Anul XIII, numãrul 125 (3900),sâmbãtã 29, duminicã 30 mai 2004, 12 pagini,

douã ediåii, 5000 lei

Fondator Ion RAÅIUDirector onorific Octavian PALER

SERVICII SECRETE

Defectori æi defectori

Cazul Mugur Ciuvicã

PAGINA 11

EDITORIAL

Acåiunea Popularã a mai lansat o æarjã împotrivalui Bãsescu. Mugur Ciuvicã, un personaj pe cât detânãr pe atât de tulbure æi de sulfuros, ne-a arãtat latelevizor a doua filã din nu ætiu ce dosar în careBãsescu ar figura ca informator al Securitãåii. Peprima ne-o arãtase acum vreo douã luni, ocazie cucare le luasem apãrarea celor de la AP, criticaåi cã seluptau cu æeful PD æi nu cu PSD-ul „totalitar“.

Despre presupusa colaborare a lui Bãsescu cuSecuritatea se tot scrie de vreo zece ani încoace. Æi euam fãcut-o în câteva rânduri, æi îmi e greu sã cred cãun om care sub Ceauæescu a avut misiuni oficiale înOccident, æi încã pânã în 1989, nu a colaborat cuSecuritatea. Faptul cã Ciuvicã vorbeæte public desprepresupusele relaåii ale lui Bãsescu cu Securitatea este,în sine, un lucru care trebuie salutat æi nu blamat. Æiasta chiar dacã e clar cã d-l Constantinescu æi ZoePetre sunt cei care îl instigã pe æi aæa cam agitatul lorcoleg. Æi totuæi, ceva mi se pare în neregulã curevenirea „justiåiarã“ a lui Ciuvicã.

De exemplu, legitimitatea mai mult decâtdiscutabilã a echipei fostului preæedinte în a pune,astãzi, în ordine chestiunile trecutului. Despre poziåiilepe care d-na Petre le-a ocupat în învãåãmântulideologic comunist, æi încã pânã în ultimele zile aleregimului, am mai scris, inclusiv despre amintiriledeloc agreabile pe care le am personal pe tema asta.La rândul lui, d-l Constantinescu, sã fiu iertat, dar n-afost nici el vreun Havel sau nu ætiu ce alt anticomunistneînduplecat. Æi, de fapt, nici n-ar fi trebuit sã fiepentru ca atunci când a fost ales preæedinte - pentru cãde fapt asta e problema - sã fi fãcut ce trebuia, adicãsã-æi åinã promisiunile pentru care a fost votat. Sãdeschidã arhivele Securitãåii, iar dacã din ele am fiaflat cã în Parlament, în serviciile de informaåii, laGuvern, în Armatã etc. existau oameni carecolaborând cu regimul au fãcut rãu altora, sã se fiadresat Parlamentului, cum spune Constituåia, æi sãcearã legi care sã facã luminã æi curãåenie. A fãcut d-l Constantinescu aæa ceva? Întrebat, dupã, de cedirectorul sãu de la SRI Costin Georgescu s-a opusconstant deschiderii arhivelor, fostul preæedinte arãspuns cu douã minciuni, amândouã trecute cuvederea. Prima, mai veche, din cartea sa de memorii,cã Georgescu ar fi fost „membru fondator“ al AlianåeiCivice. Apropo de „memoriile“ respective æi decalomniile la adresa mea, dupã ce l-am dat înjudecatã, d-l Constantinescu a scos din ediåia a doua acãråii paragraful în care tocmai mã tratase de„trãdãtor“ la Alianåa Civicã. Cât despre argumentelecu care detractorul meu s-a apãrat în instanåã, au fostaæa de serioase cã râdeau æi grefierii. A douaminciunã, la televizor, în vãzul unei åãri întregi, a fostcã nu el l-a numit pe Georgescu, ci Parlamentul, cãaæa prevede legea. Fiindu-i foarte clar cam câtãlegislaåie ætiu bieåii telespectatori, d-l Constantinescunici mãcar n-a clipit ascunzând faptul cã, „aæa cumprevede legea“, Parlamentul îl desemneazã pe æefulSRI „la propunerea preæedintelui României“. Æi ætimbine cã de fiecare datã dupã 1989, inclusiv în cazul luiGeorgescu, Parlamentul n-a fãcut decât o formalitate,votând mereu, necondiåionat, oamenii „propuæi“ depreæedinte. Dar jumãtãåile de adevãr au fostdintotdeauna specialitatea d-lui profesor.

