5/7/2018 Comportamentul Politic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-politic 1/5
COMPORTAMENTUL POLITIC :
o perspectiva de ansamblu
Anul 1944 este considerat ca fiind anul de nastere al erei moderne.In acest an,Paul Lazarsf
impreuna cu niste colegi de la Bureau of Applied Social Research,Columbia University au publi
primul studiu de inspiratie academica al unei campanii electorale.Acest studiu,primitiv in unele aspe
si avansat in altele,a impus o paradigma intelectuala solida in studiul comportamentului poliContributia sa fundamentala la dezvoltarea unei abordari moderne era plasarea alegatoru
individual in centrul de interes al investigatiei.
In aceeasi perioada au inceput sa se dezvolte cercetarile in domeniul cetateniei si polit
democratice. In consecinta,s-au constituit 3 scoli disctincte in domeniul comportamentului poli
traditia sociologiei politice,rezultat al cercetarii instituite de Bureau of Applied Research,Colum
University, traditia psihologiei politice,avandu-si originile in cercetarile conduse de Center for Surv
Research,University of Michigan si traditia economiei politice,care a demarat aplicarea serioas
conceptelor de rationalitate si interes individual in studiul comportamentului politic.
Fiecare dintre cele 3 traditii lanseaza o provocare distincta la adresa teoriei democrat
indreptandu-se totodata spre o perspectiva unitara asupra rolului cetateanului in politica democratic
Cea mai importanta caracteristica comuna este interesul pentru individ,chiar daca cele 3 traditiicontestat in mod diferit capacitatea cetateanului de a functiona intr-un sistem politic democra
Sociologii politici au considerat determinarea sociala ca pe o provocare adresata modelului cetateanu
independent.Psihologii politici au infruntat inexistenta cunostintelor politice la cetateanul tip
ajungand la teorii ale democratiei conditionate de existenta unor cetateni capabili de a lua decizii, cu
nivel inalt de discernamant si sofisticare politica.Economistii politici s-au confruntat cu cea mai gra
dilema a cetateanului: de ce ar investi un individ rational in indatoririle cetatenesti,daca efec
investitiilor individuale este extrem de mic sau lipsit de importanta?
Punctul de convergenta intre cele 3 traditii este cetateanul interesat de scop si motivat instrumen
modelul cetateanului descris de traditia economiei politice,care a stat la baza cercetarii in domen
comportamentului politic.
1.Provocarea economistilorCea mai importanta lucrare asupra cetateniei democratice a fost cea a lui Anthony Downs d
cadrul “teoriei economice a democratiei”.Conform lui Downs,abtinerea rationala este un raspu
rezonabil atunci cand sunt comparate beneficiile votantului in urma participarii la alegeri cu costur
participarii,datorita sansei microscopice pe care o poate avea un singur vot in determina
rezultatului alegerilor. Pe de alta parte,costurile informarii despre problemele politice sunt de obi
mai mari decat costurile participarii la vot.
Un studiu ce a urmat analizei a lui Downs este cel realizat de Olson, care vizeaza organizati
politice si dificultatile lor in a-si pastra membrii.Meritul ambelor analize este faptul ca au stimula
instensa activitate intelectuala atat in cadrul,cat si in afara traditiei economiei politice,avand ca sc
reconcilierea asteptarilor generate de modelele economiei politice cu realitatea empirica.Responsabilitatea civica fundamentala este o alta provocare in legatura cu decizia de a participa
alegeri si de a fi informat in problemele politice.Desi s-au adus argumente pertinente in favoar
abtinerii rationale,s-a constatat o participare destul de larga la vot.Totodata s-a descoperit
informarea si participarea politica depinde de nivelul educational al cetatenilor.Astfel,cu cat nivelul
educatie este mai inalt,cu atat gradul de informare si participare politica este mai mare.
Asa cum sustine Fiorina ,participarea si cautarea de informatii sunt activitati valorizate intrinsec,
nu pot fi reduse la un simplu calcul al beneficiilor pe termen scurt.Realizarea indatoririlor cetatene
are valoare in sine.Prin analiza asupra abtinerii rationale,Downs a aratat ca un nivel ridicat
participare poate fi explicat ca o manifestare a unei activitati valorizate intrinsec.
