo
rmar
ea sa
u di
spar
iția
unui
pre
cipi
tat;
Lucr
area
pra
ctică
nr.
1. T
ehni
ci d
e lu
cru
cu su
bsta
nțel
e,
vase
le, u
tilaj
ul în
labo
rato
rul d
e ch
imie
(lua
rea
prob
ei, c
ân-
tărir
ea, m
ăsur
area
vol
umul
ui d
e lic
hid,
încă
lzire
a, o
bser
va-
rea
stru
ctur
ii flă
cării
); Lu
crar
ea p
racti
că n
r. 2.
Inve
stiga
rea
feno
men
elor
fi-
zice
(eva
pora
rea
apei
; măr
unțir
ea c
rete
i; di
zolv
area
za
hăru
lui;t
opire
a, so
lidifi
care
a pa
rafin
ei; m
odifi
care
a fo
rmei
sârm
ei d
e cu
pru/
alum
iniu
) și f
enom
enel
or c
him
ice
(ard
erea
lum
ânăr
ii/ch
ibrit
ului
, int
erac
țiune
a so
dei a
limen
-ta
re c
u oț
et);
Activ
ități
crea
tive:
Ela
bora
rea,
în g
rup,
a u
nui p
oste
r de
spre
obi
ectu
l de
stud
iu a
l chi
mie
i/im
port
anța
chi
mie
i ca
știi
nță/
subs
tanț
ele
și m
ater
iale
le m
oder
ne/r
ealiz
ările
ch
imiș
tilor
din
Rep
ublic
a M
oldo
va;
Jocu
ri di
dacti
ce: D
iver
sitat
ea su
bsta
nțel
or /
Cuvi
nte
încr
uciș
ate
/ Pira
mid
a in
vesti
gării
/ Ce
s-ar
întâ
mpl
a,
dacă
…?
etc.
11
2. T
abel
ul P
erio
dic
al e
lem
ente
lor c
him
ice
şi s
truc
tura
ato
mul
ui
2.1.
Ope
rare
a, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e, u
tilizî
nd
noțiu
nile
ce
se re
feră
la: a
tom
, el
emen
t chi
mic
, car
acte
ristic
ile
elem
entu
lui c
him
ic c
onfo
rm
poziț
iei î
n Ta
belu
l Per
iodi
c;
2.2.
Car
acte
rizar
ea e
lem
ente
-lo
r chi
mic
e cu
num
erel
e at
o-m
ice
1-20
în b
aza
algo
ritm
ului
: a)
poz
iția
în T
abel
ul P
erio
dic
(den
umire
a, si
mbo
lul c
him
ic,
num
ărul
ato
mic
, mas
a at
omi-
că re
lativ
ă, p
erio
ada,
gru
pa,
subg
rupa
, car
acte
rul m
etal
ic
sau
nem
etal
ic);
b) st
ruct
ura
atom
ului
(sar
cina
nuc
leul
ui,
num
ărul
de
prot
oni,
neut
roni
, el
ectr
oni,
repa
rtiza
rea
elec
-tr
onilo
r pe
stra
turi)
; c) v
alen
ța
supe
rioar
ă și
vale
nța
infe
rioar
ă (la
nem
etal
e);
2.3.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
-ta
lă a
pro
prie
tățil
or fi
zice
ale
met
alel
or și
nem
etal
elor
în
baza
mos
trel
or d
e su
bsta
nțe;
2.4.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a un
ui p
roie
ct c
reati
v ce
con
ține
elem
ente
le c
him
ice.
Atom
ii –
parti
cule
con
stitu
ente
ale
su
bsta
nțel
orEl
emen
tele
chi
mic
e. S
imbo
luril
e și
denu
-m
irile
ele
men
telo
r chi
mic
e cu
num
erel
e de
or
dine
1-2
0, 2
6, 2
9, 3
0, 4
7, 7
9, 8
0, 8
2. N
oțiu
ni
desp
re m
asa
atom
ică
rela
tivă
Tabe
lul P
erio
dic
al e
lem
ente
lor c
him
ice:
pe
rioad
e, g
rupe
, sub
grup
e pr
inci
pale
/sec
un-
dare
. Ele
men
te m
etal
ice,
nem
etal
ice.
Met
a-le
, nem
etal
eSt
ruct
ura
atom
ului
: nuc
leul
(pro
toni
, neu
-tr
oni)
și în
veliș
ul e
lect
roni
cRe
parti
zare
a el
ectr
onilo
r pe
stra
turi
(sch
e-m
e el
ectr
onic
e) p
entr
u el
emen
tele
cu
num
e-re
le a
tom
ice
1-20
)Va
lenț
a el
emen
tulu
i chi
mic
(în
baza
sche
-m
elor
ele
ctro
nice
și T
abel
ului
Per
iodi
c).
Noț
iuni
de
elec
tron
egati
vita
te. V
alen
ță su
pe-
rioar
ă, in
ferio
ară
(pen
tru
nem
etal
e)Ca
ract
eris
tica
elem
ente
lor c
him
ice
conf
orm
po
ziție
i în
Tabe
lul P
erio
dic;
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:at
om, e
lem
ent c
him
ic, s
imbo
l chi
mic
, den
u-m
irea
elem
entu
lui c
him
ic, g
rupă
, sub
grup
ă pr
inci
pală
/sec
unda
ră, p
erio
adă,
mas
ă at
omi-
că re
lativ
ă, m
etal
, nem
etal
, num
ăr d
e or
di-
ne/a
tom
ic, p
roto
n, n
eutr
on, e
lect
ron,
înve
liș
elec
tron
ic, s
trat
ele
ctro
nic,
sche
mă
elec
tro-
nică
, ele
ctro
nega
tivita
te; v
alen
ță, v
alen
ța
supe
rioar
ă, in
ferio
ară.
Exer
ciții
:•
Scrie
rea,
citi
rea
simbo
luril
or c
him
ice,
num
irea
elem
en-
telo
r chi
mic
e (c
u nu
mer
ele
de o
rdin
e 1-
20, 2
6, 2
9, 3
0, 4
7,
79, 8
0, 8
2), i
denti
ficar
ea m
asei
ato
mic
e re
lativ
e;•
Dife
renț
iere
a no
țiuni
lor d
e el
emen
t chi
mic
și su
bsta
nță
în
enun
țuri
cont
extu
ale;
• Id
entifi
care
a el
emen
tulu
i chi
mic
în S
iste
mul
Per
iodi
c în
ba
za u
nui p
aram
etru
indi
cat (
num
ăr d
e or
dine
/de
pro-
toni
, Ar e
tc);
• De
term
inar
ea v
alen
țelo
r ele
men
telo
r chi
mic
e, în
baz
a sc
hem
elor
ele
ctro
nice
și a
Tab
elul
ui P
erio
dic;
• Co
mpl
etar
ea fi
șelo
r de
cara
cter
izare
a e
lem
ente
lor c
hi-
mic
e cu
num
erel
e at
omic
e 1-
20 c
onfo
rm a
lgor
itmul
ui: a
) po
ziția
în T
abel
ul P
erio
dic
(den
umire
a, si
mbo
lul c
him
ic,
num
ărul
ato
mic
, mas
a at
omic
ă re
lativ
ă, p
erio
ada,
gru
pa,
subg
rupa
, car
acte
rul m
etal
ic sa
u ne
met
alic
); b)
stru
ctur
a at
omul
ui (s
arci
na n
ucle
ului
, num
ărul
de
prot
oni,
neu-
tron
i, el
ectr
oni,
repa
rtiza
rea
elec
tron
ilor p
e st
ratu
ri);
c) v
alen
ța su
perio
ară
și va
lenț
a in
ferio
ară
(la n
emet
ale)
.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E3
. Com
para
rea
prop
rietă
ților
fizic
e al
e m
etal
elor
și n
eme-
tale
lor (
star
ea d
e ag
rega
re, c
uloa
rea,
luci
u), î
n ba
za m
ostr
e-lo
r de
subs
tanț
e;Jo
curi
dida
ctice
: Puz
zle/ M
emor
y et
c.Jo
c di
dacti
c di
gita
l: At
omul
.El
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui n
r. 1.
Ar
bore
le c
him
ic a
l Fam
iliei
și v
alor
ile p
erso
nale
;Te
mă
alte
rnati
vă: E
timol
ogia
den
umiri
lor e
lem
ente
lor c
hi-
mic
e.
12
3. C
ompo
ziția
subs
tanț
ei şi
legă
tura
chi
mic
ă
3.1.
Ope
rare
a, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e, u
tilizî
nd
noțiu
nile
ce
se re
feră
la: m
o-le
culă
, for
mul
a ch
imic
ă, m
asa
mol
ecul
ară
rela
tivă,
legă
tura
ch
imic
ă, ti
puril
e de
legă
turi
chim
ice;
ion;
3.2.
Alc
ătui
rea
form
ulel
or c
hi-
mic
e și
mod
elel
or m
olec
ulel
or
unor
com
puși
bina
ri în
baz
a va
lenț
ei;
3.3.
Det
erm
inar
ea ti
pulu
i de
legă
tură
chi
mic
ă și
a m
asei
m
olec
ular
e re
lativ
e în
baz
a fo
rmul
ei c
him
ice;
3.4.
Rep
reze
ntar
ea c
ompo
ziție
i un
or su
bsta
nțe
cu le
gătu
ră
cova
lent
ă pr
in fo
rmul
e el
ectr
o-ni
ce și
mod
ele
bilă
– a
x;3.
5. C
arac
teriz
area
co
mpo
ziție
i, pr
oprie
tățil
or fi
-zic
e și
utiliz
ării
unor
subs
tanț
e sim
ple
și co
mpu
se, c
e se
regă
-se
sc în
via
ța d
e zi
cu zi
;3.
6. E
labo
rare
a și
prez
enta
rea
unui
pro
iect
cre
ativ
ce c
onțin
e ca
ract
eriza
rea
unor
subs
tanț
e.
Div
ersi
tate
a şi
com
pozi
ția su
bsta
nțel
or.
Form
ula
chim
ică
- com
poziț
ia c
alita
tivă
și ca
ntita
tivă
a su
bsta
nței
. Sub
stan
țe si
mpl
e și
com
puse
. Noț
iune
a de
mol
ecul
ăTi
puri
de le
gătu
ră c
him
ică.
Leg
ătur
a co
-va
lent
ă ne
pola
ră ş
i pol
ară
(pe
exem
plel
e:
hidr
ogen
, clo
r, ox
igen
, azo
t; cl
orur
ă de
hid
ro-
gen,
apă
). Fo
rmul
ele
elec
tron
ice
și m
odel
ele
mol
ecul
elor
Legă
tura
ioni
că (p
e ex
empl
ul c
loru
rii d
e so
diu)
. Noț
iuni
de
ioni
, sar
cină
a io
nilo
r. N
oțiu
nea
de le
gătu
ra m
etal
ică
ca le
gătu
ră
spec
ifică
în m
etal
eAl
cătu
irea
form
ulel
or c
him
ice
în b
aza
vale
nței
. Mas
a m
olec
ular
ă re
lativ
ăEl
emen
te n
oi d
e lim
baj c
him
ic: m
olec
ula,
for-
mul
a ch
imic
ă, in
dice
, com
poziț
ie c
alita
tivă/
canti
tativ
ă, c
ompu
s bin
ar, m
asă
mol
ecul
ară
rela
tivă;
legă
tură
chi
mic
ă, le
gătu
ră c
oval
entă
(n
epol
ară,
pol
ară)
, met
alic
ă, io
nică
; ion
, sar
-ci
na io
nulu
i.
Exer
ciții
:•
Iden
tifica
rea
subs
tanț
elor
sim
ple
și co
mpu
se/c
ompo
ziție
i ca
litati
ve și
can
titati
ve în
baz
a fo
rmul
elor
chi
mic
e și
mo-
dele
lor m
olec
ulel
or; ti
pulu
i de
legă
tură
chi
mic
ă în
baz
a fo
rmul
ei c
him
ice;
• M
odel
area
form
ulel
or e
lect
roni
ce a
le u
nor s
ubst
anțe
cu
legă
tură
cov
alen
tă;
• Al
cătu
irea
form
ulel
or c
him
ice
ale
com
pușil
or b
inar
i în
baza
val
ențe
lor e
lem
ente
lor c
him
ice
și de
term
inar
ea
vale
nței
în b
aza
form
ulei
chi
mic
e;•
Desc
riere
a co
mpo
ziție
i, pr
oprie
tățil
or fi
zice
și uti
lizăr
ii un
or su
bsta
nțe
simpl
e și
com
puse
, ce
se re
găse
sc în
via
ța
cotid
iană
; •
Dete
rmin
area
mas
elor
mol
ecul
are
rela
tive
ale
subs
tanț
elor
în b
aza
form
ulel
or c
him
ice;
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
4. C
onst
ruire
a m
odel
elor
bilă
– a
x al
e m
olec
ulel
or d
e hi
drog
en, o
xige
n, a
zot,
clor
, apă
, clo
rură
de
hidr
ogen
;Jo
curi
dida
ctice
: Cuv
inte
încr
uciș
ate/
Dom
ino
chim
ic /
etc.
;El
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui n
r. 2:
Pașa
port
ul c
him
ic a
l une
i sub
stan
țe;
Tem
ă al
tern
ativă
: Sub
stan
țele
din
trus
a m
edic
ală/
bucă
tărie
.
13
4. S
ubst
anțe
pur
e şi
am
este
curi
în v
iața
coti
dian
ă
4.1.
Ope
rare
a no
țiuni
lor c
e se
refe
ră la
: sub
stan
ța p
ură,
am
este
c om
ogen
/ ete
roge
n,
solu
ție, m
etod
ele
de se
para
re
a am
este
curil
or, î
n di
ferit
e sit
uații
de
com
unic
are;
4.2.
Car
acte
rizar
ea a
mes
tecu
-ril
or u
tiliza
te în
via
ța c
otidi
ană,
ae
rulu
i, ap
elor
nat
ural
e; a
me-
tode
lor d
e se
para
re/p
urifi
care
a
subs
tanț
elor
din
am
este
curi;
4.3.
