Cotidianul REACŢIE Premierul s-a arătat extrem de iritat de faptul că jurnaliştii nu renunţă...
1
Anul XIII, numãrul 125 (3900), sâmbãtã 29, duminicã 30 mai 2004, 12 pagini, douã ediåii, 5000 lei Fondator Ion RAÅIU Director onorific Octavian PALER SERVICII SECRETE Defectori æi defectori Cazul Mugur Ciuvicã PAGINA 11 Acåiunea Popularã a mai lansat o æarjã împotriva lui Bãsescu. Mugur Ciuvicã, un personaj pe cât de tânãr pe atât de tulbure æi de sulfuros, ne-a arãtat la televizor a doua filã din nu ætiu ce dosar în care Bãsescu ar figura ca informator al Securitãåii. Pe prima ne-o arãtase acum vreo douã luni, ocazie cu care le luasem apãrarea celor de la AP, criticaåi cã se luptau cu æeful PD æi nu cu PSD-ul „totalitar“. Despre presupusa colaborare a lui Bãsescu cu Securitatea se tot scrie de vreo zece ani încoace. Æi eu am fãcut-o în câteva rânduri, æi îmi e greu sã cred cã un om care sub Ceauæescu a avut misiuni oficiale în Occident, æi încã pânã în 1989, nu a colaborat cu Securitatea. Faptul cã Ciuvicã vorbeæte public despre presupusele relaåii ale lui Bãsescu cu Securitatea este, în sine, un lucru care trebuie salutat æi nu blamat. Æi asta chiar dacã e clar cã d-l Constantinescu æi Zoe Petre sunt cei care îl instigã pe æi aæa cam agitatul lor coleg. Æi totuæi, ceva mi se pare în neregulã cu revenirea „justiåiarã“ a lui Ciuvicã. De exemplu, legitimitatea mai mult decât discutabilã a echipei fostului preæedinte în a pune, astãzi, în ordine chestiunile trecutului. Despre poziåiile pe care d-na Petre le-a ocupat în învãåãmântul ideologic comunist, æi încã pânã în ultimele zile ale regimului, am mai scris, inclusiv despre amintirile deloc agreabile pe care le am personal pe tema asta. La rândul lui, d-l Constantinescu, sã fiu iertat, dar n-a fost nici el vreun Havel sau nu ætiu ce alt anticomunist neînduplecat. Æi, de fapt, nici n-ar fi trebuit sã fie pentru ca atunci când a fost ales preæedinte - pentru cã de fapt asta e problema - sã fi fãcut ce trebuia, adicã sã-æi åinã promisiunile pentru care a fost votat. Sã deschidã arhivele Securitãåii, iar dacã din ele am fi aflat cã în Parlament, în serviciile de informaåii, la Guvern, în Armatã etc. existau oameni care colaborând cu regimul au fãcut rãu altora, sã se fi adresat Parlamentului, cum spune Constituåia, æi sã cearã legi care sã facã luminã æi curãåenie. A fãcut d-l Constantinescu aæa ceva? Întrebat, dupã, de ce directorul sãu de la SRI Costin Georgescu s-a opus constant deschiderii arhivelor, fostul preæedinte a rãspuns cu douã minciuni, amândouã trecute cu vederea. Prima, mai veche, din cartea sa de memorii, cã Georgescu ar fi fost „membru fondator“ al Alianåei Civice. Apropo de „memoriile“ respective æi de calomniile la adresa mea, dupã ce l-am dat în judecatã, d-l Constantinescu a scos din ediåia a doua a cãråii paragraful în care tocmai mã tratase de „trãdãtor“ la Alianåa Civicã. Cât despre argumentele cu care detractorul meu s-a apãrat în instanåã, au fost aæa de serioase cã râdeau æi grefierii. A doua minciunã, la televizor, în vãzul unei åãri întregi, a fost cã nu el l-a numit pe Georgescu, ci Parlamentul, cã aæa prevede legea. Fiindu-i foarte clar cam câtã legislaåie ætiu bieåii telespectatori, d-l Constantinescu nici mãcar n-a clipit ascunzând faptul cã, „aæa cum prevede legea“, Parlamentul îl desemneazã pe æeful SRI „la propunerea preæedintelui României“. Æi ætim bine cã de fiecare datã dupã 1989, inclusiv în cazul lui Georgescu, Parlamentul n-a fãcut decât o formalitate, votând mereu, necondiåionat, oamenii „propuæi“ de preæedinte. Dar jumãtãåile de adevãr au fost dintotdeauna specialitatea d-lui profesor. Æi exemplele pot continua. Deæi face mare caz cã a trecut în rezervã nu ætiu câåi ofiåeri superiori de Securitate, la nivelul