UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Facultatea de Istorie și Filosofie
Comunicarea dintre Comisia Europeană și
România și Bulgaria în baza rapoartelor MCV
după aderare
Îndrumător:
Lector dr. Natalia Cugleşan
Masterand Renathe-Andreea Raber
Specializare Comunicare Internațională
2015
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
1
Contents Introducere .................................................................................................................................................... 2
Cap. 1. Perioada pre-aderării: Condiționalitatea și conformitatea României și Bulgariei cu criteriile
Uniunii Europene .......................................................................................................................................... 3
Cap. 2. Lupta împotriva corupției în România și Bulgaria, post-aderare .................................................... 17
Evaluarea progreselor în Bulgaria și România........................................................................................ 19
Consolidarea democrației după aderarea la UE: Lupta împotriva corupției și Reforma sistemului
judiciar .................................................................................................................................................... 22
Bulgaria ................................................................................................................................................... 25
România .................................................................................................................................................. 34
Conectarea MCV-ului de intrarea în Schengen pentru Bulgaria și România ........................................ 40
Cap. 3. Influența actorilor non-statali în elaborarea politicilor în România și Bulgaria după aderare ........ 43
Instrumente post-aderare ale Uniunii Europene pentru o mai bună guvernarea în statele slabe ............. 47
Identificarea condițiilor utilizării UE pentru a îmbunătăți guvernanța ................................................. 51
Politica forestieră în Bulgaria și România .............................................................................................. 53
Bulgaria ................................................................................................................................................... 54
Procesul politic .................................................................................................................................... 54
Alți jucători încurcați cu statul ........................................................................................................... 58
Modificările în procesul politic: limitarea controlului de către stat, prin consultări mai ample ......... 59
România .................................................................................................................................................. 60
Procesul politic .................................................................................................................................... 60
Utilizarea strategică a normelor UE de către Societatea Civilă .......................................................... 62
Alți Jucători: O fuziune între afaceri și structurile de stat................................................................... 63
Procesul de schimbare: Utilizarea Site-uri UE de către toți actorii..................................................... 65
Concluzii ................................................................................................................................................. 66
Concluzie .................................................................................................................................................... 69
Bibliography ................................................................................................................................................ 72
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
2
Introducere
Am ales această lucrare, Comunicarea dintre Comisia Europeană și România și Bulgaria
în baza rapoartelor MCV după aderare, deoarece am vrut să studiez faza incipientă a cooperării
dintre Uniunea Europeană și fostele state candidate România și Bulgaria. Am ales aceste 2 țări
deoarece au făcut parte din același val de aderare și din cauză că aceste 2 țări au adus
caracteristici aparte în devenirea unui stat membru în Uniunea Europeană.
Rapoartele numite și Mecanisme de Cooperare și Verificare, au luat naștere odată cu
dorința țărilor de studiu de a începe negocierile pentru aderare cu Uniunea Europeană. De
asemenea, voi analiza în ce constă aceste mecanisme și în ce măsură reflectă realitatea din
România și Bulgaria. Apoi, voi enumera recomandările Comisiei Europene și reacțiile celor 2
țări, măsurate fie în fapte, fie în intenții.
În primul capitol, Perioada pre-aderării: Condiționalitatea și conformitatea României și
Bulgariei cu criteriile Uniunii Europene, voi elabora situația României și a Bulgariei în perioada
de dinaintea aderării din punctul de vedere al condițiilor de conformitate cu standardele Uniunii
Europene.
În al doilea capitol, Lupta împotriva corupției în România și Bulgaria, post-aderare, voi
analiza recomandările Comisiei Europene pentru lupta împotriva corupției și răspunsurile celor 2
țări, prin forma adoptării reformelor instituționale sau a legilor aferente.
În ultimul capitol, Influența actorilor non-statali în elaborarea politicilor în România și
Bulgaria, post-aderare, voi studia ce putere are cuvântul actorilor terți în legislația silviculturii
din ambele țări. Mă voi axa pe opinia publică și coalițiile de Organzații Non-Guvernamentale
verzi și măsurile luate de aceștia pentru a înfluența legislația internă.
Concluzia reprezintă opinia mea și recomandările mele pentru Bulgaria și România în
încercarea lor de a ajunge la nivelul așteptărilor statelor membre ale Uniunii Europene.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
3
Cap. 1. Perioada pre-aderării: Condiționalitatea și
conformitatea României și Bulgariei cu criteriile
Uniunii Europene
Condiționarea politică este considerată ca povestea de succes a politicii de extindere a
Uniunii Europene. Aderarea la Uniunea Europeană este un proces masiv de transfer al politicii în
care statele candidate trebuie să transpună acquis-ului comunitar complet. Obiectul de studiu al
acestei cercetări trebuie să răspundă în această lucrare la următoarea întrebare: Ce instrumente
politice ale Uniunii Europene pot duce la respectarea condițiilor impuse de aceasta de către
statele candidate la aderarea?
Începând cu anii 1990 condiționalitatea politică a UE a devenit o strategie puternică de
transformare care viza schimbarea politicilor, precum și condițiile aderării, modelele de
evaluare, recompensările și posibile sancțiuni. Condițiile care au fost expuse la Consiliul
European de la Copenhaga ar trebui să se asigure că riscul ca noii membrii ai UE să devină
instabili politic și economic ar trebui să fie minim.
Normele democratice și criteriile de la Copenhaga a trebuit să fie îndeplinite înainte ca
aderarea să aibă loc. Cum condiționalitate influențează transpunerea criteriilor de la Copenhaga
în legislația națională va fi, de asemenea, subiectul acestei lucrări.
- Condițiile Consiuliului de la Copenhaga sunt:
1. Calitatea de membru impune ca țara candidată a realizat stabilitatea instituțiilor care
garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și protecția minorităților.
2. Calitatea de membru presupune existența unei economii de piață funcțională, precum și
capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din cadrul Uniunii.
3. Capacitatea candidatului de a-și asuma obligațiile de membru, inclusiv aderarea la obiectivele
uniunii politice, economice și monetare.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
4
4. Capacitatea Uniunii de a absorbi noi membri, în timp ce se menține ritmul de integrare
europeană, este de asemenea un aspect important în interesul general al Uniunii, atât și țările
candidate.
Începând cu anul 2000, importanța condiționalității Uniunii Europene1 a crescut ca
urmare a procesul de extindere în ceea ce privește Balcanii de Vest, țările CEE și Turcia.
Comisia Europeană a adăugat, de asemenea, o serie de domenii, cum ar fi drepturile omului,
securitatea nucleară, astfel încât este posibil să se elaboreze o nouă metodă de extindere și să se
formeze un acquis care include mai multe cerințe, cum ar fi, reforma sistemului judiciar,
drepturile minorităților, reforma administrativă orizontală, regionalizare și așa mai departe .
În timpul extinderii din 2004 capacitatea UE de a primi țări terțe care doreau să adere a
fost consolidată și s-a acordat prioritate condiționalității pozitive .
Condiționalitatea are ca scop integrarea statelor candidate în UE și este destinat să
promoveze reforma și de a prezenta beneficiile apartenenței de Uniune. Acesta prezintă situația
candidatului în care trebuie să îndeplinească condițiile UE pentru a primi în cele din urmă
feedback pozitiv de a adera la UE.
Pentru a se asigura respectarea criteriilor, UE utilizează strategii de condiționalitate
pozitive și negative. Condiționalitate pozitivă funcționează la modul în care, atunci când status
quo-ul nu satisface o parte (impusă de UE) astfel încât ceilalți actori se motivează (ale statelor
candidate) să-l schimbe. Influența de a schimba status quo-ul se bazează de obicei pe strategia de
a oferi stimulente, astfel încât actorii vizați vor reuși în îndeplinirea condițiilor.
Condiționalitate pozitivă presupune măsuri cum ar fi reducerea barierelor comerciale sau
acordarea de ajutor financiar. În plus, este o măsură asimetrică și în funcție de condițiile
preexistente, aceasta poate avea succes doar în situațiile în care beneficiile așteptate sunt mai
mari decât costul de schimbare a politicii.
1 Dimitrova A. and Steunberger B. (2007). Compliance in the EU enlargement process: The limits of
conditionality. European Integration online Papers, 11.From
http://eiop.or.at/eiop/index.php/eiop/article/view/2007_005a
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
5
Condiționalitatea negativă, pe de altă parte, are drept scop influențarea unei situații deja
existente, cum ar fi regimurile comerciale sau relațiile diplomatice, dacă țara candidată nu
îndeplinește anumite cerințe. Condiționalitatea negativă presupune apoi că anumite sancțiuni,
cum ar fi reducerea, suspendarea sau retragerea unei recompense va fi aplicată decât dacă statul
vizat nu respectă criteriile stabilite de UE.
Alte instrumente de condiționalitate politică sunt clauzele de salvgardare impuse
României și Bulgariei. Aceste clauze sunt dispoziții care permit Uniunii să remedieze
dificultățile întâlnite ca rezultat al aderării. În plus, există o clauză potrivit căreia aderarea
uneițări poate fi amânată cu un an dacă țara candidată este total nepregătită pentru aderare.
Dintre cele trei clauze de salvgardare2, economică, a pieței și justiției și afacerilor interne,
mă voi axa pe clauza justiției și a afacerilor interne, care se va aplica în cazul în care există riscul
ca implementarea regulilor Uniunii Europene în acest domeniu să nu se fi realizat. Măsurile
acestor clauze, luate de Comisia Europeană pot rezulta în suspendarea temporară a drepturilor
acquisului comunitar, precum finanțarea diferitor programe ale Uniunii Europene din România
sau Bulgaria.
Acest prim capitol se va concentra pe faza pre-aderării în baza rapoartelor Comisiei
Europene pentru România și Bulgaria, din anii 2001-2002. 3
Astfel, punctul central al acestui studiu se va intinde pe compararea respectarea în timp și
examinarea diferitelor instrumente politice care induc respectarea, în special clauzele de
salvgardare.
Constatările arată că, pentru faza de pre-aderare și faza post-aderare ambele țări, Bulgaria
și România, arată conformitatea în contradicție cu normele UE privind lupta împotriva corupției.
Se poate spune că, după aderarea la UE a fost utilizată condiționalitatea negativă în încercarea de
2 http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-05-396_en.htm
3 Trauner, Florian. 2009. Post-accession compliance with EU law in Bulgaria and Romania: a
comparative perspective. In: Frank Schimmelfennig and Florian Trauner (eds): Post-accession
compliance in the EU‟s new member states, European Integration online Papers (EIoP), Special Issue 2,
Vol. 13, Art. 21, http://eiop.or.at/eiop/texte/2009-021a.htm.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
6
a face de rușine statele candidate , prin emiterea rapoartelor de verificare și prin evidențierea
faptelor negative, punând în umbră progresele.
Trebuie totuși să analizăm dacă aceste rapoarte au fost imparțiale sau nu, dacă țările
candidate au respectat cerințele Uniunii, dar nu în măsura în care se aștepta de ele. Comisia
Europeană putea emite rapoarte în baza opiniei că țările nu s-au ridicat standardelor celorlalte
state membre. Presupunem că rapoartele sunt imparțiale, și că analiza progreselor din România și
Bulgaria nu a fost detaliată astfel se poate crede că Uniunea Europeană nu a creat condiții mai
stricte pentru respectarea criteriilor de aderare. Pentru a verifica imparțialitatea rapoartelor,
putem doar să analizăm acțiunile statelor candidate, România și Bulgaria, în domeniul luptei
împotriva corupției.4
Principala teorie spune că aplicarea condiționalității pozitive și negative va duce la
sincronizarea legislației naționale cu normele europene. Există mai multe căi prin care
condiționalitatea poate fi eficientă. 5O primă cale ar fi, respectarea regulilor va duce la
recompensare, așa cum calitatea de membru este determinată și amenințările și promisiunile sunt
credibile. De asemenea, se crede că aceste clauze ale salvgardării puse împotriva statelor
candidate, vor stimula reformele și conformarea cu condișiile Uniunii Europene. Mai mult, o rată
crescută a schimburilor economice între țările membre presupune un beneficiu pentru părțile
participante, astfel formându-se un stimul pentru a se conforma cu regulile impuse de UE.
Când vorbim de cazul aderării României și al Bulgariei, nu putem spune că Uniunea s-a
așteptat la reforme majore la nivelul instituțional, pentru că se opun jucători importanți precum
politicienii țărilor candidate. Numai prin șantajul UE putem explica cum au reușit cele 2 țări să
aplice reformele la nivelul instituțional astfel îndeplinind criteriile aderării. România și Bulgaria
nu au început să producă schimbările așteptate până nu UE a exercitat excluziunea, astfel cele 2
țări resimțind efectele.
4 Othon Anastasakis, The EU's political conditionality in the Western Balkans: towards a more
pragmatic approach, http://www.sant.ox.ac.uk/seesox/pdf/politicalconditionality.pdf 5 Viljar Veebel, EUROPEAN UNION‟S POSITIVE CONDITIONALITY MODEL
IN PRE-ACCESSION PROCESS, http://www.kirj.ee/public/trames_pdf/2009/issue_3/trames-2009-3-
207-231.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
7
În perioada preaderării, din 1997-2004, Comisia Europeană a impus progresiv condiții tot
mai dure împotriva României și Bulgariei, aceasta nefiind mulțumită de regresul țărilor în
adoptarea de legi care să producă efectele cerute pentru a deveni membri UE. Așadar, UE s-a
folosit de capacitățile de monitorizare pentru a critica măsurile luate de instituțiile române și
bulgare și de a cere o îmbunătățire a guvernării și aplicare a legii. În special, Comisia Europeană
s-a folosit de condiționalitatea poltică pentru România și Bulgaria,monitorizând procesul de
reforme prin eliberarea rapoartelor periodice, în care țările candidate erau criticate și li se cerea
în mod express să ia măsuri urgente pentru a combate corupția.
În 2004, România și Bulgaria au fost excluse din procesul de extindere masiv al UE,
lucru menit să motiveze cele 2 țări să producă schimbarea dorită.
La data de 15 iunie 2004, Bulgaria a încheiat negocierile de aderare și la sfârșitul anului
2004, guvernul României a finalizat provizoriu toate capitolele acquisului. Consiliul European de
la Bruxelles din 16-17 decembrie 2004 a confirmat apoi data aderării în 2007 pentru Bulgaria și
România subliniind în același timp caracterul condițional al acestui angajament și a precizat că
reformele necesare din cele două țări ar trebui în continuare să fie finalizate până în 2007.6
Cu toate acestea, Bulgaria și România nu numai că nu se calificau pentru extinderea din
2004, dar în 2005 au devenit, de asemenea, obiectul unor condiții mai strânse, astfel încât
clauzele de salvgardare au fost aplicate împotriva lor, după ce negocierile de aderare s-au
încheiat.
Ca o condiție pentru a permite intrarea în 20077, UE a introdus un nou regim de sancțiuni
care a permis amânarea cu un an la aderare în cazul în care obligațiile nu au fost puse în aplicare.
Această abordare a prevăzut dispoziții mult mai stricte, puncte de referință și o procedură mult
mai ușoaăr pentru întreruperea negocierilor. Această clauză de salvgardare a fost o extensie fără
6 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-07-948_en.htm
7 Zdenka Mansfeldov, Informal Relations from Democratic Representation to Corruption,
https://books.google.ro/books?id=rN83BAAAQBAJ&pg=PA71&lpg=PA71&dq=The+2007+accession+o
f+Bulgaria+and+Romania:+ritual+and+reality.&source=bl&ots=zDhLPPnkKX&sig=oSO3NGun2GvrI2l
c6LpmEdtvxXA&hl=ro&sa=X&ei=oqbPVJ3bFsKwUe2pgtgO&ved=0CDkQ6AEwAw#v=onepage&q=
The%202007%20accession%20of%20Bulgaria%20and%20Romania%3A%20ritual%20and%20reality.&
f=false
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
8
precedent a condiționalității dincolo de încheierea negocierilor destinate să mențină efectul de
leverage din partea UE de a menține o presiune chiar și după ce tratatul de aderare este semnat.
În plus, tratatul cu Bulgaria și România a fost făcut să conțină clauze specifice de salvgardare în
domenii cum ar fi economia, justiția și afacerile interne care a permis Comisiei să suspende
anumite beneficii de membru până la trei ani după aderare.
Chiar dacă vom merge înapoi în timp corupția la diferite niveluri a fost întotdeauna una
dintre problemele-cheie cu care se confruntă Bulgaria și România în perioada de tranziție și
scandalurile de corupție la nivel înalt au fost chestiuni obișnuite în ambele țări .
În Bulgaria, în 1999-2001 partidul UDF ce era la guvernare, s-a destrămat după ce
facțiuni diferite aduceau acuzații de luare de mită, care au fost legate în principal de continuarea
procesului de privatizare și prim-ministrul Kostov a fost pus împotriva mai multora dintre
miniștrii săi și președinte Petar Stoianov, care a fost membru UDF el însuși. Astfel, combaterea
corupției a avut costuri politice interne ridicate pentru guvern. Guvernul bulgar Saxe-Coburg
Gotha a fost relativ mai eficient, chiar dacă au existat scandaluri majore ce implicau mari
proiecte de infrastructură de exemplu.
În România situația era destul de asemănătoare. În 2003 trei miniștri, printre care
ministrul integrării europene, Hildegard Puwak, care a fost acuzat de delapidarea banilor UE, au
demisionat. Mai mult, un contract in valoare de 2 miliarde de euro încheiat de guvernul PSD cu
americanii de la Bechtel, încălcând normele UE de licitații, a dus la un scandal intern masiv.
Aceasta așa-numită corupție la nivel înalt a fost, totuși, doar o parte a problemei, deoarece
cetățenii din Bulgaria și România și-a exprimat îngrijorarea cu privire la corupție măruntă în
agențiile guvernamentale, serviciul de sănătate și poliție.
Prin urmare, UE a pus presiune considerabilă asupra ambelor țări sub forma unor rapoarte
regulate și remărci ale funcționarilor UE, care au atacat constant ineficacitatea statului de a limita
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
9
corupția la diferite niveluri, inclusiv sistemul judiciar și al administrației publice, astfel încât să
ia măsuri drastice de combatere a corupției.8
În 2001 Raportul periodic privind progresele Bulgariei în vederea aderării, se poate
observa că în timp ce Bulgaria a făcut unele îmbunătățiri față de anul precedent, dar corupția a
continuat să fie o problemă foarte gravă și reprezintă una dintre principalele probleme cu care se
confruntă societatea bulgară . Acesta a fost încă, din păcate, văzută ca un mijloc eficient de
abordare a problemelor private, în timp ce, în același timp, Comisia a observat că a existat o
scădere în acceptarea publică a corupției în societatea civilă, care a fost activă în creșterea
gradului de conștientizare a corupției și includerea pe agenda politică.
Noul guvern din 2001 a făcut un angajament de a combatere a corupției, dar corupția a
rămas un obstacol serios pentru dezvoltarea afacerilor și climatul investițional. O evoluție
pozitivă a fost însă adoptarea Strategiei naționale de combatere a corupției care a avut ca
obiective crearea unui mediu instituțional și juridic combaterii corupției, reformarea sistemului
judiciar, eliminarea corupției în cooperarea economică și între instituțiile guvernamentale,
organizațiile non-guvernamentale și mass-media. 9
Cu toate acestea, Comisia a menționat de asemenea că, în timp ce cadrul legal pentru
combaterea corupției a intrat în vigoare, punerea în aplicare în cadrul juridic era încă o problemă
și nu a fost încă suficient accentuat pe prevenirea corupției, astfel s-a aprobat un Cod de Etică
pentru Funcționarii Publici și Actul Partidelor Politice, care a introdus reguli mai clare pentru
finanțarea partidelor politice.
Prin urmare, se poate spune că, deși Comisia a pus presiune pe Bulgaria prin intermediul
rapoartelor de progres și chiar dacă au existat unele evoluții pozitive, cum ar fi adoptarea
strategiei naționale de combatere a corupției ,conformitatea globală în domeniul luptei împotriva
8 Bernard Steunenberg and Antoaneta Dimitrova, Compliance in the EU enlargement process: The limits
of conditionality,
http://eiop.or.at/eiop/index.php/eiop/article/viewArticle/2007_005a/52?target=_parent&class=rtAction 9 TINA FREYBURG, SOLVEIG RICHTER, National Identity Matters: The Limited Impact of
EU Political Conditionality in the Western Balkans, http://www.nccr-
democracy.unizh.ch/publications/workingpaper/pdf/WP19.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
10
corupției a fost inconsecventă și condiționalitatea UE putea doar parțial realiza progrese în acest
domeniu, din anul 2000 până la 2001. 10
Ceea ce se poate observa, de asemenea, este faptul că acceptarea societății civile față de
corupție a scăzut și s-a transformat în campanii de sensibilizare, punerea corupție pe agenda
politică care pot fi legate de progresele raportate de Comisia Eurpeană, dar nu există nici o
legătură oarecare între cele două. Astfel, nu se poate respinge, nici confirma ipoteza alternativă
care afirma "condițiile impuse de UE contribuie la consolidarea societății civile în statul
solicitant și, prin urmare, la răspândirea normelor europene". Ne putem uita însă de semne în
următorul raport de progres din 2002 a cărui condiționalitate a avut un impact asupra societății
civile, aceasta la rândul său a avut un impact asupra politicii guvernului în lupta împotriva
corupției.
În Raportul periodic al României privind progresele realizate pentru aderare, Comisia a
observat măsuri anti-corupție îngrijorătoare, care în ciuda recunoașteri generale a gravității
acestei probleme de către guvern, nu a existat nici o reducere vizibilă a nivelului de corupție și
măsurile luate pentru a combate corupția au fost limitate.
Mai mult decât atât, Comisiei dat o notă negativă faptului că, deși Procuratura Generală a
fost înființată în octombrie 2000, nu a fost niciodată funcțională din cauza lipsei de personal si
echipament. În plus, coordonarea între diferitele organisme care sunt însărcinate cu combaterea
crimei organizate și corupției era încă o problemă și schimbările administrative nu au condus la
nicio îmbunătățire.
Cu toate acestea, au existat și evoluții în ceea ce privește lupta împotriva corupției,
adoptarea unei ordonanțe în aprilie 2001 care a introdus proceduri de achiziții publice și a stabilit
dreptul de a contesta atribuirea contractelor de achiziții publice.
