7/25/2019 Copiute Transport
1/17
1
1. Calculul hidraulic a conductelor
Variatia parametrilor in lungul conductelor de transport gaze naturale
- presiunea gazului la distanta x fata de punctul initial
)( 211 PPL
xPPx
Pxpresiunea la distanta xP1si P2presiunea la intrare si iesire (bara)
Xdistanta la care se determina presiunea (km)- viteza gazului la distanta x fata de punctul initial
486400
86400 2dPx
Q
SPx
Qvx
QdebitulSsectiunea conductei (m3)
sec/75,2
4
33,4455,086400
000.000.2502
mvx
Caracteristici constructive si tehnologice functionale ale conductelor
pentru transportul hidrocarburilor :
Conductele de transport si de distributie sunt destinate vehicularidiferitelor fluide industriale in stare lichida si gazoasa (apa, petrol, gaze, etc)
Conductele de transport si de distributie sunt ansambluri de elemente si
dispozitive, tuburi, armaturi, vane, inbinari nedemontabile sau demontabile,
reazeme, etc) care separa de mediul inconjurator un spatiu tubular inchis sietans prin care este vehiculat fluidul transporta ce constituie mediul de lucru.
Componenta structurala principala tubulara e inchid si delimiteza etans
fata de mediu inconjurator
Caracteristici tehnice ale conductelor de transport hidrocarburi
Dimensiunea de referinta :
- diametrul nominal Dn-
diametrul exterior al tevilor care alcatuiesc tubulatura De
-
grosimea peretelui tevi
Caracteristici tehnice de conducta transport hidrocarburi (CTH)
Presiunea:
- presiunea nominala Pn-
presiunea maxima de proiectare a conductei P sau presiunea de
efectuare a probei de rezistenta a tubulaturi conductei Pp
Temperatura de lucru :
-
temperatura minima tmin
7/25/2019 Copiute Transport
2/17
2
-
temperatura maxima tmax
Compozitia chimica ale lichidelor sau gazelor transportateElemente de baza privind proiectarea conductelor Se parcurg doua
etape de calcul :
- etapa de calcul bazata pe reactile stabilite in mecanica fluidelor-
etapa calcului hidraulic
- etapa de calcul pentru asigurarea rezistentei mecanice a conductei
Calculul hidraulic a conductelor
Se bazeaza pe teoria curgeri fluidului prin tuburiAre drept scop stabilirea unei coleratii intre :
- debitul de fluid transportatdiametrul interior al conductei
- caderea de presiune care apare in timpul deplasarii fluidului princonductapresiune maxima
Principalii factorii de care se tine seama:
-
starea fluidului transportat- regim de curgere- rugozitatea suprafetelor
Se aplica diversi algoritmi
Calculul hidraulic a conductelorCunoasterea presiunii maxime permite efectuarea calcului de rezistenta cu
conducte la stabilirea grosimii peretelui conductei
Caderea totala de presiune pe traseul conductei determina numarul sipozitia de amploare ale statiei de pompare sau de comprimare a fluidului
transportat precum si costul exploatarii conductei
Calculul hidraulic al conductei coreleaza caracteristicile geometriceconstructive (diametru, rugozitate, lungimea armaturi, elevatii, traseu) au
caracteristici si parametrii tehnologici
Calculul hidraulic a conductelor
Forma generala de calcul al debitului de gaze transportat printr-o conducta