SRI æi SIE proporåia lor a fost undeva între 2 æi 4% din total, exceptându-i, bineînåeles, pe cei ieæiåi de drept la pensie. Sau, d-l Constantinescu æi camarazii lui ni se înfãåiæeazã azi tare încruntaåi când vine vorba de criteriile etice ale istoriei noastre, dar uitã cã în fruntea Armatei æi a Poliåiei au pus, în anii în care au condus åara, generali despre care se ætie cã au fost implicaåi în reprimarea Revoluåiei din 1989 – generalii Degeratu æi Carp (al doilea, culmea cinismului, chiar în locul colonelului Oancea de la Timiæoara). La fel, domniile lor n-au avut nici cea mai micã problemã nici cu ministrul Apãrãrii, d-l Babiuc, despre care de la Paul Goma ætim cã a fost „un securist ordinar“, care s-a ocupat inclusiv de Goma. Revenind la Bãsescu, nu au ætiut Emil Constantinescu æi Zoe Petre, în anii în care au condus åara, care este trecutul acestuia? Æi dacã da, de ce nu au vorbit atunci, în lunile în care fostul ministru sabota deschis Guvernul din care fãcea parte? În sfâræit, rãmâne în continuare o enigmã de ce atunci când vorbesc despre Securitate, d-l Constantinescu æi ai lui nu au, absolut niciodatã, nici un fel de probleme cu trecutul unor oameni ca Adrian Nãstase, Mugur Isãrescu, Theodor Stolojan. Înmulåirea semnelor de întrebare ar trebui sã-l neliniæteascã pe fostul preæedinte. Olimpiada ameninåã economia Greciei Bugetul destinat organizãrii JO va fi depãæit cu sutã la sutã, ceea ce a determinat creæterea deficitului bugetar al statului elen PAGINA 2 Consiliul Concurenåei va numãra benzinãriile viitoarei PETROM Cumpãrarea SNP de cãtre OMV ar putea crea poziåie dominantã æi pe piaåa distribuåiei PAGINA 3 Statul israelian, dat în judecatã de un ieæean Pentru cã nu æi-a primit despãgubirea cuvenitã, în urma unui atac terorist la Tel Aviv, un român vrea sã apeleze la instanåã PAGINA 6 Roæii de import vândute ca autohtone Vânzãtorii încearcã sã combine reputaåia legumelor autohtone æi culoarea turceascã PAGINA 7 Etapa focurilor de artificii În timp ce FCM Bacãu æi Ceahlãul se luptã pentru evitarea retrogradãrii, Dinamo se pregãteæte pentru fiestã PAGINA 8 Vineri, la Bookarest, alte trei evenimente. Printre ele, lansarea, ieri, la standul Editurii Al- batros, a volumului Autoportret într-o oglindã spartã. Dupã o scurtã introducere a Georgetei Dimisianu, la microfon a urmat autorul cãråii, Octavian Paler, cu o trecere în revistã a unei vâr- ste despre care depune mãrturie în acelaæi volum. „În aceastã carte, cred cã am împins mai mult de- cât în altele limita sinceritãåii. Ajutat de trei lu- cruri. În primul rând, de faptul cã mie cel puåin, bãtrâneåea mi-a rezervat o descoperire penibilã. Anume aceea cã modestia nu mai e o virtute. La vârsta mea, modestia îåi e impusã de faptul cã treptat ajungi dincolo de dorinåe, ajungi deasupra dorinåelor, deasupra vanitãåilor. În ultima vreme, am înåeles mult mai bine decât aæ fi vrut câtã dreptate avea Ecleziastul în strigãtul lui pe care în tinereåe îl persiflam“. Un alt eveniment a fost conferinåa de presã de la Editura Polirom, desfã- æuratã cu ocazia lansãrii volumelor celor æapte prozatori din proaspãta colecåie Ego. Organizatorii s-au gândit probabil cã, în sfâr- æit, se instaleazã æi în literatura românã o stare de normalitate, cu scriitori profesioniæti, care ar pu- tea trãi din scris (nu din scrisul prin presã), cu cãråi promovate æi distribuite în åarã, cu cititori care ar putea sã se (re)apropie de literatura româ- nã. Directorul editurii, Silviu Lupescu, a declarat cã aceastã colecåie nu trebuie sã fie privitã ca un apendice al editurii, ci ca o adevãratã direcåie, cu 15-20 de volume pe an. Editura îæi doreæte sã se implice æi sub alte forme, de aceea, nu este exclu- sã consilierea pentru scriitorii tineri. PAGINILE 3 ÆI 9 