În concluzie, cu excepția importantă a legislației privind achizițiile publice, nu a existat
nici un progres substanțial în lupta împotriva corupției în România de la raportul din 2000 și
10
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+REPORT+A5-2002-
0190+0+DOC+PDF+V0//EN
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
11
condiționalitatea nu a putut induce imbunătățiri suficiente sau consecvente în lupta împotriva
corupției.11
Această percepție a fost împărtășită de mulți români, și că ceea ce guvernul român a făcut
au fost doar structuri menite să demonstreze Uniunii Europene că ceva se făcea. Odata cu aceasta
ei a subliniat faptul că doar o mână de jucători de nivel inferior au fost condamnați pentru fapte
de corupție în urma măsurilor anti-corupție luate. Aceeași percepție era împărtășită și de
reprezentanți ai UE alocați Bulgariei și României, astfel încât, în 2005 raportul periodic al
Comisiei a declarat că cele mai multe condamnări au implicat oamenii de afaceri și nu
funcționarii guvernamentali sau funcționari publici la nivel înalt.
Ce a adus schimbări în această chestiune în România a fost victoria opoziției de centru-
dreapta la finele anului 2004, care a creat un nou impuls pentru reformă. În consecință, noul
guvern în 2005 a atribuit instituțiilor sarcini de eficientizare mai clare și se elimină imunitatea de
urmărire penală de care până atunci se bucurau de foștii miniștrii.
Bulgaria pe de altă parte, nu a întreprins schimbări instituționale majore, dar s-a
concentrat pe îmbunătățirea legislației.
Acest lucru poate fi văzut în raportul periodic din 2001 privind progresele Bulgariei în
vederea aderării. Mai mult, Parlamentul bulgar în 2003 a modificatLegea Serviciului Public
adăugând dispoziții privind conflictul de interese și divulgarea activelor la fel ca și România. În
2005, atunci a fost aprobată, de asemenea, o nouă lege a partidelor politice cerându-le lista
sponsorilor mari, măsură care România a introdus-o deja în 2003.
În raportul periodic bulgar cu privire la progresele înregistrate în vederea aderării din
2002, Comisia menționează că progresele au fost făcute cu adaptarea unui plan de acțiune pentru
implementarea Strategiei Anticorupție. O altă acțiune a fost înființarea unui comitet de
coordonare a activităților în lupta împotriva corupției.
11
Heather Grabbe, A Partnership for Accession?
The Implications of EU Conditionality for the Central and
East European Applicants, http://www.esiweb.org/enlargement/wp-
content/uploads/2010/01/grabbe_conditionality_99.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
12
Strategia globală a combaterii corupției este complexă; controlul financiar și fiscal ar
trebui să fie îmbunătățit, agențiile vamale îmbunătățite, precum și măsurile de combatere a
corupției ar trebui să fie puse în aplicare, în strânsă legătură cu sistemul judiciar. În plus,
guvernul bulgar în 2002 au avut drept obiectiv creșterea transparenței și simplificarea
procedurilor. 12
Cu toate acestea, sondajele indicau că, la momentul la care raportul periodic fost scris
corupția a rămas o problemă gravă. Publicul de exemplu a enumerat actele de corupție ca fiind
una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă Bulgaria. Prin urmare, se poate spune
din nou că respectarea normelor UE privind lupta împotriva corupției a fost inconsecventă și că
condiționalitatea în cazul în care se presupune că avea un impact prin intermediul raportului
periodic precedent, a avut doar un impact limitat asupra modificărilor de politică din Bulgaria în
lupta împotriva corupției. Mai mult decât atât, opinia societății civile asupra raportului de
progres nu a avut nici un impact suplimentar asupra politicii anti-corupție a guvernului.
În cazul conținutului raportului periodic al Comisiei privind progresele României
înregistrate în vederea aderării a fost destul de asemănătoare. Aici studiile au indicat faptul că
corupția a rămas o problemă mare și răspândită, precum și sistemică în România, problemă
rămasă în mare parte nerezolvată. Aplicarea legii a rămas slabă și structurile instituționale au fost
create, dar nu au fost încă pe deplin operaționale.
În plus, analiștii independenți au concluzionat că nu a existat nici o reducere vizibilă a
corupției în timpul perioadei de raportare. O evoluție importantă a fost adoptarea Planului
Național de Prevenire a Corupției, care a fost aprobat în octombrie 2001, împreună cu Programul
Național de Prevenire a Corupției, ambele având date țintă stabilite pentru ratificarea raport
internațional instrumentelor juridice pentru lupta împotriva corupției, venind în ajutorul
completării cadrului juridic existent și a stabili planuri pentru elaborarea strategiilor sectoriale
12
PHILIP LEVITZ & GRIGORE POP-ELECHES, Monitoring, Money and Migrants:
Countering Post-Accession Backsliding
in Bulgaria and Romania,
https://www.princeton.edu/~gpop/Monitoring_Money_Migrants%20EAS%202010.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
13
pentru combaterea corupției și promovarea participării active în România la programele
internaționale anti-corupție. 13
O dezvoltare instituțională majoră în perioada de raportare a fost înființarea Biroului
Național Procuraturii Anticorupție. Cu toate acestea, chiar dacă au existat unele evoluții, nici un
progres nu a fost făcut în a face finanțarea partidelor politice mai transparentă sau în rezolvarea
potențialelor conflicte de interese ale politicienilor și funcționarilor publici.
Apoi, a fost cazul și noțiunea de răspundere penală a persoanelor juridice încă necesară
de a fi introdusă în Codul penal român și al legislației lucru necesar în continuare pentru a putea
fi pe deplin pus în aplicare în legea anti-corupție din 2000 . Astfel, respectarea generală a
normelor UE privind măsurile de combatere a corupției apare inconsecventă din nou.
În timp ce corupția a rămas larg răspândită și o problemă a sistemului, guvernul a încercat
să remedieze această problemă prin adoptarea Planului Național de Prevenire a Corupției și a
Programului Național de Prevenire a Corupției, precum și înființarea de Parchetul Național
Anticorupție . Cu toate acestea nu a existat nici o reducere vizibilă a corupției și, prin urmare,
condițiile impuse de UE trebuie să fie considerate un eșec în acest caz.
Ceea ce a contat cu adevărat pentru Comisie Europeană a fost determinarea de a urmări
cazurile de corupție la nivel înalt.
Un caz important în România a fost, în 2006, când fostul Prim-Ministru Năstase a fost
adus la tribunal sub acuzațiile de îmbogățire ilegală și luare de mită. În Bulgaria o evoluție
importantă a fost că Procurorul General Boris Velcev a reușit să ducă mai departe punerea sub
acuzare de săvârșirea de fapte de corupție împotriva foștilor colegi din motive de obstrucționarea
justiției și împotriva managerilor de top din companii de utilități publice. Apoi, el a obținut și
ridicarea imunității a mai multor parlamentari.
O altă evoluție importantă în momentul a fost apariția actorilor societății civile care erau
activi în campaniile de monitorizare și a scandării împotriva corupției la nivel înalt. Un exemplu
în acest sens este Coaliția 2000, o asociație de ONG-uri și mass-media bulgare stabilite în 1997
13
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:12005SP
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
14
și Coaliția pentru Parlament Curat în România, care a pus pe lista neagră mai mult de 200 de
candidați implicați în activități de corupție înainte de alegerile din 2004.
Prin urmare, se pare că ipoteza alternativă conform căreia condițiile impuse de UE
contribuie la consolidarea societății civile în statul solicitant și, prin urmare, la răspândirea
normelor europene aceasta la rândul ei duce la respectarea normelor UE parea plauzibilă.
Toate acestea nu înseamnă neapărat că UE ar putea pretinde că a avut succes în realizarea
schimbării în lupta împotriva corupției în Bulgaria și România și este încă incert dacă măsurile
UE au fost eficiente pe termen scurt. Cu toate acestea, Comisia Europeană a concluzionat în
raportul său final înainte de aderare în septembrie 2006 că fenomenul corupției a rămas o
problemă în ambele state în administrația locală și la frontierele din Bulgaria.
Tranziția Bulgariei și României ilustrează importanța, precum și limitele Uniunii
Europene de a se impune în privința guvernării interne în țările candidate. Acest lucru este exact
ceea ce face Uniunea Europeană un factor important.
Pe de o parte, avem factori interni care pot reprezintă performanța slabă a Bulgariei și
România în comparație cu alte state candidate, dar, pe de altă parte, există efectul de leverage al
UE, care ajută sa explice modul în care cele două codașe ar putea ieși din cercul vicios post-
comunist și de a beneficia de aderarea la UE . Din 1997, UE a intensificat presiunea asupra
tuturor statelor candidate și a fost deosebit de strictă cu Bulgaria și România și sancționarea lor
de două ori pentru deficiențe prin excludere, ridicând astfel baremul consecințelor nerespectării
criteriilor, deprivându-i de beneficii provizorii, dar în acest fel le-a împins spre noi reforme,
astfel încât acestea ar putea în cele din urmă să devină state membre.
Până în prezent în ceea ce privește faza de pre-aderare există mai multe puncte care sunt
demne de menționat. În primul rând, Comisia a utilizat condiționalitatea politică în ceea ce
privește Bulgaria și România prin monitorizarea procesului de reformă prin rapoartele sale
periodice care critica și identifica rezultatele cerute în reducerea nivelului de corupție în
structurile de stat în ambele state și clauzele de salvgardare au fost impuse împotriva celor două
state chiar și după ce negocierile de aderare s-au încheiat.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
15
UE pune presiune considerabilă asupra ambelor țări sub forma unor rapoarte regulate și
remărci ale funcționarilor UE care au atacat continuu ineficacitatea statului de a limita corupția la
diferite niveluri, inclusiv de a rectifica problemele sistemului judiciar și administrației publice,
astfel încât să ia măsuri mai serioase de combatere a corupției.
În 2001 Bulgaria a făcut unele îmbunătățiri, dar corupția continua să fie o problemă
foarte gravă. În timp ce au fost unele evoluții pozitive, cum ar fi adoptarea strategiei naționale de
combatere a corupției, conformitatea cu lupta globală în domeniul corupției a fost inconsecventă
și condițiile impuse de UE putea realiza doar parțial progrese în acest domeniu, din anul 2000
până în 2001.
În 2002 a existat o recunoaștere generală a gravității acestei probleme de către guvern,
dar nu a existat nici o reducere vizibilă a nivelului de corupție și măsurile luate pentru a combate
corupția au fost limitate și nu au existat progrese substanțiale în lupta împotriva corupției în
România de la raportul din 2000 și condiționalitatea, evident, nu a putut induce îmbunătățiri
suficiente sau consecvente în lupta împotriva corupției.
În plus, este de remarcat că respectarea normelor UE privind lupta împotriva corupției a
fost inconsecventă și că condiționalitatea în cazul în care se presupune că avea un impact prin
intermediul raportului periodic precedent, a avut doar un impact limitat asupra modificărilor de
politică din Bulgaria în lupta împotriva corupției . În plus, societatea civilă judecând din raportul
de progres nu a avut nici un impact suplimentar asupra politicii anti-corupție a guvernului.
Pentru România analiștii independenți au concluzionat că nu a existat nici o reducere
vizibilă a corupției în timpul perioadei de raportare.
Per ansamblu, respectarea normelor UE privind măsurile de combatere a corupției apare
inconsecventă din nou. În timp ce corupția a rămas o problemă extinsă în sistemul de guvernare,
guvernul a încercat să remedieze această problemă prin adoptarea Planului Național de Prevenire
a Corupției și a Programului Național de Prevenire a Corupției, precum și înființarea Parchetului
Național Anticorupție . Cu toate acestea nu a existat nici o reducere vizibilă a corupției și, prin
urmare, condițiile impuse de UE sunt considerate fără succes în acest caz.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
16
Mai mult decât atât ONG-urile bulgare au pus pe lista neagră mai mult de 200 de
candidați implicați în activități de corupție înainte de alegerile din 2004. Prin urmare, se pare că
ipoteza alternativă potrivit căreia condițiile impuse de UE contribuie la consolidarea societății
civile în statul solicitant și, prin urmare, la răspândirea normelor europene acesta, la rândul său
duce la respectarea normelor UE pare veridică.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
17
Cap. 2. Lupta împotriva corupției în România și
Bulgaria, post-aderare
Când Bulgaria și România au aderat la Uniunea Europeană în 2007, ei au trebuit să
demonstreze că statul de drept a fost pe deplin respectat în sistemul lor intern. Pentru a identifica
și aborda orice deficiență, Uniunea Europeană a dezvoltat mecanismul de cooperare și verificare
(MCV), un proces de monitorizare care solicită un răspuns politic prompt de la guvernele
Bulgariei și României.14
Mecanismul de Cooperare și Verificare este un instrument menit să mențină ritmul
reformelor din cele două țări și pentru a preveni regresul reformelor în statul de drept adoptate în
cadrul negocierilor de aderare la UE. La fiecare șase luni, Consiliul emite un raport MCV pentru
Bulgaria și România, ce constă în evaluarea progreselor, stabilirea reperelor și semnalarea celor
mai presante probleme care ar trebui să fie abordate înainte de raportul următor. Aceste rapoarte
de monitorizare au fost foarte apreciate pentru detaliile sale și pentru a urmărirea evoluției
specific reformelor administrative, cazurile judiciare, și evoluțiile politice. 15
Ca atare, rapoartele au jucat un important rol în colectarea și diseminarea informațiilor
despre starea de reformă în ambele țări. Principalele rapoarte au fost publicate în luna iulie, și
așa-numitele Rapoarte interimare "tehnice" sau actualizări au venit în luna februarie.
În iulie 2012 vor fi cinci ani de la începutul emiterii rapoartelor MCV. Comisia este de
așteptat să facă o evaluarea a reformelor în ambele țări în cadrul MCV de la aderare, și să facă
recomandări cu privire la MCV dacă ar trebui să rămână în vigoare sau nu.
Obiective care trebuie atinse de România:
14
The Cooperation and Verification Mechanism Three Years Later: What Has Been Done and What Is Yet
to Come, http://www.csd.bg/artShow.php?id=15187
15
Susie Alegre, Ivanka Ivanova and Dana Denis-Smith, Safeguarding the Rule of Law in an Enlarged EU
The Cases of Bulgaria and Romania, http://www.ceps.eu/files/book/1833.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
18
1. Asigurarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient.
2. Stabilirea unei agenții de integritate responsabilă cu verificarea averilor, a incompatibilităților
și a potențialelor conflicte de interese.
3. Continuarea profesională, imparțială a investigaților în cazul sesizărilor de corupție la nivel
înalt.
4. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în
administrația locală.
Aceste măsuri sunt menite să afecteze un spectru mai larg de funcționari publici dincolo de
guvernul central, cum ar fi cei care lucrează la nivel regional și nivel municipal.
Obiective care trebuie atinse de Bulgaria:
1. Adoptarea unor modificări constituționale care să înlăture orice ambiguitate cu privire la
independența și responsabilizarea sistemului judiciar.
2. Asigurarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient.
3. Continuarea reformei sistemului judiciar, cu scopul de a spori profesionalismul,
responsabilitatea și eficiența.
4. Conduită profesională, imparțială în raport cu investigațiile în cazul sesizărilor de corupție la
nivel înalt.
5. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și luptă împotriva corupției, în special la
frontiere și în guvernul local. Aceste măsuri sunt menite să afecteze o spectru mai larg de
funcționari publici dincolo guvernul central, cum ar fi cei care lucrează la nivel regional și nivel
municipal.
6. Punerea în aplicare a unei strategii de luptă împotriva criminalității organizate, cu accent pe
infracțiunile grave, spălarea banilor, precum și pe confiscarea sistematică a bunurilor obținute în
mod ilicit.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
19
Evaluarea progreselor în Bulgaria și România
În această secțiune voi prezenta date care ilustrează modul în care reforma instituțională
internă din Bulgaria și România se compară cu reforma în opt membrii UE post-comuniști care
au aderat la UE în 2004 (denumiți aici în UE ECE 8). Așa cum este ilustrat în figurile 1 și 216
,
Bulgaria și România sunt în mod clar codașe în eficiența guvernului și calitatea de reglementare,
deși s-au îmbunătățit substanțial în timp. În cazul reformelor sistemului judiciar și al luptei
împotriva corupției, cum este ilustrat în figurile 3 și 4 au, în medie, efectuat mai rău decât ECE
UE 8.
Cu toate acestea, ele au avut performanțe semnificativ mai bune decât statele din Balcanii
de Vest, care sunt încă la coadă, cu excepția Croației. Datele de aici și în alte studii este în
concordanță cu argumentul că procesul de aderare la UE a ajutat mult Bulgaria și România să se
îndepărteze de caracteristicile administrative și economice mai puțin dezvoltate a regiunii
balcanice.
Măsura de eficiență a guvernului de la Banca Mondială în Figura 1 prezintă diferența
dintre opt țări post-comuniste, care vor adera la UE în 2004 (ECE UE 8) și România și Bulgaria
în 1996 când colectarea setului de date a fost început. Bulgaria îndeplinește ceva mai bine
condițiile decât România în general, dar se deteriorează în mod semnificativ pe durata guvernului
bulgar condus de Partidul Socialist (BSP); dar recuperează mai târziu.
Figura 2 prezintă că toți candidații UE post-comuniste si progresul destul de consistent în
liberalizarea pieței în ultimii cincisprezece ani. Partea acquis-ului UE se referă la buna
funcționare a pieței interne; îndepărtarea statului din economie, prin reglementare, privatizare și
scăderea subvențiilor de stat a mers mână în mână cu îmbunătățirea modului de supraveghere a
instituțiilor de stat și de reglementare a activității economice.
16
ANETA B. SPENDZHAROVA and MILADA ANNA VACHUDOVA, Catching Up? Consolidating
Liberal Democracy in Bulgaria and Romania after EU Accession,
http://euce.org/eusa/2011/papers/10b_spendzharova.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
20
Astfel, progresul constant arătat de România, Bulgaria și Croația, de asemenea, în Figura
2 sugerează că UE a avut cea mai mare influență în acest domeniu, reducând progresiv diferența
cu UE ECE 8. În general, această analiză se poate compara cu alte studii care au arătat că statele
post-comuniste, ca grup, nu și-au inversat cursul după aderare, si s-au descurcat destul de bune la
punerea în aplicare a acquis-ului.
Figurile 3 și 417
prezintă tendințele regionale în piața internă de schimbare instituțională
vizează reformarea sistemului judiciar și controlul corupției. Această măsură a statului de drept
prezintă o imagine mai puțin pozitivă a capacității efectului de leverage ale UE de a transforma
instituțiile naționale – ambele înainte de aderare și după. Diferența dintre România și Bulgaria,
pe de o parte, și ECE UE 8, pe
FIGURA 1- EFICIENȚA GUVERNULUI
17
idem.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
21
FIGURA 2- CALITATEA MĂSURILOR DE REGLEMENTARE
de altă parte, este mare și s-a diminuatt doar un pic în 12 ani. Pe această măsură și Croația, a
rămas bine în urma ECE UE 8. 18
Acest lucru nu este surprinzător, deoarece indicatorii care alcătuiesc această măsură
includ eficiența sistemului judiciar - o instituție care a fost supusă efectului de leverage al UE, în
mod indirect și care a fost foarte dificil de reformat. Această măsură reflectă, de asemenea,
percepțiile despre criminalitate în activitatea economică și politică, pe care ne-am aștepta a fi
mult mai mareâi într-o țară care are un nivel ridicat de corupție și de ani de reforme economice
parțiale.
18
Ibidem.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
22
Cifra este în concordanță cu argumentul că îmbunătățirile substanțiale în statul de drept
necesită un angajamentul intern susținut de schimbarea instituțională. Contribuirea la crearea
acestui tip de angajamentul este unul dintre scopurile MCV a UE.
Măsura anti-corupție este similară cu măsura statului de drept, deși se arată o
îmbunătățire în ultimii 15 ani față de punctul de plecare, în Bulgaria și Croația. În timp ce, în
termeni generali, pare să fi fost făcut mai multe progrese în domeniul corupției, decalajul dintre
Bulgaria, România și ECE UE 8 este încă considerabil.
Acest măsură prezintă deteriorarea controlului asupra corupției, măsuri luate în jurul datei
de aderare la UE în cadrul Guvernul bulgar de Partidul Socialist (BSP), dar a existat o
îmbunătățire a unor astfel de măsuri în România.
Cu toate acestea, ultimul punct de date, în analiza calitativă, iar rapoarte MCV recente ale
UE sugerează că tendințele s-au inversat după ce guvernul s-a schimbat din Bulgaria.
Consolidarea democrației după aderarea la UE: Lupta împotriva
corupției și Reforma sistemului judiciar
În ultimele două decenii, doi factori au avut succes intermitent în a determina Bulgaria și
România ca guvernele lor să continue schimbările instituționale interne pentru reformarea
sistemului judiciar și de controlare a corupției: prin criteriile UE și stimulente interne.
MCV are scopul de a prelungi o parte din capacitatea UE de după aderare în zonele
critice ale calității judiciare, în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, de
asemenea, - domenii în care jucători locali puternici din Bulgaria și România au încercat în mod
deschis ca să stopeze reforma instituțională.
Voi măsura stimulentele UE care folosesc MCV-ul lansat de Comisie în decembrie
200619
. Scopul MCV-ului este "de a netezi intrarea celor două țări și, în același timp, de a proteja
eforturile sale [UE] politicile și instituționale ".Comisia creează "criterii de referință" pentru
19
Ulrich Sedelmeier, Europeanisation in new member and candidate states,
http://europeangovernance.livingreviews.org/Articles/lreg-2011-1/download/lreg-2011-1Color.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
23
evaluarea progreselor în reforma judiciară, corupție și crimă organizată, și a înființat echipe de a
monitorizare a schimbărilor instituționale interne în aceste zone. Până în prezent, șapte rapoarte
de progres au fost publicate pentru fiecare țară (principalele rapoarte sunt în Iunie / iulie și
rapoartele intermediare în luna februarie a fiecărui an) 20
.
În timp ce rapoartele anterioare ale UE privind progresele statelor candidate care au fost
de multe ori avertizate fără a pune o presiune prea mare, aceste rapoarte MCV sunt detaliate, în
urma activităților instituțiilor relevante și urmărește rezultatul cauzelor penale la nivel înalt.