Apl
icar
ea p
racti
că a
me-
tode
lor d
e se
para
re a
am
es-
tecu
rilor
în la
bora
tor,
resp
ec-
tând
regu
lile
de se
curit
ate;
în
activ
itate
a co
tidia
nă p
entr
u pr
otec
ția m
ediu
lui ș
i săn
ătăț
ii;4.
4. E
labo
rare
a și
prez
enta
rea
unui
pro
iect
cre
ativ
desp
re
subs
tanț
ele
pure
și a
mes
tecu
-ril
e în
via
ța d
e zi
cu zi
;4.
5. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or
desp
re n
eces
itate
a cu
noaș
terii
su
bsta
nțel
or și
pro
cese
lor c
hi-
mic
e.
Subs
tanț
e pu
re ş
i am
este
curi
Ames
tecu
ri om
ogen
e şi
ete
roge
neM
etod
e de
sepa
rare
a su
bsta
nțel
or d
in
ames
tecu
ri et
erog
ene
(acț
iune
a m
agne
tulu
i, de
cant
area
, filtr
area
) și o
mog
ene
(dis
tilar
ea,
vapo
rizar
ea, c
rista
lizar
ea)
Aeru
l - a
mes
tec
de su
bsta
nțe
gazo
ase.
Co
mpo
ziția
aer
ului
. Sub
stan
țele
car
e po
luea
-ză
aer
ulAp
a na
tura
lă –
am
este
c de
subs
tanț
e. P
urifi
-ca
rea
apei
nat
ural
e. A
pa p
otab
ilă și
dis
tilat
ă.
Impo
rtan
ța a
pei.
Prot
ecția
resu
rsel
or a
cva-
tice
Met
odel
e de
sep
arar
e a
ames
tecu
rilor
și
asig
urar
ea c
alită
ții v
ieții
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:sub
stan
ță
pură
, am
este
c om
ogen
/ et
erog
en, s
oluț
ie,
vapo
rizar
e, c
rista
lizar
e, d
istil
are,
dec
anta
re,
filtr
are.
Exer
ciții
:•
Desc
riere
a am
este
curil
or o
mog
ene
(oțe
t, sir
op) ș
i ete
ro-
gene
(lap
te, a
pă c
arbo
gazo
asă)
întâ
lnite
în v
iața
coti
dia-
nă, i
ndic
ând:
star
ea d
e ag
rega
re, c
uloa
rea,
com
poziț
ia,
utiliz
area
; •
Core
lare
a co
mpo
ziție
i am
este
curil
or o
mog
ene
și et
erog
e-ne
cu
met
odel
e de
sepa
rare
a su
bsta
nțel
or;
• El
abor
area
sche
mel
or d
e se
para
re a
am
este
curil
or d
in
mai
mul
te su
bsta
nțe;
• Ex
empl
ifica
rea
aplic
ării
met
odel
or d
e se
para
re a
su
bsta
nțel
or d
in a
mes
tecu
ri ce
se re
găse
sc în
via
ța d
e zi
cu zi
; pur
ifica
rea
apei
și a
erul
ui, s
epar
area
met
alel
or d
in
deșe
uri,
prel
ucra
rea
petr
olul
ui, e
xtra
gere
a za
hăru
lui ș
i pu
rifica
rea
lui e
tc.;
• Fo
rmul
area
uno
r înt
rebă
ri ca
uzal
e/ră
spun
suri
priv
ind
met
odel
e de
sepa
rare
a a
mes
tecu
rilor
; car
acte
ristic
ile
aeru
lui,
apei
nat
ural
e, a
pei p
otab
ile și
dis
tilat
e; m
etod
e-lo
r de
purifi
care
;•
Mod
elar
ea p
roce
sulu
i de
purifi
care
a a
pei;
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
5. S
epar
area
subs
tanț
elor
din
tr-u
n am
este
c de
fier
și c
ar-
bon
/sul
f prin
acț
iune
a m
agne
tulu
i;E
6. D
ecan
tare
a un
ui a
mes
tec
de a
pă și
nisi
p; la
pte
de v
ar;
E 7.
Filt
rare
a un
ui a
mes
tec
de a
pă și
căr
bune
;E
8. D
ecan
tare
a un
ui a
mes
tec
de u
lei ș
i apă
, util
izând
pâl
nia
de se
para
re;
Lucr
area
pra
ctică
nr.
3. P
urifi
care
a să
rii d
e bu
cătă
rie;
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
3.Cr
ește
rea
cris
tale
lor d
e cl
orur
ă de
sodi
u;Te
mă
alte
rnati
vă: F
acto
rii d
e po
luar
e a
apei
/aer
ului
în lo
ca-
litat
ea m
ea.
14
Prod
use
de în
văța
re re
com
anda
te:
– în
treb
are
cauz
ală
form
ulat
ă, ră
spun
s for
mul
at;
– ex
erci
țiu re
zolv
at;
– fiș
ă de
lucr
u co
mpl
etat
ă;
– po
ster
ela
bora
t; –
proi
ect e
labo
rat ș
i pre
zent
at;
– lu
crar
e pr
actic
ă / e
xper
ienț
ă de
labo
rato
r / e
xper
ienț
ă de
labo
rato
r dig
itală
real
izată
con
form
inst
rucț
iuni
lor;
– ra
port
de
activ
itate
exp
erim
enta
lă e
labo
rat;
– jo
c di
dacti
c re
aliza
t;–
test
de
eval
uare
form
ativă
/sum
ativă
rezo
lvat
.
La sf
ârșit
ul c
lase
i a V
II-a,
ele
vul/e
leva
poa
te:
• op
era
cu e
lem
ente
le d
e lim
baj c
him
ic: s
ubst
anță
, pro
prie
tățil
e su
bsta
nței
, fen
omen
e fiz
ice,
chi
mic
e, re
acții
chi
mic
e, a
tom
, ele
men
t chi
mic
, sim
bolu
ri ch
imic
e, d
enum
irile
ele
men
telo
r chi
mic
e, g
rupă
, sub
grup
ă pr
inci
pală
/sec
unda
ră, p
erio
adă,
mas
ă at
omic
ă re
lativ
ă, m
etal
, nem
e-ta
l, nu
măr
de
ordi
ne/n
umăr
ato
mic
, pro
ton,
neu
tron
, ele
ctro
n, în
veliș
ele
ctro
nic,
stra
t ele
ctro
nic,
sche
mă
elec
tron
ică,
ele
ctro
nega
tivita
te,
vale
nță,
val
ența
supe
rioar
ă, v
alen
ța in
ferio
ară
(la n
emet
ale)
, mol
ecul
a, fo
rmul
ă ch
imic
ă, in
dice
, com
poziț
ie c
alita
tivă/
can
titati
vă, c
ompu
s bi
nar,
mas
ă m
olec
ular
ă re
lativ
ă, le
gătu
ră c
him
ică,
legă
tură
cov
alen
tă n
epol
ară/
pola
ră, l
egăt
ură
met
alic
ă, le
gătu
ră io
nică
, ion
, sar
cina
ionu
lui,
subs
tanț
ă pu
ră, a
mes
tec
omog
en/e
tero
gen,
solu
ție, c
rista
lizar
e, d
istil
are,
dec
anta
re, fi
ltrar
e, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e;•
dete
rmin
a tip
ul d
e le
gătu
ră c
him
ică
și m
asa
mol
ecul
ară
rela
tivă
în b
aza
com
poziț
iei s
ubst
anțe
i;•
cara
cter
iza:
– ob
iect
ul d
e st
udiu
al c
him
iei;
prop
rietă
țile
fizic
e și
fizio
logi
ce a
le u
nor s
ubst
anțe
; –
elem
ente
le c
him
ice
cu n
umer
ele
atom
ice
1-20
, în
baza
alg
oritm
ului
: a) p
oziți
a în
Tab
elul
Per
iodi
c (d
enum
irea,
sim
bolu
l chi
mic
, num
ărul
at
omic
, mas
a at
omic
ă re
lativ
ă, p
erio
ada,
gru
pa, s
ubgr
upa,
car
acte
rul m
etal
ic sa
u ne
met
alic
); b)
stru
ctur
a at
omul
ui (s
arci
na n
ucle
ului
, nu
măr
ul d
e pr
oton
i, ne
utro
ni, e
lect
roni
, rep
artiz
area
ele
ctro
nilo
r pe
stra
turi)
; c) v
alen
ța su
perio
ară
și va
lenț
a in
ferio
ară;
–
com
poziț
ia, p
ropr
ietă
ților
fizic
e și
utiliz
area
uno
r sub
stan
țe si
mpl
e și
com
puse
, reg
ăsite
în v
iața
de
zi cu
zi;
– am
este
curil
e uti
lizat
e în
via
ță zi
lnic
, aer
ul, a
pa și
met
odel
e de
sepa
rare
a su
bsta
nțel
or d
in a
mes
tecu
ri et
erog
ene
(acț
iune
a m
agne
tulu
i, de
cant
area
, filtr
area
) și a
mes
tecu
ri om
ogen
e (d
istil
area
, cris
taliz
area
);•
com
para
: cor
puril
e și
subs
tanț
ele;
pro
prie
tățil
e su
bsta
nțel
or; f
enom
enel
e fiz
ice
și ch
imic
e, o
bser
vate
în c
onte
xte
cotid
iene
;•
iden
tifica
feno
men
ele
chim
ice
din
med
iu în
baz
a se
mne
lor r
eacț
iilor
chi
mic
e;•
alcă
tui f
orm
ulel
e ch
imic
e și
mod
ele
mol
ecul
elor
uno
r com
puși
bina
ri în
baz
a va
lenț
ei;
• ap
lica
tehn
icile
de
lucr
u cu
subs
tanț
ele,
vas
ele,
util
ajul
în la
bora
toru
l de
chim
ie, r
espe
ctân
d re
gulil
e de
secu
ritat
e;•
repr
ezen
ta c
ompo
ziția
uno
r sub
stan
țe c
u le
gătu
ră c
oval
entă
prin
form
ule
elec
tron
ice
și m
odel
e bi
lă-a
x;
15
• in
vesti
ga e
xper
imen
tal,
resp
ectâ
nd re
gulil
e de
secu
ritat
e:
– pr
oprie
tățil
e fiz
ice
ale
met
alel
or și
nem
etal
elor
în b
aza
mos
trel
or d
e su
bsta
nțe;
–
prop
rietă
țile
subs
tanț
elor
, a fe
nom
enel
or fi
zice
și ch
imic
e;
– m
etod
e de
sepa
rare
a a
mes
tecu
rilor
om
ogen
e și
eter
ogen
e;•
elab
ora
și pr
ezen
ta u
n pr
oiec
t cre
ativ:
–
de c
arac
teriz
are
a el
emen
telo
r chi
mic
e;
– de
car
acte
rizar
e a
unei
subs
tanț
e;
– de
spre
subs
tanț
ele
pure
și a
mes
tecu
rile
în v
iața
coti
dian
ă,
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
– co
recti
tudi
ne și
des
chid
ere
în u
tiliza
rea
limba
julu
i chi
mic
;–
curio
zitat
e și
crea
tivita
te în
car
acte
rizar
ea su
bsta
nțel
or și
pro
cese
lor c
him
ice;
– pe
rsev
eren
ță și
resp
onsa
bilit
ate
în lu
area
dec
iziilo
r la
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or;
– ex
igen
ță p
entr
u no
rmel
e de
secu
ritat
e pe
rson
ală
și so
cial
ă;–
resp
onsa
bilit
ate
față
de
sănă
tate
a pe
rson
ală
și gr
ijă fa
ță d
e m
ediu
;
16
CLA
SA A
VIII
-AU
nită
ți de
com
pete
nțe
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți şi
pro
duse
de
învă
țare
reco
man
date
1. S
ubst
anța
– c
ompo
nent
a ch
imic
ă a
mat
erie
i
1.1.
Ope
rare
a, în
dife
rite
situa
ții
de c
omun
icar
e, u
tilizî
nd n
oțiu
nile
: su
bsta
nță
simpl
ă și
com
pusă
; ox
id, a
cid,
baz
ă, sa
re; c
antit
ate
de
subs
tanț
ă, m
ol, m
asă
mol
ară;
1.2.
Apl
icar
ea n
oțiu
nilo
r de
vale
nță
a el
emen
telo
r chi
mic
e,
de sa
rcin
ă a
ioni
lor p
entr
u al
-că
tuire
a fo
rmul
elor
chi
mic
e al
e su
bsta
nțel
or c
ompu
se;
1.3.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
de
calc
ul în
baz
a fo
rmul
elor
chi
mic
e,
utiliz
ând
noțiu
nile
: can
titat
ea d
e su
bsta
nță,
mas
ă m
olar
ă;1.
4. C
erce
tare
a ex
perim
enta
lă a
m
ostr
elor
de
subs
tanț
e sim
ple
și co
mpu
se; a
cor
elaț
iei d
intr
e m
asa
subs
tanț
elor
și c
antit
atea
de
subs
tanț
ă.
Subs
tanț
e si
mpl
e şi
com
puse
. For
mul
ele
chim
ice
și de
num
irile
subs
tanț
elor
sim
ple.
Fo
rmul
ele
chim
ice
ale
subs
tanț
elor
com
-pu
se/c
ompu
șilor
chi
mic
e în
baz
a va
lenț
ei,
sarc
inii
ioni
lor
Noț
iuni
de
oxizi
, aci
zi, b
aze,
săru
riSu
bsta
nțel
e sim
ple
și co
mpu
se d
in ju
rul n
os-
tru
Cara
cter
istic
ile c
antit
ative
ale
subs
tanț
ei.
Canti
tate
a de
subs
tanț
ă. M
olul
. Mas
a m
olar
ăCa
lcul
e în
baz
a fo
rmul
ei c
him
ice:
cor
elaț
ia
dint
re c
antit
atea
de
subs
tanț
ă și
mas
a su
bsta
nței
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:ac
id, b
ază,
sare
, can
titat
e de
subs
tanț
ă, m
ol,
mas
ă m
olar
ă.