admintand urmatoarelor ipoteze:
- gaz metan se afla numai in faza gazoasa-
regimul de curgere al gazelor este stationar
- conducta este orizontala si ingropata
-
curgerea este izoterma
5.,2
5,02
2
2
1015148,0 DLTZ
PP
Pb
TbQ
Qdebitul de gaze m3/h
Tbtemperatura de referinta [K]Pbpresiunea de referinta [bar]
7/25/2019 Copiute Transport
3/17
3
P1presiunea absoluta in punctul initial [bar]
P2presiunea absoluta in punctul final [bar]Ttemperatura medie a gazelor in conducta [K] - densitatea relativa a gazelor
Zfactorul de abatere a gazelorDdiametrul interior a conductelorLlungimea conductei - coeficentul pierderilor liniare de presiune (coeficentul de frecare)Krugozitatea absoluta
In calculele hidraulice se recomanda urmatoarele valori:K = 0,04 cm pentru conducte de alimentare din amonte
K = 0,03 cm pentru conducte de transport vechi
K = 0,02 cm pentru conducte de transport noi
Renumarul Reynolds
uvascozitatea cinematica [m2/s] u =n/p
= Legea similitudini =2
222
1
111
WDWD
Wviteza medie de curgere- vascozitatea dinamicaDdiametrul interior al conductei
- densitatea gazelor
Numarul ReynoldsV
DWsau
DW
ReRe
Vvascozitatea cinematica
Calculul hidraulic a conductelor
Pentru cazul in care Tb = 288,15K si Pb = 1,01325bar formula de calcul aldebitului de gaze transportat printr-o conducta exprimat in conductastandart
este :
5.,2
5,02
2
2
13078,04 DLTZ
PP
Pb
TbQ
Calculul hidraulic a conductelor
Pentru calculul factorului mediu de abaterea gazelor de modulul degaz perfect folosim relatia lui Berthlot:
)6
1(Pr
128
91
2
1TTrZ
-
apeland din parametri redusi
7/25/2019 Copiute Transport
4/17
4
- temperatura redusaTc
TTr
-
presiunea redusaPc
PmPr
-
Tc191K este temperatura critica a metanului (cu care sunt asimilate
gazele naturale )-
Pc46,50bar este presiunea absoluta critica a metanului
- Pn este presiunea absoluta medie
min
/max584,3
1
3
PWg
hmQDn
Calculul razei minime de curba pentru conducte
La subtranversarile de apa executata prin foraj orizontal dirijat calculul
razei minime de curba R a firului conductei se face cu relatia .
mmDnER
122
2 - tensiunea admisibila N/m2
1 - tensiunea longitudinala calculata la presiunea maxima admisibila de
operare N/m2Emodul de elasticitate a otelului tevi N/m2
D2diametrulexterior al conductei mm
22
1 /max0785,0
mNA
DPa
Pmaxpresiune maxima admisibila de operare barA - sectiunea tevi din care se executa conducta (mm)
Calculul razei minime de curbura pentru manevrarea conductelor la
lansarea in sant
Pentru a se elimina posibilitatea reduceri de deformari ale tensiunilor
conductelor ingropate in urma operatiunilor de lansare in sant trebuie sa fiementinute in domeniu elastic. In acest scop la manevrarea conductelor
acestea nu trebuie sa fie curbate la o raza R mai mica decat ceea calculata curelatia :
)(2
mmc
CsDeER
Emodulul de elasticitate al otelului tevi (N/mm2)
7/25/2019 Copiute Transport
5/17
5
Dediametrul exterior al tevi de conducta (mm)
c - limita de curgere a materialului tevi (N/mm2)Calculul hidraulic a conductelor
Viteza de curgere a gazuluiprin conducte se calculeaza cu formula.