Afirmația referitoare la longevitatea probabilă a raportului MCV, Consiliul a declarat în
septembrie 2010, că MCV este un "instrument adecvat", care va rămâne în vigoare "în așteptarea
rezultatelor așteptate în acest cadru. De la aderarea, susținem că importanța de cauzalitate a
stimulentelor interne a crescut substanțial. 21
În moduri diferite, efectul de leverage al UE a ajutat coaliții interne cu obiective
democratice liberale și a subminta cele neliberale. În ajunul negocierilor de aderare la UE,
aproape toate partidele politice au adoptat o agendă compatibilă cu UE; ulterior, toate partidele
politice de guvernământ au ajutat la aducere negocierilor mai aproape. 22
Acum, că aderarea a fost încheiată, totuși, ceea ce este evident este impunerea costurilor
externe care nu urmăresc reforme sau conformitate cu normele UE s-au diminuat. Stimulentele
interne de combatere a corupției sunt, în general, legate de obținerea alegerilor. Partidele politice
pot alege să construiască platformele lor electorale privind îmbunătățirea statului de drept. Odată
ce aceste angajamente au fost făcute, credibilitatea partidului politic poate conta pe capacitatea sa
de a furniza.
20
Rapoartele se pot găsi la pagina web, http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/progress_
reports_en.htm 21
Concluziile Consiliului, 2010,
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/116474.pdf 22
Antoaneta L. Dimitrova, The new member states of the EU in the aftermath of enlargement: Do new
European rules remain empty shells?,
https://openaccess.leidenuniv.nl/bitstream/handle/1887/15003/Dimitrova%20-
%20JEPP%20RA%20final.pdf?sequence=1
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
24
Șansa de a fi re-aleși poate scădea drastic în cazul în care alegătorii nu mai au încredere
că partidul va adopta și pune în aplicare reformele instituționale interne pentru a lupta împotriva
corupției și crimei organizate. Aici, resursele societății sunt critice în a forța liderii politici să ține
cont de reformele pe care ei au promis să le aplice. O presă liberă și o societate civilă activă sunt
esențiale pentru analiza performanței partidelor politice și să sublinieze deficiențele importante.23
Presiunea internă susținută de reformă, condusă de societatea civilă, rămâne slabă în
ambele țări. În cele din urmă, MCV poate funcționa numai în combinație cu o cerere internă
puternică-
Figura 3- IMPUNEREA LEGII
23
Revista Interstate, Ediția Specială 2011/2012,
https://www.aber.ac.uk/en/media/departmental/interpol/pdf/undergraduate/Interstate---Special-Issue.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
25
Figura 4- CONTROLUL CORUPȚIEI
- un punct subliniat în rapoartele MCV interimare ale Comisiei în februarie 2012 care fac apel
pentru o mai mare implicare a societății civile în reformele judiciare (Comisia Europeană
2012)24
.
Bulgaria
Din 2007 când Bulgaria a aderat la UE, a fost condusă de două guverne diferite: de către
un guvern de coaliție condus de Partidul Socialist Bulgar (BSP) din 2005 până în 200925
, precum
și Guvernul Cetățenilor pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) din 200926
. Cele
24
Raportul Comisiei Europene din februarie 2012 pentru Bulgaria și România,
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_57_en.pdf , http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_56_en.pdf 25
Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Bulgarian_Socialist_Party 26
Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/GERB
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
26
două guverne au fost diferite în mod substanțial în abordarea lor asupra corupției și a statului de
drept, deoarece acestea au diferite surse de ideologie; anii BSP au fost construiți în baza
clientelismului și de control al statului, iar GERB pe o reacție populară împotriva corupției.27
Pentru a promova reforma instituțională internă din Bulgaria după aderare, UE a folosit
ambele stimulente pozitive, cum ar ca finanțarea și consultanța de specialitate, precum și
stimulente negative cum ar fi înghețarea fondurilor UE și impunerea amenzilor.
Raportul MCV din iunie 200728
a detaliat cele mai grave neajunsuri politice: reforma
sistemului judiciar, corupției și a criminalității organizate (Comisia Europeană 2007)29
. Un an
mai târziu, iunie 2008 Raportul MCV a stabilit că, în ciuda unor schimbări instituționale interne,
cum ar fi legislația anti-corupție și planuri de acțiune, lipseau rezultatele practice, în special în
domeniul gestionării fondurilor UE. Guvernul condus de BSP a eșuat în a traduce schimbările
instituționale interne formale (și destul de superficial) în rezultate politice.
Contextul stimulentelor UE în Bulgaria s-a schimbat substanțial în 2008, după ce UE a
înghețat un număr de programe de finanțare din cauza gestionării defectuoase, și a cerut ca
Bulgaria să îmbunătățească "transparența și reglementarea fluxurilor de active financiare și
tranzacții ". Aceasta a marcat o trecere dramatică la utilizarea stimulentelor negative, în scopul
de a induce schimbarea. Ca răspuns, coaliția condusă de BSP a respectat unele dintre schimbările
instituționale și juridice solicitate, dar Comisia a concluzionat că rezultatele concrete au fost în
mare măsură absente și a întrebat dacă reformă veritabilă va avea loc (Comisia Europeană
200930
).
Stimulentele interne pentru guvernul condus de BSP au fost orientate spre rent-seeking,
în special în domeniul achizițiilor publice și gestionarea fondurilor UE. Un studiu al
27
Anti-Corruption Reforms in Bulgaria: Key Results and Risks, http://www.csd.bg/artShow.php?id=8558 28
Raportul din iunie 2007, Comisia Europeana (2007): Raportul Comisiei Europene privind progresele
Bulgariei dupa aderare. Bruxelles. Available online at http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0377:FIN:RO:PDF, checked on 2/25/2014 29
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52007DC0377 30
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52009DC0402
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
27
Transparency International din 200831
a sugerat că Bulgaria a avut cel mai înalt nivel de corupție
în UE.
Acesta a atribuit instaurarea de corupției în cele mai bune oferte de achiziții publice de
guvernul de coaliție, și presiuni politice asupra sistemului. Centrul Judiciar pentru Studiul
Democrației (CSD) (2007), a fost de acord că, deși e la nivel scăzut, corupția administrativă a
fost în declin, " corupția politică care implică membrii guvernului, deputații, înalți funcționari de
stat, primari și consilieri municipali " a fost în creștere. Aderarea la UE a ajutat la reducerea
corupției administrative, tăinuirea veniturilor, evaziunea fiscală, și ocuparea informală.
Cu toate acestea, pe piața internă au fost necesare profunde schimbări instituționale
pentru a închide lacunele și a crește transparența în gestionarea activelor statului și achizițiile
publice (CSD 2007: 6)32
.
Piața achizițiilor publice evidențiază lacunele în cadrul instituțional intern, care a permis
clientelismul să înflorească. Până în 2008, această piață, măsurată prin contractele încheiate, au
dublat atât în număr și cât și în valoare. În același timp, ponderea companiilor care au participat
la licitațiile de achiziții publice a scăzut semnificativ, iar 25 cele mai mari autoritățile
contractante dețin controlul a mai mult de 45 la sută din valoarea totală (CSD 2009: 82).
Lipsa prevederilor legale și instituționale pentru o concurență loială a creat un mediu
fertil în care stabilirea relațiilor clientelare și comisioanele ilegale cerute în schimbul contractelor
guvernamentale mari. Acest lucru a fost valabil mai ales în cele mai mari piețe de achiziții
publice cum ar fi produsele farmaceutice, combustibili, servicii de afaceri, echipamente de birou,
precum și autovehicule (CSD 2009: 82)33
.
Cazul bulgar arată, de asemenea, modul în care ONG-urile pot deveni un instrument de
corupție și rent-seeking. După ce ajutorul pentru promovarea democrației în Bulgaria a fost
31
Transparency International, tradus in Google translate, Index corupție,
http://www.transparency.bg/en/research/corruption-perception-index/index-2008/ 32
Centre for the Study of Democracy (CSD) (2007) „Anti-corruption reforms in Bulgaria. Key results and
risks‟. Available at: http://www.csd.bg. 33
Centre for the Study of Democracy (CSD) (2009) „Crime without Punishment. Countering corruption
and organized crime in Bulgaria‟. Available at: http://www.csd.bg. .
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
28
eliminat, UE și alte subvenții distribuite de către guvern au devenit tot mai importante,
constituind 40 la sută din întregile finanțări ale ONG-urilor. Existau zvonuri cum că era o
tendință îngrijorătoare de "controlare a societății civile" de către elite pentru a beneficia de
finanțare din partea UE.
Până în 2009, numărul ONG bulgare au crescut de cinci ori. CSD a constatat că 75 la sută
din parlamentari și miniștri bulgari, și 90 la sută din primarii municipali bulgari au fost membrii
consiliilor ONG-urilor. Funcționarii publici au dezvoltat "bucle de ONG-uri care au obținut
subvenții generoase din partea statului în ciuda conflictelor de interese flagrante (CSD-ului 2009:
40)34
. În cazul în care s-au pus în bordul conducerii, membrii Parlamentul au făcut lobby de
multe ori colegilor de atribuire a proiectelor UE. Ministerul Regional de Dezvoltare se ocupa de
alegerea finanțărilor UE de dezvoltare regională și a proiectelor de ajutor rurale.
Funcționarii publici care se ocupă de managementul proiectelor se ofereau pentru a
procesa din rapoartele de proiect și încasări în schimbul a 15 la suta din valoarea ONG-urilor.
Un proiect înființat în Bulgaria cum ar fi Centrul pentru Strategii Liberale și Centrul pentru
Studiul Democrației (CSD) au fost pivoții în demascarea corupției și crearea de presiune pentru
transparența și responsabilitatea în guvern.
Există câteva ONG-uri similare din România, inclusiv Societatea Academică
Română(SAR) și Pro Democrația. Cu toate acestea, de la aderare, oficialii din partidele de
guvernământ din ambele țările plătesc sume substanțiale de finanțare ONG-urilor din programele
UE. Ca rezultat, ONG-urile mai mici și mai putin solide se abțin de la a critica Guvernul - o
lovitură serioasă pentru responsabilitate, transparență și presiunea internă de reformă în ambele
Bulgaria și România (SAR 2011)35
.
În concluzie, în timp ce am observat schimbări instituționale interne superficiale
abordând recomandările UE de a combate corupția și de a îmbunătăți statul de drept, guvernul
34
Centre for the Study of Democracy (CSD) (2009) „Crime without Punishment. Countering corruption
and organized crime in Bulgaria‟. Available at: http://www.csd.bg. 35
SAR (Romanian Academic Society) (2011) „Beyond perception: Has Romania‟s governance improved
after 2004?‟ Available at: http://www.sar.org.ro.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
29
bulgar BSP nu a fost convingător. De fapt, au fost implicați politicieni de rang înalt în rețele
clientelare și Bulgaria a pierdut teren în lupta împotriva corupției.
Absența unor stimulente interne puternice pentru a promulga o schimbare instituțională
internă profundă duce la progres parțial în consolidarea democratică. Să examinăm modul în care
stimulentele interne modificate în baza noului guvern al partidului GERB după alegerile
parlamentare din 2009.
Intrarea GERB pe scena politică din Bulgaria subliniază importanța stimulentelor
electorale interne. Evoluțiile politice din Bulgaria din 1989 sugerează că clientelismul și corupția
subminează stabilitatea economică și conduce la eșec electoral. Guvernul precedent BSP, care a
urmărit în mod energic rent-seeking, în cele din urmă s-a confruntat cu o intensificare a crizei
economice, proteste la nivel național, și a fost demis în alegerile anticipate.
În 2009, gestionarea incorectă a înghețat fondurile UE36
fapt ce a contribuit la un eșec
electoral al guvernului de coaliție condus de BSP. De asemenea, a făcut agenda anti-corupție a
opoziției cu atât mai populară și, din punctul de vedere al cetățeanului și a unor grupuri de
interne. Un nou partid politic de centru-dreapta, GERB, a profitat de ocazie și a câștigat alegerile
parlamentare pe o platformă anti-corupție puternică. Liderul său, Boyko Borissov, a devenit
Prim-ministru. Atât Comisia Europeană în raportul său MCV din iulie 201037
și CSD gândesc
cum ar fi arătat o schimbare clară în voința politică a guvernului bulgar de a aborda corupția în
cazul în care cabinetul GERB ar fi preluat mandatul.
Pentru guvernul GERB, stimulentele interne pentru reformă au fost puternice: acesta
primește o campanie electorală axată pe combaterea corupției și limitarea influenței crimei
organizate. Borissov a promis categoric că urmărirea penală a corupției și a abuzului fondurilor
36
Tanasoiu, Cosmina, Insuportabila usuratate a fondurilor europene in politica bulgara,
http://www.revista22.ro/insuportabila-usuratate-a-fondurilor-europene-in-politica-bulgara-5138.html 37
Report from the
Commission to the European Parliament and the
Council on Progress in Bulgaria/Romania under
the Cooperation and Verification Mechanism‟,
COM(2010) 400/401 final, 20 July 2010.
http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201211/20121106ATT55023/20121106ATT550
23EN.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
30
UE ar fi o prioritate de bază a guvernului său, în schimb ce, politica de ordinea de zi a guvernului
precedent condus de BSP a fost axat pe crearea de locuri de muncă și creștere economică .
Alegerea lui GERB a priorităților politice pentru campania electorală 200938
a rezonat
bine cu opinia publică. Alegătorii au plasat în mod clar combaterea corupției ca o prioritate de
top: 64,7 la sută în 2008, în timp ce 35,6 la sută din respondenți au fost de acord că anti-corupția
ar trebui să fie o prioritate a guvernului în 2004. În mod similar, toleranța managerilor de afaceri
față de corupție și înclinația lor de a se angaja în acte de corupție au fost scăzută în 2009. 39
Analiza de procedură bulgară arată modul în care mecanismul MCV poate stimula mass-
media și societatea civilă, și a pus cazurile de corupție în lumina reflectoarelor. Pentru a se
conforma cu recomandările MCV după 2008, guvernul bulgar a crescut transparența hotărârilor
judecătorești și accesul la hotărârile judecătorești. Acest lucru, la rândul său, a permis mass-
media bulgare pentru a investiga și să publice discrepanțe în hotărârile judecătorești cu privire la
cazuri similare, în unele cazuri din cauza corupției.
După lansarea raportului MCV din iulie 201040
, guvernul a adoptat modificări
instituționale interne substanțiale pentru a aborda UE și critici interne. Ministerul Justiției din
Bulgaria a instituit o interdicție legală privind participarea funcționarilor publici la nivel înalt
privind ONG-urile și consiliile de administrație. Guvernul a simplificat procedură de licitație
publică și a făcut-o mai transparentă.
O nouă lege privind prevenirea și detectarea conflictelor de interese, introduse în 2009
obliga funcționarii publici de declara și de a evita conflictele de interese .
În plus față de schimbările instituționale interne, Borissov guvern a arătat
comportamentale mai consistente conformitatea cu presiunea UE pentru urmăririi penale la nivel
înalt.
38
Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Bulgarian_parliamentary_election,_2009 39
Centre for the Study of Democracy (CSD) (2009)
„Crime without Punishment. Countering corruption
and organized crime in Bulgaria‟. Available at:
http://www.csd.bg. 40
Comisia Europeana (2010): Raportul CE privind Bulgaria. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2010_400_en.pdf, checked on 2/25/2014
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
31
Trei magistrați au fost respinși de la birou și alții 15 au primit sancțiuni disciplinare.
Omul de afaceri Mario Nikolov a fost condamnat în mai 2010 la 12 ani de închisoare în baza
acuzațiilor de fraudă și deturnarea a € 7.5 milioane din fondurile UE41
. Nikolov a fost, de
asemenea, condamnat de spălare de bani într-un caz legat, ambele care au venit la tribunal în
urma unei anchete de OLAF, oficiul UE anti-fraudă . Ca urmare, primul raport MCV evalua
guvernul GERB a recunoscut că crima organizată [era] abordată în mod activ, pentru prima dată
de la începutul a MCV.
Decizia Comisiei de a dezgheța fondurilor UE blocate după un raport pozitiv MCV din
iulie 2010 a fost un mare succes pentru guvernul GERB. În 11 februarie 201142
raportul
interimar, deși pozitiv în perspectivă, a recomandat mai departe schimbări instituționale interne,
cum ar fi de instituire a unei autorități independente de a identifica și a sancționa conflictele de
de interese, precum și a confisca acumulările inexplicabile de avere.
Evoluțiile recente au scos în evidență un echilibru între schimbarea instituțională și
politica de control. O nouă lege privind confiscarea activelor a fost prezentată la Parlament doar
pentru a fi respinsă la 8 iulie 201143
. Propunerea ar oferi putere statului de confiscare a bunurilor
penale chiar și atunci când verdictul unei instanțe este încă în curs. În timp ce această lege ar
permite statului să identifice și să asigure bunurile penale, și, astfel, să abordeze mai eficient
crima organizată, a devenit foarte controversată.
Un număr de parlamentari bulgari și-au exprimat preocupările că, dacă ar fi trecut, legea
ar putea fi folosită la tăcere adversarii politici ai guvernului la putere. La urma urmei, în trecutul
recent al Bulgariei în regimul comunist, studiile erau pre-aranjate și confiscarea activelor au fost
utilizate frecvent pentru a scapa de adversarii politici incomozi. Cu toate acestea, Comisia ridică
semne de întrebare despre averea nejustificată a clasei politice bulgare, și recomandă cu fermitate
împuternicirea unei instituții independente pentru a investiga activele oficialilor seniori și
41
The Sofia Echo staff, Bulgarian businessman Mario Nikolov gets 12 years for embezzling Sapard
funds, http://sofiaecho.com/2010/06/30/925772_bulgarian-businessman-mario-nikolov-gets-12-years-for-
embezzling-sapard-funds 42
http://ec.europa.eu/atwork/synthesis/aar/doc/sg_aar_2011.pdf 43
Comisia Europeana (2011): Raportul CE privind Bulgaria. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2011_459_en.pdf, checked on 2/25/2014
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
32
politicienilor. În februarie 2012 Raportul MCV arată că până în prezent Sofia nu a reușit să
acționeze în acest domeniu.
Reforma sistemului judiciar rămâne o provocare mai dură pentru Bulgaria. Chiar dacă
guvernul a creat o instanță specială pentru a rezolva cazurile mai rapid, cele legate de crimă
organizată, care se ocupă de cazurile problematice rămâne imparțială și eficientă. Magistrații
competenți au foarte puțin timp pentru a studia fiecare caz.
Agenți de executare a legii nu dispun de resurse adecvate și autorizație de a desfășura
investigațiile și a asigura dovezi de calitate care pot duce la acuzații de succes în sala de judecată.
Cel mai important, atât în Bulgaria și România, blocajul "conservatorilor" din cadrul sistemului
judiciar în sine a blocat reforma instituțională și cu această manevră s-a mărit și nivelul corupției.
Comisia, solicită reforme radicale, în februarie 201244
prin raportul MCV intermediar,
care compromitea credibilitatea Consiliului Judiciar Suprem din Bulgaria acuzându-i de o lipsă
de transparență și responsabilitate .
Deși Comisia a salutat guvernul GERB pe axarea sa pe reformă instituțională, acesta a
arătat în iulie 2011 în raportul MCV al Bulgariei că "conducerea sistemului judiciar nu a fost
încă în stare să arate un angajament real față de reforma sistemului judiciar. De exemplu, mai
multe acuzații importante în cadrul sistemului judiciar, în 2011 a dus la revolta opiniei publice.
Totodată, Asociația Judecătorilor din Bulgaria a solicitat Consiliului European pentru o
evaluare aprofundată a Bulgariei a sistemului judiciar și pentru recomandări cu privire la modul
de a evita presiunea politică asupra membrilor sistemului judiciar. Prin urmare, enigma care a
afectat reforma judiciară în Bulgaria: Cum se poate reforma sistemul judiciar, fără a a pune în
pericol independența și substitui un set de funcționari numiți pe criterii politice pentru un alt
grup?
Cu amendamentele la Legea privind organizarea sistemului judiciar aprobată în
decembrie 2010,45
guvernul GERB a creat un temei juridic pentru îmbunătățiri structurale
44
Comisia Europeana (2012): Raportul CE privind Bulgaria. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_57_en.pdf, checked on 2/25/2014
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
33
importante în cadrul sistemul judiciar. În general Comisia monitoriza îndeaproape și nu obliga
sistemul judiciar bulgar de a produce unele rezultate.
În perioada 2010-2011, noile procese bulgare monitorizate de Comisie au fost stabilite
de instanța de judecată, inclusiv patru cu decizii finale. Cu îmbunătățirea rezultatelor reformei
sistemului judiciar, Comisia a recomandat stabilirea și formarea rețelelor de procurori
specializați și anchetatorilor din criminalitatea economică și financiară în cooperare cu experții
străină.
Aducerea împreună a anchetatorilor și procurorilor să coopereze pe cazuri legate de
corupție, fraudă și spălare de bani ar ajuta să dezvolte o înțelegere comună a standardului de
dovezi cerute de către judecători. Acest lucru, la rândul său, ar conduce la un număr mai mare de
cazuri încheiate cu succes.
Privind în perspectivă, acceptarea internă și capacitatea de a punerea în aplicare
recomandările Comisiei va fi crucială pentru susținerea impulsului de reforme anti-corupție în
Bulgaria. Pentru a menționa câteva preocupări , procesul de recrutare în sistemul judiciar încă nu
dispune de o evaluare convingătoare a calificărilor profesionale, a abilităților manageriale și
integritatea personală a candidaților .
Mai mult decât atât, analiza Comisiei și a experților independenți a demonstrat deficiențe
grave în justiție și practica de investigație. Aceste deficiențe se referă în principal la colectarea de
probe, protecția martorilor și lipsa generală de investigații financiare ample. Pentru a întări lupta
împotriva crimei organizate, apelurile Comisiei pentru a "îmbunătăți practica de investigație, în
ceea ce privește tehnicile de investigare și în colectarea de probe rămân a fi demonstrată prin
consolidarea profesionalismului în timpul acțiunilor de poliție, perioade mai scurte de anchetă și
prin verdicte finale și definitive".
În lupta împotriva corupției, putem conclude că "istoricul deciziilor46
și sancțiunilor în
cazurile legate de corupție la nivel înalt, fraudă și a criminalității organizate în curs de
45
The Freedom House staf, Bulgaria, https://freedomhouse.org/report/freedom-
world/2012/bulgaria#.VNHvJuf9VFY 46
Idem.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
34
investigare și în instanța de judecată încă nu furnizează rezultate convingătoare și necesare
pentru a asigura descurajare efectivă ".47
De asemenea, raportul regretă că cazurile de fraudă electorală și de fraudă legate de
fondurile UE nu au fost investigate sau judecate în Bulgaria în ultimul an.