5/7/2018 Comportamentul Politic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-politic 2/5
Din pacate,argumentele pro sau contra asupra rationalitatii cetatenilor s-au dovedit a fi ineficiente
dovada a succesului traditiei economiei politice este faptul ca a reusit sa incurajeze alte trad
intelectuale din domeniul comportamentului politic sa-si redescopere propriile radacini in ana
intereselor cetateanului si a comportamentului politic.
2. Raspunsul sociologiei politiceO idee fundamentala a scolii de la Columbia a fost aceea ca atributele sociale sunt importante
pentru ca s-ar traduce direct si deterministic intr-un set de interese si de preferinte,ci mai degra
pentru ca ele localizeaza indivizii in structura sociala,influentand astfel modul de expunere al acestola informatia politica (McPhee).
Afirmatia ca “o persoana gandeste politic dupa cum exista social,iar caracteristicile soc
determina preferintele politice” este un exemplu evident de determinism social.Key si Munger
incercat o definire a caracterului unic,independent si idiosincratic al politicii,sustinand ca dezvoltar
preferintelor politice ia intorsaturi neasteptate si ca nu exista nici o corespondenta directa in
preferintele politice si caracteristicile sociale.Teoria celor doi autori este un atac direct la ideea
preferintele politice sunt consecinte directe ale intereselor politice definite in functie de caracteristic
individuale.
In analiza sa asupra alegatorilor albi din statele din Sud,Key demonstreaza ca ostilitatea rasi
variaza in functie de concentratia populatiei de culoare din districtele investigate. Teza central
lucrarii Southern Politics este ca evolutia istorica a contextului politic din Sud a depins de dominarelativa a cetatenilor albi sau negri in cadrul populatiilor locale. In viziunea lui Key, conflictul soc
este un produs al politicii si al scopurilor,ostilitatea rasiala fiind explicata prin interesul pol
individual.
A.Contexte socialeContextele sociale au consecinte asupra politicului deoarece influenteaza probabilita
interactiunilor sociale intre grupuri si in interiorul acestora,afectand astfel fluxul informatiei releva
politic.Ele pot fi cel mai bine definite in termenii compozitiei sociale (Eulau).
Contextele se situeaza dincolo de posibilitatea unui control individual.Deciziile de localizare intr-
anumit context pot fi motivate strategic pe baza unor criterii sociale,politice si economice.In ca
absentei problemei autoselectiei,contextele sunt tratate ca exogene ale unui actor individual.
Autoselectia devine o ipoteza mai putin plauzibila in cazul unor unitati de agregare foarte mari,ca
motivele care determina apartenenta locala nu sunt relevante politic,cand demonstrarea efecte
contextuale este legata empiric de un proces dinamic,cand efectul contextual este in relatie cu
conflict social si politic si cand este implicat un mecanism de influenta contextuala mai sofisticat.
Intr-un studiu realizat de Erickson,Wright si McIver s-a demonstrat importanta culturi
politice,la nivelul statelor componente ale SUA,in determinarea structurii coalitiilor politice s
comportamentului alegatorilor individuali.Astfel,pe masura ce unitatile de agregare devin m
mari,plauzibilitatea autoselectiei ca factor determinant al efectelor contextuale devine din ce in ce m
mica.
Intr-un alt studiu,Huckfeldt si Sprague au aratat cum campaniile politice potenteaza efect
contextuale – efectele sunt mai puternice la finalul campaniei – si ca magnitudinea acestei medieri e
sistematic diferita la grupuri constituite in functie de caracteristici individuale.In alte lucr
(Grofman; Carmines) se arata ca efectul anterior,numit si “efectul Key”,poate fi demonstrat
perspectiva temporala.
Cu toate acestea,”efectul Key” este ferit de problema autoselectiei printr-o noua demonstra
Atunci cand un efect contextual isi are radacinile in ostilitatea politica sau sociala,autoselectia pier
din nou plauzibilitate.
Erbring si Young au sustinut ca efectele contextuale ar trebui vazute ca feedback endogen
interdependentei comportamentale,impotrivindu-se astfel ideii existentei unor probleme de autoselec
De-a lungul timpului au fost aduse argumente care au sustinut existenta unei influente contextu
datorate unor caracteristici sociale comune.