Astãzi, la ora 13.30, Octavian Paler se va întâlni cu cititorii æi va oferi autografe la standul ziarului Cotidianul din cadrul Târgului de carte Bookarest 2004 (Teatrul Naåional, etajul trei). Narcis Iordache Bilanåul catastrofei de la Mihãileæti, la patru zile dupã producerea exploziei care a ucis 18 oameni æi a mutilat 13, nu a reuæit sã indice nici mãcar un potenåial vinovat, însã a demonstrat foarte clar in- capacitatea autoritãåilor de a reacåiona în faåa unui incident de o asemenea am- ploare. În câteva zile, s-a conturat, to- tuæi, o vinovãåie comunã: cea a firmelor care produc, transportã sau utilizeazã substanåe de genul azotatului de amoniu, pe care le manevreazã fãrã nici un fel de reguli de siguranåã, graåie unei legislaåii cel puåin neclare, vina Poliåiei æi a Pom- pierilor, care aveau datoria sã izoleze zo- na æi sã o evacueze, astfel încât pierderi- le de vieåi omeneæti sã fie minime, apoi vina Guvernului, care s-a grãbit sã toar- ne asfalt peste dezastrul pentru care ab- solut nimeni nu æi-a asumat nici o res- ponsabilitate. Dupã toate acestea, a urmat o anchetã fãcutã parcã în bãtaie de joc, în care pro- curorii s-au limitat sã investigheze mai atent doar craterul lãsat în urmã de ex- plozie, apoi s-au retras în grabã, pentru a face loc muncitorilor drumari, mobili- zaåi de ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, æi de Gabriel Oprea, ministru de- legat pentru Administraåia publicã, preo- cupaåi mai mult de problema circulaåiei rutiere decât de cãutarea celor vinovaåi. În zelul lor electoral, cei doi oficiali s-au plimbat încolo æi încoace prin zona de- zastrului, în care, în mod normal, nu tre- buiau sã fie prezenåi decât echipele de investigatori æi experåi criminaliæti. La întrebarea „Cine este responsabil pentru aceastã tragedie?“, nu existã deo- camdatã decât un singur rãspuns oficial, cel servit în batjocurã de prim-ministrul Adrian Nãstase unui grup de jurnaliæti: „Dupã ce îi gãsim, o sã-i împuæcãm. Deci, îi scoatem, îi aducem în faåa tele- viziunii æi apoi îi împuæcãm“, a declarat Adrian Nãstase, iritat de interesul opini- ei publice faåã de aspectul responsabili- tãåii mai mult decât de asfaltarea drumu- rilor sau de ajutoarele guvernamentale pentru familiile celor moråi sau rãniåi în urma exploziei. continuare în PAGINA 3 Asfaltarea de la Mihãileæti, mai importantã pentru Guvern decât depistarea celor vinovaåi Cristian Preda: Adrian Nãstase, un premier cu limbajul lui Vanghelie æi gândirea lui Vadim Tudor Ultima orã: procurorii Teodor Ovidiu Sârbu æi Gheorghe Frângulescu vor fi destituiåi sãptãmâna viitoare Bilanåul oficial al exploziei: 18 moråi æi 13 rãniåi CONFLICT Ministrul Integrãrii acuzã Parlamentul pentru vina Guvernului BOOKAREST 2004 Ziua a treia, cu Octavian Paler La târg, literatura între debut æi consacrare STATISTICÃ Coæul de consum este stabilit dupã normele Bãncii Mondiale referitor la cea mai sãracã pãturã Foamea, politicã de stat REACÅIE Premierul s-a arãtat extrem de iritat de faptul cã jurnaliætii nu renunåã la subiectul Mihãileæti Adrian Nãstase: „O sã-i împuæcãm pe vinovaåi“ Armonizarea legislaåiei române cu cea a UE se des- fãæoarã perfect în teorie æi la nivel de promisiuni fãcute de guvernanåi la Bruxelles. Cu practica Executivul stã mai prost. Æi, când greæeæte, de vinã sunt alåii. Este ca- zul a trei legi, votate, zilele trecute, în Parlament (cele care reglementeazã profesiile de medic, farmacist æi asistent medical) æi pentru care ministrul Integrãrii eu- ropene, Alexandru Fãrcaæ, a cerut - Guvernul a fost de acord - sã nu fie promulgate de preæedintele Ion Iliescu æi sã fie retrimise spre reexaminare Parlamentului. Fãr- caæ dã vina pe parlamentari, în special pe cei din Comi- siile de sãnãtate ale celor douã Camere cã nu au