România
În România, voința politică de a aborda reforma instituțională internă a fost un proces
inegal din 2007. Nu a fost o creștere a activității în perioada pre-aderare, dar o mare parte din
elita vieții politice a răspuns prin închiderea rândurilor de lucru pentru a dilua sau elimina
comisiile privind corupția, puse în aplicare la acel moment.
Spre deosebire de Bulgaria, în cazul în care noul partid a exploatat eșecul guvernului de
a lupta împotriva corupției, în România unele dintre vechile partide au lucrat la a împinge
problema sub covor. Cu toate acestea, atunci când UE a pus o presiune puternică asupra
României, guvernul a răspuns, în principal, prin trecerea legislației în Parlament.
Președintele în funcție din 2004, Traian Băsescu, a construit o reputație pe lupta
împotriva corupției. Sub presiunea criticilor din partea Comisiei, partidul său din nou a trecut
unele reforme anti-corupție în 201048
; cel mai important a fost resuscitarea agențiilor anti-
corupție din România. Cum susținea Mihaiela Ristei, chiar și în România nu au existat progrese
în lupta împotriva corupției, când efectul de leverage al UE și presiunea electorală au creat
stimulente politice pentru unele elite interne de a lansa reforme .
Pentru ultimele două decenii, politica internă românească s-au confruntat la nivel înalt
dramă politică înconjurător problema corupției. Fostul partid comunist, condus de Ion Iliescu, a
47
EurActiv, 9 February 2012; “Bulgaria has one last chance to show results under CVM,” EUinside at:
http://www.euinside.eu/en/analyses/bulgaria-has-one-lastchance-
to-show-results-under-the-cvm. 48
Anne-Marie Blajan, Evaluarea CE pe justitie: Reforma sistemului judiciar din Romania este limitata,
iar in lupta anticoruptie sunt intarzieri mari in cazurile de coruptie la nivel inalt,
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7060903-evaluarea-justitie-reforma-sistemului-judiciar-din-romania-
este-limitata-iar-lupta-anticoruptie-sunt-intarzieri-mari-cazurile-coruptie-nivel-inalt.htm
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
35
condus de la 1989 până în 1996 în mai multe nume, care se încheie de regulă ei ca Partidul
Democrației Sociale în România (PDSR)49
.
În 1996 a învins o coaliție mare de partide condusă de Convenția Democrată din
România (CDR). Acest guvern a schimbat traiectoria din România, ea orientându-se clar spre
îndeplinirea cerințelor de aderarea la UE, inclusiv toleranța pentru minoritatea maghiară din
România și liberalizarea economică rapidă. CDR a pierdut alegerile din 2000 din greutăților
economice ale reformei structurale și conflictele în cadrul coaliției. 50
Primul partid comunist, numit acum Partidul Social-Democrat(PSD), a câștigat aceste
alegeri și Iliescu a devenit Președinte. Guvernul PSD a continuat pregătirea României pentru
aderarea la UE, dar, ca și guvernul condus de BSP în Bulgaria a fost împotmolit în acuzații de
corupție, iar acestea au contribuit la înfrângerea lor în 2004.
Traian Băsescu de la Partidul Democrat-Liberal (PDL) a câștigat președinția în anul 2004
pe o platformă anti-corupție vehementă . Un guvern de coaliție a fost format din mai multe părți,
sub conducerea Primului- -Ministru Călin Popescu-Tăriceanu, ce făcea parte din Partidul
Național Liberal (PNL). Înainte, PSD și PNL au lucrat împreună pentru a bloca reformele lui
Basescu, dovada lipsei de sprijin amplă pentru reformă între partidele politice din România, fapt
care a deranjat UE.51
Deoarece în 2007 Comisia a considerat activarea clauzei amânării cu un an aderarea
României la UE, aceasta a exercitat o presiune considerabilă, pe Guvernul român. În 2005,
oficialii l-au numit și sprijinit pe Băsescu să aplice reforme, care a fost foarte energic în lupta
împotriva corupției la nivel înalt; dar adversarii lui Băsescu în PSD și PNL au susținut că
investigațiile lor au fost motivate politic, de direcționare a politicienilor din partide politice
opuse.
49
History, Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Social_Democratic_Party_%28Romania%29#History 50
CDR Romania, wikipedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/Convenția_Democrată_Română 51
Staff Agerpress, Alegeri prezidentiale 2004, http://www.agerpres.ro/flux-
documentare/2014/10/03/alegerile-prezidentiale-din-2004-11-39-29
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
36
Cel mai activ a fost Ministrul Justiției, Monica Macovei, a cărui efort de a îmbunătăți
sistemul judiciar și să aducă cazuri de studiu a fost anunțat în capitalele europene ca un mare
progres. Rapoartele initiale MCV au fost, prin urmare, mult mai pozitive decât cele ale Bulgariei.
Mulți politicieni din România, cu toate acestea, nu sunt de acord și parlamentul a votat o
majoritate covârșitoare, de 322 la 108, pentru suspendarea lui Băsescu în aprilie 200752
pentru
încălcarea drepturilor Guvernului, Parlamentului și sistemului judiciar.53
Această punere sub acuzare a trebuit să fie supusă unui referendum în care 74 la sută au
votat împotriva demiterii lui Băsescu (prezența la vot a fost de doar 44 la sută) .Cu toate acestea,
Macovei a fost demisă de către Prim-ministrul PNL-ist în 2007, iar acest lucru a fost întâmpinat
cu proteste moderate în București.
Până în 2008 a fost clar că ritmul reformelor după victoria lui Băsescu în 2004 a fost oprit
și chiar inversat. Parlamentul român a continuat obiceiul său de a folosi dreptul de veto pentru a
preveni cazurile de profil înalt împotriva politicienilor să a meargă în instanța de judecată.
Și judecătorii României de obicei, acordau pedepsele ce mai mici. De exemplu, din 109
de cazuri care au fost judecate în 2007 de către Agenția Română Anti-corupție, condusă de
Macovei, doar 25 au dus la pedepse cu închisoarea, mai ales pentru un minim de trei ani.
Reforma judiciară și lupta împotriva corupției a jucat aproape nici un rol în campania din
alegerile premergătoare din decembrie 2008. 54
Economia românească, afectată de Criza financiară globală, a fost principala preocupare;
cetățenii s-au axat pe șomaj, economie, și inflație (2010b Comisia Europeană)55
. După alegeri,
Partidul lui Băsescu, PDL, a intrat în coaliție foarte puțin probabilă cu PSD pentru a face noi
reforme. Această coaliție, condusă de Emil Boc (PDL), s-a prăbușit în octombrie 2009,
52
Staff, Cum a fost suspendat Basescu, http://www.dcnews.ro/cum-a-fost-suspendat-traian-basescu-in-
2007_200789.html 53
Ziare,com, Monica Macovei-Ministrul Justitiei, http://www.ziare.com/monica-
macovei/biografie#Ministru_al_Justitiei 54
Guvernul Boc 1, http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Emil_Boc_(1) 55
Comisia Europeana (2010): Raportul CE privind Romania. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2010_401_ro.pdf, checked on 2/25/2014
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
37
deschizând calea pentru un nou guvern PDL condus tot de Boc56
în coaliție cu partidele maghiare
și ale minorităților. Acest guvern de coaliție nou, mai de bun augur a luat ajuns la putere în
decembrie 2009. Cu toate acestea, România a fost lovită mult mai dur de criza economică din
2008 decât Bulgaria.
Guvernul a trebuit să pună în aplicare o măsură de austeritate dificilă pentru a răspunde la
criza economică; pentru aceasta a fost atacat vicios de opoziție și a pierdut substanțial sprijinul
poporului.
Ce UE a aplaudat a fost o schimbare instituțională internă importantă: crearea în 2007 a
Agenției Naționale de Integritate (ANI)57
, care a avut competențe substanțiale în a forța
funcționarili publici să dezvăluie activele lor, pentru a investiga persoanele care nu ar putea
explica în mod adecvat proveniența lor și agenția putea și confisca bunurile inexplicabile.
Este necesar, de asemenea, ca funcționarii publici să depună declarații de conflict de
interese. Cel mai mare număr de cazuri împotriva politicienilor de rang înalt urmăriți prin această
agenție a implicat politicieni din PSD . În aprilie 2010, multe dintre activitățile ANI au fost
declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională după ce a fost, de asemenea, atacată
în Parlament.
Rapoartele presei au arătat că șapte din cei nouă judecători ai Curții au fost ei înșiși
investigați de ANI. Președintele Băsescu a promis la Bruxelles că România va atinge obiectivul
de "control al veniturilor celor de la putere și investigarea provenienței averii lor ", deși ANI a
fost practic "anihilată" de către Curtea Constituțională. Raportul MCV din iulie 201058
al
Comisiei Europene a fost extrem de critic, în special de distrugerea ANI, și a declarat că
România a încălcat angajamente sale de aderare.
56
Guvernul Boc 2, wikipedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Emil_Boc_(2) 57
Agentia Nationala de Integritate, http://ro.wikipedia.org/wiki/Agenția_Națională_de_Integritate 58
Comisia Europeana (2010): Raportul CE privind Romania. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2010_401_ro.pdf, checked on 2/25/2014
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
38
Comisia a invitat Bucureștiul să "restabilească competențele ANI de a propune
confiscarea efectivă a averilor nejustificate (Comisia Europeană 2010a: 7)59
. De asemenea,
Comisia a observat că România nu are "un sprijin politic larg în favoarea transparenței și
protecției eficiente împotriva corupției și conflictelor de interese "(Comisia Europeană 7).
Curând după aceea, în luna august 2010, ambele camere ale Parlamentului român au
votat pentru reinstaurarea ANI dar slab; acest lucru a fost pe larg înțeles ca fiind rezultatul direct
al presiunii UE. PSD, cu toate acestea, a boicotat votul. 21 iulie 2011 raportul MCV a salutat
faptul că România a avut "răspuns rapid la recomandarea Comisiei prin adoptarea unui nou cadru
juridic pentru Agenția Națională de Integritate (ANI). Agenția Națională de Integritate a devenit
operațională în cadrul acestei noi structuri juridice și a început să restabilească un record de
anchete " (Comisia Europeană 2011b: 3).60
De asemenea, Comisia a constatat că istoricul Direcția Națională Anticorupție (DNA),
care investighează și judecă cazuri de corupție la nivel înalt, a fost "convingătoare". Aceasta a
salutat o creștere a hotărârilor judecătorești definitive în cazurile DNA de la 85 în 2010 la 15861
în 2011, inclusiv în cazul unor politicieni și funcționari de rang înalt (Comisia Europeană 2012:
3). De-a lungul procesului MCV, Comisia monitorizează progresele cazurilor importante și ajută
la creșterea presiunii asupra sistemului judiciar și asupra Parlamentului ca să acționeze în mod
corespunzător.
În ciuda acestui fapt, progresul în lupta împotriva corupției rămâne lent. Multe cazuri nu
merg la proces; altele sunt respinse sau pierdute din cauza întârzierilor în cursul perioadei de
preluare a probelor; și de multe ori, confiscarea cu puțină eficacitate a bunurilor. Procedurile
judiciare permit de multe ori inculpaților să ridice obiecții care amână anchetele. Comisia a
59
Idem. 60
Comisia Europeana (2011): Raportul CE privind Romania. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2011_460_ro.pdf, checked on 2/25/2014. 61
DNA, Sinteza raport 2005-2012, http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=192
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
39
exprimat regretul că anumite cazuri importante de corupție la nivel înalt a văzut puțină mișcare
în instanță în cursul anului 2011 (2011a Comisia Europeană / b).62
Aceasta a invitat la "măsuri urgente" pentru a accelera procesele care riscă să nu fie
încheiate pentru că prea mult timp a trecut de la presupusa crima. În raportul interimar februarie
2012, România a fost lăudată de progres în acest domeniu (Comisia Europeană pentru anul
2012).
În raportul MCV din iulie 2011, Comisia a chemat la "măsuri urgente pentru a îmbunătăți
recuperarea infractorilor, urmărirea spălărilor de bani și protecția împotriva conflictelor de
interese în gestionarea fondurilor publice "(2011b Comisia Europeană: 3). În timp ce ANI
identifică și investighează cazuri de câștig financiar inexplicabil, organele judiciare și
administrative rareori fac pasul următor și să aplice sancțiuni semnificative.
Într-un semnal important pentru București, Comisia regretă totuși că " efectul potențial al
cazurilor ANI este împiedicat de întârzierile și lipsa de coerență în sistemul judiciar și
administrativ în consecințele cazurilor ANI " (Comisia Europeană 2012)63
. În general, Comisia a
solicitat o mai mare voință politică și angajament pe de o parte a sistemului judiciar de a lupta
împotriva corupției, și a regretat că parlamentul nu arată sprijin politic puternic. Parlamentul este
identificat în mod clar ca un obstacol pentru progres și Comisia invită pentru a aproba proiectul
strategiei de combatere a corupției și un proiect de lege ce creșterea sancțiunile pentru corupție,
și pentru a concedia parlamentarii cu condamnări pentru corupție (Comisia Europeană 2012).64
În domeniul reformei sistemului judiciar, au existat unele schimbări instituționale ce
vizau îmbunătățirea capacității și coerenței sistemului judiciar. Noile coduri de procedură penală
și civile au fost aprobate în 2010. În Iulie 2011 în raportul MCV, Comisia a salutat faptul că
România a luat măsuri semnificative pentru a îmbunătăți eficiența procedurilor judiciare și a
62
Comisia Europeana (2011): Raportul CE privind Romania. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2011_80_ro.pdf, checked on 2/25/2014 63
Comisia Europeana (2012): Raportul CE privind Romania. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_56_ro.pdf, checked on 2/25/2014.
64
Idem.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
40
continuat să se pregătească pentru intrarea în vigoare a patru noi coduri, care vor fi fundația
pentru un proces judiciar modern "( Comisie Europeană 2011b: 3).
Unii reformatori s-au alăturat Consiliul Suprem al Magistraturii, al cărui atribuții includ
numirea judecătorilor și disciplinarea lor. Cu toate acestea, Comisia a observat în raportul MCV
din iulie 2011 că aceasta nu a fost încă pregătit pentru a oferi reformele masive (2011b Comisia
Europeană). Ea observat progrese limitate în cooperarea în curs de dezvoltare între guvern,
societatea civilă și sistemul judiciar privind standardele de formare a reformelor și de recrutare
judiciară care trebuie îmbunătățite, împreună cu transparența și responsabilitatea.
Ca și în Bulgaria, o facțiune destul de mare "conservatoare" în cadrul sistemului judiciar
pare să se fi angajat să lupte împotriva transparenței și responsabilității, care continuă să
protejeze beneficiarii de corupție pe scară largă în România. Performanța oficialilor
guvernamentali din multe domenii rămâne slabă, deoarece responsabilitatea este în mare măsură
absentă și politica este principalul factor determinant al succesul.
Conectarea MCV-ului de intrarea în Schengen pentru Bulgaria și
România
La sfârșitul anului 2010, problema Bulgariei și României la intrarea în zona de liberă
circulație Schengen a fost etapa centrală. Rapoartele de presă au speculat că România ar trebui să
producă o ANI funcțională pentru a obține admiterea la Schengen. Formal, Comisia a declarat în
mod repetat că nu există nicio legătură între cerințele tehnice de intrare în Schengen și reperele
MCV. 65
Cu toate acestea, în decembrie 2010 Franța și Germania a unit cele 2 țări, declarând într-o
scrisoare comună că intrarea în Schengen trebuie amânată până ce "ambele state membre au
inițiat clar și obiectiv, evoluții pozitive, durabile și ireversibile în lupta împotriva corupției și a
65
The Diplomat Online, Bucharest, October 2010 at: http://www.thediplomat.ro/articol.php?id=1440
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
41
crimei organizate și în reformarea sistemului judiciar. În iunie și decembrie 2011 statele membre
au întârziat în continuare cu decizia cu privire la intrarea în Schengen pentru ambele țări.66
Reflectând diferențele de stimulente interne, cele două guverne au răspuns destul de
diferit. Guvern Borissov din Bulgaria a fost de acord imediat că muncă semnificativă trebuia
făcută, și a promis să-și intensifice eforturile. Având în vedere că Borissov legat strâns agenda
sa cu cea a UE, cel puțin retoric, această strategie a avut sens - în special în contextul respectării
cetățenilor bulgari.
În 2011,67
oficialii guvernului bulgar au fost acuzați pentru eșecul lor cu privire la
intrarea în Schengen în baza populismului în UE, chiar cănd acreditările anticorupție a
guvernului Borisov au intrat sub control. Guvernul Boc din România, în schimb, a luat o poziție
fermă și au acuzat Paris și Berlin de acțiune discriminatorie în căutarea unei "Europe cu două
viteze"68
. Ministrul român de Externe Teodor Bachonschi a declarat că România s-ar putea
retrage din MCV.
Comisia, la rândul său, a reamintit României că numai aceasta poate elimina treptat
MCV odată ce reperele sunt îndeplinite. Guvernul Boc și Băsescu pare să fi mobilizarea opinia
internă împotriva UE, poate pentru că nu au putut furniza reforma mult prea exigentă. Cu toate
acestea, guvernul Băsescu a acționat asupra criticilor și recomandărilor din rapoartele MCV.
Comisia a continuat, de asemenea, să propună schimbări instituționale care erau utile la
consolidarea sistemului judiciar și la lupta împotriva corupției. Într-un pachet al reformelor
constituționale, care a fost bine primit la Bruxelles în iunie 2011, Băsescu a propus, de exemplu,
66
Campeanu, Cristian, Cine a compromis intrarea in Schengen,
http://www.romanialibera.ro/special/reportaje/cine-a-compromis-intrarea-in-schengen-317728 67
Staff, Baconschi: MCV este "cât se poate de bun", dar nu trebuie extrapolat. Aderarea Croaţiei,
dezirabilă, http://www.mediafax.ro/politic/baconschi-mcv-este-cat-se-poate-de-bun-dar-nu-trebuie-
extrapolat-aderarea-croatiei-dezirabila-7868782 68
Anghel, Gabriela, Ce inseamna Europa cu 2 viteze,
http://www.romanialibera.ro/actualitate/international/ce-inseamna-o-europa-cu-doua-viteze-242646
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
42
limitarea imunității parlamentare. Într-un aviz consultativ aceasta a fost respinsă ca fiind
neconstituțională de către Curtea Constituțională, care este controlată de PSD. 69
La sfârșitul anului 2011, Guvernul a elaborat o strategie anti-corupție, care are a fost bine
primită de către Comisie. Ar fi fost greșit să ia în considerare partid lui Basescu, PDL, ca un
cartel politic care beneficiază de structura instituțională coruptă din România.. Cu toate acestea,
dacă va ajunge să controleze PSD următorul guvern, corupția se va aprofunda și echilibrul de
putere se va schimba (în continuare) împotriva celor care lucrează pentru schimbare
instituțională internă.70
Intrarea în Schengen este puternic dorită de bulgari și de alegătorii români71
, folosind
Schengen ca o recompensă pentru respectarea reperelor MCV stimulentele externe crescând
semnificativ pentru ambele părți. În octombrie și noiembrie 2011, Olanda și Finlanda au preluat
conducerea din mâinile Germaniei și Franței în condiționarea intrării în Schengen la progrese în
lupta împotriva corupției, măsurată de către Comisie prin MCV.
Olandezii au declarat că orice progres pe intrare în spațiul Schengen ar veni doar după ce
cel puțin două rapoarte MCV sunt pozitive, și acestea au crescut, de asemenea, ingrijorarea cu
privire la frontieră și s-au îngrijorat de faptul că indivizi aparținând mafiei ar putea avea acces la
bazele de date Schengen, după ce Bulgaria și România intră.72
69
Staff, Traian Băsescu: Articolele privind revizuirea Constituţiei ar putea fi reformulate de Parlament,
încât să fie acceptate de CCR, http://www.vremeanoua.ro/traian-basescu-articolele-privind-revizuirea-
constitutiei-ar-putea-fi-reformulate-de-parlament-incat-sa-fie-acceptate-de-ccr 70
Dumitrescu, Olga, Cu Constituţia la Parlament: Băsescu a prezentat Parlamentului motivele modificării
legii supreme, http://www.curentul.info/2011/index.php/2011062860183/Politic/Cu-Constitutia-la-
Parlament-Basescu-a-prezentat-Parlamentului-motivele-modificarii-legii-supreme.html 71
Soviani, Radu, Ce este spatiul Schengen si de ce an fost retinuti la usa,
http://soviani.com/2010/12/22/ce-este-spatiul-schengen-si-de-ce-am-fost-retinuti-la-usa/ 72
Staff, Intrarea in Schengen mai asteapta, http://www.rfi.ro/stiri-politica-52735-intrarea-schengen-mai-
asteapta
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
43
Cap. 3. Influența actorilor non-statali în elaborarea
politicilor în România și Bulgaria după aderare
Acest articol investighează dacă aderarea la UE poate ajuta Bulgaria și România să
limiteze controlul statului și influența nejustificată a oamenilor de afaceri cu privire la procesul
politic. Deosebit de vulnerabili la astfel de influențe, instituțiile bulgare și române sunt
monitorizate prin mecanisme de cooperare și de verificare a UE și procedurile Comisiei și Curții
Europene de Justiție privind încălcarea dreptului comunitar. Afirm că,în anumite condiții, aceste
instrumente pot îmbunătăți calitatea democrației în ambele țări.
Condiții esențiale sunt prezența actorilor interni care se pot folosi de Uniunea Europeană
și transpun cerințele politicii procedurale de la acquis-ul comunitar la policy-making.73
Analizând procesele de elaborare a politicilor în sectorul forestier, găsim ONG-uri capabile să
utilizeze legături în Uniunea Europeană și în guvernele țărilor europene sensibile la critic, lucru
ce poate duce la o influență pozitivă a normelor UE privind procesul de politică și calitatea
democrației. Acest lucru este valabil chiar și în cazul cel mai puțin probabil, cum ar fi zonele de
politică de bază non-acquis-ului în Bulgaria și România.
La zece ani de la extinderea inițială spre Est, capacitatea Uniunii Europene de a sprijini
democrațiile fragile ale membrelor post-comuniste, pare mai nesigur decât oricând. Amenințarea
decăderii democrației pare a fi deosebit de acută pentru codașele extinderii în Est, Bulgaria și
România, unde control statului și crima organizată au subminat instituțiile democratice și statul
de drept.