Æi exemplele pot continua. Deæi face mare caz cã atrecut în rezervã nu ætiu câåi ofiåeri superiori deSecuritate, la nivelul SRI æi SIE proporåia lor a fostundeva între 2 æi 4% din total, exceptându-i,bineînåeles, pe cei ieæiåi de drept la pensie. Sau, d-lConstantinescu æi camarazii lui ni se înfãåiæeazã azitare încruntaåi când vine vorba de criteriile etice aleistoriei noastre, dar uitã cã în fruntea Armatei æi aPoliåiei au pus, în anii în care au condus åara, generalidespre care se ætie cã au fost implicaåi în reprimareaRevoluåiei din 1989 – generalii Degeratu æi Carp (aldoilea, culmea cinismului, chiar în locul coloneluluiOancea de la Timiæoara). La fel, domniile lor n-auavut nici cea mai micã problemã nici cu ministrulApãrãrii, d-l Babiuc, despre care de la Paul Gomaætim cã a fost „un securist ordinar“, care s-a ocupatinclusiv de Goma.

Revenind la Bãsescu, nu au ætiut EmilConstantinescu æi Zoe Petre, în anii în care au condusåara, care este trecutul acestuia? Æi dacã da, de ce nuau vorbit atunci, în lunile în care fostul ministrusabota deschis Guvernul din care fãcea parte? Însfâræit, rãmâne în continuare o enigmã de ce atuncicând vorbesc despre Securitate, d-l Constantinescu æiai lui nu au, absolut niciodatã, nici un fel de problemecu trecutul unor oameni ca Adrian Nãstase, MugurIsãrescu, Theodor Stolojan. Înmulåirea semnelor deîntrebare ar trebui sã-l neliniæteascã pe fostulpreæedinte.

Olimpiadaameninåã economiaGrecieiBugetul destinatorganizãrii JO va fi depãæit cu sutã la sutã, ceea ce a determinat

creæterea deficitului bugetar al statului elenPAGINA 2

Consiliul Concurenåei va numãrabenzinãriile viitoarei PETROMCumpãrarea SNP de cãtre OMV ar putea crea poziåie dominantãæi pe piaåa distribuåiei

PAGINA 3

Statul israelian,dat în judecatã de un ieæeanPentru cã nu æi-aprimit despãgubireacuvenitã, în urmaunui atac terorist laTel Aviv, un românvrea sã apeleze la instanåã

PAGINA 6

Roæii de import vândute ca autohtoneVânzãtorii încearcã sã combine reputaåialegumelor autohtone æi culoarea turceascã

PAGINA 7

Etapa focurilor de artificiiÎn timp ce FCMBacãu æi Ceahlãul seluptã pentru evitarearetrogradãrii, Dinamose pregãteæte pentrufiestã

PAGINA 8

Vineri, la Bookarest, alte trei evenimente.Printre ele, lansarea, ieri, la standul Editurii Al-batros, a volumului Autoportret într-o oglindãspartã. Dupã o scurtã introducere a GeorgeteiDimisianu, la microfon a urmat autorul cãråii,Octavian Paler, cu o trecere în revistã a unei vâr-ste despre care depune mãrturie în acelaæi volum.„În aceastã carte, cred cã am împins mai mult de-cât în altele limita sinceritãåii. Ajutat de trei lu-cruri. În primul rând, de faptul cã mie cel puåin,bãtrâneåea mi-a rezervat o descoperire penibilã.Anume aceea cã modestia nu mai e o virtute. La

vârsta mea, modestia îåi e impusã de faptul cãtreptat ajungi dincolo de dorinåe, ajungi deasupradorinåelor, deasupra vanitãåilor. În ultima vreme,am înåeles mult mai bine decât aæ fi vrut câtãdreptate avea Ecleziastul în strigãtul lui pe careîn tinereåe îl persiflam“. Un alt eveniment a fostconferinåa de presã de la Editura Polirom, desfã-æuratã cu ocazia lansãrii volumelor celor æapteprozatori din proaspãta colecåie Ego.