respec- tat cerinåele UE în materie æi cã „au fost introduse une- le restricåii la ceea ce trebuie sã fie, în cadrul UE, o pia- åã liberã instituirea unui mod de autorizare a liberei practici de cãtre medici sau farmaciæti din åãri membre ale Uniunii“. Acuzaåiile lui Fãrcaæ sunt nefondate. Pen- tru simplul motiv cã tot ceea ce s-a votat „restrictiv“ nu aparåine parlamentarilor. Aceætia au votat „în vitezã“, pentru cã aæa le-a cerut un alt ministru, Vasile Puæcaæ, textul venit de la Guvern, care conåine restricåiile incri- minate. „Noi am vrut chiar sã dãm aviz negativ, dar a venit peste noi negociatorul-æef cu UE, dl Puæcaæ, æi ne-a cerut sã votãm repede cele trei legi, pentru cã sunt pri- oritãåi UE. Ne-am conformat æi am votat pe fond textul venit de la Palatul Victoria“, spun doi parlamentari din Comisiile de sãnãtate, unul din PRM, celãlalt din PSD. De asemenea, parlamentarii care sunt æi medici resping insinuarea lui Fãrcaæ cã ar fi votat în aæa fel încât sã se punã la adãpost de concurenåa medicilor care ar veni din statele UE sã profeseze în România. De altfel, cine se uitã pe rapoartele comisiilor parlamentare poate ob- serva cã, la toate cele trei legi, amendamentele aduse de senatori æi deputaåi nu vizeazã pe fond articolele re- feritoare la condiåiile de profesare a medicilor æi farma- ciætilor din UE. PAGINA 2 Coæul alimentar stabilit de Comisia Naåionalã de Statisticã porneæte de la structura observatã de Banca Mondialã în ceea ce priveæte consumul ali- mentar al celor mai sãrace 30% dintre familiile pentru care se determinã numãrul de calorii necesa- re, se aratã într-un studiu elaborat de Institutul pen- tru Calitatea Vieåii. Aceastã mãsurã relativã este ponderatã statistic, în vederea obåinerii a 2750 ca- lorii/zi/persoanã, pragul considerat de nutriåioniæti minimul necesar pentru asigurarea dezvoltãrii æi funcåionãrii fiziologice normale a unei persoane active adulte. La ora actualã, coæul minim de consum pentru un român este, conform Guvernului, de 2,1 milioa- ne de lei. PAGINA 3 EDITORIAL Valerian STAN Nedumeriri mai vechi æi mai noi TEHNOLOGIA INFORMAÅIEI Cerinåele pieåei duc la o luptã continuã între producãtorii de procesoare Word.com, un site enciclopedic PAGINA 10 Demiterea, o soluåie mai potrivitã decât cea sugeratã de premier
-
Upload
gabioprearulz -
Category
Documents
-
view
39 -
download
0
description
CotidianulBilanţul catastrofei de la Mihăileşti, la patru zile după producerea exploziei care a ucis 18 oameni şi a mutilat 13, nu a reuşit să indice nici măcar un potenţial vinovat, însă a demonstrat foarte clar incapacitatea autorităţilor de a reacţiona în faţa unui incident de o asemenea amploare. În câteva zile, s-a conturat, totuşi, o vinovăţie comună: cea a firmelor care produc, transportă sau utilizează substanţe de genul azotatului de amoniu, pe care le manevrează fără nici un fel decel servit în batjocură de prim-ministrul Adrian Năstase unui grup de jurnalişti: „După ce îi găsim, o să-i împuşcăm. Deci, îi scoatem, îi aducem în faţa televiziunii şi apoi îi împuşcăm", a declarat Adrian Năstase, iritat de interesul opiniei publice faţă de aspectul responsabilităţii mai mult decât de asfaltarea drumurilor sau de ajutoarele guvernamentale pentru familiile celor morţi sau răniţi în urma exploziei.continuare înPAGINA 3Asfaltarea de la Mihăileşti, mai importantă pentru Guvern decât depistarea celor vinovaţi Cristian Preda:Adrian Năstase, un premier cu limbajul lui Vanghelie şi gândirea lui Vadim Tudor Ultima oră: procurorii Teodor Ovidiu Sârbu şi Gheorghe Frângulescu vor fi destituiţi săptămâna viitoare Bilanţul oficial al exploziei: 18 morţi şi 13 răniţi
Transcript of Cotidianul REACŢIE Premierul s-a arătat extrem de iritat de faptul că jurnaliştii nu renunţă...