În acest articol voi argumenta că a face parte din sistem multi-nivel al UE garantează că
instituțiile uniunii pot acționa ca o verificare finală și ca un echilibru atunci când instituțiile
73
Helen Wallace,Mark A. Pollack,Alasdair R. Young , Policy-Making in the European Union, Editia 7,
Oxford University press,
https://books.google.ro/books?id=w6SbBQAAQBAJ&pg=PA511&lpg=PA511&dq=Eastern+Enlargemen
t+Ten+Years+On:+Transcending+the+East–
+West+Divide?‟&source=bl&ots=lDeunqDErm&sig=o6I_0m15RZKG0_t1Qxa02sQQerY&hl=ro&sa=X
&ei=rfrRVODMJYazUZfjgfAJ&ved=0CEUQ6AEwBA#v=onepage&q=Eastern%20Enlargement%20Te
n%20Years%20On%3A%20Transcending%20the%20East%E2%80%93%20West%20Divide%3F%E2%
80%99&f=false
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
44
naționale nu reușesc. Instituțiile UE pe care le voi analiza sunt mecanismele de cooperare și
verificare (MCV) și mecanismele periodice de conformitate ale UE. Mai mult decât atât, vom
examina dacă prezența UE și atenția acordată normelor și procedurilor democratice pot
îmbunătăți calitatea democrației în Bulgaria și România, concentrându-se pe o dimensiune mai
puțin explorată de guvernare democratic, anume procesul politic. Putem observa că, chiar și în
cazurile cel mai puțin probabile, cum ar fi Bulgaria și România, actorii interni pot utiliza normele
UE pentru a îmbunătăți procedurile politice și pentru a limita controlul statului. Voi detalia mai
încolo condițiile în care o astfel de influență este posibilă.
Cum Scharpf a susținut74
, rezolvarea eficace a problemelor oferă un aspect important de
legitimitate democratică în UE. În timp ce instituțiile democratice post-comuniste la nivel macro,
cum ar fi partidele politice sau a normelor constituționale, au fost în centrul analizei științifice,
procesele politice nu au primit o atenție crescută din perspectiva democratizării.
Se poate spune, că aderarea la UE poate face o diferență considerabilă - în primul rând,
pentru că impactul extinderii a fost mai puternic cu privire la măsurile politice decât la
caracteristicile constituționale de bază ale politicii și, în al doilea rând, deoarece aspecte ale
procesului politic, cum ar fi eficiența și incluziunea, sunt deosebit de vulnerabile la influența
statului și a corupției.
Dacă regulile și normele UE pot acționa ca măsuri de protecție împotriva procesului
politic de către un grup de actori - de exemplu, interese din domeniul afacerilor - acest lucru ar
contribui la limitarea controlului statului și a corupției și de a îmbunătăți calitatea de democrației.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, alți actori trebuie să se sincronizeze cu UE și să utilizeze
aceasta ca o resursă pentru a garanta aplicarea normelor și procedurilor adecvate.
Pentru a stabili dacă UE poate juca un rol post-aderare, voi urmări să examinez două
procese politice în Bulgaria și România, noile state membre cele mai afectate de controlul
statului și a corupției. Putem considera calitatea democratică ca fiind înrădăcinată în aspectele
procedurale de elaborare a politicilor și conținutul satisfăcător față de utilizatori. O democrație
74
Gary Marks, Fritz W Scharpf, Philippe C Schmitter, Wolfgang Streeck, Governance in the European
Union, Editura SAGE 1996, http://books.google.ro/books?id=s1ieZtP2-
4oC&pg=PA15&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=4#v=onepage&q&f=false
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
45
calitativă este una în care cetățenii pot verifica eficacitatea, responsabilitatea și respectarea
guvernelor a statului de drept a cerintelor exprimate de societatea civilă.
Conceptul de "legitimitate externă" - capacitatea unei democrații de a rezolva probleme
în mod eficient - subliniază, de asemenea legătura dintre democrație și ordine publică.75
Dacă
avem politici eficiente care rezolvă problemele sociale, acestea contribuie la legitimitatea
democratică și la calitatea democrației. Vedem un proces politic contribuind la calitatea
democrației, atunci când aceasta are loc în conformitate cu procedurile formale stabilite, oferă
conținut de calitate (politică, drept) și este eficientă în rezolvarea problemelor. Mai mult decât
atât, pe baza literaturii existente pe controlul statului, observăm legătura dintre aderarea la
proceduri adecvate (formale) în procesul de politică (statul de drept) și limitarea controlului
statului și corupției.
Pornind de la această afirmație, voi evalua rolul UE în asigurarea normelor de elaborare a
politicilor, în protejarea statului de drept, acționând ca o ultimă instanță, atunci când procedurile
formale de consultare sunt neglijate și ca o resursă pentru actorii interni ce caută să participe la
policy-making. Mă voi axa pe procesele politice, mai degrabă decât pe rezultate, și pe scopul de
a stabili dacă UE poate ajuta actorii interni în protejarea aspectelor proceselor politice cum ar fi
consultarea publică și statul de drept. Consider că UE este potențial capabilă să influențeze
democrația la nivel de policy-making prin intermediul a două mecanisme.
În primul rând, se pot utiliza reguli și sancțiuni directe. În al doilea rând, și mai ales, în
cazurile noastre, UE poate exercita o influență în colaborarea cu actorii interni non-statali, atunci
când astfel de actori au interese în concordanță cu UE și invocă normele formale în termini de
procedură (participarea părților interesate, mecanisme de consultare publică).
Analiza se concentrează pe politica de mediu a UE. Am ales acest domeniu pentru că este
unul din cazurile în care există condiții prealabile pentru UE de a influența procedurile de
politică, așa cum acestea sunt încorporaet în politica UE.
Studiul se bazează pe un cadru instituționalist orientat spre actor care presupune că
existența normelor UE este o condiție necesară, dar insuficientă pentru calitatea de policy-
making. Numai dacă există actori interni – în cadrul statului sau în societate - care caută să
75
Ulrich Sedelmeier, Europeanisation in new member and candidate states,
http://europeangovernance.livingreviews.org/Articles/lreg-2011-1/download/lreg-2011-1Color.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
46
utilizeze noile norme și implică UE ca o resursă pentru legitimitate sau sancțiuni în caz de
încălcare, poate duce la o mai bună policy-making.
Actorii ar putea folosi normele UE în două moduri diferite. În primul rând, regulile
formale ale UE referitoare la aspectele procedurale de policy-making sunt invocate și pot deveni
"reguli de bază" ceea ce poate duce, la sancțiuni din partea UE prin Curtea Europeană de Justiție
(CEJ).
În al doilea rând, normele și procedurile unei policy-making mai eficiente poate repercuta
și asupra altor măsuri de politică, non-acquis, în cazul în care Uniunea Europeană este utilizată
ca o resursă politică de actori interesați în menținerea acestor norme.
Structura articolului vorbește în prima parte despre elaborarea legăturii dintre controlul
statului - cea mai mare provocare a consolidării democratice în Europa Centrală și de Est (ECE) -
și ineficiența de policy-making76
. Apoi voi discuta despre instrumentele UE introduse post-
aderare pentru a face față corupției și controlului statului. Stabilind limitele instrumentelor UE,
voi explica rolul actorilor interni și interacțiunile lor cu UE, în secțiunea următoare. Apoi, voi
studia urmările politicilor non-acquisului în două cazuri din sectorul forestier din Bulgaria și
România de policy-making.
Alegerea țărilor urmează logica cazului cel mai puțin probabil, că Bulgaria și România
pot fi caracterizate ca state slabe cu societăți slabe, care la prima vedere, nu s-ar ameliora situația
procesului politic după aderare. Variația societății civile verzi dintre cele două țări îmi permite să
stabilesc dacă utilizarea UE ca o resursă de organizațiile non-guvernamentale puternice (ONG-
uri) actorii pot duce la îmbunătățirea procesului politic, în ciuda condițiilor general
nefavorabile.77
76
Jan Zielonka, The Quality of Democracy after Joining the European Union,
http://users.ox.ac.uk/~polf0040/eeps.pdf 77
Adam Fagan, JoAnn Carmin, Green Activism in Post-Socialist Europe and the Former Soviet Union,
Editura Routledge 2011,
https://books.google.ro/books?id=cpHJAwAAQBAJ&pg=PA18&lpg=PA18&dq=green+civil+society+in
+eastern+europe&source=bl&ots=ORzVnm9i8P&sig=94vaipVBo3sMnOfhmRAMQ8AxyM4&hl=ro&sa
=X&ei=Ff_RVIGDCcWuUYfBglg&ved=0CEoQ6AEwBQ#v=onepage&q=green%20civil%20society%2
0in%20eastern%20europe&f=false
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
47
În baza acestuia, putem pretinde că instrumentele UE și utilizarea UE prin actorii interni
poate avea un impact pozitiv asupra calității democrației în noile state membre în condiții
specifice.
Instrumente post-aderare ale Uniunii Europene pentru o mai bună
guvernarea în statele slabe
În ciuda tutror așteptărilor legate de aderarea la UE, nu se poate aștepta de la cetățenii din
noile state să facă distincția dintre politicile UE și cele ce nu aparțin UE.
Din perspectiva unui cetățean, monitorizarea Uniunii Europene de punere în aplicare
acquis-ului nu îmbunătățește neapărat policy-making-ul și guvernanța în general. Caracterul
neuniform al influenței UE nu este atât de problematic în statele eficiente cu procesele politice
transparente , dar este o problemă în statele slabe și controlate. În următoarele paragrafe, voi
discuta pe scurt efectele slăbiciunii statului, a controlului și a corupției la policy-making și la
instrumentele post-aderare ale UE ce trebuie să contracareze astfel de efecte.
În ciuda deceniilor de reforme și de pregătiri pentru aderare, statele Europei Centrale și
de Est, în special Bulgaria și România, rămân deficiente în două aspecte esențiale. În primul
rând, ele sunt încă codașe în formularea și implementarea politicilor coerente.
Acest lucru este evident în ceea ce privește capacitatea de elaborare a politicilor
strategice și capacitatea de a încorpora feedback-ul și să evalueze impactul măsurilor politice. În
al doilea rând, slăbiciunea statului se manifestă ca o incapacitate de a face față corupției din
cauza controlului și influenței negative.
Controlul statului subminează capacitatea regulatoare a unui stat ca rețea de antreprenori
și "partidele politice de masă" , compromit structuri cheie de guvernare . La nivel de politică,
influența excesivă a actorilor ce cuprind structuri de stat - subminează procesul politic și
influențează spre rezultate politice specifice, pentru limitarea transparenței și participarea altor
părți interesate.78
Astfel de actori acționează în calitate de jucători informali de veto ,limitând
respectarea unor norme și proceduri formale.
78
Stark, D.C. and Bruszt, L. (1998) Postsocialist Pathways: Transforming Politics and Property in
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
48
Instituțiile UE au observat că acești jucători de veto informali subminează instituțiile
democratice la finalul procesului de extindere, când prezența lor se manifesta sub masca
corupției și a crimei organizate. Procese de concurență post-comuniste fac toate statele post-
comuniste deschise controlului statului. Bulgaria și România au fost deosebit de vulnerabile din
cauza elitelor democratice slab pregătite și, s-a micșorat nivelul creșterii economice care face
statul - și post-aderare, ținte atractive. Pentru a aborda aceste amenințări, UE a instituit
mecanismul de cooperare și verificare (MCV) ca un instrument de supraveghere post-aderare
pentru Bulgaria și România.79
Astfel, în cazul membrilor "codași" de aderare, UE are la dispoziție două instrumente:
MCV bazat pe non-acquis și "mecanismele tradiționale" concentrându-se pe politica și punerea
în aplicare a acquis-ului.
MCV a fost creat pentru a încuraja reforma judiciară, combaterea corupției și a crimei
organizate. Inițial, aceasta nu pare să aibă un impact vizibil, în parte pentru că Rapoartele
negative de monitorizare din partea Comisiei Europene nu au fost legate de sancțiuni. Mai
târziu, statele membre au reușit să adăuge unele clauze dure MCV-ului prin utilizarea
condiționalității atașate la aderărea la Spațiul Schengen și dinamicii electorale interne.
Existența Mecanismelor de Cooperare și Verificare creează un context general care ajută
actorii interni la a limita controlul negativ și de a îmbunătăți calitatea democratică în două
moduri: în primul rând, efectul MCV este legată de mecanismele de legitimitate politică
existentă și în al doilea rând, oferă o focalizare pentru eforturile societății civile de a alege
guvernele responsabile.
Aderarea la UE nu a fost doar un obiectiv politic atotcuprinzător pentru guvernele ECE, a
fost, de asemenea, o sursă de legitimitate pentru elitele politice .80
East Central Europe (Cambridge: Cambridge University Press),
http://books.google.ro/books?id=0LALcIC6lvsC&pg=PR9&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=4#v=onepage
&q&f=false 79
World Bank, http://documents.worldbank.org/curated/en/2006/12/7440666/eu-8-administrative-
capacity-new-member-states-limits-innovation 80
Andonova, L.B. (2005) „The Europeanization of Environmental Policy in Central and Eastern
Europe‟, Capitolul 7, din Schimmelfennig, F. și Sedelmeier, U. (eds) The Europeanization of Central and
Eastern Europe (Ithaca, NY: Cornell University Press),
http://graduateinstitute.ch/files/live/sites/iheid/files/sites/admininst/shared/doc-
professors/Andonova_europeanization.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
49
Mecanismele simbolice și de legitimaitate utilizate în timpul extinderii, fiind normative în
natură, a supraviețuit perioadei de pre-aderare. Politicienii cheie au continuat să folosească UE
pentru a legitima reformele interne. Astfel, Boiko Borisov, liderul partidului GERB(Cetățeni
pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei) care a câștigat alegerile din 2009 în Bulgaria, și
președintele român Traian Băsescu de la Partidul Liberal Democrat (PDL), au primit sprijinul
electoral de la platforme pro-europene. Dar, cu ajutorul UE cu scopul de a legitima este un
proces bidirecțional care crește efectul de leverage al UE și fac guvernele vulnerabile la strategii
de înjosire.
Rezultatele rapoartelor MCV și criticile UE în general, contează în măsura în care
politicienii se bazează pe discursuri pro-europene de legitimitate politică pentru a atrage
alegători. Utilizarea strategică de norme de către UE se bazează pe rezonanța lor în plan intern și
pe prezența actorilor non-statali interesați în utilizarea UE ca resursă politică. 81
Scopul Mecanismul de Cooperare și Verificare este de a asigura că deciziile
administrative și judiciare inclusiv practicile în aceste domenii sunt în conformitate cu restul
Uniunii Europene. Comisia precizează că reforma judiciară, lupta împotriva crimei organizate și
a corupției sunt esențiale pentru ca statele vizate să aplice legislația UE în mod corect.
În 2013, un ONG bulgar a produs un "raport MCV" alternativ pentru a evidenția starea
de reformă în anumite zone (Asociația bulgară a judecătorilor, 2013). Inițiativa pentru Justiție
Curată din România a monitorizat în mod regulat răspunsurile statului la Rapoartele MCV (CIJ,
2008)82
. Astfel, atât în ceea ce privește MCV și acquis-ul, succesul eforturilor UE de a promova
o mai bună guvernare după aderare se bazează în mod esențial pe preferințele și capacitățile
actorilor interni interesați în utilizarea regulilor formale ale UE și rezonanța internă a normelor
UE. Există o corelație pozitivă între capacitatea statului și a participării civile, cred că o coaliție
de actori naționali non-statali și UE ar putea compensa pentru unele aspecte salbe ale statului.
81
Antoaneta L. Dimitrova, The new member states of the EU in the aftermath of enlargement: Do new
European rules remain empty shells?,
https://openaccess.leidenuniv.nl/bitstream/handle/1887/15003/Dimitrova%20-
%20JEPP%20RA%20final.pdf?sequence=1 82
Staff, Inițiativa pentru o justiție curată, http://sar.org.ro/initiativa-pentru-o-justitie-curata/
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
50
O serie de studii din literatura de europenizare identifică actorii non-statali ca parteneri ai
UE: ONG-uri și grupuri de interese.83
Cele mai multe organizații ale societății civile din Europa
Centrală, cu toate acestea, nu au dobândit încă capacități organizatorice și cuprinderea de a
acționa ca parteneri de stat în domeniul de policy-making. Nici administrațiile de stat nu au
căutat să le implice. Această lipsă de cooperare în elaborarea politicilor a fost identificată ca fiind
problematică prin unele studii .
Alți analiști sunt mai optimiști și sugerează că menținerea legăturilor cu UE și cerințele
acesteia pentru consultare, ca parte a punerii în aplicare au consolidat și au ridicat la un alt nivel
anumite tipuri de ONG-uri . O problemă oarecum trecută cu vederea de literatura de specialitate
de europenizare este că, într-un stat controlat, actorii interni care cooperează cu UE nu sunt
singurii care influențează policy-making. Așa cum am menționat mai sus, antreprenorii de
afaceri, uneori organizați ca ONG-uri, dar mulți acționează informal, sunt strâns legați de
instituțiile de stat și exercită o oarecare influență mai pronunțată asupra procedurilor și
rezultatelor de elaborare a politicilor decât ONG-urile.
Situația acestor două grupuri de actori, este de multe ori asimetrică în ceea ce privește
puterea și oportunitățile lor. Oamenii de afaceri fac parte din rețele ce pătrund structurile statului,
dar ele sunt mai puțin probabile de a se alinia cu instituțiile UE din cauza manierei lor informală
de funcționare și lipsa de norme comune. Interesele lor sunt afectate de regulile UE, care, dacă
sunt aplicate în mod corespunzător, limitează capacitatea lor de a se folosi de structurile de stat
pentru câștigul personal. 84
Presupunem, prin urmare, că ONG-urile conectate cu UE ar avea un avantaj în urmărirea
scopurilor lor atunci când măsurile UE trec. Jucătorii de veto, pe de altă parte, au un avantaj în
procesele politice închise cu transparență limitată și consultare simbolică. Pentru ca UE să facă o
diferență la democrația la nivel de politici, ar trebui să lucreze cu actorii locali pentru
promovarea procedurilor de consultare semnificative și să limiteze alți actori ce au scopul de a
controla procesul de policy-making.
83
Ulrich Sedelmeier, „Anchoring Democracy from Above? The European Union and Democratic
Backsliding in Hungary and Romania after Accession‟,
http://www.readcube.com/articles/10.1111%2Fjcms.12082 84
Woll, C. and Jacquot, S. (2010) „Using Europe: Strategic Action in Multi-level Politics‟. Comparative
European Politics, http://www.mpifg.de/pu/mpifg_ja/CEP_8_2010_Woll.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
51
Acest lucru susține că UE are un impact prin crearea coalițiilor cu anumiți actori interni,
în timp ce formează un sentiment de constrângere pentru alții .
Identificarea condițiilor utilizării UE pentru a îmbunătăți
guvernanța
Totuși nu trebuie să identificăm UE ca singura posibilă cauză a schimbării și reformei
prin axarea analizei pe o cale îngustă, de la Bruxelles la București sau Sofia. Putem crede că
actorii interni folosesc UE ca un set de oportunități și constrângeri, pentru a transforma aceste
practici în politică în a-și atinge propriile obiective.
Când Normele de procedură specifică necesitatea de consultare și participare ca făcând
parte din acquis-ul UE, aceasta încă nu asigură o îmbunătățire în procesele politice, deoarece
aceste norme trebuie să fie utilizate de către actori interni pentru a deveni "reguli de utilizare".
Ținând cont de acest lucru, voi analiza configurația și preferințele actorilor naționali care pot
invoca și folosi normele de procedură UE .
Consider că "utilizarea UE" ar trebui să fie analizată ca un proces orientat spre actorul
intern, independent de existența acordurilor oficiale interinstituționale. Analiza evidențiază
utilizarea strategică a procedurilor informale ale UE prin actori interni ca o modalitate de a
declanșa reforme.
Se așteaptă ca regulile formale referitoare la diferite măsuri politice pot fi folosite de
către actori interni într-un mod similar. dovezi acestea prezintă că actorii se deplasează între
diferite sectoare sau niveluri de politică atunci când se folosesc de UE modelează, de asemenea,
așteptările noastre cu privire la strategia ONG-urilor de mediu.
Ne așteptăm ca unii actori non-statali va folosi UE pentru a promova o mai bună punerea
în aplicare a acquis-ului și de elaborare a politicilor, dar și în alte politici din același sector.
Din însumarea acestor perspective diferite, putem spune că îmbunătățirea politicilor dintr-un
anumit sector va depinde de interacțiunea strategică dintre patru grupe de actori:
(1) Uniunea Europeană, Comisia Europeană și Parlamentul European;
(2) Statul (administrația centrală și ministerele);
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
52
(3) Sectoarele specifice, transnaționale sau ONG-urile naționale;
(4) Actorii de afaceri non-statali – oamenii care tind să controleze statul care au ca scop influență
procesul politic.
Pentru studiul meu de caz voi selecta sectorul de politică de mediu puternic europenizată
ca un caz pentru observarea acestor efecte ale aderării la UE. Cele mai multe măsuri politice la
nivel național în acest domeniu revin la un fel de impuls al UE, și există actori non-statali locali
care pot invoca normele UE.
Șabloanele de politică ale UE accentuează puternic măsurile de participare. Cerințele
politicii UE privind biodiversitatea, culminând în stabilirea rețelei Natura 200085
astfel cum sunt
prevăzute de Directiva privind Flora-Fauna-Habitatele 92/43 / CEE86
a Consiliului implicând o
deschidere considerabilă a guvernanței biodiversității față de o elaborare a politicilor mai
incluzivă.
Spre deosebire de politica biodiversității și în tandem cu cazul cel mai puțin probabil,
politica noastră forestieră, pe care o voi analiza aici, a rămas în mare parte un domeniu național
și, astfel, efectul de leverage juridic al UE este limitat.
Dacă observăm influența UE în astfel de domenii de politică non-acquis, fie prin
interacțiuni directe, fie prin utilizarea strategică a normelor sau utilizarea UE de către actorii
interni, putem afirma că aderarea a îmbunătățit procesul de politici în ansamblu și, implicit,
calitatea democrației.
Modificările legislației forestiere din Bulgaria și România sunt, prin urmare, un alt caz
adecvat să analizez dacă legăturile dintre UE și actorii interni au dus la schimbări în procesul
politic. Cautăm în special procedura adecvată, aplicarea regulilor formale existente și a
consultării publice ca indicatori pentru calitatea îmbunătățită de elaborare a politicilor definite în
introducere. 87
Încep analiza prin stabilirea relațiilor stat-societate-sectoare, precum și diferențele și
asemănările dintre Bulgaria și România în mediul elaborării politicilor după aderare.