Organizatorii s-au gândit probabil cã, în sfâr-æit, se instaleazã æi în literatura românã o stare denormalitate, cu scriitori profesioniæti, care ar pu-

tea trãi din scris (nu din scrisul prin presã), cu

cãråi promovate æi distribuite în åarã, cu cititori

care ar putea sã se (re)apropie de literatura româ-

nã. Directorul editurii, Silviu Lupescu, a declarat

cã aceastã colecåie nu trebuie sã fie privitã ca un

apendice al editurii, ci ca o adevãratã direcåie, cu

15-20 de volume pe an. Editura îæi doreæte sã se

implice æi sub alte forme, de aceea, nu este exclu-

sã consilierea pentru scriitorii tineri.

PAGINILE 3 ÆI 9

Astãzi, la ora 13.30,

Octavian Paler se va întâlni

cu cititorii æi va oferi

autografe la standul ziarului

Cotidianul din cadrul

Târgului de carte

Bookarest 2004

(Teatrul Naåional, etajul trei).

Narcis Iordache

Bilanåul catastrofei de la Mihãileæti,la patru zile dupã producerea explozieicare a ucis 18 oameni æi a mutilat 13, nua reuæit sã indice nici mãcar un potenåialvinovat, însã a demonstrat foarte clar in-capacitatea autoritãåilor de a reacåiona înfaåa unui incident de o asemenea am-ploare. În câteva zile, s-a conturat, to-tuæi, o vinovãåie comunã: cea a firmelorcare produc, transportã sau utilizeazãsubstanåe de genul azotatului de amoniu,pe care le manevreazã fãrã nici un fel de

reguli de siguranåã, graåie unei legislaåiicel puåin neclare, vina Poliåiei æi a Pom-pierilor, care aveau datoria sã izoleze zo-na æi sã o evacueze, astfel încât pierderi-le de vieåi omeneæti sã fie minime, apoivina Guvernului, care s-a grãbit sã toar-ne asfalt peste dezastrul pentru care ab-solut nimeni nu æi-a asumat nici o res-ponsabilitate.

Dupã toate acestea, a urmat o anchetãfãcutã parcã în bãtaie de joc, în care pro-curorii s-au limitat sã investigheze maiatent doar craterul lãsat în urmã de ex-plozie, apoi s-au retras în grabã, pentru

a face loc muncitorilor drumari, mobili-zaåi de ministrul Transporturilor, MironMitrea, æi de Gabriel Oprea, ministru de-legat pentru Administraåia publicã, preo-cupaåi mai mult de problema circulaåieirutiere decât de cãutarea celor vinovaåi.În zelul lor electoral, cei doi oficiali s-auplimbat încolo æi încoace prin zona de-zastrului, în care, în mod normal, nu tre-buiau sã fie prezenåi decât echipele deinvestigatori æi experåi criminaliæti.

La întrebarea „Cine este responsabilpentru aceastã tragedie?“, nu existã deo-camdatã decât un singur rãspuns oficial,

cel servit în batjocurã de prim-ministrulAdrian Nãstase unui grup de jurnaliæti:„Dupã ce îi gãsim, o sã-i împuæcãm.Deci, îi scoatem, îi aducem în faåa tele-viziunii æi apoi îi împuæcãm“, a declaratAdrian Nãstase, iritat de interesul opini-ei publice faåã de aspectul responsabili-tãåii mai mult decât de asfaltarea drumu-rilor sau de ajutoarele guvernamentalepentru familiile celor moråi sau rãniåi înurma exploziei.

continuare în PAGINA 3

Asfaltarea de la Mihãileæti,

mai importantã pentruGuvern decât depistareacelor vinovaåi

Cristian Preda:Adrian

Nãstase, un premier cu limbajul lui Vanghelie æi gândirea lui Vadim Tudor

Ultima orã: procurorii

Teodor Ovidiu Sârbu æi Gheorghe Frângulescuvor fi destituiåisãptãmâna viitoare

Bilanåul oficial

al exploziei: 18 moråi æi 13 rãniåi

CONFLICT

Ministrul Integrãriiacuzã Parlamentulpentru vinaGuvernului

BOOKAREST 2004 Ziua a treia, cu Octavian Paler

La târg, literatura între debut æi consacrare

STATISTICÃ Coæul de consum este stabilit dupã normeleBãncii Mondiale referitor la cea mai sãracã pãturã