smZbP
Pb
Tb
T
D
QW /
242
1
Wviteza de curgere a gazelor m/s
Zcoeficentul de compresibilitate a gazelor din conducteZbcoeficentul de compresibilitate a gazelor la conditile din conducta
Qdebitul gazelor exprimata m2/s
Tbtemperatura de referinta (K)Pbpresiunea de referinta ;PB1,01325bar
Ttemperatura medie a gazelor
s
Qca
a
DePg XO
20
max
Are ca obiectiv principal determinarea grosimi g a peretelui tubulaturi
ggrosimea nominala a peretelui mmPmaxpresiunea maxima de regim a gazelor
Dediametrul exterior a tevii mmS - coeficentul de calitate al inbinari sudate se stabileste de catre furnizorul
materialului tubular prin normele de fabricatie sau standarteQatensiunea admisibila a materialului N/mm2 Qa=Qc/S
Qclimita de curgere a materialului N/mm2aadaus la grosimea de perete mm a = a1+a
a1grosimea suplimentara care se adauga la peretele conductei susceptibilede a se subtia prin coroziunea si eroziunea interioara
a1pentru conducte care transporta gaze considerate mediu neutru
Pentru conductele care transporta gaze considerate mediu coroziv
grosimea suplimentara se va determina tinand cont de durata de functionarea conductei, dar nu va fi inferioara valorii de 0,1mm/an
a2grosimea suplimentara care se adauga la peretele conductei egala cu
abaterea la grosimea pereteluiPentru grosimea g a conductei se verifica rezistenta mecanica a acesteia
tinand seama totodata si de actiunea solicitarilor(incarcarilor mecanice
suplimentare) dupa cum urmeaza:-
solicitari masici
- solicitari datorita variatilor de temperatura
7/25/2019 Copiute Transport
6/17
6
-
solicitari eoliene sau datorate caderilor de zapada (in cazul portiunilor
deconducta supraterana)-
solicitari seismice
- solicitari de incovoiere la montarea si pozarea conductei
Toate aceste aspecte pot inpune majorarea grosimi de perete a conductei .Atat calculul hidraulic cat si calculul de rezistenta mecanica efectuate la
proiectarea unei conducte se finalizeaza atunci cand toate cerintele decalitate privind functionarea conductei sunt respectate
La stabilirea traseului si caracteristicilor de exploatare ale conductelor detransport sau distributie a fluidelor industriale trebuie sa se tina seama de :
- mediul natural industrial
- constrangerile de natura administrativa de vecinatati incluziv depozitia fata de alte conducte
Determinarea diametrului echivalent1. Pentru conducte cu lungimi diferite si conditii de curgere diferite
n
i iLi
Di
eLe
De
1
33,533,5
2. Pentru conducte paralele cu lungimi egale si in acelasi conditii decurgere
n
i
DiDe1
33,533,5
3.
Pentru conducte in serie (conducte telescopice)
ieDe
eLe
Di
iLin
i
33,51
33,5
Determinarea capacitati de transport
33,5
22
2
2
1 384,0D
Q
L
PP
P- presiunea absoluta
L- kilometri
Q- capacitatea transportsau debite m
3
/oraD-diametru (cm)
2. Investigarea conductelor gaze naturale
Investigarea stari conductelor metalice ingropate
Investigarea stari din interior cu ajutorul pigurilor a conductelor de
transport gaze naturale este o metoda moderna care ofera o imagine reala si
7/25/2019 Copiute Transport
7/17
7
corecta asupra integritati materialului tubular, prin punerea in evidenta a
unor multitudini de defecte cum ar fi:-
coroziuni interioare
- coroziuni exterioare
- defecte ale cordoanelor de sudura-
fisuri ale materialului tubular
Aceasta metoda de investigare prezinta si unele dezavantaje majoare:-
posibilitatea utilizari acestor echipamente de tip Pigdoar in cazul
conductelor de transport gaze naturale care au fost proiectate in regim
godevilabil.