Inst
ruct
aj: R
espe
ctar
ea re
gulil
or d
e se
curit
ate
în la
bora
-to
rul ș
cola
r de
chim
ie, î
n lu
crul
cu
subs
tanț
ele
și uti
laju
l ch
imic
.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
en-
tate
util
izând
noț
iuni
le c
him
ice
noi;
• Ci
tirea
form
ulel
or c
him
ice,
com
enta
rea
com
poziț
iei
subs
tanț
elor
în b
aza
form
ulel
or;
• Al
cătu
irea
form
ulel
or c
him
ice
ale
oxizi
lor î
n ba
za
vale
nței
, util
izând
Tab
elul
Per
iodi
c;•
Elab
orar
ea fo
rmul
elor
chi
mic
e al
e ac
izilo
r, ba
zelo
r, să
ruril
or în
baz
a sa
rcin
ii io
nilo
r, uti
lizân
d Ta
belu
l So
lubi
lităț
ii;•
Calc
ular
ea m
asei
mol
are
în b
aza
form
ulei
chi
mic
e;
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea m
asei
subs
tanț
ei în
baz
a ca
ntită
ții d
e su
bsta
nță;
• De
term
inar
ea c
antit
ății
de su
bsta
nță
în b
aza
mas
ei
subs
tanț
ei;
Activ
ități
expe
rimen
tale
(E –
exp
erie
nță
de la
bora
tor)
:E
1. D
escr
iere
a un
or m
ostr
e de
subs
tanț
e sim
ple
și co
m-
puse
; E
2. C
alcu
lare
a m
asei
, cân
tărir
ea/m
ăsur
area
pro
bei c
e co
resp
unde
unu
i num
ăr a
num
it de
mol
i de
apă,
car
bo-
nat d
e ca
lciu
, zah
ăr e
tc.
Jocu
ri di
dacti
ce: C
uvin
te în
cruc
ișate
/Dom
ino
chim
ic/
Puzz
le.
17
2. R
eacț
ii ch
imic
e
2.1.
Ope
rare
a no
țiuni
lor c
e se
re
feră
la: e
cuaț
ia c
him
ică,
reac
ția
chim
ică,
tipu
rile
de re
acții
chi
mi-
ce, î
n di
ferit
e sit
uații
de
com
uni-
care
;2.
2. E
xem
plifi
care
a pr
oces
elor
ch
imic
e ob
serv
ate
în lu
mea
în-
conj
urăt
oare
în c
orel
are
cu se
m-
nele
reac
țiilo
r chi
mic
e;2.
3. D
ifere
nție
rea
reac
țiilo
r chi
-m
ice
de v
aria
te ti
puri
în b
aza
ecua
țiilo
r chi
mic
e;2.
4. A
plic
area
Leg
ii co
nser
vării
m
asei
subs
tanț
elor
pen
tru
sta-
bilir
ea c
oefic
ienț
ilor î
n ec
uații
le
chim
ice;
2.5.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
în
baz
a ec
uație
i chi
mic
e, u
tili-
zând
noț
iune
a de
can
titat
e de
su
bsta
nță;
2.6.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a un
ui p
roie
ct c
reati
v re
ferit
or la
uti
lizar
ea și
impo
rtan
ța re
acții
lor
chim
ice.
Reac
țiile
chi
mic
e - p
roce
se d
e tr
ansf
orm
are
a su
bsta
nțel
or. S
emne
le re
acții
lor c
him
ice
Lege
a co
nser
vării
mas
ei su
bsta
nțel
orEc
uații
chi
mic
eTi
puri
de re
acții
chi
mic
e: re
acții
de
com
bina
-re
, de
desc
ompu
nere
. Noț
iuni
de
reac
ții d
e su
bstit
uție
, rea
cții
de sc
him
bCa
lcul
e în
baz
a ec
uații
lor c
him
ice:
det
erm
i-na
rea
canti
tății
de
subs
tanț
ă a
unui
reac
tant
/pr
odus
de
reac
ție c
unos
când
can
titat
ea d
e su
bsta
nță
a un
ui p
rodu
s de
reac
ție/r
eact
ant
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:Ec
uație
chi
mic
ă, re
acta
nt/s
ubst
anță
iniți
ală,
pr
odus
de
reac
ție/s
ubst
anță
fina
lă, c
oefic
i-en
t, re
acție
de
com
bina
re, d
esco
mpu
nere
, su
bstit
uție
, sch
imb.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
en-
tate
util
izând
noț
iuni
le c
him
ice
noi;
• Id
entifi
care
a re
acții
lor d
e co
mbi
nare
, des
com
pune
re,
subs
tituț
ie și
schi
mb
în b
aza
sche
mel
or și
ecu
ațiil
or
chim
ice;
• St
abili
rea
coefi
cien
ților
în e
cuaț
iile
chim
ice;
• Ci
tirea
ecu
ațiil
or c
him
ice,
com
enta
rea
tipul
ui
subs
tanț
elor
(rea
ctan
ți/su
bsta
nțe
iniți
ale
sau
prod
uși
de re
acție
/sub
stan
țe fi
nale
), tip
ului
reac
ției,
a co
efici
ențil
or st
abili
ți;
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• El
abor
area
unu
i alg
oritm
de
rezo
lvar
e a
prob
lem
elor
în
baz
a ec
uație
i chi
mic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nea
de c
antit
a-te
de
subs
tanț
ă;•
Dete
rmin
area
în b
aza
ecua
ției c
him
ice
a ca
ntită
ții d
e su
bsta
nță
a un
ui re
acta
nt/p
rodu
s de
reac
ție, c
onfo
rm
canti
tății
de
subs
tanț
ă a
unui
pro
dus d
e re
acție
/rea
c-ta
nt;
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
3. In
vesti
gare
a re
acții
lor d
e co
mbi
nare
și d
e de
scom
-pu
nere
, ide
ntific
area
sem
nelo
r ace
stor
reac
ții;
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
1:Re
acții
le c
him
ice
în lu
mea
înco
njur
ătoa
re.
18
3. O
xige
nul.
Hid
roge
nul
3.1.
Ope
rare
a no
țiuni
lor c
e se
re
feră
la o
xige
n, h
idro
gen;
reac
ții
de a
rder
e, o
xida
re, r
educ
ere,
su
bstit
uție
, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e;3.
2. C
arac
teriz
area
ele
men
telo
r ch
imic
e ox
igen
, hid
roge
n co
nfor
m
poziț
iei î
n Ta
belu
l Per
iodi
c;3.
3. E
labo
rare
a și
aplic
area
al
gorit
mul
ui d
e ca
ract
eriza
re
a un
ei su
bsta
nțe
chim
ice
prin
ex
empl
ul o
xige
nulu
i, hi
drog
e-nu
lui (
com
poziț
ia, s
truc
tura
, ob
ținer
ea, p
ropr
ietă
țile
fizic
e și
chim
ice,
iden
tifica
rea,
util
izare
a,
impo
rtan
ța);
3.4.
Mod
elar
ea p
ropr
ietă
ților
chi
-m
ice
și a
met
odel
or d
e ob
ținer
e al
e ox
igen
ului
și h
idro
genu
lui p
rin
ecua
ții c
him
ice;
3.5.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
obțin
erii
și a
prop
rietă
ților
oxi
ge-
nulu
i și h
idro
genu
lui,
resp
ectâ
nd
regu
lile
de se
curit
ate;
3.6.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
în
baz
a ec
uații
lor c
him
ice
prin
tr
ansp
uner
ea a
lgor
itmilo
r de
dete
rmin
are
a ca
ntită
ții d
e su
bsta
nță
pent
ru st
abili
rea
mas
ei
subs
tanț
ei;
3.7.
For
mul
area
con
cluz
iilor
des
-pr
e im
port
anța
oxi
genu
lui,
hidr
o-ge
nulu
i și c
ompu
șilor
lor;
Oxi
genu
l, hi
drog
enul
ca
elem
ente
chi
mic
e.
Răsp
ândi
rea
în n
atur
ă. C
arac
teris
tica
gene
ra-
lă c
onfo
rm p
oziți
ei în
Tab
elul
Per
iodi
cO
xige
nul,
hidr
ogen
ul c
a su
bsta
nțe
sim
ple.
Pr
oprie
tățil
e fiz
ice.
Obț
iner
ea o
xige
nulu
i din
pe
roxi
d de
hid
roge
n, a
pă, î
n ur
ma
proc
esul
ui
de fo
tosin
teză
; a h
idro
genu
l din
met
an, a
pă,
acid
clo
rhid
ric, s
ulfu
ric în
reac
ție c
u m
agne
-ziu
, zin
c, a
lum
iniu
. Rea
cția
de
subs
tituț
ie.
Iden
tifica
rea
oxig
enul
ui, h
idro
genu
lui
Prop
rietă
țile
chim
ice:
- ale
oxi
genu
lui:
reac
ția c
u m
etal
ele
calc
iu,
mag
neziu
, alu
min
iu, z
inc,
fier
, cup
ru; c
u ne
-m
etal
ele
hidr
ogen
, sul
f, fo
sfor
, azo
t, ca
rbon
(a
rder
ea c
ompl
etă,
inco
mpl
etă)
; cu
met
anul
;- a
le h
idro
genu
lui:
reac
ția c
u ne
met
alel
e ox
igen
, clo
r, su
lf, c
arbo
n, a
zot;
cu o
xizii
met
a-le
lor (
reac
ție d
e re
duce
re)
Ozo
nul -
form
ă al
otro
pică
a o
xige
nulu
i, ro
lul
biol
ogic
. Pro
tecț
ia st
ratu
lui d
e oz
on a
l Pă-
mân
tulu
iO
xizi
i – p
rodu
și ai
reac
ției d
e ox
idar
e.
Noț
iuni
de
reac
ții d
e ar
dere
. Asig
urar
ea
secu
rităț
ii în
caz
ul u
tiliză
rii p
roce
selo
r de
arde
reO
xige
nul,
hidr
ogen
ul ş
i com
puşi
i lor
- uti
-liz
area
și in
fluen
ța a
supr
a ca
lităț
ii vi
eții
și m
ediu
lui
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:al
otro
pie,
form
ă al
otro
pică
, ozo
n, re
acții
de
oxid
are,
ard
ere,
subs
tituț
ie.
Exer
ciții
:•
Elab
orar
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
en-
tate
ce
vize
ază
utiliz
area
, ide
ntific
area
oxi
genu
lui,
hidr
ogen
ului
; im
port
anța
stra
tulu
i de
ozon
; nec
esita
-te
a re
spec
tării
regu
lilor
de
secu
ritat
e în
caz
ul u
tiliză
rii
proc
esel
or d
e ar
dere
;•
Core
lare
a de
num
irilo
r oxi
zilor
cu
form
ulel
or c
him
ice;
• Co
mpl
etar
ea fi
șei d
e ca
ract
eriza
re a
oxi
genu
lui/
hidr
o-ge
nulu
i ca
elem
ent c
him
ic și
subs
tanț
ă sim
plă,
con
-fo
rm a
lgor
itmul
ui;
• Al
cătu
irea
ecua
țiilo
r rea
cțiil
or c
him
ice
ce c
arac
teri-
zeaz
ă m
etod
ele
de o
bțin
ere,
pro
prie
tățil
e ch
imic
e al
e ox
igen
ului
, hid
roge
nulu
i;•
Com
para
rea
hidr
ogen
ului
și o
xige
nulu
i; ox
igen
ului
și
ozon
ului
con
form
alg
oritm
ului
;•
Com
para
rea
proc
esel
or d
e ox
idar
e și
arde
re; a
re
acții
lor d
e co
mbi
nare
, des
com
pune
re și
subs
tituț
ie
conf
orm
sche
mel
or;
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea m
asei
une
i sub
stan
țe în
baz
a ec
uații
lor
chim
ice,
cun
oscâ
nd c
antit
atea
de
subs
tanț
ă a
alte
i su
bsta
nțe;
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
4. O
bțin
erea
oxi
genu
lui p
rin d
esco
mpu
nere
a pe
roxi
-du
lui d
e hi
drog
en, c
apta
rea
și id
entifi
care
a lu
i;E
5. C
erce
tare
a și
desc
riere
a m
ostr
elor
de
dife
riți o
xizi;
E 6.
Obț
iner
ea h
idro
genu
lui p
rin in
tera
cțiu
nea
met
ale-
lor c
u ac
izi, c
apta
rea
și id
entifi
care
a lu
i;Jo
c di
dacti
c: P
uzzle
.St
udiu
de
caz:
Ozo
nul -
pro
tect
orul
Ter
rei.
19
4. C
lase
le d
e co
mpu
şi a
norg
anic
i
4.1.
Ope
rare
a no
țiuni
lor c
e se
re
feră
la: c
lase
le d
e co
mpu
și an
-or
gani
ci (o
xizi,
aci
zi, b
aze,
săru
ri);
legă
tura
gen
etică
; ind
icat
ori,
scal
ă pH
, med
iu (a
cid,
baz
ic, n
eutr
u);
reac
ția d
e sc
him
b, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e;4.
2. C
orel
area
com
poziț
iei
subs
tanț
ei cu
den
umire
a, cl
asa
de
com
puși,
util
izare
a, im
port
anța
, ac
țiune
a as
upra
org
anism
ului
um
an;
4.3.
Car
acte
rizar
ea o
xizil
or, b
a-ze
lor,
acizi
lor,
săru
rilor
con
form
al
gorit
mul
ui;
4.4.
Mod
elar
ea p
ropr
ietă
ților
chi-
mice
și a
met
odel
or d
e ob
ținer
e al
e ox
izilo
r, ac
izilo
r, ba
zelo
r, să
ruril
or
prin
ecu
ații c
him
ice;
4.5.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
prop
rietă
ților
chim
ice a
le o
xizilo
r, ac
izilo
r, ba
zelo
r, să
ruril
or, r
espe
c-tâ
nd re
gulile
de
secu
ritat
e;4.
6. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or în
ba
za e
cuaț
iilor
chi
mic
e uti
lizân
d no
țiuni
le m
asă
și ca
ntita
te d
e su
bsta
nță;
4.7.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a un
ui p
roie
ct c
reati
v re
ferit
or la
uti
lizar
ea și
impo
rtan
ța o
xizil
or,
acizi
lor,
baze
lor,
săru
rilor
;4.
8. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or d
es-
pre
bene
ficiil
e ox
izilo
r, ac
izilo
r, ba
zelo
r, să
ruril
or.