Anul XIII, numãrul 125 (3900),sâmbãtã 29, duminicã 30 mai 2004, 12 pagini,
douã ediåii, 5000 lei
Fondator Ion RAÅIUDirector onorific Octavian PALER
SERVICII SECRETE
Defectori æi defectori
Cazul Mugur Ciuvicã
PAGINA 11
EDITORIAL
Acåiunea Popularã a mai lansat o æarjã împotrivalui Bãsescu. Mugur Ciuvicã, un personaj pe cât detânãr pe atât de tulbure æi de sulfuros, ne-a arãtat latelevizor a doua filã din nu ætiu ce dosar în careBãsescu ar figura ca informator al Securitãåii. Peprima ne-o arãtase acum vreo douã luni, ocazie cucare le luasem apãrarea celor de la AP, criticaåi cã seluptau cu æeful PD æi nu cu PSD-ul „totalitar“.
Despre presupusa colaborare a lui Bãsescu cuSecuritatea se tot scrie de vreo zece ani încoace. Æi euam fãcut-o în câteva rânduri, æi îmi e greu sã cred cãun om care sub Ceauæescu a avut misiuni oficiale înOccident, æi încã pânã în 1989, nu a colaborat cuSecuritatea. Faptul cã Ciuvicã vorbeæte public desprepresupusele relaåii ale lui Bãsescu cu Securitatea este,în sine, un lucru care trebuie salutat æi nu blamat. Æiasta chiar dacã e clar cã d-l Constantinescu æi ZoePetre sunt cei care îl instigã pe æi aæa cam agitatul lorcoleg. Æi totuæi, ceva mi se pare în neregulã curevenirea „justiåiarã“ a lui Ciuvicã.
De exemplu, legitimitatea mai mult decâtdiscutabilã a echipei fostului preæedinte în a pune,astãzi, în ordine chestiunile trecutului. Despre poziåiilepe care d-na Petre le-a ocupat în învãåãmântulideologic comunist, æi încã pânã în ultimele zile aleregimului, am mai scris, inclusiv despre amintiriledeloc agreabile pe care le am personal pe tema asta.La rândul lui, d-l Constantinescu, sã fiu iertat, dar n-afost nici el vreun Havel sau nu ætiu ce alt anticomunistneînduplecat. Æi, de fapt, nici n-ar fi trebuit sã fiepentru ca atunci când a fost ales preæedinte - pentru cãde fapt asta e problema - sã fi fãcut ce trebuia, adicãsã-æi åinã promisiunile pentru care a fost votat. Sãdeschidã arhivele Securitãåii, iar dacã din ele am fiaflat cã în Parlament, în serviciile de informaåii, laGuvern, în Armatã etc. existau oameni carecolaborând cu regimul au fãcut rãu altora, sã se fiadresat Parlamentului, cum spune Constituåia, æi sãcearã legi care sã facã luminã æi curãåenie. A fãcut d-l Constantinescu aæa ceva? Întrebat, dupã, de cedirectorul sãu de la SRI Costin Georgescu s-a opusconstant deschiderii arhivelor, fostul preæedinte arãspuns cu douã minciuni, amândouã trecute cuvederea. Prima, mai veche, din cartea sa de memorii,cã Georgescu ar fi fost „membru fondator“ al AlianåeiCivice. Apropo de „memoriile“ respective æi decalomniile la adresa mea, dupã ce l-am dat înjudecatã, d-l Constantinescu a scos din ediåia a doua acãråii paragraful în care tocmai mã tratase de„trãdãtor“ la Alianåa Civicã. Cât despre argumentelecu care detractorul meu s-a apãrat în instanåã, au fostaæa de serioase cã râdeau æi grefierii. A douaminciunã, la televizor, în vãzul unei åãri întregi, a fostcã nu el l-a numit pe Georgescu, ci Parlamentul, cãaæa prevede legea. Fiindu-i foarte clar cam câtãlegislaåie ætiu bieåii telespectatori, d-l Constantinescunici mãcar n-a clipit ascunzând faptul cã, „aæa cumprevede legea“, Parlamentul îl desemneazã pe æefulSRI „la propunerea preæedintelui României“. Æi ætimbine cã de fiecare datã dupã 1989, inclusiv în cazul luiGeorgescu, Parlamentul n-a fãcut decât o formalitate,votând mereu, necondiåionat, oamenii „propuæi“ depreæedinte. Dar jumãtãåile de adevãr au fostdintotdeauna specialitatea d-lui profesor.