- necesitatea realizari si instalari garilor de primire respectiv lansare Pig
- costuri ridicate privind pregatirea conductei pentru godevilarefolosind echipamente inteligente (PIG inteligent)
- cost ridicat al investigari propruzise
Principalele operatiuni necesare pentru inspectia conductelor de
transport gaze naturale
Inainte de a se incepe godevilarea propriuzisa este necesara procurarea si
analiza urmatoarelorharti :-
harti detaliate ale traseului conducte la zi
- inventarierea si inlaturarea obstacolelor cunoscute care limiteaza
posibilitatea de trecere si care sunt peste toleranta admisa de PIG- realizarea unui program de curatire eficent in vederea obtineri unor
rezultate bune ale investigari
-
efectuarea unei inspecti a geometriei interioare a conductei cu ajutorulunui PIG de investigare
- inspectia garilor de lansare efectiv primire PIG
Pigul magnetic de curatire
Este folosit atat in conductele care transporta gaz cat si in cele care
transporta lichide este compus in cel mai simplu caz (un singur modul) dindiscuri din poliuretan montate pe scheletul de baza si din discuri de etansare
moi
In partea din fata si din spate sunt montati magneti de colectare adepunerilor feroase
Pigul cu Pinteni pe circumferinta
Este compus dintr-un corp cilindric pe care se monteaza 6 discuri din
poliuretan rezistenta medie iar pe aceste discuri se monteaza in gauri filetatepinteni
7/25/2019 Copiute Transport
8/17
8
Pigul cu perii pe circumferinta
Acesta este folosit cu precadere pentru curatarea suprafetelor corodate si
care se extind pe distante relativ mari.
Din punct de vedere constructiv acesta se aseamana foarte mult cu Pigulcu pinteni cu diferenta ca in locul pintenilor acesta dispune de perii
In procesul de curatire a conductelor pe langa pigurile amintite anteriorsunt folosite si pigurile :
- cu discuri de radere-
pigurile care au cupa cu discuri de razuire
- pigurile din polietilena si poliuretan
Determinarea sectiunii minime de trecere de pe o conducta
Inainte de godevilarea propriuzisa prin care se va folosi pigul inteligent se
va face probarea sectiuni , se va face cu ajutorul unui piston decalibrare(Pig de calibrare)
Acesta va oferi date despre regimul de curgere trebuie respectat gama de
variatie a presiuni si va evidentia totodata exact zonele ce urmeaza a fi
investigate de catre Pigul inteligent
Investigarea conductelor cu ajutorul pigurilor inteligente
Odata cu o conducta este investigata cu ajutorul pigurilor inteligente, acesteechipamente vor furniza cel putin urmatoarele informati legate de :
-
inperfectiuni si defecte de tip pierderi de material
-
inperfectiuni si defecte de tip fisura-
traseul tridimensional al conductei
Principile care stau la baza functionari Pigurilor inteligente care permitdetectarea inperfectiunilor si defectelor sunt urmatoarele :
- inductia magnetica
-
ultrasunetele
- curenti turbionali (EDDY)
3.PROTECTIAPASIV
Protecia pasiv contra coroziunii externe a conductelor suprateranese realizeaz prin vopsire. Vopsirea se execut n 2 - 3 straturi: un strat de
grund i unul sau dou straturi de vopsea de culoare galben. Vopseaua
trebuie astfel aleas nct s reziste la condiiile de mediu n care esteamplasat suprateran conducta. Anterior aplicrii stratului de grund
suprafaa evii se cur i se degreseaz. Gradul i tipul de curireminime se stabilesc prin proiect.
7/25/2019 Copiute Transport
9/17
9
Protecia pasiv contra coroziunii externe a conductelor subterane
se realizeaz prin izolarea conductelor. Tipul sistemului de izolare sealege funcie de:
a)agresivitatea i structura solului;
b)prezena curenilor de dispersie;c)clasa de locaie a conductei;
d)diametrul conductei;e)conditile de montaj
Stabilirea sistemului de izolare se face lund n considerare durata devia estimat a conductei i cel puin urmtoarele caracteristici:
a)aderena la suport;b)
rezistena la impact;c)rezistivitatea izolaiei;d)
rigiditatea dielectric;
e)
desprinderea catodic;f)
absorbia apei;g)rezistena la penetrare.
Solul n care sunt prezeni cureni de dispersie se consider de
agresivitate foarte mare.Toate tipurile de izolaii se aplic numai dup curirea i degresarea
conductei. Gradul de curire se stabilete n funcie de izolaia folosit.