Clas
ifica
rea
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice
în b
aza
com
poziț
iei ș
i sol
ubili
tății
Noț
iuni
des
pre
şiru
rile
gene
tice
ale
met
ale-
lor ș
i nem
etal
elor
; ser
ia a
ctivi
tății
met
alel
or.
Iden
tifica
rea
acizi
lor ș
i baz
elor
cu
indi
cato
riAc
izii:
com
poziț
ia, c
lasifi
care
a, d
enum
irile
(a
cid
clor
hidr
ic, s
ulfh
idric
, sul
furo
s, su
lfuric
, az
otic,
fosf
oric
,car
boni
c, si
licic
). Pr
oprie
tățil
e ch
imic
e ge
nera
le și
obț
iner
ea (p
e ex
empl
ul
acizi
lor c
lorh
idric
, sul
furic
, fos
foric
);Re
acția
de
schi
mb
Baze
le: c
ompo
ziția
, cla
sifica
rea,
den
umiri
le.
Prop
rietă
țile
chim
ice
gene
rale
, obț
iner
ea;
Oxi
zii:
com
poziț
ia, c
lasifi
care
a (o
xizi
bazic
i și
acizi
), de
num
irile
. Pro
prie
tățil
e ch
imic
e ge
ne-
rale
, obț
iner
eaSă
ruril
e: c
ompo
ziția
, cla
sifica
rea
(sol
ubile
și
inso
lubi
le),
denu
miri
le. P
ropr
ietă
țile
chim
ice
gene
rale
, obț
iner
eaLe
gătu
rile
gene
tice
dint
re c
lase
le d
e co
mpu
și an
orga
nici
Aciz
ii, b
azel
e, o
xizi
i, să
ruril
e - u
tiliza
rea
și in
fluen
ța a
supr
a ca
lităț
ii vi
eții
și m
ediu
lui
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:ox
id a
cid,
oxi
d ba
zic, a
cid
oxig
enat
, aci
d ne
oxig
enat
, baz
ă al
calin
ă, b
ază
inso
lubi
lă,
sare
, șiru
l gen
etic,
seria
acti
vită
ții m
etal
elor
, in
dica
tor,
scal
ă pH
, med
iu a
cid,
med
iu b
azic
, m
ediu
neu
tru,
reac
ție d
e sc
him
b, le
gătu
ră
gene
tică.
Exer
ciții
:•
Iden
tifica
rea
form
ulel
or a
cizil
or, b
azel
or, o
xizil
or, s
ăru-
rilor
din
tr-u
n șir
de
subs
tanț
e pr
opus
e;•
Com
para
rea
acizi
lor,
baze
lor,
săru
rilor
și o
xizil
or c
on-
form
dife
ritor
crit
erii;
• Co
rela
rea
denu
miri
lor ș
i for
mul
elor
oxi
zilor
, aci
zilor
, ba
zelo
r, să
ruril
or;
• Co
mpl
etar
ea sc
hem
elor
de
reac
ții, s
chem
elor
lacu
na-
re, v
izând
pro
prie
tățil
e ch
imic
e/ob
ținer
ea c
ompu
șilor
an
orga
nici
;•
Com
plet
area
fișe
lor d
e ca
ract
eriza
re a
pro
prie
tățil
or
chim
ice/
obț
iner
ii co
mpu
șilor
ano
rgan
ici î
n ba
za sc
he-
mei
legă
turil
or g
eneti
ce;
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea c
antit
ății
de su
bsta
nță/
mas
ei în
baz
a ec
uație
i chi
mic
e, c
unos
când
can
titat
ea/m
asa
alte
i su
bsta
nțe;
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
7. Id
entifi
care
a ac
izilo
r și b
azel
or c
u aj
utor
ul in
dica
to-
rilor
aci
do-b
azic
i, in
dica
toru
lui u
nive
rsal
și sc
alei
pH;
E 8.
Pro
prie
tățil
e ch
imic
e ge
nera
le a
le a
cizil
or;
E 9.
Pro
prie
tățil
e ch
imic
e ge
nera
le a
le b
azel
or;
E 10
. Pro
prie
tățil
e ch
imic
e ge
nera
le a
le o
xizil
or (o
xid
de
calc
iu c
u ap
a, o
xid
de c
upru
cu
acid
clo
rhid
ric/s
ulfu
ric);
E 11
. Pro
prie
tățil
e ch
imic
e ge
nera
le a
le să
ruril
or.
Lucr
area
pra
ctică
nr.
1. L
egăt
ura
reci
proc
ă di
ntre
prin
-ci
pale
le c
lase
de
com
puși
anor
gani
ci;
Jocu
ri uti
lizîn
d no
țiuni
chi
mic
e: G
ăseș
te in
trus
ul/G
ăsiți
co
resp
onde
nța/
Puzz
le e
tc;
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
2.
Top
10 su
bsta
nțe
anor
gani
ce d
in v
iața
mea
.
20
5. A
pa şi
sol
uțiil
e
5.1.
Ope
rare
a no
țiuni
lor c
e se
re
feră
la: s
oluț
ii, p
arte
a de
mas
ă a
subs
tanț
ei d
izolv
ate;
apa
pot
abilă
în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e;5.
2. C
arac
teriz
area
com
poziț
iei,
stru
ctur
ii, p
ropr
ietă
ților
fizic
e și
chim
ice,
util
izării
și ro
lulu
i ape
i/ so
luții
lor î
n vi
ața
de zi
cu
zi;5.
3. In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă
a pr
oprie
tățil
or a
pei,
resp
ectâ
nd
regu
lile
de se
curit
ate;
5.4.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
de
calc
ul în
baz
a co
rela
țiilo
r din
tre
part
ea d
e m
asă
a su
bsta
nței
dizo
l-va
te, m
asa
subs
tanț
ei d
izolv
ate
și m
asa
solu
ției;
5.5.
Pre
para
rea
solu
ției c
u o
anu-
mita
par
te d
e m
asă
a su
bsta
nței
di
zolv
ate;
5.6.
Arg
umen
tare
a ce
rințe
lor f
ață
de a
pa p
otab
ilă, c
alita
tea,
pur
ifi-
care
a și
prot
ecția
ei;
5.7.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a un
ui p
roie
ct c
reati
v re
ferit
or la
im
port
anța
ape
i/sol
uțiil
or.
Apa
- com
pus c
u im
port
anță
vita
lă. R
ăs-
pând
irea
în n
atur
ă. P
ropr
ietă
țile
fizic
e. R
olul
bi
olog
icPr
oprie
tățil
e ch
imic
e al
e ap
ei: d
esco
mpu
ne-
rea,
inte
racț
iune
a cu
met
alel
e (s
odiu
, pot
a-siu
, cal
ciu,
fier
), cu
oxi
zii b
azic
i și o
xizii
aci
ziAp
a ca
sol
vent
. Dizo
lvar
ea. S
oluț
iile
Com
pozi
ția s
oluț
iilor
. Par
tea
de m
asă
a su
bsta
nței
dizo
lvat
e în
solu
țieRo
lul v
ital ș
i im
port
anța
solu
țiilo
r în
viaț
a zil
nică
Apa
pota
bilă
. Cal
itate
a ap
ei p
otab
ile în
Re-
publ
ica
Mol
dova
. Sur
sele
de
polu
are
a ap
ei.
Purifi
care
a ap
ei
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:so
luție
, sol
vent
, sub
stan
ță d
izolv
ată,
par
tea
de m
asă
a su
bsta
nței
dizo
lvat
e, a
pă p
otab
ilă.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
en-
tate
util
izând
noț
iuni
le c
him
ice
noi;
• Co
mpl
etar
ea fi
șei d
e ca
ract
eriza
re a
pro
prie
tățil
or
fizic
e, c
him
ice
ale
apei
;•
Desc
riere
a tip
urilo
r de
apă,
surs
elor
de
polu
are,
ce
rințe
lor f
ață
de a
pa p
otab
ilă;
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
12. I
nves
tigar
ea u
nor p
ropr
ietă
ți fiz
ice
și ch
imic
e al
e ap
ei;
Lucr
area
pra
ctică
nr.
2. P
repa
rare
a un
ei so
luții
de
clo-
rură
de
sodi
u cu
o a
num
ită p
arte
de
mas
ă a
subs
tanț
ei
dizo
lvat
e;
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea p
ărții
de
mas
ă a
subs
tanț
ei d
izolv
ate
în
solu
ție;
• De
term
inar
ea m
asei
subs
tanț
ei/v
olum
ului
ape
i pen
tru
prep
arar
ea so
luție
i cu
o an
umită
mas
ă/pa
rte
de m
asă
de su
bsta
nță
dizo
lvat
ă;
Activ
ități
crea
tive:
•
Asal
t de
idei
des
pre
econ
omisi
rea
apei
în c
ondi
ții c
as-
nice
;El
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui n
r. 3.
Ap
a - m
iraco
lul v
ieții
.
21
6. P
rodu
sele
chi
mic
e şi
cal
itate
a vi
eții
6.1.
Ope
rare
a no
țiuni
lor c
e se
re
feră
la p
rodu
sele
chi
mic
e și
utiliz
area
lor,î
n di
ferit
e sit
uații
de
com
unic
are;
6.2.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
de
spre
sele
ctar
ea și
util
izare
a in
ofen
sivă
a pr
odus
elor
chi
mic
e,
într
ebui
nțat
e în
via
ța c
otidi
ană;
6.3.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a un
ui p
roie
ct c
reati
v re
ferit
or la
pr
oprie
tățil
e și
utiliz
area
inof
ensi
-vă
a u
nui p
rodu
s chi
mic
.
Prod
usel
e ch
imic
e și
utiliz
area
lor i
nofe
n-siv
ă în
via
ța d
e zi
cu zi
, im
pact
ul lo
r asu
pra
calit
ății
vieț
iiPi
ctog
ram
ele
prod
usel
or c
him
ice
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:pr
odus
chi
mic
; sub
stan
țe c
austi
ce, i
nflam
a-bi
le, t
oxic
e, c
oroz
ive;
oxi
dant
e/ a
ntiox
idan
te;
arom
atiza
tori.
Exer
ciții
/ Ac
tivită
ți cr
eativ
e:
• Id
entifi
care
a re
gulil
or d
e uti
lizar
e in
ofen
sivă
a un
ui
prod
us c
him
ic (d
e ex
empl
u: so
da a
limen
tară
, pas
ta
de d
inți,
det
erge
nt d
e va
se, s
oluț
ii pe
ntru
cur
ățat
ar
agaz
ul, d
e în
depă
rtar
e a
calc
arul
ui e
tc.)
în b
aza
info
rmaț
iei d
e pe
etic
hete
și p
icto
gram
e;•
Expl
icar
ea se
mni
ficaț
iei p
icto
gram
elor
de
peric
ol a
le
prod
usel
or c
him
ice;
• M
odel
area
situ
ațiil
or d
e se
lect
are
și uti
lizar
e in
ofen
si-
vă a
pro
duse
lor c
him
ice;
Jocu
ri uti
lizîn
d no
țiuni
chi
mic
e: G
hici
subs
tanț
a/ p
rodu
-su
l etc
.El
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui n
r. 4.
Recl
ama
unui
pro
dus c
him
ic.
Prod
use
de în
văța
re re
com
anda
te:
– en
unț a
rgum
enta
t not
at/f
orm
ulat
; –
într
ebar
e ca
uzal
ă fo
rmul
ată,
răsp
uns f
orm
ulat
; –
algo
ritm
ela
bora
t; –
fișă
de lu
cru
com
plet
ată;
–
ecua
ție c
him
ică
mod
elat
ă;
– sc
hem
ă de
tran
sfor
măr
i chi
mic
e el
abor
ată/
com
plet
ată/
real
izată
; –
exer
cițiu
rezo
lvat
;–
prob
lem
ă re
zolv
ată
în b
aza
algo
ritm
ilor;
– ex
perim
ent/
lucr
are
prac
tică/
expe
rienț
ă de
labo
rato
r/ex
perie
nță
de la
bora
tor d
igita
lă re
aliza
tă c
onfo
rm in
stru
cțiu
nilo
r; –
rapo
rt d
e ac
tivita
te e
xper
imen
tală
ela
bora
t; –
pict
ogra
me
ale
prod
usel
or c
him
ice
iden
tifica
te și
exp
licat
e;–
regu
li de
util
izare
inof
ensiv
ă a
unui
pro
dus c
him
ic e
xplic
ate;
–
joc
dida
ctic
real
izat;
– pr
oiec
t ela
bora
t și p
reze
ntat
; –
test
de
eval
uare
form
ativă
/sum
ativă
rezo
lvat
.