5/7/2018 Comportamentul Politic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-politic 3/5
In concluzie,autoselectia nu reprezinta o repudiere a influentei mediului.Oamenii aleg sa faca pa
din anumite medii si sa evite altele,dar nici una dintre aceste alegeri nu poate fi interpretata in afa
intersectiei dintre individ si mediu.
B.Retele socialeIn timp ce contextele au o structura definita si sunt externe individului,retelele sociale sunt creat
indivizilor si ale alegerilor acestora.Contextul social este o constrangere impusa de mediu asu
individului – si in special asupra pattern-urilor de interactiune sociala – ,iar cetatenii pot alege do
dintre alternativele impuse de mediu.
Intr-unul din studiile sale Finifter a examinat pattern-urile de interactiune sociala ale lucratorilorindustria de automobile din Detroit si a ajuns la concluzia ca retelele sociale apar ca produse ale u
intersectii intre contextul social impus din exterior si preferintele exogene proprii cetateanului.La ni
particular,structura sociala nu este nici determinata si nici un simplu produs rezidual al preferin
individuale,iar exercitarea alegerii individuale in procesul de construire al unei retele este condition
contextual.
Huckfeldt si Sprague au initiat o serie de analize al caror scop era intelegerea modului in care su
construite retelele politice si sociale in cadrul unui proces care are loc in timp si care presupune
indivizii sa aiba contacte repetate cu anumite contexte si sa ia decizii in legatura cu posibilitatea d
utiliza aceste contacte ca sursa de informare politica.
Conform analizei lui Downs,indivizii reduc costurile informarii cautand sa utilizeze acele surse
informare care tind sa fie in acord cu propriile lor preferinte politice.In analiza sa,Calvert a ajunsconcluzia ca cetatenii cu o intelegere mai sofisticata a vietii politice sunt mai preocupati sa obt
informatii distorsionate decat informatii obiective.Cererea individuala de informatie nu poate
inteleasa decat in stransa legatura cu oferta din mediul informational respectiv.Oamenii isi aleg surs
de informare in functie de preferintele lor,iar setul de alternative informationale care sta la dispozi
individului reflecta distorsiunea provenita de la o sursa de mediu.
Elementul esential in reconstruirea cetateanului independent este recunoasterea faptului ca a
alegerile individuale,cat si furnizarea informatiei de catre mediu opereaza probabilistic.Respecta
preferintelor politice in costruirea retelelor sociale poate fi destul de costisitoare,in special in cazurile
care e vorba de respectarea unei multitudini de preferinte la o singura alegere.Oamenii reduc ace
costuri prin compromisuri si ajung sa nu mai detina controlul total asupra fluxului de informatii
care sunt expusi.
C.Modele ale influenteiIndividualismul metodologic este unul dintre constituentele esentiale ale traditiei sociologiei polit
– cetateanul si alegerile lui politice reprezinta principalul obiect de studiu in cadrul acestei scoli.Acto
individual este inteles in contextul constrangerilor si oportunitatilor care il inconjoara si care opere
asupra pattern-urilor de interactiune sociala,asupra modului de obtinere a informatiei politice
asupra formularii alegerii politice.
O parte importanta a traditiei sociologice se centreaza pe dezvoltarea,articularea si evalua
modelelor alternative ale influentei – modele care plaseaza individul in centrul actiunii.Trad
sociologiei politice nu impune cu necesitate un anumit mecanism care sa explice procesele politic
sociale.Explicarea comportamentului individual urmareste intelegerea interdependentei dintre cetat
si o intelegere mai completa a reprezentarilor colective ale politicului (Eulau).
Conform lui Boudon ,traditia este individualista in accentul pe care il pune pe scopul individua
motivele individuale,dar este in acelasi timp sociologica prin centrarea pe factorii exte
individului,care actioneaza luand forma unor constrangeri asupra comportamentului individual.
