Nicolae TURTUREANU

Croniceaa

$il... anacronlce

ci sd alunece fdrdunu port sau a unei

tros, necunoscut

GRADINARIU[Decembrie 20L4)

CUPRINS

Ioan HOLB AN: Noplile Si zilele unui vechi cronicar......................... 5

Deveniri... ........ 11

...un nocturn care scrie diurne... ...... 13

parpele casei......... .........16IntAmpinarea.............. ......................25,,O, sora mea tristefea..." .......... .......27Alma mater iassiensis.. ....................30Mai suna-vei dulce corn...? .............33Cum am devenit ieqean ...................36Un punct de sprijin... .....39Toate drumurile duc spre pdduri... ....................43Urgii albi.. ......................46Cum a fost... ..................50Pseudo... rude.......... ......54Numlrul destinului.. ......57Cum trebuie s[ fie un bunic adevdrat.... ............59Fetila care i9i spune povegti... .........61A inceput! ........,.............64Vicii, obignuinfe, tabieturi... ............66De primdvar6............ .....69Se frcea c[.............. .......70vis ............ ......................j3(reluare) .......j3Spovedania de joi ..........j4Lucrurile toate se scufundd in .............. .............78Eternitatea, desigur... .....j9

Figuri. Legende... .............83Cronica veche, o istorie de grup ......85Cinci ............89O istorie seecretd... ........91Cicd niqte cronicari... .....94Revanqa... ......................96Yal, optzecistu1........... .....,...............99

Trei........... ................... 101

,,Rolul frunzei in provincii..."........... .............. 103Divanul cu prieteni. ..... 106Am fost la GAnju. ........ 108Doud aeroplane survoldnd addncul... .............. 110O urare... recuperat[. ...II2Cum se (mai) scrie istoria. ............ 113De la Top la Ioanid ..... 115

ll provoc[ripentru... unoptzecistatipic.... ... 118Zise Corbul: Daniel! ... LzlAvatarurile lui Dorin... ..................124Bianca .......126Cum mor scriitorii. ......I29Ursachi qi Pruteanu urcdnd dealul... ...............I32,,Don Cezaf".,.... ..........134Un ludic al morfii ........ 138Eu m-am retras lalar6... ................143Dincolo de limita umanului.. .........I45Zbor frdft ..147Ala-bala-portocala..... .. 148O intdlnire (ratatd) cu Mircea C[rtdrescu ........ 151

LEVANTEL............... ................... 159

Adevlrul ca poveste. Ficfiunea ca realitate.............. ....... 163

Amendd pe impertinen!d........... .... 165Cu mine zilele-tr adaogi... ............. 167De din vale de Rovine...... .............I73Istorii... literare...... ......176SSR - o descindere in culise. ........I19Noua Junime gi povestaqul ei... ..... 181Tot... din Creangd-n Creangd... ..... 184Cel mai iubit dintre scriitori..... ..... 188Biblia ne povestegte.............. ........ 191Aqa v[ place istoria...literard?................ ,....... I94,,Ambasadoare a oamenilor printre cdini"..... ..I97M[rrurii din viafa de apoi...... ........I99Parabola blocului de locuin{e ........20I,,Cruciada reamintirii"................. ..204Un scriitor ,,de la marginea p[mdntului locuit..." ..,..........20]O carte... cu27 de autori ...............212Teatrul visat... .............2I4

O iubire din epPunctul pe ii,...Spafiul dintre iUnJurnal ol at

Povestirile lui (

Catagrafieri.....

,,Dragoste cu i;Cocktail eroticTerapia scrisulArta regisirii d

Un taxi la VilaUn scriitor de

1

,,Zugr[veli stilGhionoaia......IndiraCAnd BahluiulSisif qi morile

Conota$i.Expertize........AutoflagelareeDupd 22.De a

,,Oglinda" unuStres...............Liga mdinii sti

Brand de lard.S-o ddm anoni

$i se duc, pe rDreptul celui 1

Din tunelul tirAutografe pe r

Glasul BucoviToamna decolNe-am schimtMitralii..........Secretul cifrulAcliunea,PelFarse. Mai mrCirc. Dar p6inOporhrnigtii..Cine arunc[ p

101

103

106

108

110

l12113

115

118

12l124t26129t32134138143r4s141

148

151

159

r63r6st67r73t76179

O iubire din epoca de aur... ...........216Punctul pe ii.......... .......220Spafiul dintre intdmplSri. ...............224UnJurnal al artelor. Nostalgic.. ....227Povestirile lui Gabriel ....................230Catagrafieri................ ....................233,,Dragoste cu iz de scor!isoard"................ .......236Cocktail erotic .............240Terapia scrisului ..........242Arta reglsirii de sine ...250Un taxi la Vila Sonet! ....................253Un scriitor de psihologie.............. ...................251,,Zugrdveli stihuitoare"................. .................,.262Ghionoaia ....................264Indira .........266Cdnd Bahluiul se varsd in Sena. Si invers .....,.268Sisif qi morile de vdnt...... ..............2j0