22
La s
fârş
itul c
lase
i a V
III -a
, ele
vul /
ele
va p
oate
:•
oper
a cu
ele
men
tele
de
limba
j chi
mic
: can
titat
e de
subs
tanț
ă, m
ol, m
asă
mol
ară;
ecu
ație
chi
mic
ă, re
acta
nt/s
ubst
anță
iniți
ală,
pro
dus d
e re
acție
/sub
stan
ța fi
nală
; alo
trop
ie, f
orm
ă al
otro
pică
, ozo
n; re
acție
de
com
bina
re, d
e de
scom
pune
re, d
e su
bstit
uție
, de
schi
mb,
de
oxid
are,
de
ard
ere;
cla
se d
e co
mpu
și an
orga
nici
, oxi
d (a
cid,
baz
ic),
acid
(oxi
gena
t, ne
oxig
enat
), ba
ză (a
lcal
ină,
inso
lubi
lă),
sare
; șiru
l gen
etic,
seria
ac
tivită
ții m
etal
elor
, ind
icat
or, s
cală
pH,
med
iu (a
cid,
baz
ic, n
eutr
u), l
egăt
ură
gene
tică,
solu
ție, s
olve
nt, s
ubst
anță
dizo
lvat
ă, p
arte
a de
mas
ă a
subs
tanț
ei d
izolv
ate,
apă
pot
abilă
, pro
duse
chi
mic
e, în
dife
rite
situa
ții d
e co
mun
icar
e;•
aplic
a Le
gea
cons
ervă
rii m
asei
subs
tanț
ei p
entr
u st
abili
rea
coefi
cien
ților
în e
cuaț
iile
chim
ice;
• al
cătu
i for
mul
ele
chim
ice
ale
subs
tanț
elor
com
puse
în b
aza
vale
nței
și sa
rcin
ii io
nilo
r;•
exem
plifi
ca p
roce
sele
chi
mic
e ob
serv
ate
în lu
mea
înco
njur
ătoa
re în
cor
elar
e cu
sem
nele
reac
țiilo
r chi
mic
e;•
cara
cter
iza:
– el
emen
tele
chi
mic
e ox
igen
și h
idro
gen
conf
orm
poz
iției
în T
abel
ul P
erio
dic;
–
com
poziț
ia, s
truc
tura
, obț
iner
ea, p
ropr
ietă
țile
fizic
e și
chim
ice,
iden
tifica
rea,
util
izare
a, im
port
anța
oxi
genu
lui ș
i hid
roge
nulu
i;–
subs
tanț
e în
baz
a ex
empl
ului
oxi
zilor
, aci
zilor
, baz
elor
, săr
urilo
r; –
com
poziț
ia, s
truc
tura
, pro
prie
tățil
e fiz
ice
și ch
imic
e, u
tiliza
rea
și ro
lul a
pei ș
i sol
uțiil
or în
via
ța zi
lnic
ă;•
dife
renț
ia re
acții
le c
him
ice
de d
iferit
e tip
uri î
n ba
za e
cuaț
iilor
chi
mic
e;•
argu
men
ta c
erin
țele
față
de
apa
pota
bilă
, cal
itate
a, p
urifi
care
a și
prot
ecția
ei;
• co
rela
com
poziț
ia su
bsta
nței
cu
denu
mire
a, c
lasa
de
com
puși,
util
izare
a, a
cțiu
nea
asup
ra o
rgan
ismul
ui u
man
și im
port
anța
;•
cerc
eta
expe
rimen
tal c
orel
ația
din
tre
mas
a su
bsta
nțel
or și
can
titat
ea d
e su
bsta
nță;
• m
odel
a pr
in e
cuaț
ii ch
imic
e pr
oprie
tățil
e ch
imic
e, m
etod
ele
de o
bțin
ere
ale
oxig
enul
ui, h
idro
genu
lui,
oxizi
lor,
acizi
lor,
baze
lor ș
i săr
urilo
r;•
rezo
lva
prob
lem
e:
– uti
lizân
d no
țiuni
le d
e m
asă
și ca
ntita
te d
e su
bsta
nță
în b
aza
form
ulel
or c
him
ice
și în
baz
a ec
uații
lor c
him
ice;
–
în b
aza
core
lații
lor d
intr
e pa
rtea
de
mas
ă a
subs
tanț
ei d
izolv
ate,
mas
a su
bsta
nței
dizo
lvat
e și
mas
a so
luție
i; –
desp
re se
lect
area
și u
tiliza
rea
inof
ensiv
ă a
prod
usel
or c
him
ice,
din
via
ța c
otidi
ană;
• in
vesti
ga e
xper
imen
tal,
resp
ectâ
nd re
gulil
e de
secu
ritat
e: o
bțin
erea
și p
ropr
ietă
țile
oxig
enul
ui și
hid
roge
nulu
i; –
prop
rietă
țile
chim
ice
ale
oxizi
lor,
acizi
lor,
baze
lor,
săru
rilor
; a a
pei;
• pr
epar
a o
solu
ție c
u o
anum
ită p
arte
de
mas
ă a
subs
tanț
ei d
izolv
ate;
• el
abor
a și
prez
enta
, în
mod
inde
pend
ent s
au p
rin c
olab
orar
e în
ech
ipă/
grup
, pro
iect
e cr
eativ
e re
ferit
or la
: –
utiliz
area
și im
port
anța
reac
țiilo
r chi
mic
e; a
pei;
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice;
–
refe
ritor
la p
ropr
ietă
țile
și uti
lizar
ea in
ofen
sivă
a un
ui p
rodu
s chi
mic
,
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
– co
recti
tudi
ne și
des
chid
ere
în u
tiliza
rea
limba
julu
i chi
mic
;–
curio
zitat
e și
crea
tivita
te în
car
acte
rizar
ea su
bsta
nțel
or și
pro
cese
lor c
him
ice;
– pe
rsev
eren
ță și
resp
onsa
bilit
ate
în lu
area
dec
iziilo
r la
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or;
– ex
igen
ță p
entr
u no
rmel
e de
secu
ritat
e pe
rson
ală
și so
cial
ă;–
resp
onsa
bilit
ate
față
de
sănă
tate
a pe
rson
ală
și gr
ijă fa
ță d
e m
ediu
.
23
CLA
SA A
IX-A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
1. L
egea
Per
iodi
cită
ții ş
i Tab
elul
Per
iodi
c
1.1.
Ope
rare
a no
țiuni
lor c
e se
re
feră
la: L
egea
per
iodi
cită
ții,
Tabe
lul P
erio
dic,
oxi
dant
, re-
ducă
tor,
în d
iferit
e sit
uații
de
com
unic
are;
1.2.
Car
acte
rizar
ea c
ompa
-ra
tivă
a el
emen
telo
r chi
mi-
ce, s
ubst
anțe
lor s
impl
e și
a co
mpu
șilor
lor c
onfo
rm p
oziți
ei
elem
ente
lor c
him
ice
în T
abel
ul
Perio
dic;
1.3.
Exe
mpl
ifica
rea
în b
aza
Legi
i Pe
riodi
cită
ții a
var
iație
i per
iodi
-ce
a p
ropr
ietă
ților
ele
men
telo
r ch
imic
e: m
etal
ice,
nem
etal
ice,
de
redu
căto
r, de
oxi
dant
; 1.
4. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or în
ba
za e
cuaț
iilor
chi
mic
e uti
lizân
d co
rela
țiile
din
tre
canti
tate
a de
su
bsta
nță
și m
asa
subs
tanț
ei;
1.5.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a un
ui p
roie
ct c
reati
v re
ferit
or la
im
port
anța
Leg
ii pe
riodi
cită
ții și
a
Tabe
lulu
i Per
iodi
c;
Tabe
lul P
erio
dic
şi s
truc
tura
ato
mul
ui.
Noț
iuni
de
oxid
ant ș
i red
ucăt
or
Lege
a Pe
riodi
cită
ții. S
chim
bare
a pe
rio-
dică
a p
ropr
ietă
ților
met
alic
e și
nem
e-ta
lice,
de
redu
căto
r și o
xida
nt p
entr
u el
emen
tele
chi
mic
e di
n pe
rioad
ele
I-III
Cara
cter
istic
ile e
lem
ente
lor c
him
ice
conf
orm
poz
iției
în T
abel
ul P
erio
dic:
sim
bolu
l chi
mic
, den
umire
a el
emen
tulu
i, pe
rioad
a, g
rupa
, sub
grup
a pr
inci
pală
/se
cund
ară
stru
ctur
a at
omul
ui, e
lect
roni
i de
val
ență
și v
alen
țele
pos
ibile
; car
acte
-ru
l (m
etal
ic/n
emet
alic
; oxi
dant
/red
ucă-
tor);
subs
tanț
a sim
plă
(form
ula,
den
umi-
rea,
car
acte
rul (
met
al/n
emet
al);
oxid
ul
supe
rior (
form
ula,
den
umire
a, c
arac
teru
l ba
zic/a
cid)
; hid
roxi
dul s
uper
ior (
form
ula,
de
num
irea)
; com
pusu
l hid
roge
nat p
en-
tru
nem
etal
e (fo
rmul
a și
denu
mire
a);
Serii
le g
eneti
ce a
le m
etal
elor
și n
eme-
tale
lor
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:Le
gea
Perio
dici
tății
, oxi
dant
, red
ucăt
or.
Inst
ruct
aj: R
espe
ctar
ea re
gulil
or d
e se
curit
ate
în la
bora
toru
l șc
olar
de
chim
ie, î
n lu
crul
cu
subs
tanț
ele
și uti
laju
l chi
mic
;
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
enta
te
utiliz
ând
noțiu
nile
chi
mic
e no
i;•
Com
para
rea,
în b
aza
Tabe
lulu
i Per
iodi
c, a
ele
men
telo
r chi
mi-
ce, s
ubst
anțe
lor s
impl
e, c
ompu
șilor
lor;
• De
duce
rea
schi
mbă
rii p
erio
dice
a p
ropr
ietă
ților
met
alic
e/
nem
etal
ice,
de
redu
căto
r/ox
idan
t a e
lem
ente
lor d
in p
erio
a-de
le I
–III
și ex
plic
area
Leg
ii Pe
riodi
cită
ții;
• Co
rela
rea,
în b
aza
Tabe
lulu
i Per
iodi
c, a
car
acte
rulu
i met
alic
/ne
met
alic
, de
redu
căto
r/ox
idan
t ale
ele
men
tulu
i chi
mic
cu
com
poziț
ia/p
ropr
ietă
țile
subs
tanț
ei si
mpl
e/a
com
pușil
or lu
i;•
Com
plet
area
fișe
lor d
e ca
ract
eriza
re a
ele
men
telo
r chi
mic
e,
a co
mpu
șilor
lor î
n ba
za a
lgor
itmul
ui;
• Ar
anja
rea
elem
ente
lor/
subs
tanț
elor
pro
puse
în o
rdin
ea
creș
terii
/mic
șoră
rii p
ropr
ietă
ților
met
alic
e/ne
met
alic
e, d
e re
ducă
tor/
oxid
ant;
• Ar
gum
enta
rea
rolu
lui L
egii
Perio
dici
tății
pen
tru
prog
resu
l m
oder
n;
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or: d
eter
min
area
în b
aza
ecua
ției c
hi-
mic
e a
mas
ei u
nui r
eact
ant/
prod
us d
e re
acție
, con
form
mas
ei
unui
pro
dus d
e re
acție
/rea
ctan
t;Jo
curi
dida
ctice
: Cuv
inte
încr
uciș
ate/
Puzz
le e
tc.
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
1:Ta
belu
l Per
iodi
c –
alfa
betu
l mat
erie
i.
24
2. S
oluț
iile
şi d
isoc
iere
a el
ectr
oliti
că
2.1.
Ope
rare
a no
țiuni
lor c
e se
re
feră
la: d
isoci
erea
ele
ctro
-liti
că, r
eacț
ii de
schi
mb
ioni
c,
ecua
ții io
nice
, în
dife
rite
situa
ții
de c
omun
icar
e;2.
2. Id
entifi
care
a io
nilo
r pr
ezen
ți în
solu
țiile
/pre
para
tele
uti
lizat
e în
acti
vita
tea
cotid
iană
în
baz
a eti
chet
elor
pro
duse
lor;
2.3.
Mod
elar
ea p
rin e
cuaț
ii ch
imic
e a
diso
cier
ii el
ectr
oliti
ce
a ac
izilo
r tar
i, ba
zelo
r alc
alin
e,
săru
rilor
neu
tre;
a re
acții
lor d
e sc
him
b (p
rin e
cuaț
ii m
olec
ular
e și
ioni
ce);
2.4.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
ta-
lă a
con
diții
lor d
e re
aliza
re a
re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic,
res-
pect
ând
regu
lile
de se
curit
ate;
2.
5. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or
în b
aza
ecua
țiilo
r ale
reac
țiilo
r de
schi
mb,
util
izând
cor
elaț
iile
dint
re c
antit
atea
de
subs
tanț
ă și
mas
a su
bsta
nței
;2.
6. E
labo
rare
a și
prez
enta
rea
unui
pro
iect
cre
ativ
refe
ritor
la
solu
ții și
reac
ții d
e sc
him
b io
nic;
2.7.
For
mul
area
con
cluz
iilor
re
ferit
oare
la u
tilita
tea
prac
tică
a re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic;
Sol
ubili
tate
a su
bsta
nțel
or în
apă
. T
abel
ul so
lubi
lităț
ii D
isoc
iere
a el
ectr
oliti
că.
Ele
ctro
liți ș
i nee
lect
roliț
i, el
ectr
olit
tari
și sla
bi. D
isoci
erea
aci
zilor
, baz
elor
alc
a-lin
e și
săru
rilor
neu
tre.
Ioni
i - fo
rmă
de
prez
ență
a e
lem
ente
lor c
him
ice
în o
rga-
nism
și m
ediu
. Rol
ul b
iolo
gic
al io
nilo
r R
eacț
ii de
sch
imb
ioni
c. C
ondi
ții d
e re
a-liz
are
a re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic.
Ecu
ații
mol
ecul
are,
ioni
ce c
ompl
ete
și re
duse
. Re
acții
le d
e sc
him
b io
nic
utiliz
ate
în a
cti-
vita
tea
cotid
iană
Ele
men
te n
oi d
e lim
baj c
him
ic:
elec
trol
it, n
eele
ctro
lit, d
isoci
ere
elec
tro-
litică
, ele
ctro
lit ta
re/s
lab,
reac
ții io
nice
, ec
uație
ioni
că c
ompl
etă,
ecu
ație
ioni
că
redu
să.
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
enta
te
utiliz
ând
noțiu
nile
noi
;•
Alcă
tuire
a ec
uații
lor d
e di
soci
ere
pent
ru a
cizi
tari
(ecu
ații
sum
are)
, baz
e al
calin
e, să
ruri
neut
re;
• El
abor
area
ecu
ațiil
or re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic
în fo
rmă
mol
ecul
ară,
ioni
că c
ompl
etă,
ioni
că re
dusă
; • E
xem
plifi
care
a re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic
cu u
tiliza
re p
racti
că în
acti
vita
tea
cotid
iană
;
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea m
asei
/can
tităț
ii de
subs
tanț
ă a
unui
reac
tant
/pr
odus
de
reac
ție în
baz
a ec
uație
i chi
mic
e a
reac
ției d
e sc
him
b, c
unos
când
can
titat
ea d
e su
bsta
nță
/ mas
a un
ui a
lt re
acta
nt/p
rodu
s de
reac
ție;
Activ
ități
expe
rimen
tale
(E –
exp
erie
nță
de la
bora
tor)
:E
1. In
vesti
gare
a re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic
cu fo
rmar
ea u
nui
prec
ipita
t;E
2. In
vesti
gare
a re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic c
u fo
rmar
ea u
nui g
az;
E 3.