Izolarea anticorosiv exterioar a conductelor, inclusiv izolarea nantier a sudurilor, se face conform prevederilor din proiect.
Izolarea anticorosiv corespunztoare conductelor presupune cel
puin urmtoarele operaii:a)curirea evilor de rugin (care se realizeaz sablare sau cu perii de
srm), zgur,corpuri strine, grsimi, etc.;
b)uscarea suprafeei exterioare a evii;
c)aplicarea grundului/materialului adeziv corespunztor;
d)aplicarea izolaiei.Verificarea continuitii izolaiei se realizeaz cu defectoscopul cu scntei
att n staia de izolare ct i pe traseu
Protectia Activa
Toate conductele subterane se protejeaz catodic. Protecia catodic se
realizeaz prin staii de protecie catodic cu surse externe de curent sau prinanozi galvanici
7/25/2019 Copiute Transport
10/17
10
Protecia catodic prin anozi galvanici (zinc, aluminiu, magneziu) se
folosete numai n cazurile n care protecia catodic cu surs extern decurent este nerentabil din punct de vedere economic.
Protecia catodic i legarea la pmnt cu anozi galvanici trebuie s asigure
o rezistena de dispersie mai mic de 10 OhmiEste obligatorie legarea la priza de pmntare a cabinei staiei de
protecie catodice i a instalaiilor metalice conexe, valoarea rezistenei dedispersie fiind de maximum 4 Ohmi
Priza anodic se dimensioneaz pentru o durat de funcionare de celpuin 20 de ani i se amplaseaz conform proiectului. La amplasare se va
ndeplini condiia ca rezistena de dispersie s fie de maximum 1 Ohmi
Prizele de potenial se monteaz la distane cuprinse ntre 500-1000m de-a lungul traseului conductei, funcie de condiiile din teren, i la cel
mult lm lateral fa de conduct.
Toate poriunile aeriene ale conductei se protejeaz contradescrcrilor electrice prin legare la pmnt prin intermediul unor instalaiicompatibile cu protecia catodic. n cazul traversrilor aeriene cu lungimi
mai mari de 25 m se prevd instalaii de protecie de o parte i de alta ale
acesteia. Instalaia de protecie se monteaz ntre conduct i o priz depmntare. Rezistena de dispersie maxim a prizei de pmntare este de 10
Ohmi.
Tuburile de protecie precum i instalaiile metalice subteraneaferente (evi, rsufltori), se protejeaz contra coroziunii prin izolare
exterioar i prin anozi galvanici.
Dac traseul conductei intersecteaz cabluri electrice, cabluri detelecomunicaii subterane, prin proiect se prevd msuri de protejare prin
montarea acestora n tub PVC i tub metalic legat la pmnt printr-o prizde pmntare.
Mecanismul aparitiei si stabilitatea criohidratilor
Criohidraiise formeaz prin interaciunea, n anumite condiii, dintrehidrocarburi i vaporii de ap coninui n gaz, n prezena apei libere, la
temperaturi relativ sczute i presiuni ridicate
Criohidraii sunt substane solide, cu aspectul gheii sau al zpezii, maiuoare ca apa i apar la temperaturi mai mari de 0C
Metanul formeaz criohidrai cu ase molecule de ap, iar etanul, propanul i
butanul formeaz criohidrai cu apte molecule de ap
Condiii favorabile de formare a criohidrailor se creeaz, n special, n
zonele unde gazele ncep s se rceasc.
7/25/2019 Copiute Transport
11/17
11
Procesul de formare a criohidrailor cuprinde mai multe faze: saturarea
gazelor cu vapori de ap, apariia punctului de rou, condensarea, separareai depunerea apei, acumularea acesteia n anumite zone, amorsarea
cristalizrii i cristalizarea n anumite condiii de temperatur i presiune
(formarea hidratului).Formarea criohidrailor, att n sondele de gaze, ct i n instalaia
tehnologic de suprafa i conductele de transport, poate conduce ladistrugerea integritii echipamentelor, instalaiilor anexe i a conductelor,
ca urmare a impactului cu dopul de criohidrat devenit liber, n momentulrestabilirii fluxului de gaze naturale ctre consumatori.