Æi exemplele pot continua. Deæi face mare caz cã atrecut în rezervã nu ætiu câåi ofiåeri superiori deSecuritate, la nivelul SRI æi SIE proporåia lor a fostundeva între 2 æi 4% din total, exceptându-i,bineînåeles, pe cei ieæiåi de drept la pensie. Sau, d-lConstantinescu æi camarazii lui ni se înfãåiæeazã azitare încruntaåi când vine vorba de criteriile etice aleistoriei noastre, dar uitã cã în fruntea Armatei æi aPoliåiei au pus, în anii în care au condus åara, generalidespre care se ætie cã au fost implicaåi în reprimareaRevoluåiei din 1989 – generalii Degeratu æi Carp (aldoilea, culmea cinismului, chiar în locul coloneluluiOancea de la Timiæoara). La fel, domniile lor n-auavut nici cea mai micã problemã nici cu ministrulApãrãrii, d-l Babiuc, despre care de la Paul Gomaætim cã a fost „un securist ordinar“, care s-a ocupatinclusiv de Goma.
Revenind la Bãsescu, nu au ætiut EmilConstantinescu æi Zoe Petre, în anii în care au condusåara, care este trecutul acestuia? Æi dacã da, de ce nuau vorbit atunci, în lunile în care fostul ministrusabota deschis Guvernul din care fãcea parte? Însfâræit, rãmâne în continuare o enigmã de ce atuncicând vorbesc despre Securitate, d-l Constantinescu æiai lui nu au, absolut niciodatã, nici un fel de problemecu trecutul unor oameni ca Adrian Nãstase, MugurIsãrescu, Theodor Stolojan. Înmulåirea semnelor deîntrebare ar trebui sã-l neliniæteascã pe fostulpreæedinte.
Olimpiadaameninåã economiaGrecieiBugetul destinatorganizãrii JO va fi depãæit cu sutã la sutã, ceea ce a determinat
creæterea deficitului bugetar al statului elenPAGINA 2
Consiliul Concurenåei va numãrabenzinãriile viitoarei PETROMCumpãrarea SNP de cãtre OMV ar putea crea poziåie dominantãæi pe piaåa distribuåiei
PAGINA 3
Statul israelian,dat în judecatã de un ieæeanPentru cã nu æi-aprimit despãgubireacuvenitã, în urmaunui atac terorist laTel Aviv, un românvrea sã apeleze la instanåã
PAGINA 6
Roæii de import vândute ca autohtoneVânzãtorii încearcã sã combine reputaåialegumelor autohtone æi culoarea turceascã
PAGINA 7
Etapa focurilor de artificiiÎn timp ce FCMBacãu æi Ceahlãul seluptã pentru evitarearetrogradãrii, Dinamose pregãteæte pentrufiestã
PAGINA 8
Vineri, la Bookarest, alte trei evenimente.Printre ele, lansarea, ieri, la standul Editurii Al-batros, a volumului Autoportret într-o oglindãspartã. Dupã o scurtã introducere a GeorgeteiDimisianu, la microfon a urmat autorul cãråii,Octavian Paler, cu o trecere în revistã a unei vâr-ste despre care depune mãrturie în acelaæi volum.„În aceastã carte, cred cã am împins mai mult de-cât în altele limita sinceritãåii. Ajutat de trei lu-cruri. În primul rând, de faptul cã mie cel puåin,bãtrâneåea mi-a rezervat o descoperire penibilã.Anume aceea cã modestia nu mai e o virtute. La
vârsta mea, modestia îåi e impusã de faptul cãtreptat ajungi dincolo de dorinåe, ajungi deasupradorinåelor, deasupra vanitãåilor. În ultima vreme,am înåeles mult mai bine decât aæ fi vrut câtãdreptate avea Ecleziastul în strigãtul lui pe careîn tinereåe îl persiflam“. Un alt eveniment a fostconferinåa de presã de la Editura Polirom, desfã-æuratã cu ocazia lansãrii volumelor celor æapteprozatori din proaspãta colecåie Ego.