Inve
stiga
rea
reac
țiilo
r de
schi
mb
ioni
c cu
form
area
ape
i;Lu
crar
ea p
racti
că n
r. 1.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
exp
erim
enta
-le
la te
ma:
„Re
acții
de
schi
mb
ioni
c”;
Jocu
ri di
dacti
ce: C
uvin
te în
cruc
ișat
e /D
omin
o/M
emor
y.Ac
tivită
ți cr
eativ
e:
• In
terp
reta
rea
și co
mpa
rare
a in
form
ațiil
or re
ferit
oare
la io
ni,
prez
enta
te p
e eti
chet
ele
/pro
spec
tele
de
utiliz
are
a di
ferit
or
prod
use:
apă
min
eral
ă de
dife
rite
măr
ci; a
dife
ritor
supl
i-m
ente
min
eral
e et
c;El
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui n
r. 2.
Apa
pota
bilă
din
Rep
ublic
a M
oldo
va: p
reze
nt și
viit
or.
25
3. M
etal
ele
şi c
ompu
şii l
or c
u im
port
anță
pra
ctică
3.1.
Ope
rare
a no
țiuni
lor c
e se
re
feră
la: m
etal
e; m
etal
alc
alin
, al
iaj,
coro
ziune
, am
fote
ritat
e,
îngr
ășăm
ânt m
iner
al, a
ditiv
al
imen
tar,
în d
iferit
e sit
uații
de
com
unic
are;
3.2.
Car
acte
rizar
ea co
mpa
rativ
ă a
met
alel
or c
onfo
rm a
lgor
itmu-
lui:
poziț
ia în
Tab
elul
Per
iodi
c,
rolu
l bio
logi
c, ră
spân
dire
a în
na-
tură
, pro
prie
tățil
e fiz
ice,
chi
mi-
ce, o
bțin
ere,
util
izare
, com
pușii
cu
impo
rtan
ță p
racti
că;
3.3.
Mod
elar
ea p
rin e
cuaț
ii a
prop
rietă
ților
chi
mic
e, a
ob
ținer
ii, a
legă
turil
or g
eneti
ce
ale
met
alel
or și
com
pușil
or lo
r;3.
4. In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă
a pr
oprie
tățil
or m
etal
elor
și a
co
mpu
șilor
lor,
resp
ectâ
nd re
-gu
lile
de se
curit
ate;
3.
5. R
ezol
vare
a pr
oble
me-
lor c
e vi
zeaz
ă pr
oprie
tățil
e,
obțin
erea
, util
izare
a m
etal
elor
, a
com
pușil
or lo
r cu
impo
rtan
ță
prac
tică;
3.6.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a un
ui p
roie
ct c
reati
v re
ferit
or la
im
port
anța
și u
tiliza
rea
met
a-le
lor,
com
pușil
or m
etal
elor
și
alia
jelo
r;
Cara
cter
istic
a ge
nera
lă a
met
alel
or
conf
orm
poz
iției
în T
abel
ul P
erio
dic.
Șiru
l ac
tivită
ții m
etal
elor
Prop
rietă
țile
fizic
e ge
nera
le a
le m
eta-
lelo
r și d
omen
iile
de u
tiliza
re. N
oțiu
nea
de a
liaje
Răsp
ândi
rea
met
alel
or în
nat
ură.
Met
o-de
gen
eral
e de
obț
iner
e a
met
alel
or (d
in
oxizi
) M
etal
ele
sodi
u, p
otas
iu, c
alci
u, a
lum
i-ni
u, fi
er: p
ropr
ietă
țile
fizic
e, u
tiliza
rea;
co
mpu
șii c
u im
port
anță
pra
ctică
(oxi
zii,
hidr
oxizi
i, să
ruril
e); p
ropr
ietă
țile
chim
ice
gene
rale
: rea
cția
cu
oxig
enul
, clo
rul,
sul-
ful,
apa,
aci
dul c
lorh
idric
, sul
furic
dilu
at,
fosf
oric
, săr
urile
, oxi
zii m
etal
elor
(pen
tru
alum
iniu
); se
riile
lor g
eneti
ceCo
mpu
şii m
etal
elor
cu
impo
rtan
ță
prac
tică.
Pro
prie
tățil
e ch
imic
e ge
nera
le,
obțin
erea
, util
izare
a: h
idro
xidu
lui d
e so
-di
u, d
e po
tasiu
; oxi
dulu
i, hi
drox
idul
ui d
e ca
lciu
; oxi
dulu
i, hi
drox
idul
ui d
e al
umin
iu;
oxizi
lor ș
i hid
roxi
zilor
de
fier.
Săru
rile
cu
impo
rtan
ță p
racti
că, u
tiliza
rea
lor
Noț
iune
de
amfo
terit
ate
a al
umin
iulu
i și
a co
mpu
șilor
lui (
fără
ecu
ații
chim
ice)
Noț
iune
de
coro
ziun
e. M
etod
e ge
nera
le
de c
omba
tere
a c
oroz
iuni
iAl
iaje
le p
rinci
pale
ale
alu
min
iulu
i (d
ural
umin
iul),
fier
ului
(fon
ta și
oțe
lul).
Pr
oprie
tăți
fizic
e sp
ecifi
ce, u
tiliza
re
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
enta
te
utiliz
ând
noțiu
nile
noi
;•
Elab
orar
ea/c
ompl
etar
ea fi
șelo
r de
cara
cter
izare
a m
etal
elor
, a
com
pușil
or m
etal
elor
;•
Exem
plifi
care
a pr
oprie
tățil
or c
him
ice,
met
odel
or d
e ob
ținer
e a
met
alel
or, c
ompu
șilor
met
alel
or c
u im
port
anță
pr
actic
ă pr
in e
cuaț
ii ch
imic
e (m
olec
ular
e și
ioni
ce) î
n ba
za
legă
turil
or g
eneti
ce d
intr
e cl
asel
e de
subs
tanț
e an
orga
nice
; •
Exem
plifi
care
a și
argu
men
tare
a co
rela
ției:
un m
etal
– io
nul
de m
etal
– in
fluen
ța a
supr
a or
gani
smul
ui –
sele
ctar
ea c
o-re
ctă
a pr
odus
elor
alim
enta
re –
prin
cipi
i ale
une
i alim
enta
ții
sănă
toas
e;
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea m
asei
a u
nui r
eact
ant/
prod
us d
e re
acție
în
baz
a ec
uație
i chi
mic
e ce
car
acte
rizea
ză p
ropr
ietă
țile
/ob
ținer
ea u
nui m
etal
/com
pus a
l met
alul
ui;
• Ca
lcul
area
mas
ei c
loru
rii d
e so
diu
nece
sare
pen
tru
pre-
para
rea
unei
solu
ții fi
ziolo
gice
; con
sum
ate
zilni
c (u
tilizâ
nd
info
rmaț
ia d
e pe
etic
hete
le d
iferit
or p
rodu
se a
limen
tare
pr
ecum
chi
psur
i, pe
smeț
i, m
urăt
uri e
tc.),
esti
mar
ea v
alor
ilor
obțin
ute
și fo
rmul
area
con
cluz
iilor
;•
Calcu
lare
a co
nțin
utul
ui io
nilo
r de
calci
u/de
fier
(II)
în d
iferit
e pr
o-du
se a
limen
tare
/sup
limen
te a
limen
tare
pen
tru st
abilir
ea ra
ției
alim
enta
re zi
lnice
ce a
r con
tribu
i la u
n m
od să
năto
s de
viață
;
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
4. In
vesti
gare
a pr
oprie
tățil
or fi
zice
ale
met
alel
or;
E 5.
Inve
stiga
rea
prop
rietă
ților
chi
mic
e al
e ba
zelo
r alc
alin
e;
E 6.
Inve
stiga
rea
prop
rietă
ților
chi
mic
e al
e ox
idul
ui și
hid
roxi
-du
lui d
e ca
lciu
;
26
3.7.
Tra
nspu
nere
a pr
oprie
tățil
or,
proc
esel
or c
him
ice
ce v
izeaz
ă m
etal
ele/
com
pușii
met
alel
or în
sit
uații
con
text
uale
acti
vită
ții
uman
e;3.
8. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or
desp
re im
port
anța
met
alel
or,
com
pușii
met
alel
or, a
liaje
lor.
Legă
turil
e ge
netic
e di
ntre
met
ale
și co
mpu
șii lo
r M
etal
ele
şi c
ompu
şii l
or -
influ
ența
as
upra
cal
ității
vie
ții ş
i med
iulu
i. Io
nii
met
alel
or și
rolu
l lor
bio
logi
c. M
e-ta
lele
alc
alin
e: n
orm
e de
util
izare
în
alim
enta
ție a
clo
rurii
de
sodi
u, im
pact
ul
asup
ra o
rgan
ismul
ui u
man
a c
onsu
mul
ui
insu
ficie
nt/e
xces
iv, a
bila
nțul
ui io
nilo
r de
sodi
u/po
tasiu
asu
pra
sănă
tății
. Noț
iuni
de
îngr
ășăm
inte
min
eral
e cu
pot
asiu
. Io
nii d
e ca
lciu
și fi
er: c
ondi
țiile
asim
ilări
efici
ente
; pro
duse
și o
bice
iuri
ce d
uc
la e
limin
area
cal
ciul
ui d
in o
rgan
ism,
cons
ecin
țele
pie
rder
ii ca
lciu
lui/fi
erul
ui.
Alum
iniu
l: pr
odus
ele
ce c
onțin
alu
min
iu
(în c
alita
te d
e am
bala
j), io
ni d
e al
umin
iu;
cons
ecin
țele
acu
mul
ării
alum
iniu
lui î
n or
gani
sm. N
oțiu
nea
de a
ditiv
i alim
enta
ri.
Elem
ente
noi
de
limba
j chi
mic
:m
etal
alc
alin
, alia
j, co
roziu
ne, a
mfo
terit
a-te
, îng
rășă
mân
t min
eral
, adi
tiv a
limen
tar.
E 7.
Inve
stiga
rea
prop
rietă
ților
chi
mic
e al
e al
umin
iulu
i și
com
pușil
or lu
i;E
8. In
vesti
gare
a pr
oprie
tățil
or c
him
ice
ale
fieru
lui ș
i co
mpu
șilor
lui;
Lucr
area
pra
ctică
nr.
2. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or e
xper
imen
ta-
le la
tem
a: „
Met
alel
e și
com
pușii
lor”
;
Jocu
ri di
dacti
ce:
Ghic
i met
alul
/com
pusu
l/Cuv
inte
încr
uciș
ate
etc.
Activ
ități
crea
tive:
•
Desc
ifrar
ea m
arca
jelo
r de
pe a
mba
laje
le p
rodu
selo
r alim
en-
tare
, ide
ntific
area
pre
zenț
ei în
ele
a c
ompu
șilor
met
alel
or
conf
orm
cod
urilo
r adi
tivilo
r; a
met
alel
or c
onfo
rm p
icto
-gr
amei
ce
indi
că ti
pul a
mba
laju
lui;
elab
orar
ea c
oncl
uziil
or
pers
onal
e;•
Elab
orar
ea p
oste
relo
r des
pre
prop
rietă
țile,
util
izare
a m
eta-
lelo
r și c
ompu
șilor
lor,
rolu
l lor
bio
logi
c, p
robl
emel
e ce
vize
a-ză
pro
tecț
ia m
ediu
lui ș
i săn
ătat
ea o
mul
ui;
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
3:Is
toria
une
i mon
ede;
Tem
a al
tern
ativă
: Car
acte
rul c
ontr
adic
toriu
al a
lum
iniu
lui ș
i al
com
pușil
or lu
i.
27
4. N
emet
alel
e şi
com
puşi
i lor
cu
impo
rtan
ță p
racti
că
4.1.
Ope
rare
a no
țiuni
lor c
e se
re
feră
la n
emet
ale,
com
pușii
ne
met
alel
or, c
ompu
șii o
rgan
ici
ai c
arbo
nulu
i; vo
lum
mol
ar,
halo
gen,
ads
orbț
ie;
4.2.
Car
acte
rizar
ea c
ompa
ra-
tivă
a ne
met
alel
or c
onfo
rm
algo
ritm
ului
: poz
iția
în T
abel
ul
Perio
dic,
rolu
l bio
logi
c, ră
spân
-di
rea
în n
atur
ă, p
ropr
ietă
țile
fizic
e, c
him
ice,
obț
iner
e, u
tili-
zare
, com
pușii
cu
impo
rtan
ță
prac
tică;
4.3.
Mod
elar
ea p
rin e
cuaț
ii ch
i-m
ice
a pr
oprie
tățil
or c
him
ice,
a
obțin
erii,
a le
gătu
rilor
gen
etice
al
e ne
met
alel
or și
com
pușil
or
lor;
4.4
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a
prop
rietă
ților
nem
etal
elor
și
com
pușil
or lo
r, a
reac
țiilo
r de
iden
tifica
re a
ioni
lor,
a ox
idul
ui
de c
arbo
n (IV
), re
spec
tând
re-
gulil
e de
secu
ritat
e;4.
5. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or c
e vi
zeaz
ă pr
oprie
tățil
e, o
bțin
erea
, uti
lizar
ea n
emet
alel
or și
a
com
pușil
or lo
r cu
impo
rtan
ță
prac
tică
Star
ea g
azoa
să a
subs
tanț
elor
. Vol
umul
m
olar
al g
azel
or. N
oțiu
nea
de c
ondi
ții
norm
ale
Cara
cter
istic
a ge
nera
lă a
nem
etal
elor
co
nfor
m p
oziți
ei în
Tab
elul
Per
iodi
c. Ș
irul
elec
tron
egati
vită
ții. S
eria
gen
etică
a
nem
etal
elor
Răsp
ândi
rea
nem
etal
elor
în n
atur
ă: în
st
are
nativ
ă, în
form
ă de
com
puși.