Prevenirea se poate face fie prin:
- cunoaterea condiiilor de formare i dezvoltare a criohidraii or;- stabilirea unui ritm de extracie adecvat dac condiiile geologo-tehnice
permit (tendina de mrire a debitului produs de sonde);
- montarea duzelor de fund n interiorul coloanei de evi de extracie;- uscarea gazelor n instalaii de deshidratare nainte de a fi transportate;- izolarea elementelor componente ale instalaiei tehnologice de suprafa
ale sondelor de gaze cu vat mineral, plut sau cochilii din poliuretan
expandat;- nclzirea gazelor dup destinderea acestora n duza capului de erupie cu
ajutorul nclzitoarelor sau caloriferelor cu care sunt echipate unele instalaii
de suprafa;- n perioadele reci ale anului, se recomand injectarea n sond sau n
conducte, a unor cantiti de lichide cu afinitate mare la ap cum sunt glicolii
(etilenglicolul, dietilenglicolul), amoniacul, metanolul, etc
Coroziunea conductelor gazelor naturale
Clasificarea defectelor
Defecte generate de factori depedenti de timp
-
defecte produse de coroziune exterioara
- defecte produse de coroziune interioara-
defecte generate de factori stabili
- defecte de fabricatie
- defecte de constructie- defecte ale elementelor de tip special
Defecte generate de factori indepedenti de timp
- defecte produse prin interventi de terte persoane-
defecte produse de operare incorecta
- defecte produse datorita solicitarilor climatice
7/25/2019 Copiute Transport
12/17
12
7/25/2019 Copiute Transport
13/17
13
Problema
Pentru un debit 1100m3/h si o viteza de curgere a gazelor W = 20 m/s la o
presiune de 4 bar. Sa se determine diametrul exterior al conductei.
Q = 1100 m3/h ; W = 20 m/s ; P= bar ; De = ?
cmDn 28,611584,3520
1100584,3
Dn = 62,8mm
Din diagrama
Dn = 80 mm => Dext = 88,9
Problema
La o conducta de transport avand lungimea de 200 km presiunea in punctulinitial 40 bar, absolut si P2= 12 bar si D=50cm si debit Q = 2000000m
3/zi.
Sa cere sa se determine presiunea medie si W med =? Temperatura t =?
st
baraPmed
smWmed
171361240
1240
864002000000
20000005,01155,0
51,281340
1240
3
2
/67,11
1341
13415,0
864000200000039,5
22
332
2
22
33
Problema
Se cunosc urmatorii parametri a unei conducte de transport gaze naturale :P1 = 39bar, P2 = 13 bar, L= 120km, D= 600mm. Sa se determine
capacitatea de transport a conductei : Q = ?
hmQ
L
DPPQ
D
Q
L
PP
/302482
384.0120
601440
384,0
384,0
3
33,52233,52
2
2
1
33.5
22
2
2
1
Problema
Sa se determine debitul de gaze naturale care poate fi transportat in cazul
unui sistem de conducte paralele. D1= 20, D2= 24 fiecare avand lungimeade 220 km iar P1 = 35 bar si P2 = 12 bar. Sa se afle debitul Q = ?