Conotafii. ......2j3Expertize.. ....................215Autoflagelarea- blestemul nostru?...... ...........277Dupd 22.De ani............. ................280,,Oglinda" unui purtdtor de cuvdnt ..................283Stres.......... ...................285Liga mdinii stAngi...... ....................297Brand de [ard, ...............299S-o ddm anonim6...?............. ........291$i se duc, pe rdnd, pe rAnd...... .......293Dreptul celui puternic............... .....295Din tunelul timpului ....291.Autografe pe caldaramul istoriei ...29gGlasul Bucovinei .........303Toamna decopertdrilor... ......... ......305Ne-am schimbat... ........309Mitralii..... ....................310Secretul cifrului ...........313Acfiunea ,,Detergentu1".............. ...3I4Farse. Mai mult sau mai pufin vinovate............ ................317Circ. DarpAine?....... ....319Oportunigtii ............... ....................322Cine aruncdpiatra?.... ....................324

191

194t97

^eate c aespre'legeapoic,eiiei universale. ...327

In limba pegtilor ..........329Cuvinte incrucigate .....331Te-apucd... Jalea............................ .................. 333

,,...hoarde1e din diaspora..."........... .................. 335Hai, tramvai... ........... ..338Tu nici nu gtii ce bine-i... .............. 340

Tu nici nu gtii... ...........342O nocturnd la hotel NORD.:. .......,344Un post prea depdrtat... ............. ....341Poezia la Iafi ...............349

(Alt) jurnal de vacanfl ............. ...... 351

Cuvflnt de incheiereMihaela GRADINARU: De neamul Turturenilor sauArca lui Nicolae, de la ldrmul precedent la penultimul ................369

in cole4ia L[elmrol

(2OL5-2OA7,alfti

VictorACIociRtiD.O. - Domiciliuobl

VasileANDRUPe orbita revelafiei

EugeniaBULATPiatra de Ca'Vendr

NicolaeBUSIIIOCAmintiri dinBibliolFascinaliile lagilui

Gabriel CHEROIUVdndtoare dupdvi

Grigore CHIPRPiese dintr-unpua

ValentinCOSERE700 de zile cu Pfrt

Ioana DIACONESIO conStiinldliterunMihai Ursachiin dr

Florica DURA fcoCartea de laValea

Mircea Radu IACITrdim o singurddt

Mihai IACOBESIC|

Comoara delaVor

Dana KONYA-PEIDe pe mal de PruE

Ion POPESCU-$XAmintiri despre Tit

-j*rt*d din

r fisftifui dinGmpilaria

rnndrescx* lansa{i

qr urecheaMl cel Mare,

L rp*e o lumeEe, bprivile, cu

h rndi cu lund

Fxi fiptura defqi rh marfd/giegrE,/pe valea

IrEfttste imnuri gi

ao - ffde stdpdn -

bcare cu nop{ile Deveniri

,..un nocturn care scrie diurne...

Cum menlionam undeva, cAndva, am fost un diurn care scria Nocturne.Mi-a plicut o carle a unui leton, Zietonis, .9d imbraci cdmasd albd Si sd scriidimineafa. Acum sunt un nocturn care scrie diurne... Mai mult inci, amparticipat joia trecut5, la ore Ia care giinile deja dorm, Ia propria-mi lansareliricS. N-a fost chiar confortabil. Ag fi preferat si nu fiu acolo. De altfel, in doudlocuri n-ag vrea sd fiu de fafi: la propria-mi lansare gi la propria-miinmormAntare. in ambele ipostaze ar fi de preferat, de-un exemplu, Bolta Rece

sau CUL..

intotdeauna cAnd am fost ldudat, oral sau scris, m-a incerca! dincolo deplicuta zgAndirire la orgoliu, gi o anume jeni. Mereu mi-ntrebam: oare despremine e vorba?! Apoi, trebuie sd ai obrazul destul de gros, ca si suporfi totpanegiricul. $i sd nu vorbegti decAt despre opera gi genialitatea proprie...Aceasti autoreferengialitate, acest exhibilionism au fost folosite, cu maximumde efect, de Dali. Dar lui Dali ii stitea bine, il prindea. Un scriitor precumNicolae Breban e prea sobru, prea ,,la cravat6", ca si se expuni astfel... Efectul e,

pAnd la urmi, invers: in loc sd stimuleze admiralia gi preluirea auditoriului,stimuleazd ironia, eventual indoiala, fa!5 de altitudinea [reald) a opereibrebaniene. in ceea ce md privegte, in urml cu vreo 13 ani - cAnd implineam o