85
EU Nature Law, Natura 2000, http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/index_en.htm 86
Directiva Habitat, http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/index_en.htm 87
,Fairbrass, J. and Jordan, A. (2001) „Protecting Biodiversity in the European Union: National
Barriers and European Opportunities?‟ Journal of European Public Policy, Vol. 8, No. 4, pp.
499–518.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
53
Politica forestieră în Bulgaria și România
Selectarea Bulgariei și României, le identifică ca state controlate, cu o capacitate slabă de
reglementare, niveluri similare de influență ale UE prin MCV, dar diferențiate de indicatorii
ONG-urilor. Indicatorii băncilor mondiale de capacitate a statului, plasează cele două țări în
partea de jos din tabela statele membre ale UE. Indicatorii de activism ai societății civile
(Sondajul valorilor europene) și mediul în care ONG-urile funcționează (realizat de ONG-ul
USAID, Indicele de sustenabilitate), 88
arată că Bulgaria și România au societăți destul de slabe.
Concentrându-ne pe sectorul de mediu, cu toate acestea, putem observa o imagine mai
nuanțată. În timp ce cadrul de reglementare a politicii de mediu și resursele organizatorice ale
statului par a fi mai mult sau mai puțin de impact similar - sau, mai precis, fără impact - în
ambele țări, găsim variații în ceea ce privește prezența și puterea societății civile verde.
Numărul de ONG-urilor de mediu active înregistrate în registrul Centrului Regional de
Mediu al ONG-urilor (din 2004), este ceva mai mare în Bulgaria decât în România, dar mai
important, rolul mișcării verzi în Bulgaria a fost mult mai proeminent.
Grupurile bulgare de mediu, cum ar fi Ekoglasnost au fost printre principalii factori ai
schimbării politice înainte de prăbușirea comunismul în 1989-1990, în timp ce în România
această tradiție a fost în mare măsură absentă. Sondajele recente sugerează că ONG-urile de
mediu din Bulgaria au crescut în termini de capacități organizaționale și de susținere.89
88
USAID, Index de sustenabilitate,
http://transition.usaid.gov/locations/europe_eurasia/dem_gov/ngoindex/ 89
Paul F. Steinberg,Stacy D. VanDevee, Comparative Environmental Politics: Theory, Practice, and
Prospects, https://books.google.ro/books?id=P1XG9Fr-
oI0C&pg=PA49&lpg=PA49&dq=Focus+and+Effectiveness+of+Environmental+Activism+in+Eastern+E
urope:+A+Comparative+Study+of+Environmental+Movements+in+Bulgaria,+Hungary,+Slovakia+and+
Romania‟.&source=bl&ots=Ml3s_-mwxM&sig=YnmK-UwnSK36whrD5K2DLpV-
y_I&hl=ro&sa=X&ei=igzSVKGmFMz5UMiWhOgP&ved=0CCoQ6AEwAg#v=onepage&q=Focus%20a
nd%20Effectiveness%20of%20Environmental%20Activism%20in%20Eastern%20Europe%3A%20A%2
0Comparative%20Study%20of%20Environmental%20Movements%20in%20Bulgaria%2C%20Hungary
%2C%20Slovakia%20and%20Romania%E2%80%99.&f=false
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
54
Privind aceste diferențe, în următoarea parte a articolului, voi urmări cele două procese
politice în vederea evaluării impactului UE în interacțiune cu actorii interni.
Bulgaria
Procesul politic
Voi începe cu un punct de cotitură, care servește ca o introducere la un complex de
relații. În decembrie 2011, a fost propus un amendament la legea existentă privind silvicultura în
Bulgaria, de guvernul bulgar. 90
Schimbările aduse de amendament ar crește exploatarea
lemnului din pădurile bulgare, astfel slăbind gestionarea durabilă a pădurilor și ar permite
posibile construcții în zonele de pădure, fapt ce limitează controlul public asupra pădurilor
deținute de întreprinderi în cadrul unor contracte de concesiune.
Încercarea de a adopta amendamentul a dus la mobilizarea socială cea mai importantă și
proteste din Bulgaria în iarna din 1997-1998. Încălcările de procedură în adoptarea proiectului, în
special lipsa de consultării adecvate, precum și conținutul modificărilor propuse au fost cheia
problemelor expuse de protestatari.91
Legislația forestieră în Bulgaria a fost introdusă în 1997 și modificată în numeroase
rânduri de atunci, aproape de două ori pe an. Până în 2011, doar 10 la sută din păduri au fost
private, dar ele furnizau 20-25 la sută din lemn.
În 2000-2009 au fost mai multe acuzații de schimburii cu zone forestiere aparent ieftine
aparținând întreprinzătorilor aflați în legătură cu guvernul pentru proprietățile de pe litoral și în
alte zone atractive pentru dezvoltare. Acuzațiile de corupție la adresa funcționarilor și miniștrilor,
care au autorizat acele schimburi, au devenit unul dintre aspectele cheie în campania electorală a
mișcării GERB, care a câștigat alegerile din 2009.
90
WWF, Proposed amendments to Bulgaria's Forest Act might bring environmental and economic losses,
http://wwf.panda.org/who_we_are/wwf_offices/bulgaria/?203333/Proposed-amendments-to-Bulgarias-
Forest-Act-might-bring-environmental-and-economic-losses 91
Ratarova. V, Ferdinandova. V, Funding forests into the future?The case of Bulgaria,
http://www.fern.org/sites/fern.org/files/media/documents/document_4178_4179.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
55
Cu scopul de a evita supra-exploatarea și pentru a limita utilizarea ilegală a zonelor
forestiere de schimb, o nouă lege ce reglementează domeniile forestiere a fost adoptată în
februarie 2011. Cu toate acestea, în decembrie 2011 un alt proiect de amendament care conține
schimbări favorabile industriei lemnului a fost propusă de actorii industriei silviculturii.
Acesta este amendamentul, care a devenit punctul central al protestelor și al cererilor
pentru o mai bună consultare de către ONG-urile locale. Trecerea legii a expus caracteristicile
tipice unui proces politic controlat: lipsa de transparență, adoptarea rapidă la prima lectură,
consultarea foarte limitată.
Perioada mandatată de consultare publică, timp în care Parlamentul și Comitetul
permanent de conducere a primit și integrat observații de la diverse interese sociale, a scăzut
limitându-se între Crăciun și Anul Nou 2011.
O coaliție informală pre-existentă a ONG-urilor de mediu, denumită "Pentru Natură92
", a
intervenit în acest moment și a devenit un participant tot mai activ în dezbaterea din jurul legii.
Reprezentanții coaliției au identificat în mod explicit participarea cetățenilor și consultarea
adecvată ca obiective principale, pe lângă fondul de schimbări în proiectul care limitează
posibilitățile de exploatare ilegală a zonelor de pădure desemnate.
Coaliția a protestat împotriva programării perioadei de consultare și caracterul simbolic
ei, care țintea a fi pentru a evita o consultare adecvată și implicarea cetățenilor.
Acest lucru nu a împiedicat discuțiile inițiale ale proiectului, în cadrul Comitetului
Permanent pentru Agricultură și Silvicultură al Parlamentului bulgar care au luat loc într-un mod
similar și superficial. Legea a trecut la a doua lectură și a fost adoptată la 13 iunie 2012. 93
În această perioadă ONG-urile de mediu și alte grupuri civile s-au mobilizat împotriva
amendamentelor și au organizat o campanie de protest fără precedent care a combinat acțiuni
oficiale pașnice și blocaje într-o intersecție importantă de trafic. Conflictul din jurul
92
Site, Pentru Natura, «http://www.forthenature.org». 93
Petrov, C, Story about Protests against New Forest Law,adopted by Bulgarian Parliament,June, 2012,
http://vimeo.com/44245771
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
56
amendamentului a devenit o problemă extrem de politizată ce a rămas în centrul atenției publice
timp de luni de zile.94
Cum protestele au crescut, Prim-ministrul s-a întâlnit cu protestatarii și reprezentanți ai
coaliției ONG-urilor și a promis o dezbatere deschisă a amendamentelor. Deoarece modificarea a
fost deja adoptată, ONG-urile au utilizat posibilitatea legală de apel la președinte, de a folosi
dreptul său constituțional de veto și legea să se întoarcă pentru continuarea deliberării în
Parlament.
Coaliția ONG-urilor a organizat o petiție on-line făcând apel la Președinte rugându-l să se
folosească de dreptul de veto, petiție ce a avut succes, legea revenind în Parlament la 15 iunie
2012. 95
La 27 iunie 2012, parlamentarii au votat pentru a accepta dreptul de veto prezidențial, 11
- acum sprijinit, de asemenea, de Prim-ministru.Veto-ul prezidențial s-a dovedit a fi punctul de
cotitură, după care au avut loc consultări cu un grup mai larg de părți interesate, inclusiv cu
coaliția "Pentru Natura ".
Versiunea finală a legii a fost adoptată la 25 iulie 201296
, fără majoritatea
amendamentelor controversate contestate de coaliția "Pentru Natură". Per ansamblu, rezultatul a
fost considerat un succes de coaliția de mediu. Adversarii lor au putut vedea modificările
nefavorabile, așa cum au declarat într-o conferință de presă în luna august 2012, că legea a fost
inaplicabilă și că vor apela la Comisia Europeană.97
Utilizarea strategică a normelor UE de către Societatea Civilă, UE a jucat un rol
important în creșterea capacității de organizare și profesionalizarea ONG-urilor de mediu care au
continuat după aderare. Chiar dacă impulsul pentru protestele din jurul silviculturii
amendamentul corect a venit în mod clar de la ONG-urile de mediu, și ei la rândul lor au fost
94
Staff, Controversial legislation condemns Bulgaria‟s forests and protected areas,
http://wwf.panda.org/?205209/controversial-forest-act-amendments-condemns-bulgarias-forests-and-
protected-areas 95
Forest act returns to Parliament,
https://secure.avaaz.org/en/petition/Call_Bulgarias_president_to_veto_the_new_Forests_Act_and_end_un
scrupulous_Government_aid_to_oligarchs/?pv=27 96
Legea finală, a se vedea site-ul lor la: "http://www.forthenature.org» 97
Staff, Occupy Protests, Forests, Oligarchs: Trouble with Rule of Law in Bulgaria - See more at:
http://www.novinite.com/articles/140614/Occupy+Protests,+Forests,+Oligarchs%3A+Trouble+with+Rul
e+of+Law+in+Bulgaria#sthash.49HRZFJw.dpuf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
57
consolidați prin interacțiunile lor cu UE în ceea ce privește întărirea capacității și prin utilizarea
procedurilor și sancțiunilor (acolo unde este posibil) oficiale ale UE sau invocarea "Europei". 98
Următoarele paragrafe ilustrează pe scurt acestea mecanisme diferite.
În ceea ce privește consolidarea capacităților, coaliția "Pentru Natură" s-a reunit, ca
urmare a implicării ONG-urilor în stabilirea rețelei UE Natura 2000 și a acțiunilor ulterioare
pentru a proteja zonele desemnate conservării naturii. În perioada de pre-aderare, membrii ai
unora dintre ONG-uri a efectuat o parte substanțială a expertizei implicate în definirea, caietului
de sarcini și cartarea zonelor pentru conservarea naturii pentru rețeaua Natura 2000. Atât datele
primite în urma interviurilor si alte analize găsesc că ONG-urile au utilizat lecțiile învățate din
campaniile precedente, în campania forestieră.
ONG-urile au învățat, de asemenea, în urma colaborării lor cu UE: într-un sondaj, au
concluzionat referindu-se la instituțiile UE ca o oportunitate de a influența pe cele naționale ca
fiind una din tehnicile cheie de advocacy .
ONG-urile au utilizat UE pentru furnizarea de input pentru rapoartele MCV sau de
semnalizarea unei posibile încălcări ale cazurilor legate de acquis-ul comunitar de mediu, dar, de
asemenea, normele privind ajutorul de stat.
Dovada acestor interacțiuni poate fi găsită în rapoartele MCV ale Comisiei, dintre care
unul este direct adresat schimburilor de terenuri forestiere. Raportul din 2009 a declarat că:
Comisia constată că legile care ar trebui să interzică abuzul de schimburi de terenuri și păduri au
fost introduse în vigoare de la 1 februarie (păduri) și 1 martie (terenuri).
Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare efectivă a acestor
legi. Într-un interviu, reprezentanții ONG-urilor enumerat legăturile cu Comisia Europeană și,
post-2007, cu deputații europeni verzi, ca modalități de mobilizare a presiunilor politice și ca
mod de forțare a guvernului de a opri practicile ilegale. Potrivit aceluiași expert, instituțiile
bulgare (guvernul și parlamentul) au fost sensibile la pierderea reputației suferită în urma
încălcării procedurilor reglementate de media. 99
98
Andonova, L.B. and Tuta, I.A. (2011) „Greener Together? Transnational Networks and Paths of
Environmental Compliance in Europe‟.,
http://idbdocs.iadb.org/wsdocs/getdocument.aspx?docnum=36687601 99
Hristova, D. (2012) „Civil Society in Bulgaria: NGOs versus Spontaneous Civic Activism?‟
Bulgarian report for the study „Has our Dream Come True? Comparative Research of Central
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
58
Guvernul bulgar GERB, care a demisionat în februarie 2013, ca reacție la protestele
continue, a fost de asemenea, sensibil la sancțiuni cum ar fi suspendarea programelor de
finanțare ale UE. Pe scurt, în cuvintele aceluiași expert, strategia ONG-urilor poate fi rezumată
ca "ne-am rezolvat problemele din Bulgaria prin prezentarea lor ca fiind europene. "
Alți jucători încurcați cu statul
Așa cum s-a discutat mai sus, alți actori non-statali implicați în afaceri și conectați la
structurile statului, dificili de controlat, au o influență importantă asupra elaborării politicilor în
contextul post-comunist. În cazul Bulgariei, sunt dovezi indirecte implicând actorii non-statali în
spălarea banilor prin intermediul unor proiecte de dezvoltare a turismului, fapt menționat în
raportul de monitorizare MCV al Comisiei Europene din iulie 2012.
Cazurile speciale de antreprenori care lucrează în Parlament și împing anumite
amendamente, au fost supuse investigației Comisiei Parlamentare pentru Prevenirea și
Constatarea Conflictul de Interese. 100
Mai concret, președintele adjunct al Comisiei Agriculturii și Pădurilor (care se ocupă cu
legea), a fost investigat și găsit vinovat de conflict de interese pe două acuzații separate.
Implicarea antreprenorilor în strânsă legătură cu structurile de stat au devenit din ce în ce mai
vizibil în timpul procesului politic de modificare a silviculturii.101
Trei grupuri diferite de actori au apărut pentru a apăra modificările forestiere
controversate în timpul adițional consultări. Primul - proprietarii de păduri private - au susținut
într-o prezentare în fața Parlamentului în timpul consultărilor de după veto-ul prezidențial că
dispozițiile care permit tăierea lemnului de până la 80 la sută peste nivelul de înlocuire au fost
necesare pentru a garanta drepturile lor de a dispune de proprietatea lor.
and Eastern European Civil Societies‟ (Sofia: Open Society Institute),
http://www.osf.bg/downloads/File/2012/Country_report_for_Bulgaria_internet.pdf 100
Dimitrova, A.L. (2010) „The New Member States in the EU in the Aftermath of Accession: Empty
Shells?‟, https://openaccess.leidenuniv.nl/bitstream/handle/1887/15003/Dimitrova%20-
%20JEPP%20RA%20final.pdf?sequence=1 101
Gospodinova, V. (2012) „Minister in the Shadow‟ (in Bulgarian: „Ministur v syanka‟). Capital,
24 August. Available at: «http://www.capital.bg/politika_i_ikonomika/bulgaria/2012/08/24/
1894565_ministur_v_sianka/».
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
59
Al doilea grup, protejând amendamentele legii forestiere, condus de impresia promovării
turismului, au fost reprezentanți ai administrației locale din zonele montane. Ei au participat la o
așa-numită "contra-protest", deși, potrivit interviurilor, unii primari au ordonat funcționarilor
publici locali să protesteze și i-am trimis cu autobusele la capitală.
Al treilea actor a fost o companie off-shore cu proprietari incerți, "Vitosha ski", care
deținea o concesiune pentru exploatarea teleschiurilor la Vitosha, o zonă muntoasă în apropierea
capitalei. Ei au susținut modificarea ce facilitează instalării de noi ascensoare și folosirea
teritoriilor forestiere ca stațiuni de schi. 102
Cunoscuți pentru legăturile lor cu caracter personal la Prim-ministru, au fost susținătorii
cei mai activi ai amendamentelor, așa cum se vede în procesul-verbal accesibil publicului
consultărilor suplimentare.
Modificările în procesul politic: limitarea controlului de către stat, prin
consultări mai ample
Mobilizarea ONG-ului a unui grup larg de protestatari tineri și educați în măsură să
propună soluții alternative la amendamentul forestier, dar, de asemenea au limitat controlul
statului prin susținerea și votarea unor proceduri de politică mai transparente.
Dovada preferințelor legate de procesul actorilor de mediu "(în ceea ce privește
procedurile oficiale, regulă de drept și (transparență) pot fi găsite în procesul-verbal al
consultărilor suplimentare publicat online, în ansamblul lor. Un astfel de număr al participanților
și opiniile lor a fost în contrast cu anonimatul "tâlharilor de stat", participanții influențând
elaborarea schiței de legi și lucru aproape fără precedent pentru instituțiile de stat din Bulgaria.
Prima cerere a reprezentanților coaliției de mediu în cadrul consultărilor a fost
respectarea procedurilor legale în loc de "pactele secrete ". Ultima reuniune a consultării a
prezentat caracteristicile unei adevărate - și nu doar simbolice - consultări, cu toate părțile
interesate identificate în mod explicit și prezentarea pozițiile lor.
102
Staff, Notorious Vitosha Ski Co Accuses Bulgarian NGOs of Takeover - See more at:
http://www.novinite.com/articles/140884/Notorious+Vitosha+Ski+Co+Accuses+Bulgarian+NGOs+of+T
akeover#sthash.qLmKLkBx.dpuf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
60
Deschiderea guvernului față de aceste reuniuni și față de extinderea perioadei de
consultare iar procedura de elaborare a fost direcționată în mod clar pro-UE. În plus, problemele
de mediu au avut o rezonanță socială largă. În ianuarie 2013, sondajul sociologic periodic ce
urmărește tendințe electorale a identificat dezvoltarea neautorizată dar cu aprobarea autorităților
locale și naționale în Zonele Natura 2000 la litoralul bulgar ca fiind unul dintre cele mai negative
trei acțiuni percepute de guvern.103
Ce efect a avut toate această activitate asupra calității procesului de elaborare a
politicilor? Ipoteza inițială era că UE ar fi direct implicată și invocarea MCV nu a fost
confirmată. Măsura politică controversată nu a făcut parte din acquis-ul UE. Ca o diferență, al
doilea mecanism de influență al UE pe care l-am subliniat - actorii implicați în utilizarea UE ca
resursă strategică - a fost inclusă. În cele din urmă, procesul politic din jurul amendamentului
silviculturii în Bulgaria a fost îmbunătățit în două aspecte esențiale: statul de drept și consultare.
România
Procesul politic
În același timp cu țara vecină, Bulgaria, în 2011, o coaliție între partidele deputaților
români au format legături intime cu industria lemnului și au introdus o inițiativă legislativă care
vizează înlocuirea legislației existente cu așa-numitul ”Noul Cod Forestier”.
Modificările propuse de această coaliție formată din toate partidele a fost extrem de
controversată si a inclus posibilitatea de a crește exploatarea lemnului, slăbirea principiilor
gestionării durabile a pădurilor și facilitarea relocării zonelor împădurite, astfel încât acestea ar
putea fi utilizate în scopuri comerciale. După ce inițiativa a trecut prin Senat fără a fi discutată în
103
Dountchev. A, EU infringements to Bulgaria, can we call it a success story?,
http://cmsdata.iucn.org/downloads/eu_infringements_to_bulgaria.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
61
profunzime, Comisia pentru Agricultură și Pădurilor a aprobat propunerea după o audiere
publică ce a exclus organizațiile împotriva inițiativei.104
Aprobarea Noului Cod Forestier a fost cea mai recentă schimbare în aproape două
decenii de reformulare continup a legislației forestiere din România. Mai multe restituiri a
terenurilor a dus la transferul a două treimi din teritoriul împădurit din România de la stat la
proprietatea publică privată sau locală. 105
Această schimbare masivă în domeniul proprietății a fost urmată de apariția unor noi
actori, cum ar fi proprietarii de păduri private, și de asemenea, ONG-urile de mediu din sectorul
forestier, care până în prezent era sub controlul puternic al statului .
Deși Noul Cod Forestier a fost întâmpinat cu critici din partea mediului academic și în
rândul organizațiilor societății civile, nu au fost proteste publice radicale, care ar putea fi
comparate cu cele în Bulgaria. Mai degrabă schimbarea guvernului în aprilie 2012 și criza
politică desfășurată în lunile următoare a fost cea care a amânat trecea amendamentelor.106
În paralel, legislația privind protecția naturii adoptată în cadrul aderării la UE, România a
devenit din ce în ce mai relevantă pentru teritoriile împădurite deoarece acestea reprezintă zona
de siguranță a speciilor și habitatelor care fac obiectul directivelor UE Natura 2000.
După logica de mai sus, acest lucru a permis organizațiilor de mediu să se impună și să
obiecteze la ceea ce a fost o politică forestieră extrem de nesigură. În martie 2013, răspunzând la
criticile organizațiilor societății civile, noul guvern a retras în mod neașteptat proiectul din
104
Staff, Noul Cod Silvic condamnă pădurile din România,
http://romania.panda.org/ce_facem/paduri/noul_cod_silvic_condamna_padurile_din_romania/ 105
Staff, Forest Act amendments would legalise exploitation of Romanian forests,
http://wwf.panda.org/?207057/Forest-Act-amendments-would-legalise-exploitation-of-Romanian-forests 106
Novac, C. and Auer, M. (2004) „Forestry Resources in Transition: The Romanian Experience‟. din
Auer, M. (ed.) Restoring Cursed Earth: Appraising Environmental Policy Reforms in Central
and Eastern Europe and Russia (Lanham, MD: Rowman & Littlefield),
https://books.google.ro/books?id=P6YsacJ50ugC&pg=PA93&lpg=PA93&dq=Forestry+Resources+in+Tr
ansition:+The+Romanian+Experience‟.&source=bl&ots=aPvmWzSMjX&sig=NBmslaURh5mq1BABo2
nN6PFY41A&hl=ro&sa=X&ei=fBbSVIW0LcKBUbHhgKgE&ved=0CCQQ6AEwAA#v=onepage&q=F
orestry%20Resources%20in%20Transition%3A%20The%20Romanian%20Experience%E2%80%99.&f=
false
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
62
Parlament și a inițiat un proces de consultare nou, mai deschis , proiectul numindu-se: Proiectul
de Lege pentru Modificarea si Completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic (PL.x 573/2011).107
în 2013. Noile consultări au inclus diferite grupuri formate din părți interesate, cum ar fi
proprietarii de păduri, organizațiile de mediu și sindicatele active în domeniul forestier. Astfel,
chiar dacă într-o măsură mai mică decât în cazul bulgar, vom găsi dovezi de consultare crescută
și mai multă transparență în politica forestieră românească.