7/25/2019 Copiute Transport
14/17
14
hmQQ
D
Q
L
PP
cmDe
De
De
De
DiDe
cmmmD
cmmmD
n
i
/37243,3384,0220
97,721336
97,72384,0
220
1336384,0
97,72
8254255657
1,9233
9,608,50
96,606094,2524
8,505084,2520
333,522
33,5
222
33,5
22
2
2
1
33,5
33,5
33,533,533,5
1
33,533,5
2
1
Problema
Se cunosc urmatoarele caracteristici ale unei conducte de transport P1= 47bar, P2 = 20bar, L = 250km, D = 900mm = 90 cm. Se cere sa se
dimensioneze o conducta cu cea existenta care are ca si scop marirea
capacitati de transport a sistemului cu 20% fata de cea existenta
cmDPP
QLD
D
Q
L
PP
hmQQQ
hmL
DPPQ
T
2.492148
142251384,2500384,0
384,0
/853508711257142251%20
/892,77112596
2606829191863
250384,0
902148
584,0
222
2
2
2
2
1
2
233,5
33,5
2
2
2
2
2
2
1
3
11
333,52233,5
1
2
2
2
11
Problema
Se da o conducta de transport gaze luand in considerare urmatori parametri
P1 = 39bar, P2 = 13bar, L= 200km, diametru 800mm. Sa se dimensioneze ostatie de comprimare in vederea cresteri capacitati de transport cu 30 %
statia va fi montata la jumatatea distantei, se stie ca dispune de un agregat decomprimare cu putere unitata de 2000 CP.
hmQQQ
hmL
DPPQ
D
QPP
/655662%30
/356,504384,0200
80)1440(
384,0
384,02
3
11
333,52233,52
2
2
1
33,5
22
2
2
1
7/25/2019 Copiute Transport
15/17
15
rezervaA
Nu
NA
CPN
skgQ
G
KrTaTr
Ta
TaTrDT
kwCPDTGN
Par
bara
P
P
baraPa
P
P
P
D
Q
L
PP
k
k
r
r
a
a
a
a
19
3.8
1660036.112206
/58,130
3600
52,32583,115,283
15,2731015,283
12206527,037,4258,130102
427
102
427
83,137,2019,37Pr
19,3737,118614Pr
37,118614
80
65662384,0
100
14
34,2037,118640
37,118640
8065662384.100040
80
655662384,0
100
40
384,02/
13
13.11
2
22
33,5
222
2
22
33,5
2
22
33,5
222
33,5
2
1
22
1
Problema
Sa se realizeze calculul hidraulic si calculul de rezistenta in cazul unuisistem de conducte paralele de 20 si 24 fiecare avand lungimea de 200km
P1= 40bar, P2= 18bar. Se mentioneaza ca avem acelasi regim de curgere
teava este confectionata din otel X60 (Tc=413Nm2) este din teava trasa.g= ?/ Q=?
7/25/2019 Copiute Transport
16/17
16
66.104166
009407,04527994,0554.0
25353078,4
24
000.2500
009407,0
)(3078,4
009407,03078,4
009407.0
94,046,1
61
46,1
65,0
128
91
46,1191
279
65,02,46
27,30Pr
27,302525
2535
3
2
211
3
2
61
Pr
128
91
3078,4
/382724
384,0200
96.72191
384,0
384,0
96,72
96,608,50
3
16
22
53/12
2
2
1
5,2
5,0
3
2
2
2
1
3
2
22
2
2
5,225,2
5,02
2
2
1
3
2233,52
2
2
1
33,5
222
21
33,533,533,5
1
33,5
1
33.5
d
LTZ
ddPPQ
d
Ld
TZ
PPQ
ct
Z
Tc
TTr
Pc
Pm
barPP
PPPm
TrTrZ
ddLTZ
PPQ
hmQ
QL
DPPQ
D
Q
L
PP
mmDe
De
DDen
i
7/25/2019 Copiute Transport
17/17
17
mmDext
cmddd
9,323
80,28775030261,0415,4466,104166 33,53/16
Conform aceluiasi standart alegem teava cu diametrul nominal 300mm
Calculam grosimea de perete clasa a 2 de locattie
mmg
S
aDextPg
c
a
a
1,5
3,24766,1
413
13,247120
8,504020max
Se alege din SR-EN 10208/1
g = 5,6mm
Top Related