Organizatorii s-au gândit probabil cã, în sfâr-æit, se instaleazã æi în literatura românã o stare denormalitate, cu scriitori profesioniæti, care ar pu-
tea trãi din scris (nu din scrisul prin presã), cu
cãråi promovate æi distribuite în åarã, cu cititori
care ar putea sã se (re)apropie de literatura româ-
nã. Directorul editurii, Silviu Lupescu, a declarat
cã aceastã colecåie nu trebuie sã fie privitã ca un
apendice al editurii, ci ca o adevãratã direcåie, cu
15-20 de volume pe an. Editura îæi doreæte sã se
implice æi sub alte forme, de aceea, nu este exclu-
sã consilierea pentru scriitorii tineri.
PAGINILE 3 ÆI 9
Astãzi, la ora 13.30,
Octavian Paler se va întâlni
cu cititorii æi va oferi
autografe la standul ziarului
Cotidianul din cadrul
Târgului de carte
Bookarest 2004
(Teatrul Naåional, etajul trei).
Narcis Iordache
Bilanåul catastrofei de la Mihãileæti,la patru zile dupã producerea explozieicare a ucis 18 oameni æi a mutilat 13, nua reuæit sã indice nici mãcar un potenåialvinovat, însã a demonstrat foarte clar in-capacitatea autoritãåilor de a reacåiona înfaåa unui incident de o asemenea am-ploare. În câteva zile, s-a conturat, to-tuæi, o vinovãåie comunã: cea a firmelorcare produc, transportã sau utilizeazãsubstanåe de genul azotatului de amoniu,pe care le manevreazã fãrã nici un fel de
reguli de siguranåã, graåie unei legislaåiicel puåin neclare, vina Poliåiei æi a Pom-pierilor, care aveau datoria sã izoleze zo-na æi sã o evacueze, astfel încât pierderi-le de vieåi omeneæti sã fie minime, apoivina Guvernului, care s-a grãbit sã toar-ne asfalt peste dezastrul pentru care ab-solut nimeni nu æi-a asumat nici o res-ponsabilitate.
Dupã toate acestea, a urmat o anchetãfãcutã parcã în bãtaie de joc, în care pro-curorii s-au limitat sã investigheze maiatent doar craterul lãsat în urmã de ex-plozie, apoi s-au retras în grabã, pentru
a face loc muncitorilor drumari, mobili-zaåi de ministrul Transporturilor, MironMitrea, æi de Gabriel Oprea, ministru de-legat pentru Administraåia publicã, preo-cupaåi mai mult de problema circulaåieirutiere decât de cãutarea celor vinovaåi.În zelul lor electoral, cei doi oficiali s-auplimbat încolo æi încoace prin zona de-zastrului, în care, în mod normal, nu tre-buiau sã fie prezenåi decât echipele deinvestigatori æi experåi criminaliæti.
La întrebarea „Cine este responsabilpentru aceastã tragedie?“, nu existã deo-camdatã decât un singur rãspuns oficial,
cel servit în batjocurã de prim-ministrulAdrian Nãstase unui grup de jurnaliæti:„Dupã ce îi gãsim, o sã-i împuæcãm.Deci, îi scoatem, îi aducem în faåa tele-viziunii æi apoi îi împuæcãm“, a declaratAdrian Nãstase, iritat de interesul opini-ei publice faåã de aspectul responsabili-tãåii mai mult decât de asfaltarea drumu-rilor sau de ajutoarele guvernamentalepentru familiile celor moråi sau rãniåi înurma exploziei.