Utilizarea strategică a normelor UE de către Societatea Civilă
Organizațiile societății civile au fost actori-cheie pentru sprijinirea realizării directivelor
interne de protecție a naturii în România. Birourile române de WWF și Greenpeace au devenit
actorii centrali în coordonarea activității ONG-ului " Coaliția Natura 2000 "(" Coaliția ONG
Natura 2000 România ")108
. Mai ales WWF România, condus de Europarlamentarul liberal
Magor Csibi,109
s-a implicat în activitățile de lobby pentru conservarea naturii atât la București și
Bruxelles.
La fel ca în Bulgaria, în colaborare cu Comisia Europeană ONG-urile și-au consolidat
capacitatea de lobby și capacitatea de a forma rețele. ONG-urile de mediu pun în mod repetat,
guvernul sub presiune prin furnizarea Comisiei europene cu informații privind încălcările legate
de siturile Natura 2000. 110
În timpul procesul de desemnare a siturilor protejate, Comisia Europeană a urmărit în
mod regulat punctul de vedere al ONG-urilor împotriva poziției guvernului și a declarat lista site-
uri propuse de guvernul român incomplet protejate. Excluderea de site-uri propus de ONG-urile
din lista oficială de site-uri protejate a dus la lansarea UE a primei proceduri privind încălcarea
dreptului la politica de mediu împotriva României. Comisia a rămas activă în monitorizarea
107
Dezbaterea şi analiza Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul
silvic (raport suplimentar, comun cu Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic; PL.x 573/2011).
http://www.cdep.ro/comisii/agricultura/pdf/2014/pv050508.pdf 108
Natura 2000 România, http://natura2000.ro/federatia-coalitia-natura-2000-romania/ 109
Staff, Magor Csibi, noul director de program,
http://www.romania.panda.org/resurse/comunicate_de_presa/?199858/Magor-Csibi-noul-Director-de-
Program-WWF-n-Romnia 110
Parau. C, Impaling Dracula: How EU accession empowered civil society in Romania,
http://ora.ox.ac.uk/objects/uuid:7a36e327-2fb9-4d25-87e1-efd2a5351de4/datastreams/Attachment1
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
63
procesului de implementare a procedurii legale și a efectuat o vizită neașteptată pe câmp, în
2012, pentru a verifica detaliile.
Mobilizarea societății civile împotriva Noului Cod Forestier s-ar putea construi pe
rețelele și expertiza creată în timpul campaniilor Natura 2000. WWF, Greenpeace111
și mai mult
de 70 de organizații de mediu au atras atenția mass-mediei asupra dezbaterilor parlamentare
privind modificarea legii forestiere arătând spre interesele ilegitime din spatele ei. Ei au exercitat
presiuni individuale asupra parlamentarilor, cu ajutorul mass-mediei și a campaniilor directe
prim mail.
În contextul campaniei, Greenpeace a efectuat un studiu științific mai amplu subliniind
semnificativ degradarea teritoriului împădurit în timpul celor două decenii de la schimbare de
regim. WWF România a prezentat un cu drepturi depline proiect alternativ legislației cu
descrierea detaliată a problemelor potențiale și alternative112
.
Spre deosebire de cazul bulgar, politica forestieră nu a fost menționată în cadrul
rapoartelor MCV. Cu toate acestea, Coaliția ONG-urilor utilizată de UE în campania de legarea a
domeniului silvic de întrebarea de "buna guvernare" - un subiect recurent în România în
contextul MCV. Strategia lor a fost de a conecta problema forestieră la monitorizarea pe scară
largă împreună cu discursul despre actele de corupție și criticile UE.113
Referindu-se la acuzațiile de corupție în sectorul forestier a atras un public mai larg decât
ar putea fi realizat prin mobilizarea cetățenilor pe probleme de mediu. În plus, politica forestieră
a fost vizat nu numai de ONG-urile de mediu, dar și prin unele dintre cele mai importante
grupuri academice din România cum ar fi Societatea Academică Română, care a ajutat la
conștientizarea activă a publicului.
Alți Jucători: O fuziune între afaceri și structurile de stat
111
Staff, Romania cuts down 3 hectares of forest per hour!,
http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/Activitati/Romania-cuts-down-3-hectares-of-
forest-per-hour/ 112
Amendamentele Codului Silvic,
http://awsassets.panda.org/downloads/amendamente_cod_silvic_final_05_11_2012_1 .doc 113
Woll, C. and Jacquot, S. (2010), Using Europe: Strategic action in multi-level politics,
http://www.mpifg.de/pu/mpifg_ja/CEP_8_2010_Woll.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
64
Privatizarea parțială a teritoriului împădurit român a dus la structuri de proprietate neclare
sau "proprietatea recombinată", referindu-se la situații în care activele sunt transferate în firmele
private, dar obligațiile rămân proprietate de stat. 114
Administrația Națională Forestieră Romsilva, care administrează nu numai pădurile de
stat, dar este, de asemenea autoritatea de reglementare a domeniului, a devenit un mecanism de
extracție a chiriilor prin conducerea sa politică. Romsilva a fost considerată ca principalul
vinovat din spatele creșterii dramatice în exploatarea forestieră ilegală din ultimul deceniu,
rezultând în pierderi ireparabile în teritoriile împădurite.
Conducerea sa a fost acuzată de a contribui în mod ilegal la campaniile bugetelor
partidelor și ale deciziilor corupte din numeroase cazuri locale și naționale de achiziții publice.
De exemplu, într-un caz mult mediatizat, Curtea Supremă de Justiție l-a eliberat pe șeful
Romsilva care a provocat daune de mai multe milioane prin cumpararea uniformelor (inclusiv
ace de cravată Versace) pentru toți pădurarii din România, la prețuri umflate. 115
Deputații cu interese financiare din sectorul de procesarea lemnului, adesea descriși ca
"baroni lemnului”, comercializau cu contactele lor la guven, alte instituții de stat și a sistemului
judiciar cu acces privilegiat la informații sau protecție de la urmărirea penală. Printre deputații
inițiatori ai Noului Cod Forestier, cazurile de conflict de interese au fost abundente: oameni de
afaceri aleși în calitate de politicieni și acționau ca autorități de reglementare, au inclus
președintele și raportorul în agricultură și pădure. Este exact acest tip de influență politică asupra
instituțiilor statului ce UE a încercat să constrângă prin MCV.
Normele UE și folosirea lor par să fi contribuit recent la destindere a coaliției între
instituțiile statului și interesele de afacerilor private. Tot mai mult, organizațiile de mediu
folosesc litigii în fața instanțelor naționale din România. Utilizând accesul UE la informații,
Greenpeace România a avut succes116
în accesul la documentele care justificau compensarea
114
Stark, D.C. and Bruszt, L. (1998) Postsocialist Pathways: Transforming Politics and Property in
East Central Europe (Cambridge: Cambridge University Press),
http://books.google.ro/books?id=0LALcIC6lvsC&printsec=frontcover&hl=ro#v=onepage&q&f=false 115
Nutu, O., Stefan, L., Mungiu-Pippidi, A. and Ionita, S. (2011) „Beyond Perception: Has Romania‟s
Governance Improved after 2004?‟, http://sar.org.ro/files/Corruption.pdf 116
Greenpeace, http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/Activitati/proces-castigat-pentru-
paduri/
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
65
teritoriilor împădurite. Schimbările instituționale suplimentare în cadrul silviculturii române au
declanșat în țară probleme semnificative în punerea în aplicare a directivei din Natura 2000.
Aceste probleme a determinat Comisia Europeană să inițieze o "revizuire funcțională" al
sistemului de management de mediu, care a scos la iveală o divizie neclară a competențelor și a
sugerat necesitatea unei reforme profunde a Romsilva117
. Prin urmare, în timp ce Uniunea
Europeană nu a avut nici o pârghie directă asupra politicii de pădure, influență externă asupra
sectorului a fost exercitat ca un excedent din alte domenii de politică, mai europenizat.
Deschiderea pieței și restituirea proprietăților au adus, de asemenea, actori noi și puternici
în sectorul forestier, ceea ce a dus la achiziționarea de porțiuni mari din teritoriul împădurit de
investitorii străini. Proforest, grupul de lobby care reprezintă cele mai mari companii din lemn cu
capital străin a stabilit legături intime cu Romsilva și Ministerul Mediului.118
Cu toate acestea,
poziția lor și accesul la structurile de stat nu sunt de necontestat ca actori
în domeniul politicii forestiere iar procesul de restituire a pădurilor creat de 830000 proprietari
de păduri, reprezentați de un număr mare de organizații, cu diverși membrii și interese.
Procesul de schimbare: Utilizarea Site-uri UE de către toți actorii
Spre deosebire de marii jucători din afaceri de silvicultură, cum ar fi Romsilva și
Proforest, accesul micilor proprietari privați de păduri la procesul de elaborare a politicilor în
jurul Noului Cod Forestier a fost limitat. Cu toate acestea, la fel cum organizațiile de mediu
legate de rețele de la nivelul UE, aceste organizații au creat și utilizat contactele cu organizațiile
sectoriale de proprietari de păduri mici la nivelul UE, cum ar fi Confederația Europeană de
Proprietari de Pădure. În cadrul dezbaterilor Noului Cod Forestier, se face referire la nevoia
României de a face față reglementărilor forestiere UE.
117
World Bank 2011, http://documents.worldbank.org/curated/en/2011/06/17057124/romania-functional-
review-environment-water-forestry-vol-2-2-forestry 118
Adam Fagan,JoAnn Carmin, Green Activism in Post-Socialist Europe and the Former Soviet Union,
https://books.google.ro/books?id=cpHJAwAAQBAJ&pg=PA42&lpg=PA42&dq=Romania:+Environmen
tal+Governance+–
+Form+without+Substance‟.&source=bl&ots=ORzVnn7k6P&sig=BV2yE0D2Blmm_PMPL_5qo4K2rrw
&hl=ro&sa=X&ei=CR_SVInoHYa4UduDgqAI&ved=0CDQQ6AEwAg#v=onepage&q=Romania%3A%
20Environmental%20Governance%20%E2%80%93%20Form%20without%20Substance%E2%80%99.&
f=false
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
66
Asociația Proprietarilor de Păduri din România 119
(o organizație umbrelă formată din
asociații locale și județene și Federația Nostra Silva), a afirmat că schemele de ajutor agricol al
UE pentru teritoriile protejate în baza rețelei sau Natura 2000 așa-numitul Regulamentul
lemnului ilegal (995/2010)120
trebuiau să fie puse în aplicare pentru a preveni încălcarea
procedurilor . În timp ce deliberările privind noul proiect de legislație forestieră, inițiat la
începutul anului 2013, nu au fost finalizate, unele argumente legate de UE au fost clar preluate
de către oficiali guvernamentali însărcinați cu reformularea politicii.121
Rezumând studiul de caz al României, găsim mai puține semne clare de îmbunătățire a
transparenței și a creșterii consultării decât în Bulgaria, dar am putea vedea o respectare față de
aderarea la regulile formale. În timp ce coaliția dintre actorii statali și interesele de afaceri par să
fie sub controlul procesului politic, a existat o apariție a unor noi actori - investitori străini, care,
cel puțin la nivel oficial, acceptă un nivel mai ridicat de transparență și de consultare.
Această schimbare de procedură treptată a fost, de asemenea condusă de organizațiile de
mediu și asociațiile de proprietari, care s-au postat strategic în protestul lor față de agenda anti-
corupție a UE și a încercat să valorifice suprapunerea politicii de silvicultură cu politicile UE
stabilite pentru conservarea naturii.
Concluzii
Procesele de elaborare a politicilor analizate în partea a doua a acestui articol au furnizat
dovezi clare de interacțiuni între actorii UE și cei non-statali din Bulgaria și România. În ambele
țări, coalițiile pro-mediu nu numai că s-au sincronizat cu punerea în aplicare a normelor de
mediu, dar, s-au și reportat la cerințele procedurale potențial limitând controlul statului în alte
măsuri politice.
119
Site-ul oficial, http://www.appr.org.ro 120
Combaterea exploatării lemnului,
http://europa.eu/legislation_summaries/environment/tackling_climate_change/ev0018_ro.htm 121
Staff, Nota de protest - Federatia Proprietarilor de Paduri si Pasuni din Romania - Nostra Silva si
Fordaq Romania - portalul comunitatii forestierilor, http://www.agerpres.ro/ots/2013/09/23/Nota-de-
protest-Federatia-Proprietarilor-de-Paduri-si-Pasuni-din-Romania-Nostra-Silva-si-Fordaq-Romania-
portalul-comunitatii-forestierilor15-43-40
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
67
Cu legăturile lor transnaționale și expertize, a crescut și capacitatea, ONG-urilor de
mediu fapt ce a servit drept conductor pentru normă și a participat la jocurile pe două nivele care
au căutat să folosească normele UE și implica UE sau alți actori internaționali de a schimba
practicile de politică și pentru a preveni sau limita controlul statului eficient, care era o
amenințare constantă în acest domeniu de politică.
Am documentat variația în măsura în care interacțiunile dintre UE și acești actori au adus
îmbunătățiri în aspectele procedurale ale proceselor politice în două cazuri. În Bulgaria, activiștii
de mediu au construit pe tradiția lor pe termen lung de mobilizare politică pentru a deschide cu
succes procesul de politici privind legea silviculturii, în timp ce în România, afacerile în
silvicultură au menținut o poziție mai puternică la nivel național.
În Bulgaria ONG-urile au împiedicat în cele din urmă adoptarea aspectelor controversate
ale domeniului forestier drept promovare a intereselor de afaceri, în timp ce în România procesul
de reformulare continuă și rezultatele sunt incerte. Cu toate acestea, chiar și în România am
văzut o creștere a pluralismulului, în cazul în care corupții statului sunt din ce în ce mai
contestați de către proprietarii forestieri mai mici, și asociațiile și organizațiile de mediu.
Acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla în oricare țară dacă guvernele nu ar fi invocat
anterior mecanismele pro-europene de legitimitate și ar fi fost sensibili la criticile UE în
contextul MCV. Astfel, constatăm că la mai multe niveluri, cadru multi-actor care se ia în
considerare atât strategiile legitime ale guvernului și rezistența societății civile poate ajuta
prezice cât de eficient e UE pentru a promova buna guvernare post-aderare.
Cea mai importantă concluzie a studiilor de caz este că, chiar și în cel mai puțin probabil
din cazuri într-o zonă politică non-acquis în state cu capacități slabe, putem găsi încă actori pe
piața internă cu posibilitatea de a instrumentaliza metodele UE pentru a îmbunătăți procesul
politic.
Astfel, impactul UE privind calitatea democratică în ceea ce privește procesul de politic
nu poate fi ignorat. Posibilitatea de apel la UE atunci când regulile formale de procedură și de
consultare sunt eludate este un aspect important al dezvoltării guvernării democratice în aceste
state. În acest sens, putem constata că UE a oferit o oportunitate de a promova actori emergenți
est-europeni și a politicii de procedură sub aspecte de guvernare democratică.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
68
Deși nu putem generaliza pe baza acestor două cazuri, este rezonabil să ne așteptăm că
astfel de procese de contagiune sectorială de norme, inițiată de actorii interni interesați, poate
ajuta reduce decalajul dintre membrele din est și vest. Această posibilitate este condiționată, însă,
pe suportul UE rămas cu o puternică influență în rândul publicului larg.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
69
Concluzie
De la aderarea la UE, Bulgaria și România încă rămân în mod semnificativ în spatele
CEE a UE 8 în combaterea corupției și îmbunătățirea calității sistemului judiciar. Este neclar
dacă exploziile episodice ale reformei instituționale interne pot depăși corupția adânc
înrădăcinată în instituțiile de stat suficient pentru a închide acest decalaj.
La fel , cele două țări sunt substanțial mai performante decât statele UE-eligibile din
Balcanii de Vest, cu excepția Croației. Croația surclasează Bulgaria și România pe statul de drept
și de control al indicatorilor de corupție - dar numai puțin.
Acest lucru este interesant având în vedere faptul că Croația aderă la UE cu nici un raport
MCV în derulare - și conform declarațiilor Comisiei în 2011, că nu are nici o intenție de a
include un MCV în orice viitoare aderări.
Comisia planifică ca candidații rămași în Balcanii de Vest ar trebui să obțină aplicarea
tuturor reformelor înainte ca ei se alăture. Cu toate acestea, am arătat că, ar trebui să se reducă
rapoartele MCV, acestea urmând a fi susținute de recompense concrete și sancțiunile pot ajuta la
mobilizarea schimbării instituționale. Este un proces lent, laborios - și atât România, cât și
Bulgaria au făcut progrese, uneori la alte discuții au apărut în ascensiune sau în declin. Cu toate
acestea, procesul MCV a contribuit în mod clar la implementare reformelor pozitive.
Valorificarea Schengen, poate spera ca mass-media și grupurile societății civile interne în
Bulgaria și România, precum și mulți actori internaționali vor concentra atenția asupra
rapoartelor MCV din iulie 2012 în scopul de a motiva și mai mult, reformele imediate.
Principalele mele concluzii și recomandări sunt precum urmează:
1. Guvernele din România și Bulgaria au răspuns la cererile specifice din rapoartele MCV,
sugerând cu tărie că în absența MCV nu ar fi avut loc reforme mai puține. Monitorizarea
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
70
detaliată și evaluarea în cadrul rapoartelor MCV , împreună cu presiunea politică au cimentat
respectarea criteriilor UE.
2. Având în vedere problemele uriașe ale statului de drept, calitatea sistemului judiciar și lupta
împotriva corupției în statele din Balcanii de Vest, UE ar putea înființa o structură MCV pentru
fiecare stat care aderă.
Acest lucru ar putea fi întrerupt unde nu ar fi nevoie. Unii au observat o deteriorare
semnificativă a noii instituiri a funcționarilor publici în zonele de responsabilitate, transparență și
lupta împotriva corupției dacă țara lor are a aderat la UE. O structură MCV ar contribui la
descurajarea regresului.
3. Presiunea UE poate fi puternică atunci când este înfrățită cu stimulente interne legate de
alegeri și care dețin puterea. Grupurile societății civile joacă un esențial rol în evidențierea
corupției și nevoia de reformă judiciară. UE trebuie să-și regândească finanțarea societății civile
că este canalizată prin instituțiile guvernamentale, întrucât aceasta subminează disponibilitatea
grupurilor societății civile pentru a evidenția corupție.
4. Pârghiile UE legate de procesul MCV sunt mai eficiente în motivarea guvernelor dacă UE este
în pericol să împiedice dorințele alegătorilor.
Decizia unor state membre ale UE la sfârșitul anului 2010 și 2011 de a bloca intrarea în
Schengen, ca o sancțiune pentru că s-a ajuns la îndeplinirea obiectivelor MCV, a ajutat la
inițierea de reformelor atât în România cât și în Bulgaria. Legarea intrării în Schengen de
obiectiveșe de referință MCV a ajutat la a declanșa reforma.
5. Amânarea intrării în Schengen este motivată de populism în unele dintre vechile state membre,
cu toate acestea, se riscă diminuarea leverage-ului creat ce leagă MCV de intrare Schengen. Ar fi
de preferat pentru statele membre ale UE să vorbească pe această temă cu o voce mai unită.
6. Una dintre consecințele cele mai importante din România și Bulgariei pentru UE e că a ajutat
la lupta împotriva corupției - un exemplu, poate, de "revers condiționalitate" .
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
71
În iunie 2011, Comisia Europeană a lansat o nouă inițiativă, UE anti-corupție raportul,
care va fi publicat de către Comisie la fiecare 2 ani, începând din 2013. Raportul avea să fie
însoțit de analiză de țară de fiecare stat membru UE și va conține recomandări specifice fiecărei
țări.
Orientarea acestei inițiative constă în măsuri de soft law, cum ar fi (adică fără caracter
obligatoriu) identificarea tendințelor și cele mai bune practici în lupta împotriva corupției,
precum și îmbunătățirea schimbului de informații între statele membre. Cu toate acestea, țările se
va confrunta, de asemenea, aproape de control în rapoartele individuale și va fi obligate să ia
măsuri ca răspuns la recomandările Comisiei.
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
72
Bibliography Dimitrova A. and Steunberger B. (2007). Compliance in the EU enlargement process:
The limits of conditionality. European Integration online Papers, 11.From
http://eiop.or.at/eiop/index.php/eiop/article/view/2007_005a
http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-05-396_en.htm
Trauner, Florian. 2009. Post-accession compliance with EU law in Bulgaria and
Romania: a comparative perspective. In: Frank Schimmelfennig and Florian Trauner (eds): Post-
accession compliance in the EU‟s new member states, European Integration online Papers
(EIoP), Special Issue 2, Vol. 13, Art. 21, http://eiop.or.at/eiop/texte/2009-021a.htm.