Conform modelului coeziunii sociale a lui Burt, influenta sociala in politica are loc intre oameni
un respect reciproc ridicat si care impartasesc acelasi climat de opinie normativ.Ulterior
demonstrat ca intimitatea si interactiunea din interiorul grupurilor sociale nu determina cu necesit
un grad mai mare de influenta in domeniul comportamentului politic.
Comunicarea in afara granitelor grupurilor sociale coezive este relevanta nu numai pen
explicarea comportamentului individual.Daca intimitatea este o preconditie pentru influen
5/7/2018 Comportamentul Politic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-politic 4/5
reductionismul metodologic nu este o problema serioasa pentru analiza politica.Comunicarea in afa
grupurilor sociale coezive este deci importanta,obiectivul analizei politice putand fi extins astfel incat
includa medii sociale multiple si care se intersecteaza intre ele.Conform lui Granovetter, informa
comunicata prin legaturi slabe tinde sa se disemineze.Intr-o alta ordine de idei, comunicarea soci
care are loc in cadrul unor interactiuni sociale intamplatoare,mai putin intime,poate crea o opi
publica in adevaratul sens al cuvantului – o opinie publica ce se extinde dincolo de calcul
individualesi de grupurile sociale coezive.
3.Raspunsurile psihologiei politiceA. Efectele mass-media
Un punct de interes in primele studii realizate de Columbia University l-au constituit efect
mediatice asuprea cetateanului si asupra alegerilor sale individuale.In acest sens,Kappler descrie ace
eforturi drept “modelul efectelor minimale”.Drept urmare,impactul mass-mediei asupra politicului e
atenuat datorita unei serii de motive:
1) Cetatenii nu dau suficienta atentie mesajului mediatic.
2) Mesajele sunt adesea contradictorii si interminente,avand tendinta de a se anula reciproc.
3) Procesele de la nivel individual – atentia selectiva si memorarea bazate pe predispozitii polit
preexistente – tind sa distorsioneze mesajele mediatice si sa le anuleze astfel efectele.
4) Orice mesaj care gaseste o cale catre individ a fost prelucrat in cadrul patternurilor
interactiune si comunicare sociala.
O mare parte din primele studii ale efectelor mass-media s-au centrat pe consecintele politice
distorsiunilor.Se poate sustine ca mass-media de astazi creeaza un nou tip de distorsiune – distorsiu
obiectivitatii.Informatia nedistorsionata clar este dificil de integrat si de incorporat in procesul de lua
a deciziilor,fiind mai putin folositoare si avand o influenta mai scazuta.
O evolutie semnificativa a cercetarilor asupra mass-mediei s-a realizat cand s-a luat in considera
procesul de stabilire al agendei politice.S-a pornit de la ideea ca influenta mediatica nu presupune do
informarea cetatenilor, ci mai degraba o influenta asupra modului in care percep cetatenii importa
diverselor probleme.De obicei,subiectele care se gasesc in relatarile mediatice sunt consider
importante.De aceea,legatura dintre peisajul politic real si obiectiv al subiectelor si politicilor public
perceptiile oamenilor asupra acestuia depinde in mod fundamental de ceea ce se relateaza in ma
media.
O contributie remarcabila la dezvoltarea cercetarilor interesate de stabilirea agendei politice
avut-o Erbring si colaboratorii sai, care au incercat sa demonstreze existenta unor “efecte mediat
conditionate de auditoriu si care sunt inglobate intr-un model al relevantei, specific pentru fieca
problema”.Ei au aratat ca receptivitatea fata de agenda mass-media depinde de cei care prim
mesajele,de preocuparile si preferintele personale ale oamenilor.
Iyengar si Kinder au realizat niste studii recente in care au pus in evidenta existenta altor forme
influenta mediatica.Totodata,ei au examinat si impactul fenomenului de priming . Iyengar si Kin
sustin ca presa poate “predetermina” deciziile cetatenilor prin impunerea criteriilor de evaluare
viziunea lor, “efectul de priming are cel mai mare impact atunci cand telespectatorii s
predispusi,prin existenta unei teorii bine contruite si accesibile,sa vada o conexiune in
responsabilitatile presedintelui si situatia in care se afla tara”.