Nem
etal
ele
clor
, sul
f, az
ot, f
osfo
r, ca
r-bo
n, si
liciu
: com
poziț
ia su
bsta
nțel
or
simpl
e, st
ruct
ura,
pro
prie
tățil
e fiz
ice,
fo
rmel
e al
otro
pice
, util
izare
a; se
riile
lor
gene
tice;
Prop
rietă
țile
chim
ice
ale
nem
etal
elor
: - c
loru
l: re
acția
cu
met
alel
e, h
idro
genu
l, ap
a;- s
ulfu
l: re
acția
cu
met
alel
e, h
idro
genu
l, ox
igen
ul;
- azo
tul:
reac
ția c
u ox
igen
ul, h
idro
genu
l;- f
osfo
rul ș
i sili
ciul
: rea
cția
cu
oxig
enul
;- c
arbo
nul:
reac
ția c
u ox
igen
ul, h
idro
ge-
nul,
oxizi
i met
alel
or;
Com
puşi
i nem
etal
elor
cu
impo
rtan
ță
prac
tică:
pro
prie
tăți
fizic
e, c
him
ice
gene
-ra
le, o
bțin
ere,
util
izare
:- o
xid
de su
lf (IV
), ox
id d
e su
lf (V
I), o
xid
de a
zot (
II), o
xid
de a
zot (
IV),
oxid
de
fosf
or (V
), ox
id d
e ca
rbon
(II),
oxi
d de
ca
rbon
(IV)
, oxi
d de
silic
iu;
Exer
ciții
:•
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r cau
zale
, enu
nțur
ilor a
rgum
enta
te
utiliz
ând
noțiu
nile
chi
mic
e no
i;•
Elab
orar
ea/c
ompl
etar
ea fi
șelo
r de
cara
cter
izare
a n
emet
ale-
lor,
a co
mpu
șilor
nem
etal
elor
;•
Exem
plifi
care
a pr
oprie
tățil
or c
him
ice,
met
odel
or d
e ob
ținer
e a
nem
etal
elor
, com
pușil
or n
emet
alel
or c
u im
port
anță
pra
ctică
prin
ecu
ații
chim
ice
(mol
ecul
are
și io
ni-
ce) î
n ba
za le
gătu
rilor
gen
etice
din
tre
clas
ele
de su
bsta
nțe
anor
gani
ce;
• Ex
empl
ifica
rea
și ar
gum
enta
rea
core
lație
i: un
nem
etal
–
com
pusu
l lui
– in
fluen
ța a
supr
a or
gani
smul
ui –
sele
ctar
ea
core
ctă
a pr
odus
elor
util
izate
– p
rinci
pii a
le u
nei u
tiliză
ri in
ofen
sive
pent
ru o
m și
med
iu;
• Co
rela
rea
tran
sfor
măr
ilor r
ecip
roce
ale
car
bona
ților
și
hidr
ocar
bona
ților
cu
proc
esel
e na
tura
le, c
u ce
le d
in a
ctivi
ta-
tea
cotid
iană
, im
pact
ul a
cest
or tr
ansf
orm
ări a
supr
a m
ediu
lui
și om
ului
;•
Spec
ifica
rea
regu
lilor
de
secu
ritat
e în
caz
ul u
tiliză
rii a
para
ta-
julu
i pe
bază
de
gaze
nat
ural
e și
prod
use
petr
olie
re;
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• De
term
inar
ea v
olum
ului
unu
i gaz
(c.n
.) co
nfor
m c
antit
ății
de su
bsta
nță;
a c
antit
ății
de su
bsta
nță
conf
orm
vol
umul
ui
gazu
lui (
c.n)
;•
Stab
ilire
a m
asei
unu
i gaz
con
form
vol
umul
ui lu
i (c.
n.);
vo
lum
ului
unu
i gaz
(c.n
.) co
nfor
m m
asei
lui;
• De
term
inar
ea m
asei
/vol
umul
ui u
nui g
az (c
.n.)
în b
aza
ecua
ției c
him
ice
ce c
arac
teriz
ează
pro
prie
tățil
e /o
bțin
erea
un
ui n
emet
al /c
ompu
s al u
nui n
emet
al;
28
4.6.
Tra
nspu
nere
a pr
oprie
tățil
or, p
roce
selo
r chi
-m
ice
ce v
izeaz
ă ne
met
alel
e/co
mpu
șii n
emet
alel
or în
situ
ații
cont
extu
ale
activ
ității
um
ane.
4.7.
Ela
bora
rea
și pr
ezen
tare
a un
ui p
roie
ct re
ferit
or la
util
iza-
rea
și im
port
anța
nem
etal
elor
co
mpu
șilor
lor î
n vi
ața
omul
ui.
4.8.
For
mul
area
con
cluz
iilor
de
spre
impo
rtan
ța n
emet
alel
or
și co
mpu
șilor
lor.
- aci
d cl
orhi
dric
, aci
d su
lfuro
s, a
cid
sulfu
ric, a
cid
azoti
c, a
cid
fosf
oric
, aci
d ca
rbon
ic;
- am
onia
cul,
săru
rile
de a
mon
iu.
Clor
ura
de h
idro
gen,
sulfu
ra d
e hi
drog
en
(obț
iner
ea, p
ropr
ietă
țile
fizic
e, im
pact
ul
asup
ra o
rgan
ismul
ui și
med
iulu
i).Să
ruril
e cu
impo
rtan
ță p
racti
că, u
tiliza
rea.
Com
pușii
org
anic
i ai c
arbo
nulu
i: m
etan
, pr
opan
, but
an, a
lcoo
l etil
ic, a
cid
aceti
c,
polie
tilen
ă, c
auci
uc (p
ropr
ietă
țile
fizic
e,
utiliz
are)
. Le
gătu
rile
gene
tice
dint
re n
emet
ale
și co
mpu
șii lo
rN
emet
alel
e şi
com
puşi
i lor
- in
fluen
ța
asup
ra c
alită
ții v
ieții
şi m
ediu
lui
Com
pușii
nem
etal
elor
din
pro
duse
le
chim
ice
de c
urăț
are
impa
ctul
lor a
supr
a să
nătă
ții și
med
iulu
i. Co
mpu
șii n
emet
alel
or -
aditi
vii a
li-m
enta
ri, b
enefi
cii ș
i dau
ne. N
oțiu
ni d
e în
grăș
ămin
te m
iner
ale
cu a
zot,
fosf
or.
Carb
onul
: noț
iuni
de
cărb
une
activ
at,
adso
rbție
; im
port
anța
pre
veni
rii fo
rmăr
ii ox
idul
ui d
e ca
rbon
(II)
în p
roce
sele
de
arde
re; a
acu
mul
ării;
oxi
dulu
i de
carb
on
(IV) î
n sp
ațiil
e în
chise
. Oxi
dul d
e sil
i-ci
u –
mat
erie
prim
ă pe
ntru
pro
duce
rea
bate
riilo
r sol
are,
com
pone
nt a
l stic
lei,
cera
mic
ii, c
imen
tulu
i.El
emen
te n
oi d
e lim
baj c
him
ic:
volu
m m
olar
, hal
ogen
, ads
orbț
ie, m
etan
, pr
opan
, but
an, a
lcoo
l etil
ic, a
cid
aceti
c,
polie
tilen
ă, c
auci
uc.
• Ca
lcul
area
con
ținut
ului
de
nitr
ați c
e se
poa
te c
onțin
e în
di
ferit
e ca
ntită
ți de
legu
me/
fruc
te p
rodu
se a
limen
tare
/sup
li-m
ente
alim
enta
re p
entr
u st
abili
rea
rație
i alim
enta
re zi
lnic
e,
ce a
r con
trib
ui la
un
mod
sănă
tos d
e vi
ață.
Activ
ități
expe
rimen
tale
:E
9. Id
entifi
care
a io
nulu
i de
clor
ură;
E 10
. Ide
ntific
area
ionu
lui d
e su
lfat;
E 11
. Ide
ntific
area
ionu
lui d
e am
oniu
;E
12. I
denti
ficar
ea io
nulu
i de
carb
onat
și a
oxi
dulu
i de
carb
on
(IV);
Lucr
area
pra
ctică
nr.
3. R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or e
xper
imen
ta-
le la
tem
a „N
emet
alel
e și
com
pușii
lor”
;Jo
curi
dida
ctice
: Ghi
ci n
emet
alul
/com
pusu
l; cu
vint
e în
cruc
ișat
e et
c;
Activ
ități
crea
tive:
•
Desc
ifrar
ea m
arca
jelo
r de
pe a
mba
laje
le p
rodu
selo
r alim
en-
tare
, ide
ntific
area
con
form
cod
ului
adi
tivul
ui a
nem
etal
elor
/ co
mpu
șilor
nem
etal
elor
, util
izați
în c
alita
te d
e ga
ze d
e am
ba-
lare
/gaz
e pr
opul
soar
e, e
labo
rare
a co
nclu
ziilo
r;•
Elab
orar
ea p
oste
relo
r des
pre
prop
rietă
țile,
util
izare
a ne
me-
tale
lor ș
i com
pușil
or lo
r, ro
lul b
iolo
gic,
pro
tecț
ia m
ediu
lui ș
i să
năta
tea
omul
ui;
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
pro
iect
ului
nr.
4:Re
cord
urile
nem
etal
elor
și a
le c
ompu
șilor
lor.
29
5. C
him
ia ş
i pro
gres
ul m
oder
n
5.1.
Arg
umen
tare
a uti
lizăr
ii su
bsta
nțel
or a
norg
anic
e în
di
ferit
e do
men
ii al
e ac
tivită
ții
uman
e;5.
2. E
labo
rare
a și
prez
enta
rea
unui
pro
iect
refe
ritor
la v
aloa
-re
a ch
imie
i ca
știin
ță și
art
ă;5.
3. F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or
desp
re su
bsta
nțel
e an
orga
nice
și
impo
rtan
ța st
udie
rii a
cest
or
subs
tanț
e.
Chim
ia ş
i dom
eniu
l um
anita
r al
activ
ității
um
ane
(muz
ică,
pic
tură
, de-
sign
etc.
)Ch
imia
şi t
ehno
logi
ile m
oder
nePr
inci
pii d
e uti
lizar
e in
ofen
sivă
a su
bsta
nțel
or și
a re
acții
lor c
him
ice
în
viaț
a co
ntem
pora
nă și
grij
a fa
ță d
e m
e-di
u
Exer
ciții
:•
Prez
enta
rea
subs
tanț
elor
con
form
alg
oritm
ului
: den
umire
a tr
ivia
lă/s
iste
mati
că –
form
ula
chim
ică
– do
men
iul d
e uti
liza-
re –
pro
prie
tate
a ce
det
erm
ină
utiliz
area
ei –
influ
ența
asu
-pr
a să
nătă
ții /m
ediu
lui –
con
cluz
ii pe
rson
ale;
• Ca
ract
eriza
rea
subs
tanț
elor
ano
rgan
ice
ce a
u ta
ngen
ță c
u m
uzic
a, p
ictu
ra, d
esig
nul,
tehn
olog
iile
mod
erne
;•
Repr
ezen
tare
a pr
oces
elor
chi
mic
e ob
serv
ate
în m
ediu
și
utiliz
ate
în v
iața
coti
dian
ă pr
in e
cuaț
ii ch
imic
e.El
abor
area
și p
reze
ntar
ea p
roie
ctul
ui n
r. 5:
Chim
ia -
știin
ță și
art
ă.
Prod
use
de în
văța
re re
com
anda
te:
– en
unț a
rgum
enta
t not
at sa
u fo
rmul
at;
– în
treb
are
cauz
ală
form
ulat
ă;
– al
gorit
m e
labo
rat;
– ex
erci
țiu re
zolv
at;
– fiș
ă de
lucr
u co
mpl
etat
ă;
– ec
uație
chi
mic
ă al
cătu
ită;
– sc
hem
ă de
tran
sfor
măr
i chi
mic
e el
abor
ată/
com
plet
ată/
real
izată
; –
prob
lem
ă re
zolv
ată
în b
aza
algo
ritm
ilor s
tudi
ați /
prin
apl
icar
ea a
lgor
itmilo
r în
situa
ții n
oi;
– ex
perim
ent/
lucr
are
prac
tică
/ exp
erie
nță
de la
bora
tor /
exp
erie
nță
de la
bora
tor d
igita
lă re
aliza
tă c
onfo
rm in
stru
cțiu
nilo
r; –
rapo
rt d
e ac
tivita
te e
xper
imen
tală
ela
bora
t; –
joc
dida
ctic
real
izat;
– pr
oiec
t ela
bora
t și p
reze
ntat
; –
test
de
eval
uare
form
ativă
/sum
ativă
rezo
lvat
.