vArsti-n colpri gi rotundi - cum ar fi zis un alt Nicolae, Velea - am procedat Iao sdrb5(u)torire firi liudatori speciali, mullumindu-md sd citez secvenle dinceea ce au scris divergi critici despre mine. Nu altfel a procedat Cilinescu inIstoria literaturii romdne de la origini pdnd [n prezent - inserAnd opiniile, chiarin rdspdr, ale confrafilor, despre el insugi. Ideea gi modul cum am pus-o inscend au pl5cut multora, dar a fost gi amendat5, intr-un ziar local, de un viitoramic, Cilin Ciobotari, care o vedea ca probi a unui orgoliu in exces, cAnd, defapt era dovada unei smerenii, a faptului cd se vorbea despre mine ca despreun altul...

indeobgte, criticii se cred mai inteligenli gi mai subtili decAt autorul. Uneorichiar sunt. Am citit in uimire descifrlri ale cdrlilor mele, la care nicicum nugAndisem. Sau poate erau undeva, in subcongtient, de nu cumva in incongtient.Un adevlrat deliciu mi-l oferi lectura comparati a acestor comentarii gi

cronici, apdrute de-a lungul anilor, Nici una nu seamini cu cealaltd, fiecarecomentator remarcAnd altceva dar, in totul, se contureazi un profil al celui careag fi. Nu altfel s-au etalat, la recenta-mi lansare, Liviu Apetroaie, AlexandruCilinescu, Doris Mironescu, Mihaela Gridinariu, care au incercat sd mi fixeze.S-a vizut cd sunt destul de alunecos gi incd mai am inima zburdalnicd. Se

acrediteazi dedemult ideea cd poefii ar fi cei mai buni comentatori de poezie,prozatorii - de prozd g,a,m.d. AcordAndu-mi atenfie, cdnd abia risirisem cu opagini de versuri (in 1966, in predestinata-mi ,,Cronica"), $tefan Aug. Doinag a

13

dezvoltat o intreagd teorie despre ceea ce el numea situafia poeticd. Sepotrivegte cu modul meu de-a scrie. Dupi cum se potrivegte gi ceea ce au zis, intimp, Andriescu, Piru, Dana Dumitriu, Tagcu, Ulici, Ciopraga, Pruteanu,Grigureu, FlSmAnd, [Dorin) Tudoran, [Adrian) Popescu, Holban, [Al.) Cilinescu,Faifer, Pricop, Antonesei, [Lucian) Vasiliu, Cublegan, Danilov Bidiriu,DrigulSnescu, Spineanu, Dram, Panaite, [Lilianal Armagu $i atatia al]ii. O

formulS in care mI regdsesc, ii aparfine lui Liviu Leonte, care mi situeazX -definitiv - tntre gravitate Si ironie. Cea mai analiticd receptare am aflat-o la unpoet [gi prozator) din Botogani - regretatul Lucian Alecsa. Asta, pAnd a scriedespre mine Mihaela Gridinariu. Cea mai subtili ii aparfine Carmeliei Leonte,la volumul Jurnal post-mortem. Ea a amendat cu delicatele sinceritSlile mele,unele, ce-i drept cam jenante... Cea mai dureroas5/teribili lansare, tot a aceluivolum, s-a petrecut intr-o tabdrd de creafie, la Agafton, lAngd Botogani,dimpreuni cu Liviu Papuc Ai cu tinerii laureali de atunci, poelii $tefan Bolea gi

Petrigor Militaru. La acea lansare s-a plins, mie insumi mi-au dat lacrimile;intrucAt totul era ca un recviem pentru Rodi. Cea mai neverosimili vorbiredespre o carte de-a mea s-a produs la TArgu Neamf unde o profesoari deromAnS, incercAnd si deslugeascd tainele volumului de prozd, Dubld cetdfenie,a suprapus, de la inceput autorul - personajului narator, transferAndu-iprimului toate picatele, dar gi toate virtulile celui de-al doilea. Chestiunea-i cdpersonajul narator e un informator al [fostei) Securitifi. Ascultitorii/cititoriidin sali se uitau stupefiali la mine gi nu le venea a crede ci insul din fafa lor, cucare se intAlniseri de-atAtea ori, care le citise poezii atingdtoare la coardasensibil5 gi ale cdrui cirli le aveau, cu autograf, in bibliotecd, era un odiosturnitor. Cum se gtie, dupi revolulie, mulli securigti/informatori/turnitori aufost protejali, ascunSi,li s-a dat o sinecuri pe la diverse ambasade sau consulatedin !5ri exotice. in Dubld cetdfenie,l-am trimis pe personajul-narator (de faptpregedintele ldrii l-a numit) ata$at cultural intr-o insuli [imaginariJ dinOceanul Pacific. imi amintesc cAt m-am chinuit pAni sd gdsesc o denumire caresi sune plauzibil, dar sd nu existe in realitate. in afara calitigii de turnitor,personajul mai avea una: era supradota! nu atAt mental, cAt falic, Nu-i cazul sddezvolg aici, motivul falusului in literaturd. Cert este ci, la lansarea cu pricina,am rezistat eroic pAnd in momentul in care hermeneuta a inceput a povesticeremonia de... defalusare a personajului, o practici magici pe care oimaginasem ca pedeapsi supremi pentru turndtoriile acestuia. Atunci am slritca ars: Eu sunt aici, doamnd, Si se poate verifica!... M-a ajutat gi un tehnicianveterinar, care i-a atras atenlia exegetei: Doamnd, aceea-i vocea personajuluinerator, nu trebuie confundatpersonajul cu autorul...