Foamea, politicã de stat

REACÅIE Premierul s-a arãtat extrem de iritat de faptul cã jurnaliætii nu renunåã la subiectul Mihãileæti

Adrian Nãstase:„O sã-i împuæcãm pe vinovaåi“

Armonizarea legislaåiei române cu cea a UE se des-fãæoarã perfect în teorie æi la nivel de promisiuni fãcutede guvernanåi la Bruxelles. Cu practica Executivul stãmai prost. Æi, când greæeæte, de vinã sunt alåii. Este ca-zul a trei legi, votate, zilele trecute, în Parlament (celecare reglementeazã profesiile de medic, farmacist æiasistent medical) æi pentru care ministrul Integrãrii eu-ropene, Alexandru Fãrcaæ, a cerut - Guvernul a fost deacord - sã nu fie promulgate de preæedintele Ion Iliescuæi sã fie retrimise spre reexaminare Parlamentului. Fãr-caæ dã vina pe parlamentari, în special pe cei din Comi-siile de sãnãtate ale celor douã Camere cã nu au respec-tat cerinåele UE în materie æi cã „au fost introduse une-le restricåii la ceea ce trebuie sã fie, în cadrul UE, o pia-åã liberã instituirea unui mod de autorizare a libereipractici de cãtre medici sau farmaciæti din åãri membreale Uniunii“. Acuzaåiile lui Fãrcaæ sunt nefondate. Pen-tru simplul motiv cã tot ceea ce s-a votat „restrictiv“ nuaparåine parlamentarilor. Aceætia au votat „în vitezã“,pentru cã aæa le-a cerut un alt ministru, Vasile Puæcaæ,textul venit de la Guvern, care conåine restricåiile incri-minate. „Noi am vrut chiar sã dãm aviz negativ, dar avenit peste noi negociatorul-æef cu UE, dl Puæcaæ, æi ne-acerut sã votãm repede cele trei legi, pentru cã sunt pri-oritãåi UE. Ne-am conformat æi am votat pe fond textulvenit de la Palatul Victoria“, spun doi parlamentari dinComisiile de sãnãtate, unul din PRM, celãlalt din PSD.De asemenea, parlamentarii care sunt æi medici respinginsinuarea lui Fãrcaæ cã ar fi votat în aæa fel încât sã sepunã la adãpost de concurenåa medicilor care ar venidin statele UE sã profeseze în România. De altfel, cinese uitã pe rapoartele comisiilor parlamentare poate ob-serva cã, la toate cele trei legi, amendamentele adusede senatori æi deputaåi nu vizeazã pe fond articolele re-feritoare la condiåiile de profesare a medicilor æi farma-ciætilor din UE.

PAGINA 2

Coæul alimentar stabilit de Comisia Naåionalã deStatisticã porneæte de la structura observatã deBanca Mondialã în ceea ce priveæte consumul ali-mentar al celor mai sãrace 30% dintre familiilepentru care se determinã numãrul de calorii necesa-re, se aratã într-un studiu elaborat de Institutul pen-tru Calitatea Vieåii. Aceastã mãsurã relativã esteponderatã statistic, în vederea obåinerii a 2750 ca-

lorii/zi/persoanã, pragul considerat de nutriåioniætiminimul necesar pentru asigurarea dezvoltãrii æifuncåionãrii fiziologice normale a unei persoaneactive adulte.

La ora actualã, coæul minim de consum pentruun român este, conform Guvernului, de 2,1 milioa-ne de lei.

PAGINA 3

EDITORIAL

Valerian STAN

Nedumeririmai vechiæi mai noi

TEHNOLOGIA INFORMAÅIEI

Cerinåele pieåei duc la o luptã continuã

între producãtorii de procesoare

Word.com, un site enciclopedic

PAGINA 10

Demiterea, o soluåie mai potrivitã decât cea sugeratã de premier