Othon Anastasakis, The EU's political conditionality in the Western Balkans: towards a more
pragmatic approach,http://www.sant.ox.ac.uk/seesox/pdf/politicalconditionality.pdf
Viljar Veebel, European Union‟s positive conditionality model In pre-accession process,
http://www.kirj.ee/public/trames_pdf/2009/issue_3/trames-2009-3-207-231.pdf
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-07-948_en.htm
Zdenka Mansfeldov, Informal Relations from Democratic Representation to Corruption,
https://books.google.ro/books?id=rN83BAAAQBAJ&pg=PA71&lpg=PA71&dq=The+2007+acc
ession+of+Bulgaria+and+Romania:+ritual+and+reality.&source=bl&ots=zDhLPPnkKX&sig=o
SO3NGun2GvrI2lc6LpmEdtvxXA&hl=ro&sa=X&ei=oqbPVJ3bFsKwUe2pgtgO&ved=0CDkQ
6AEwAw#v=onepage&q=The%202007%20accession%20of%20Bulgaria%20and%20Romania
%3A%20ritual%20and%20reality.&f=false
Bernard Steunenberg and Antoaneta Dimitrova, Compliance in the EU enlargement process:
The limits of conditionality,
http://eiop.or.at/eiop/index.php/eiop/article/viewArticle/2007_005a/52?target=_parent&class=rt
Action
TINA FREYBURG, SOLVEIG RICHTER, National Identity Matters: The Limited Impact of
EU Political Conditionality in the Western Balkans, http://www.nccr-
democracy.unizh.ch/publications/workingpaper/pdf/WP19.pdf
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-
//EP//NONSGML+REPORT+A5-2002-0190+0+DOC+PDF+V0//EN
Heather Grabbe, A Partnership for Accession? The Implications of EU Conditionality for
the Central and East European Applicants, http://www.esiweb.org/enlargement/wp-
content/uploads/2010/01/grabbe_conditionality_99.pdf
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
73
PHILIP LEVITZ & GRIGORE POP-ELECHES, Monitoring, Money and Migrants:
Countering Post-Accession Backsliding in Bulgaria and Romania,
https://www.princeton.edu/~gpop/Monitoring_Money_Migrants%20EAS%202010.pdf
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:12005SP
The Cooperation and Verification Mechanism Three Years Later: What Has Been Done
and What Is Yet to Come, http://www.csd.bg/artShow.php?id=15187
Susie Alegre, Ivanka Ivanova and Dana Denis-Smith, Safeguarding the Rule of Law in an
Enlarged EU
The Cases of Bulgaria and Romania, http://www.ceps.eu/files/book/1833.pdf
ANETA B. SPENDZHAROVA and MILADA ANNA VACHUDOVA, Catching Up?
Consolidating Liberal Democracy in Bulgaria and Romania after EU Accession,
http://euce.org/eusa/2011/papers/10b_spendzharova.pdf
Ulrich Sedelmeier, Europeanisation in new member and candidate states,
http://europeangovernance.livingreviews.org/Articles/lreg-2011-1/download/lreg-2011-
1Color.pdf
Rapoartele se pot găsi la pagina web,
http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/progress_reports_en.htm
Concluziile Consiliului, 2010,
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/116474.pdf
Antoaneta L. Dimitrova, The new member states of the EU in the aftermath of
enlargement: Do new European rules remain empty shells?,
https://openaccess.leidenuniv.nl/bitstream/handle/1887/15003/Dimitrova%20-
%20JEPP%20RA%20final.pdf?sequence=1
Revista Interstate, Ediția Specială 2011/2012,
https://www.aber.ac.uk/en/media/departmental/interpol/pdf/undergraduate/Interstate---Special-
Issue.pdf
Raportul Comisiei Europene din februarie 2012 pentru Bulgaria și România,
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_57_en.pdf ,
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_56_en.pdf
Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Bulgarian_Socialist_Party
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
74
Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/GERB
Anti-Corruption Reforms in Bulgaria: Key Results and Risks,
http://www.csd.bg/artShow.php?id=8558
Raportul din iunie 2007, Comisia Europeana (2007): Raportul Comisiei Europene
privind progresele Bulgariei dupa aderare. Bruxelles. Available online at http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0377:FIN:RO:PDF, checked on
2/25/2014
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52007DC0377
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52009DC0402
Transparency International, tradus in Google translate, Index corupție,
http://www.transparency.bg/en/research/corruption-perception-index/index-2008/
Centre for the Study of Democracy (CSD) (2007) „Anti-corruption reforms in Bulgaria.
Key results and risks‟. Available at: http://www.csd.bg.
Centre for the Study of Democracy (CSD) (2009) „Crime without Punishment.
Countering corruption and organized crime in Bulgaria‟. Available at: http://www.csd.bg. .
Centre for the Study of Democracy (CSD) (2009) „Crime without Punishment.
Countering corruption and organized crime in Bulgaria‟. Available at: http://www.csd.bg.
SAR (Romanian Academic Society) (2011) „Beyond perception: Has Romania‟s
governance improved after 2004?‟ Available at: http://www.sar.org.ro.
Tanasoiu, Cosmina, Insuportabila usuratate a fondurilor europene in politica bulgara,
http://www.revista22.ro/insuportabila-usuratate-a-fondurilor-europene-in-politica-bulgara-
5138.html
Report from the Commission to the European Parliament and the Council on Progress in
Bulgaria/Romania under the Cooperation and Verification Mechanism‟,COM(2010) 400/401
final, 20 July 2010.
http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201211/20121106ATT55023/20121106
ATT55023EN.pdf
Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Bulgarian_parliamentary_election,_2009
Centre for the Study of Democracy (CSD) (2009)„Crime without Punishment.
Countering corruptionand organized crime in Bulgaria‟. Available at:
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
75
http://www.csd.bg.
Comisia Europeana (2010): Raportul CE privind Bulgaria. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2010_400_en.pdf, checked on 2/25/2014
The Sofia Echo staff, Bulgarian businessman Mario Nikolov gets 12 years for
embezzling Sapard funds, http://sofiaecho.com/2010/06/30/925772_bulgarian-businessman-
mario-nikolov-gets-12-years-for-embezzling-sapard-funds
http://ec.europa.eu/atwork/synthesis/aar/doc/sg_aar_2011.pdf
Comisia Europeana (2011): Raportul CE privind Bulgaria. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2011_459_en.pdf, checked on 2/25/2014
Comisia Europeana (2012): Raportul CE privind Bulgaria. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_57_en.pdf, checked on 2/25/2014
The Freedom House staf, Bulgaria, https://freedomhouse.org/report/freedom-
world/2012/bulgaria#.VNHvJuf9VFY
EurActiv, 9 February 2012; “Bulgaria has one last chance to show results under CVM,”
EUinside at: http://www.euinside.eu/en/analyses/bulgaria-has-one-lastchance-to-show-results-
under-the-cvm.
Anne-Marie Blajan, Evaluarea CE pe justitie: Reforma sistemului judiciar din Romania
este limitata, iar in lupta anticoruptie sunt intarzieri mari in cazurile de coruptie la nivel inalt,
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7060903-evaluarea-justitie-reforma-sistemului-judiciar-din-
romania-este-limitata-iar-lupta-anticoruptie-sunt-intarzieri-mari-cazurile-coruptie-nivel-inalt.htm
History, Wikipedia,
http://en.wikipedia.org/wiki/Social_Democratic_Party_%28Romania%29#History
CDR Romania, wikipedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/Convenția_Democrată_Română
Staff Agerpress, Alegeri prezidentiale 2004, http://www.agerpres.ro/flux-
documentare/2014/10/03/alegerile-prezidentiale-din-2004-11-39-29
Staff, Cum a fost suspendat Basescu, http://www.dcnews.ro/cum-a-fost-suspendat-
traian-basescu-in-2007_200789.html
Ziare,com, Monica Macovei-Ministrul Justitiei, http://www.ziare.com/monica-
macovei/biografie#Ministru_al_Justitiei
Guvernul Boc 1, http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Emil_Boc_(1)
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
76
Comisia Europeana (2010): Raportul CE privind Romania. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2010_401_ro.pdf, checked on 2/25/2014
Guvernul Boc 2, wikipedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Emil_Boc_(2)
Agentia Nationala de Integritate,
http://ro.wikipedia.org/wiki/Agenția_Națională_de_Integritate
Comisia Europeana (2010): Raportul CE privind Romania. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2010_401_ro.pdf, checked on 2/25/2014
Comisia Europeana (2011): Raportul CE privind Romania. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2011_460_ro.pdf, checked on 2/25/2014.
DNA, Sinteza raport 2005-2012, http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=192
Comisia Europeana (2011): Raportul CE privind Romania. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2011_80_ro.pdf, checked on 2/25/2014
Comisia Europeana (2012): Raportul CE privind Romania. Available online at
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2012_56_ro.pdf, checked on 2/25/2014.
The Diplomat Online, Bucharest, October 2010 at:
http://www.thediplomat.ro/articol.php?id=1440
Campeanu, Cristian, Cine a compromis intrarea in Schengen,
http://www.romanialibera.ro/special/reportaje/cine-a-compromis-intrarea-in-schengen-317728
Staff, Baconschi: MCV este "cât se poate de bun", dar nu trebuie extrapolat. Aderarea
Croaţiei, dezirabilă, http://www.mediafax.ro/politic/baconschi-mcv-este-cat-se-poate-de-bun-
dar-nu-trebuie-extrapolat-aderarea-croatiei-dezirabila-7868782
Anghel, Gabriela, Ce inseamna Europa cu 2 viteze,
http://www.romanialibera.ro/actualitate/international/ce-inseamna-o-europa-cu-doua-viteze-
242646
Staff, Traian Băsescu: Articolele privind revizuirea Constituţiei ar putea fi reformulate
de Parlament, încât să fie acceptate de CCR, http://www.vremeanoua.ro/traian-basescu-
articolele-privind-revizuirea-constitutiei-ar-putea-fi-reformulate-de-parlament-incat-sa-fie-
acceptate-de-ccr
Dumitrescu, Olga, Cu Constituţia la Parlament: Băsescu a prezentat Parlamentului
motivele modificării legii supreme,
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
77
http://www.curentul.info/2011/index.php/2011062860183/Politic/Cu-Constitutia-la-Parlament-
Basescu-a-prezentat-Parlamentului-motivele-modificarii-legii-supreme.html
Soviani, Radu, Ce este spatiul Schengen si de ce an fost retinuti la usa,
http://soviani.com/2010/12/22/ce-este-spatiul-schengen-si-de-ce-am-fost-retinuti-la-usa/
Staff, Intrarea in Schengen mai asteapta, http://www.rfi.ro/stiri-politica-52735-intrarea-
schengen-mai-asteapta
Helen Wallace,Mark A. Pollack,Alasdair R. Young , Policy-Making in the European
Union, Editia 7, Oxford University press,
https://books.google.ro/books?id=w6SbBQAAQBAJ&pg=PA511&lpg=PA511&dq=Eastern+En
largement+Ten+Years+On:+Transcending+the+East–
+West+Divide?‟&source=bl&ots=lDeunqDErm&sig=o6I_0m15RZKG0_t1Qxa02sQQerY&hl=r
o&sa=X&ei=rfrRVODMJYazUZfjgfAJ&ved=0CEUQ6AEwBA#v=onepage&q=Eastern%20Enl
argement%20Ten%20Years%20On%3A%20Transcending%20the%20East%E2%80%93%20W
est%20Divide%3F%E2%80%99&f=false
Gary Marks, Fritz W Scharpf, Philippe C Schmitter, Wolfgang Streeck, Governance in
the European Union, Editura SAGE 1996, http://books.google.ro/books?id=s1ieZtP2-
4oC&pg=PA15&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=4#v=onepage&q&f=false
Ulrich Sedelmeier, Europeanisation in new member and candidate states,
http://europeangovernance.livingreviews.org/Articles/lreg-2011-1/download/lreg-2011-
1Color.pdf
Jan Zielonka, The Quality of Democracy after Joining the European Union,
http://users.ox.ac.uk/~polf0040/eeps.pdf
Adam Fagan, JoAnn Carmin, Green Activism in Post-Socialist Europe and the Former
Soviet Union, Editura Routledge 2011,
https://books.google.ro/books?id=cpHJAwAAQBAJ&pg=PA18&lpg=PA18&dq=green+civil+so
ciety+in+eastern+europe&source=bl&ots=ORzVnm9i8P&sig=94vaipVBo3sMnOfhmRAMQ8A
xyM4&hl=ro&sa=X&ei=Ff_RVIGDCcWuUYfBglg&ved=0CEoQ6AEwBQ#v=onepage&q=gre
en%20civil%20society%20in%20eastern%20europe&f=false
Stark, D.C. and Bruszt, L. (1998) Postsocialist Pathways: Transforming Politics and
Property in East Central Europe (Cambridge: Cambridge University Press),
http://books.google.ro/books?id=0LALcIC6lvsC&pg=PR9&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=4#v
=onepage&q&f=false
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
78
World Bank, http://documents.worldbank.org/curated/en/2006/12/7440666/eu-8-
administrative-capacity-new-member-states-limits-innovation
Andonova, L.B. (2005) „The Europeanization of Environmental Policy in Central and
Eastern Europe‟, Capitolul 7, din Schimmelfennig, F. și Sedelmeier, U. (eds) The
Europeanization of Central and Eastern Europe (Ithaca, NY: Cornell University Press),
http://graduateinstitute.ch/files/live/sites/iheid/files/sites/admininst/shared/doc-
professors/Andonova_europeanization.pdf
Antoaneta L. Dimitrova, The new member states of the EU in the aftermath of
enlargement: Do new European rules remain empty shells?,
https://openaccess.leidenuniv.nl/bitstream/handle/1887/15003/Dimitrova%20-
%20JEPP%20RA%20final.pdf?sequence=1
Staff, Inițiativa pentru o justiție curată, http://sar.org.ro/initiativa-pentru-o-justitie-curata/
Ulrich Sedelmeier, „Anchoring Democracy from Above? The European Union and
Democratic Backsliding in Hungary and Romania after Accession‟,
http://www.readcube.com/articles/10.1111%2Fjcms.12082
Woll, C. and Jacquot, S. (2010) „Using Europe: Strategic Action in Multi-level Politics‟.
Comparative European Politics, http://www.mpifg.de/pu/mpifg_ja/CEP_8_2010_Woll.pdf
1 EU Nature Law, Natura 2000, http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/index_en.htm
1 Directiva Habitat,
http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/index_en.htm
Fairbrass, J. and Jordan, A. (2001) „Protecting Biodiversity in the European Union:
National Barriers and European Opportunities?‟ Journal of European Public Policy
USAID, Index de sustenabilitate,
http://transition.usaid.gov/locations/europe_eurasia/dem_gov/ngoindex/
Paul F. Steinberg,Stacy D. VanDevee, Comparative Environmental Politics: Theory,
Practice, and Prospects, https://books.google.ro/books?id=P1XG9Fr-
oI0C&pg=PA49&lpg=PA49&dq=Focus+and+Effectiveness+of+Environmental+Activism+in+E
astern+Europe:+A+Comparative+Study+of+Environmental+Movements+in+Bulgaria,+Hungary
,+Slovakia+and+Romania‟.&source=bl&ots=Ml3s_-mwxM&sig=YnmK-
UwnSK36whrD5K2DLpV-
y_I&hl=ro&sa=X&ei=igzSVKGmFMz5UMiWhOgP&ved=0CCoQ6AEwAg#v=onepage&q=Fo
cus%20and%20Effectiveness%20of%20Environmental%20Activism%20in%20Eastern%20Euro
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
79
pe%3A%20A%20Comparative%20Study%20of%20Environmental%20Movements%20in%20B
ulgaria%2C%20Hungary%2C%20Slovakia%20and%20Romania%E2%80%99.&f=false
WWF, Proposed amendments to Bulgaria's Forest Act might bring environmental and
economic losses, http://wwf.panda.org/who_we_are/wwf_offices/bulgaria/?203333/Proposed-
amendments-to-Bulgarias-Forest-Act-might-bring-environmental-and-economic-losses
Ratarova. V, Ferdinandova. V, Funding forests into the future?The case of Bulgaria,
http://www.fern.org/sites/fern.org/files/media/documents/document_4178_4179.pdf
Site, Pentru Natura, «http://www.forthenature.org».
Petrov, C, Story about Protests against New Forest Law,adopted by Bulgarian
Parliament,June, 2012, http://vimeo.com/44245771
Staff, Controversial legislation condemns Bulgaria‟s forests and protected areas,
http://wwf.panda.org/?205209/controversial-forest-act-amendments-condemns-bulgarias-forests-
and-protected-areas
Forest act returns to Parliament,
https://secure.avaaz.org/en/petition/Call_Bulgarias_president_to_veto_the_new_Forests_Act_an
d_end_unscrupulous_Government_aid_to_oligarchs/?pv=27
Legea finală, a se vedea site-ul lor la: "http://www.forthenature.org»
Staff, Occupy Protests, Forests, Oligarchs: Trouble with Rule of Law in Bulgaria - See
more at:
http://www.novinite.com/articles/140614/Occupy+Protests,+Forests,+Oligarchs%3A+Trouble+
with+Rule+of+Law+in+Bulgaria#sthash.49HRZFJw.dpuf
Andonova, L.B. and Tuta, I.A. (2011) „Greener Together? Transnational Networks and
Paths of Environmental Compliance in Europe‟.,
http://idbdocs.iadb.org/wsdocs/getdocument.aspx?docnum=36687601
Hristova, D. (2012) „Civil Society in Bulgaria: NGOs versus Spontaneous Civic
Activism?‟ Bulgarian report for the study „Has our Dream Come True? Comparative Research of
Central and Eastern European Civil Societies‟ (Sofia: Open Society Institute),
http://www.osf.bg/downloads/File/2012/Country_report_for_Bulgaria_internet.pdf
Dimitrova, A.L. (2010) „The New Member States in the EU in the Aftermath of
Accession: Empty Shells?‟,
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
80
https://openaccess.leidenuniv.nl/bitstream/handle/1887/15003/Dimitrova%20-
%20JEPP%20RA%20final.pdf?sequence=1
Gospodinova, V. (2012) „Minister in the Shadow‟ (in Bulgarian: „Ministur v syanka‟).
Capital, 24 August. Available at:
«http://www.capital.bg/politika_i_ikonomika/bulgaria/2012/08/24/
1894565_ministur_v_sianka/».
Staff, Notorious Vitosha Ski Co Accuses Bulgarian NGOs of Takeover - See more at:
http://www.novinite.com/articles/140884/Notorious+Vitosha+Ski+Co+Accuses+Bulgarian+NG
Os+of+Takeover#sthash.qLmKLkBx.dpuf
Dountchev. A, EU infringements to Bulgaria, can we call it a success story?,
http://cmsdata.iucn.org/downloads/eu_infringements_to_bulgaria.pdf
Staff, Noul Cod Silvic condamnă pădurile din România,
http://romania.panda.org/ce_facem/paduri/noul_cod_silvic_condamna_padurile_din_romania/
Staff, Forest Act amendments would legalise exploitation of Romanian forests,
http://wwf.panda.org/?207057/Forest-Act-amendments-would-legalise-exploitation-of-
Romanian-forests
Novac, C. and Auer, M. (2004) „Forestry Resources in Transition: The Romanian
Experience‟. Din Auer, M. (ed.) Restoring Cursed Earth: Appraising Environmental Policy
Reforms in Central and Eastern Europe and Russia (Lanham, MD: Rowman & Littlefield),
https://books.google.ro/books?id=P6YsacJ50ugC&pg=PA93&lpg=PA93&dq=Forestry+Resourc
es+in+Transition:+The+Romanian+Experience‟.&source=bl&ots=aPvmWzSMjX&sig=NBmsla
URh5mq1BABo2nN6PFY41A&hl=ro&sa=X&ei=fBbSVIW0LcKBUbHhgKgE&ved=0CCQQ6
AEwAA#v=onepage&q=Forestry%20Resources%20in%20Transition%3A%20The%20Romania
n%20Experience%E2%80%99.&f=false
Dezbaterea şi analiza Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.
46/2008 – Codul silvic (raport suplimentar, comun cu Comisia pentru mediu şi echilibru
ecologic; PL.x 573/2011). http://www.cdep.ro/comisii/agricultura/pdf/2014/pv050508.pdf
Natura 2000 România, http://natura2000.ro/federatia-coalitia-natura-2000-romania/
Staff, Magor Csibi, noul director de program,
http://www.romania.panda.org/resurse/comunicate_de_presa/?199858/Magor-Csibi-noul-
Director-de-Program-WWF-n-Romnia
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
81
Parau. C, Impaling Dracula: How EU accession empowered civil society in Romania,
http://ora.ox.ac.uk/objects/uuid:7a36e327-2fb9-4d25-87e1-
efd2a5351de4/datastreams/Attachment1
Staff, Romania cuts down 3 hectares of forest per hour!,
http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/Activitati/Romania-cuts-down-3-
hectares-of-forest-per-hour/
Amendamentele Codului Silvic,
http://awsassets.panda.org/downloads/amendamente_cod_silvic_final_05_11_2012_1 .doc
Woll, C. and Jacquot, S. (2010), Using Europe: Strategic action in multi-level politics,
http://www.mpifg.de/pu/mpifg_ja/CEP_8_2010_Woll.pdf
Stark, D.C. and Bruszt, L. (1998) Postsocialist Pathways: Transforming Politics and
Property in East Central Europe (Cambridge: Cambridge University Press),
http://books.google.ro/books?id=0LALcIC6lvsC&printsec=frontcover&hl=ro#v=onepage&q&f=
false
Nutu, O., Stefan, L., Mungiu-Pippidi, A. and Ionita, S. (2011) „Beyond Perception: Has
Romania‟s Governance Improved after 2004?‟, http://sar.org.ro/files/Corruption.pdf
Greenpeace, http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/Activitati/proces-
castigat-pentru-paduri/
World Bank 2011,
http://documents.worldbank.org/curated/en/2011/06/17057124/romania-functional-review-
environment-water-forestry-vol-2-2-forestry
Adam Fagan,JoAnn Carmin, Green Activism in Post-Socialist Europe and the Former
Soviet Union,
https://books.google.ro/books?id=cpHJAwAAQBAJ&pg=PA42&lpg=PA42&dq=Romania:+En
vironmental+Governance+–
+Form+without+Substance‟.&source=bl&ots=ORzVnn7k6P&sig=BV2yE0D2Blmm_PMPL_5q
o4K2rrw&hl=ro&sa=X&ei=CR_SVInoHYa4UduDgqAI&ved=0CDQQ6AEwAg#v=onepage&q
=Romania%3A%20Environmental%20Governance%20%E2%80%93%20Form%20without%20
Substance%E2%80%99.&f=false
Site-ul oficial, http://www.appr.org.ro
Combaterea exploatării lemnului,
http://europa.eu/legislation_summaries/environment/tackling_climate_change/ev0018_ro.htm
Renathe Raber
Master Comunicare Internațională
An 2015
82
Staff, Nota de protest - Federatia Proprietarilor de Paduri si Pasuni din Romania - Nostra
Silva si Fordaq Romania - portalul comunitatii forestierilor,
http://www.agerpres.ro/ots/2013/09/23/Nota-de-protest-Federatia-Proprietarilor-de-Paduri-si-
Pasuni-din-Romania-Nostra-Silva-si-Fordaq-Romania-portalul-comunitatii-forestierilor15-43-40
Top Related