Pentru lansarea de Ia Biblioteca Central5 Universitard, a celor doui cirfi:Precedentele/Penultimele [funimea, 2074) fiind versuri de dragoste, mi-a trecutprin cap [cap si fie, ci minte...) si invit intru vorbire, doar poetese - pe care leadmir, cu care consun in multe privinfe. Am avu! totugi, prudenfa de-a nudivulga, fiecdreia, identitatea celorlalte. $i s-a intAmplat mai ceva ca-n Creangi,cAnd vor s-o porneasci biiefii cu uratul: invitatele mele gi-au declinat, fiecare,

74

calitatea de critic,neseriei una mi-a rrcu publicui; alta torgura [ader.ir grait-;aiunge la timp fPlatarionul, tosmai de ipost-festum. Pe celtrede ci - Ia vArstafeminini... $i-atuncstArnesc [intr-un P

aritat, fEri rezervepoetic... Mi-a PiicutIansat in exegeze s

au punctat, la modtmotive care mi-arIr{ihaelei Gridinarinterferat comedii,fost - cum gi sPeral

situafia poeticd. Segi ceea ce au zis, in

Ciopraga, Pruteanu,Holban, (Al.) Cdlinescu,

Danilov, Bdddr5u,gi atA;ia alfii. O

care mi situeazd -am aflat-o Ia un

Ast4 pAni a scrieCarmeliei Leonte,sinceritifile mele,

lansare, tot a aceluil6ngi Botogani,

poepii gtefan Bolea gimi-au dat lacrimile;

neverosimild vorbiremde o profesoard depntzi, Dubld cetdtenie,

doilea Chestiunea-i cI,Ascultitorii/cititoriiinsul din faga lor, cu

{ingitoare la coardaera un odiosturnitori au

sau consulate-narator [de fapt(imaginari) dino denumire care

calititii de turnitor,cit falic. Nu-i cazul sbla lansarea cu pricin4

a inceput a povestimagici pe care o

Atunci am slritaiutat gi un tehnician

vocea personajului

i, a celor doud cdrfi:dmgoste, mi-a trecutpoetese - pe care le

prudenfa de-a nuceva ca-n Creangi,

gi-au declina! fiecare,

I

calitatea de critic, recomandAndu-mi sI solicit, intru vorbire, oameni denwrie; una mi-a mirturisit timiditatea, tracul de care-i coplegitd la intAlnireaor publicul; alta tocmai se afli in tratament stomatologrG nu putea deschidegura fadevir grdit-a...); o a treia vie]uia in Moldova de peste rdu, n-avea cum{unge la timp [plauzibil); cea de-a patra [incredibil gestJ a porni! vijelios, cuanionul, tocmai de la Milano dar, datoritd unor perturbalii atmosferice, a ajunspst-festum. Pe celelalte, prezumtive, nici nu le-am mai tulburat. De unde sevede ci - la vArsta mea! - mai am inci multe de-nvilat apropo de psihologiafeminind... $i-atunci, dAndu-mi sama de furtuna pe care era cAt pe ce s-ostflrnesc [intr-un pahar cu gampanie!), m-am repliat spre cea/cei care gi-auaritat, ffiri rezerve, disponibilitatea de-a fi impreuni cu mine intr-un moment

Wetic... Mi-a plicut faptul ci vorbitorii nu m-au coplegit cu laude, nici nu s-aulansat in exegeze sofisticate, cum se mai intAmpli pe la astfel de ceremonii, ciau punctat, la modul agreabil (comunicAnd simpatetic cu sala) anumite teme gi

motive care mi-ar fi specifice. Mereu o undi de umor [cu deosebire cel alMihaelei Gridinariu, care a procitit o savuroasd Cronicd de Ia Rd;ca) ainterferat comedii, drame gi tragedii, reale sau inchipuite, care md bAntuie. Afost- cum gi speram - o seari desfigurati fntre gravitate ;i ironie.

15