Intr-o cercetare ulterioara, Iyengar sustinea ca principalul mod de comunicare caracteri
televiziunii (prezentarea episodica a unor evenimente specifice) incurajeaza atribuirea responsabilit
pentru aceste probleme mai degraba unor persoane decat unor forte politice si sociale mai largi
consecinta, Iyengar si Kinder vad indivizii ca victime ale mass-mediei care se afla in afara controlu
lor.
B. Rasa si politiculIntr-un studiu al lor, Carmines si Stimson sustineau ca evolutia relatiilor rasiale este resposabila
transformarile din poilitica Statelor Unite.Huckfeldt si Kohfeld au aratat ca, in acea perioa
apartenenta rasiala a devenit importanta si chiar a surclasat importanta clasei sociale ca principiu
5/7/2018 Comportamentul Politic - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-politic 5/5
organizare in politica americana contemporana.Cele doua studii au demonstrat ca, in circumsta
sociale,institutionale si de mediu speciale, rasa devine cea mai importanta linie de clivaj poli
Conform lui Carmines si Stimson, politica rasiala devine impornata datorita elitelor politice care a
un moment propice pentru a plasa problema rasiala pe agenda politica, pe cand, pentru Huckfeld
Kohfeld, rasa devine mai importanta atunci cand dominatia politica a albilor este amenintata nume
de prezenta negrilor si cand politicienii reusesc sa formuleze apeluri la coalizare care exploateaza
succes diviziunea rasiala.
Studiile lui Abramowitz sunt o replica la cele ale lui Carmines si Stimson si sustin ca importa
politica a rasei este exagerata.Conform teoreticienilor conflictelor de grup, politica rasiala erezultatul competitiei politice pentru resurse limitate intr albi si negri si este determinata de modu
care actorii politici evalueaza realitatea. Conform tezei rasismului simbolic, conflictul rasial e
determinat de prejudecati si de ostilitatea fata de negri.
Abordarea conflictului rasial din perspectiva teoriilor conflictului de grup se situeaza in tradi
clasica a sociologiei politice, care vede fenomenele macropolitice ca rezultate ale intersectiei din
scopurile si orientarile individuale, dar si dintre mediul politic si cel social.
C. Tehnici euristice in procesul de luare a deciziilor Anthony Downs a fost primul analist preocupat de problema informatiei politice in democratiile
masa moderne.El a identificat trei tipuri de costuri implicare in procesul de informare :
1) Costurile de achizitie, necesare colectarii, selectarii si transmiterii datelor.
2) Costurile de analiza, necesare unei analize factuale a datelor.3) Costurile de evaluare, necesare evaluarii datelor sau analizelor factuale.
Cetatenii rationali isi creeaza o serie de simplificari in procesul de colectare si de utilizar
informatiei ce le permit sa ia decizii politice si sa-si formeze preferinte politice chiar si fara a fi perf
informati.
Kahneman si Tversky au identificat patru principii euristice fundamentale care permit indivizilor
se concentreze asupra unui set limitat de informatii in luarea deciziilor.
1) Accesibilitatea – se refera la trasaturile cele mai vizibile ale unei situatii de decizie.
2) Reprezentativitatea – se refera la probabilitatea ca o anumita informatie sa fie inclusa in cl
de informatii careia ii apartine.
3) Ajustarea – se refera la schimbarile survenite la nivelul deciziei dupa formularea raspunsu
initial,provizoriu.4) Simularea – poate fi utilizata atunci cand individul nu are la dispozitie informatii relevant
este nevoit sa incerce sa anticipeze consecintele unui anumit scenariu decizional.
Brady si Sniderman au studiat euristica preferintelor, care le permite cetatenilor sa faca inferen
despre orientarile diferitelor grupuri cu privire la problemele de politica publica. Mondak observa
aceasta euristica a preferintelor propusa de cei doi autori poate fi inteleasa ca o aplicatie a euristi
ajustarii.
Prin utilizarea principiilor euristice,cetatenii realizeaza evaluari relativ informate despre vi
politica, pe baza unei cantitati restranse, chiar minimale, de informatie.O data cu interesul pen
investigarea acestor probleme, psihologia politica reuseste sa redea cetatenilor calitatea de actori
scopuri clare si motivati instrumental, in cadrul procesului politic.