La s
fârş
itul c
lase
i a V
III -a
, ele
vul /
ele
va p
oate
:•
oper
a cu
ele
men
te d
e lim
baj c
him
ic: L
egea
Per
iodi
cită
ții, T
abel
ul P
erio
dic,
oxi
dant
și re
ducă
tor,
elec
trol
it, n
eele
ctro
lit, d
isoci
ere
elec
trol
iti-
că, e
lect
rolit
tare
/sla
b, re
acții
ioni
ce, e
cuaț
ie io
nică
com
plet
ă, e
cuaț
ie io
nică
redu
să, m
etal
alc
alin
, alia
j, co
roziu
ne, a
mfo
terit
ate,
îngr
ășăm
ânt
min
eral
, adi
tiv a
limen
tar,
volu
m m
olar
, hal
ogen
, ads
orbț
ie, c
ompu
și or
gani
ci a
i car
bonu
lui,
în d
iferit
e sit
uații
de
com
unic
are;
30
• ca
ract
eriza
: –
subs
tanț
ele
anor
gani
ce și
pro
cese
le c
him
ice
utiliz
ate
în d
iferit
e do
men
ii al
e ac
tivită
ții u
man
e, c
onfo
rm u
nui a
lgor
itm;
– co
mpa
rativ
ele
men
tele
chi
mic
e, su
bsta
nțel
e sim
ple
și co
mpu
șii lo
r con
form
poz
iției
ele
men
telo
r chi
mic
e în
Tab
elul
Per
iodi
c;–
com
para
tiv m
etal
ele
și ne
met
alel
e co
nfor
m a
lgor
itmul
ui: p
oziți
a în
Tab
elul
Per
iodi
c, ro
lul b
iolo
gic,
răsp
ândi
rea
în n
atur
ă, p
ropr
ietă
țile
fizic
e, c
him
ice,
obț
iner
e, u
tiliza
rea,
com
pușii
cu
impo
rtan
ță p
racti
că;
• m
odel
a:–
prin
ecu
ații
chim
ice
diso
cier
ea e
lect
roliti
că a
aci
zilor
tari,
baz
elor
alc
alin
e și
săru
rilor
neu
tre;
– pr
in e
cuaț
ii m
olec
ular
e și
ioni
ce: r
eacț
iile
de sc
him
b io
nic,
reac
țiile
ce
cara
cter
izeaz
ă pr
oprie
tățil
e ch
imic
e, o
bțin
erea
met
alel
or și
nem
e-ta
lelo
r, co
mpu
șilor
met
alel
or, l
egăt
urile
gen
etice
din
tre
met
ale
și co
mpu
șii lo
r, ne
met
ale
și co
mpu
șii lo
r;•
rezo
lva:
–
prob
lem
e de
cal
cul î
n ba
za fo
rmul
elor
chi
mic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
: can
titat
ea d
e su
bsta
nță,
mas
ă m
olar
ă și
volu
m m
olar
;–
prob
lem
e de
cal
cul î
n ba
za e
cuaț
iilor
chi
mic
e pe
ntru
a d
eter
min
a ca
ntita
tea
de su
bsta
nță/
mas
a/vo
lum
ul u
nei s
ubst
anțe
, cun
oscâ
nd c
an-
titat
ea d
e su
bsta
nță/
mas
a/vo
lum
ul a
ltei s
ubst
anțe
;–
prob
lem
e ce
vize
ază
prop
rietă
țile,
obț
iner
ea, u
tiliza
rea
met
alel
or /
nem
etal
elor
și a
com
pușil
or lo
r cu
impo
rtan
ță p
racti
că;
• ex
plic
a:
– pr
oprie
tățil
e ch
imic
e al
e m
etal
elor
/nem
etal
elor
în b
aza
ecua
țiilo
r chi
mic
e;
– va
riația
per
iodi
că a
pro
prie
tățil
or m
etal
ice/
nem
etal
ice
ale
elem
ente
lor c
him
ice
din
perio
adel
e I –
III în
baz
a Le
gii P
erio
dici
tății
;•
iden
tifica
ioni
i pre
zenț
i în
solu
țiile
/pre
para
tele
util
izate
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă în
baz
a eti
chet
elor
pro
duse
lor;
• in
vesti
ga e
xper
imen
tal,
resp
ectâ
nd re
gulil
e de
secu
ritat
e:–
cond
ițiile
de
real
izare
a re
acții
lor d
e sc
him
b io
nic;
reac
țiile
de
iden
tifica
re a
ioni
lor,
a ox
idul
ui d
e ca
rbon
(IV)
;–
prop
rietă
țile
met
alel
or/n
emet
alel
or și
a c
ompu
șilor
lor;
• el
abor
a și
prez
enta
pro
iect
e cr
eativ
e, în
mod
inde
pend
ent s
au p
rin c
olab
orar
e în
ech
ipă/
grup
, ref
erito
r la:
– im
port
anța
Leg
ii Pe
riodi
cită
ții și
a T
abel
ului
Per
iodi
c;–
solu
ții și
reac
ții d
e sc
him
b io
nic;
– im
port
anța
și u
tiliza
rea
met
alel
or, c
ompu
șilor
met
alel
or, a
liaje
lor,
nem
etal
elor
și c
ompu
șilor
lor î
n vi
ața
omul
ui;
– va
loar
ea c
him
iei c
a ști
ință
și a
rtă,
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
– co
recti
tudi
ne și
des
chid
ere
în u
tiliza
rea
limba
julu
i chi
mic
;–
curio
zitat
e și
crea
tivita
te în
car
acte
rizar
ea su
bsta
nțel
or și
pro
cese
lor c
him
ice;
– pe
rsev
eren
ță și
resp
onsa
bilit
ate
în lu
area
dec
iziilo
r la
rezo
lvar
ea p
robl
emel
or;
– ex
igen
ță p
entr
u no
rmel
e de
secu
ritat
e pe
rson
ală
și so
cial
ă;–
resp
onsa
bilit
ate
față
de
sănă
tate
a pe
rson
ală
și gr
ijă fa
ță d
e m
ediu
.
31
V. Repere metodologice de predare - învățare-evaluare
Abordarea sistemică constituie fundamentul conceperii/proiectării Curriculumului la Chimie, de aceea implementarea eficientă a acestui document curricular presupu-ne aceeași viziune asupra demersului educațional, cu aplicare integrală pe toată axa conceptuală: proiectare – realizare – evaluare – ajustare. În acest context, predarea – învățarea – evaluarea sunt tratate ca un tot întreg, cele trei acțiuni/procese fiind com-plementare cuprind întreaga activitate cognitivă și formativă.
Proiectele didactice de lungă durată și de scurtă durată vor fi elaborate de către cadrele didactice în conformitate cu curriculumul la chimie și ghidurile elaborate. Pro-iectarea didactică de lungă durată va presupune o perspectivă îndelungată asupra pre-dării – învățării – evaluării disciplinei chimie și va ține cont de corelarea competențelor specifice, unităților de competențe, unităților de conținuturi, strategiilor didactice. Deși profesorii pot modifica consecutivitatea temelor în procesul predării – învățării – evalu-ării, e necesar să se acorde atenție succesiunii acestora în conformitate cu logica inter-nă a disciplinei, ținând cont de specificul competențelor vizate.
În procesul de proiectare/adoptare a strategiilor didactice la Chimie este nece-sar de ținut cont că Competența elevului include nu numai componente cognitive și operațional – tehnice, dar și motivaționale, etice, sociale și comportamentale, spe-cifice pentru fiecare elev în parte, de aceea este foarte important aspectul psiholo-gic al demersurilor educaționale. Factorii esențiali ai creării unui mediu favorabil de învățare și evaluare pentru elevi în procesul educațional la Chimie sunt: individualizarea și diferențierea, investigarea, comunicarea, motivarea, problematizarea, cooperarea, autoevaluarea, creativitatea, utilizarea tehnologiilor informaționale/ digitale.
Specificul formării competențelor la chimie este determinat de experimentul chi-mic, exprimat prin experiențe de laborator, lucrări practice și experimente demonstra-tive. Procesul de învățare se va realiza preponderent prin implicarea elevilor în activități experimentale de investigare a substanțelor și reacțiilor chimice, realizarea experimen-telor reale și digitale, rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice chi-miei, participarea în proiecte transdisciplinare, observarea și explicarea proprietăților substanțelor și fenomenelor chimice ce se regăsesc în viața de zi cu zi. Integrarea siste-matică a experimentului chimic în lecțiile de chimie creează condițiile necesare pentru formarea la elevi a competenței de investigare teoretică și experimentală, stimulând câmpul motivațional, provocând curiozitate, uimire și dorință de a cunoaște. Este nece-
32
sar ca sarcinile de investigare a substanțelor și a reacțiilor chimice să conțină un context semnificativ și să fie legate de experiența și necesitățile reale ale elevilor. Învățarea prin întrebări de analiză (De ce…?) și sinteză (Cum…?) ajută elevilor să-și creeze pro-priile concepții cu privire la noua materie. Individualizarea și diferențierea activităților de învățare la chimie asigură egalizarea șanselor de reușită și permite dezvoltarea potențialului creativ individual în ritm propriu.
Laboratoarele virtuale oferă posibilitatea simulării proceselor chimice prin utilizarea unor imagini animate și dinamice, facilitând învățarea conținuturilor curriculare la chi-mie, realizarea evaluării formative, oferă posibilitatea chestionării pentru identificarea lacunelor în procesul de învățare; facilitează integrarea cunoștințelor prin realizarea proiectelor individuale și în grup.
În procesul educațional la chimie elevii își vor forma competențe de învățare prin activități de elaborare a obiectivelor personale de învățare, planificarea învățării în mod individual sau în grup. Evocarea experiențelor personale ale elevilor va include întrebări sau activități care îi va implica direct în procesul de învățare prin formularea independentă/dirijată a obiectivelor de învățare ce corespund temei, propunerea idei-lor pentru realizarea sarcinilor de instruire, autoevaluarea produselor elaborate în baza criteriilor stabilite în comun.
Curriculumul la chimie, centrat pe competențe, orientează cadrele didactice spre aplicarea problematizării ca strategie didactică dominantă în procesul de instruire. Strategia problematizării integrează metodele modelării, algoritmizării, schematizării, observării, descrierii, experimentului chimic, investigării, proiectului, demonstrării, etc.
Rezolvarea problemelor reprezintă procese productive de învățare, deoarece acti-vează elevii, stimulează reactualizarea unor experiențe anterioare, impulsionează in-ventivitatea, îi pregătesc pentru soluționarea problemelor vieții. Problemele propuse trebuie să posede un grad de dificultate ce nu depășește nivelul cognitiv al elevilor; conținutul lor trebuie să fie legat de practică, de viață, să motiveze intrinsec, să poarte un caracter divergent, bazate pe informații contextuale captivante, ce solicită analiza și interpretarea rezultatelor obținute. La rezolvarea problemelor de chimie se va pune accentul pe analiza, deducerea algoritmilor, evaluarea metodelor de rezolvare, formu-larea concluziilor. Se vor utiliza metode de cunoaștere științifică (problematizarea, mo-delarea, algoritmizarea, schematizarea, observarea, experimentul chimic, abstractiza-rea, analiza, sinteza, generalizarea), diverse resurse didactice, inclusiv resursele digitale necesare pentru selectarea, prelucrarea și prezentarea informațiilor chimice noi. Elevii trebuie să fie orientați să rezolve problemele propuse prin diferite metode.
Cadrele didactice vor propune elevilor proiecte transdisciplinare, STEM (Science, Te-chnology, Engineering and Mathematics) sau STEAM (Science, Technology, Engineering,
33
Art and Mathematics), ghidându-i în realizarea sarcinilor de învățare, încurajându-i să colaboreze, să ofere feedback și să reflecteze asupra celor explorate. Alegerea liberă a conținutului și problemelor pentru realizarea proiectelor va stimula activitatea indivi-duală și de grup. În acest mod se va realiza scopul principal al instruirii, formarea elevu-lui care poate își dorește să învețe continuu și independent, adică are competența de a învăța autonom - factor esențial de succes profesional și social.
Cadrele didactice au libertatea de a completa strategiile didactice recomandate cu metode, procedee și tehnici noi necesare pentru formarea competențelor elevilor în dependență de specificul grupului de instruire.
Evaluarea rezultatelor școlare pune un accent esențial pe evaluarea formativă, care se realizează după parcurgerea unei secvențe de instruire, prin diverse modalități și permite adoptarea măsurilor de recuperare sau ameliorare, ajută la monitorizarea pro-gresului școlar. Formele de evaluare aplicate în procesul educațional la chimie sunt: evaluarea orală, evaluarea scrisă, lucrări practice și de laborator, observarea sistema-tică a elevilor prin diverse metode: investigația, proiectul, autoevaluarea, etc. Formele de evaluare vor fi alese în dependență de obiectivele planificate și de specificul mate-rialului studiat. Este importantă aplicarea sarcinilor de integrare a cunoștințelor din diferite compartimente ale cursului de chimie, precum și formarea sistematică a de-prinderilor elevilor de a opera cu diferite instrumente de evaluare: fișe de caracterizare a substanțelor și proceselor chimice, fișe de investigare a proceselor chimice, proiecte, grile pentru înregistrarea progresului elevilor, lucrări de creație, teste (cu sarcini com-plexe, cu răspuns deschis, itemi care vizează anumite competențe – sinteză).
În procesul educațional la chimie se recomandă stabilirea conexiunilor relevante cu alte discipline: biologie, fizică, geografie, informatică, matematică, istorie, economie, dezvoltare personală etc. Se recomandă a fi dezvoltate competențele – cheie/transver-sale, precum: respectarea igienei personale și principiilor unei alimentații sănătoase, cunoașterea metodelor de acordare a primului ajutor în caz de intoxicare cu diferite substanțe, a metodelor de stingere a incendiilor, asumarea responsabilităților, comuni-carea interculturală, respectarea dreptului la opinie.
Rolul cadrelor didactice este definitoriu în corelarea obiectivelor evaluării cu posibi-litatea de reflectare asupra rezultatelor învățării, pentru formarea unei imagini cât mai obiective a elevilor despre competențele proprii și orientarea lor spre succes. Succesul școlar reflectă gradul de eficiență pedagogică a activității de instruire. Evaluarea baza-tă pe criteriul de succes este o condiție a calității procesului educațional, care depin-de de calitatea pregătirii profesionale, calitatea metodelor și mijloacelor de predare – învățare, a modului de organizare a lecțiilor și a relațiilor profesor – elev, de eficiența materialelor didactice etc.
34
Bibliografie
1. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
2. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP 138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare 01.07.16.
3. Competențe – cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018).4. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău: MECC,
IȘE, 2018.5. Bucun N., Guțu Vl., Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodo-
logic. Chișinău: IȘE, 2017. 6. Guțu V., Dandara O., Darii L. et al Curriculum național. Chișinău: Editura CEP USM,
2018.7. Guțu V., Achiri I., Bîrnaz N. Curriculum de bază. Sistem de competențe pentru
învățământul general. Chișinău: Editura CEP USM, 2018.8. Managementul temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnazial și liceal.
Instrucțiune. Anexă la Ordinul MECC nr.1249 din 22.08.2018. https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_teme_pentru_acasa.pdf
9. Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor școlare, promovarea și ab-solvirea în învățământul primar și secundar. Aprobat prin Ordinul ME Nr. 638 din 30 iunie 2016. din http://edu.gov.md/sites/default/files/regulament_evaluare_promo-vare_transfer_2016.pdf.
10. Standarde de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituțiile de învățământ secundar general, aprobate prin Ordinul nr.193 din 26.02.2019.
11. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.12. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publicat:
21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.13. Știți ce înseamnă aceste pictograme? – EU – Osha –Europa EU, https://osha.europa.
eu/ro/publications/promotional_material/clp-leaflet
Top Related