continuare în PAGINA 3
Asfaltarea de la Mihãileæti,
mai importantã pentruGuvern decât depistareacelor vinovaåi
Cristian Preda:Adrian
Nãstase, un premier cu limbajul lui Vanghelie æi gândirea lui Vadim Tudor
Ultima orã: procurorii
Teodor Ovidiu Sârbu æi Gheorghe Frângulescuvor fi destituiåisãptãmâna viitoare
Bilanåul oficial
al exploziei: 18 moråi æi 13 rãniåi
CONFLICT
Ministrul Integrãriiacuzã Parlamentulpentru vinaGuvernului
BOOKAREST 2004 Ziua a treia, cu Octavian Paler
La târg, literatura între debut æi consacrare
STATISTICÃ Coæul de consum este stabilit dupã normeleBãncii Mondiale referitor la cea mai sãracã pãturã
Foamea, politicã de stat
REACÅIE Premierul s-a arãtat extrem de iritat de faptul cã jurnaliætii nu renunåã la subiectul Mihãileæti
Adrian Nãstase:„O sã-i împuæcãm pe vinovaåi“
Armonizarea legislaåiei române cu cea a UE se des-fãæoarã perfect în teorie æi la nivel de promisiuni fãcutede guvernanåi la Bruxelles. Cu practica Executivul stãmai prost. Æi, când greæeæte, de vinã sunt alåii. Este ca-zul a trei legi, votate, zilele trecute, în Parlament (celecare reglementeazã profesiile de medic, farmacist æiasistent medical) æi pentru care ministrul Integrãrii eu-ropene, Alexandru Fãrcaæ, a cerut - Guvernul a fost deacord - sã nu fie promulgate de preæedintele Ion Iliescuæi sã fie retrimise spre reexaminare Parlamentului. Fãr-caæ dã vina pe parlamentari, în special pe cei din Comi-siile de sãnãtate ale celor douã Camere cã nu au respec-tat cerinåele UE în materie æi cã „au fost introduse une-le restricåii la ceea ce trebuie sã fie, în cadrul UE, o pia-åã liberã instituirea unui mod de autorizare a libereipractici de cãtre medici sau farmaciæti din åãri membreale Uniunii“. Acuzaåiile lui Fãrcaæ sunt nefondate. Pen-tru simplul motiv cã tot ceea ce s-a votat „restrictiv“ nuaparåine parlamentarilor. Aceætia au votat „în vitezã“,pentru cã aæa le-a cerut un alt ministru, Vasile Puæcaæ,textul venit de la Guvern, care conåine restricåiile incri-minate. „Noi am vrut chiar sã dãm aviz negativ, dar avenit peste noi negociatorul-æef cu UE, dl Puæcaæ, æi ne-acerut sã votãm repede cele trei legi, pentru cã sunt pri-oritãåi UE. Ne-am conformat æi am votat pe fond textulvenit de la Palatul Victoria“, spun doi parlamentari dinComisiile de sãnãtate, unul din PRM, celãlalt din PSD.De asemenea, parlamentarii care sunt æi medici respinginsinuarea lui Fãrcaæ cã ar fi votat în aæa fel încât sã sepunã la adãpost de concurenåa medicilor care ar venidin statele UE sã profeseze în România. De altfel, cinese uitã pe rapoartele comisiilor parlamentare poate ob-serva cã, la toate cele trei legi, amendamentele adusede senatori æi deputaåi nu vizeazã pe fond articolele re-feritoare la condiåiile de profesare a medicilor æi farma-ciætilor din UE.
PAGINA 2
Coæul alimentar stabilit de Comisia Naåionalã deStatisticã porneæte de la structura observatã deBanca Mondialã în ceea ce priveæte consumul ali-mentar al celor mai sãrace 30% dintre familiilepentru care se determinã numãrul de calorii necesa-re, se aratã într-un studiu elaborat de Institutul pen-tru Calitatea Vieåii. Aceastã mãsurã relativã esteponderatã statistic, în vederea obåinerii a 2750 ca-
lorii/zi/persoanã, pragul considerat de nutriåioniætiminimul necesar pentru asigurarea dezvoltãrii æifuncåionãrii fiziologice normale a unei persoaneactive adulte.
La ora actualã, coæul minim de consum pentruun român este, conform Guvernului, de 2,1 milioa-ne de lei.
PAGINA 3
EDITORIAL
Valerian STAN
Nedumeririmai vechiæi mai noi
TEHNOLOGIA INFORMAÅIEI
Cerinåele pieåei duc la o luptã continuã
între producãtorii de procesoare
Word.com, un site enciclopedic
PAGINA 10
Demiterea, o soluåie mai potrivitã decât cea sugeratã de premier
