Anul I, No 1 Ianuarie-Februarie 1929.
COHORTA «CETATEA A l M »
R E V I S T A GERCETASILOR
»
4- apare odată la 2 luni -ţ
IANUARIE
FEBRUARIE
1929
Abonamentul 100 lei pe an. REDACŢIA: Cohorta ,Cetatea-Albă Căminul Cultural.
Cuvânt înainte.
„Gata ori când", ce frumoasă deviză şi câte înţelesuri nebănuite se cuprind în aceste trei cuvinte.
Generozitatea dumnezeiască ce sălăslueşte în sufletul copilului nu are nevoie de nici o altă lămurire ca să traducă în fapt, această deviză.
Au dovedit doară acest lucru înaintaşii voştri care, în vremurile vijelioase ale răsboiului de întregire, au ştiut să treacă cu sufletul senin dela îndeletnicirile lor de pace, la acţiuni de vitejie şi glorie, rând la rând şi suflet lângă suflet cu soldaţii, frământând şi ei cu sângele lor generos pământul scump al patriei.
întrebaţi, în taină, Jiul şi apele lui ce-şi trag viaţa din inima stâncoasă a muntelui, întrebaţi-//
El vă va spune câţi din cercetaşii anului 1916 şi-au oglindit pentru cea din urmă oară faţa în va/urile sale, aşteptând să facă zăgaz cu piepturile lor tinere, înaintărei duşmanului.
A vrut Dumnezeu ca vitejia soartei neamului nostru să se schimbe.— Ajuns-am zilele de astăzi, când însăşi amintirea răsboiului începe să se piardă.
Se cade să îndreptăm deci activitatea noastră pe calea trasă de însuşi creatorul cercetaşiei.
Să fiţi copii buni, să fiţi şcolari buni. căci numai astfel veţi putea fi cercetaşi bani.
Pe steaguri/e voastre sunt numai semne de îndemn spre
Incă un pas înainte. „Jamboree" din 1929 a tuturor cercetaşilor din lume va sărbă
tori a 21-a aniversare a mişcărei noastre, care trece din copilărie în faza adolescenţei devenind o instituţie matură pentru binele public.
Pentru acest motiv trebuie să-i dăm o atenţie specială. Putem să dăm acestei „Jamboree" o desvortare cu mult mai ma
re celor premergătoare întrunind un număr cât mai mare de tineri din diferite ţări, devenind cu toţii fraţi adeVăraţi prin cunoştinţă personală.
Sunt sigur că ne vom ajunge scopul. Dar este suficient atât? Acest rezultat este urmarea logică a unei r Jamboree" mondiale
ordinare, mi se pare, ceva de o importanţă cu mult mai mare, pe care n'o putem accentua în deajuns.
Până acuma am făcut experienţele şi am pus fundamentul or-ganizărei în diferitele ţări, care peste tot a fost cel mai bun cu nădejdea de un rezultat final incoronat de succes.
Cât mă priveşte pe mine personal în viaţă-mi fizică puţin loc îmi va mai da natura, cea mai mare bucurie a vieţei mele va fi, ca înainte de a pleca, s i v ă z dezvoltându-se frăţia noastră într'o frăţie adevărată a tuturor popoarelor, ca generaţiile tinere la rândul ]or să realizeze împărăţia Păcii şi a Buneivoiri, aici pe pământ.
O ligă a Naţiunilor care nu este de cât un parlament al na-ţiunelor nu este deajuns.
Ideia dezarmării ori cât de excelentă şi de dorit ar fi în teorie nu va putea fi înfăptuită, atât timp cât o naţiune va rămânea inarmată cu intenţia vădită de a—şi împune voinţa sa asupra altora. Cu progresul instrucţiunii publice şi a legăturilor de comunicaţii internaţionale pacea universală se va putea înfăptui.
vrednicie. Urmaţi-le! Desluşiţi calităţile simbolurilor pe care le reprezintă şi urmaţi-le.
Fiţi astăzi mai buni de cât aţi fost eri şi siliţi-vă ca mâine să fiţi mai buni de cât aţi fost astăzi.
,,Gata ori când! înainte.
Colonel Petrovicescu Comandantul de onoare al Cohortei „Cetatea-Albă"
Dar forţa reală, temelia principală pe care va trebui s ' se construiască, rămâne să. se pună de acum inainte; va trebui un nou spirit: spiritul prieteniei şi al încrederei. Poate li este greu celor de azi să înţeleagă această cerinţă, fiind crescuţi într'o atmosferă de egoism şi de neîncredere unii faţă de alţii; nădejdea noastră trebue să se razime pe generaţia de mâine.
In mişcarea noastră cercetăşeasca noi dispunem de elementele şi mecanizmul de a uşura des-voltarea acestor năzuinţi. Dar pentru a ne putea conduce în spre mai bine, trebue să facem cu ceva mai mult decât o strângere de mână a câtorva mii de băeţi şi fete. Trebue o cunoştere şi o apreciere cât mai răspândită a planurilor noastre, conlucrare şi un sprijin cât mai larg în munca noastră.
N'am putea oare ca fiecare dintre noi, în ţara noastră să înrolăm în cruciada noastră (unde se poate, la munca activă) pe cei mai buni bărbaţi şi femei, cari sunt, adică pe cei mai mari gânditori, pentru a-ne sfătui, pe cei mai buni oratori, pentru a servi cauza noastră, pe cei mai mari autori, pentru a expune ideile noastre, pe şefii diferitelor culte, pe oameni de stat, pe şefii mişcărilor culturale şi muncitoreşti, ai comerţului, ai artelor frumoase etc. pe toţi în o mare organizaţie de muncă comună pentru binele tuturor?
N'avem trebuinţă de oameni iubitori de nerozii sau de alţi urmărind anumite interese, ci de oameni practici pătrunşi de dorul de a face lumea din ce în ce mai bună.
Nu dau prea mare importanţă diferitelor consilii, şi sunt un partizan al muncii comune cu alţii străduindu-ne în ajungerea aceluiaşi scop.
Mi-am exprimat părerea că în fiecare ţară să fie format un mic comitet pentru a se înţelege asupra persoanelor cărora le-ar cere concursul, apoi să fie rugaţi cu toată stăruinţa să adereze ia mişcarea noastră şi fiecare cu mijloacele de cari dispune să ne stea într'ajuror pentru îndeplinirea acestei opere măreţe.
Asta ar fi într'adevăr o operă tot atât de grandioasă ca şi cele îndeplinite deja şi credem că timpul este potrivit.
Timpul este potrivit pentru că în primul rând naţiunele sunt obosite de războaie şi sunt într'o stare agitată lipsindu-le un idea! comun tuturor.
Apoi pentrucă mişcarea noastră s'a dovedit o realitate, progresând tot mai mult, în toate ţările civilizate ale lumii şi exercită o influenţă mare asupra miilor de tineri de ambele sexe nutrind un ideal bazat pe ceva comun tuturor.
Dacă oamenii distinşi ai diferitelor ţări vor răspunde la acest apel, ce putem să nădăjduim, încercând a ne adresa ior, putem să-i invităm la congresul nostru din 1929 ii aici să ne dea sprijinul pentru a face un pas înainte pentru extinderea şi dezvoltarea mişcărei noastre pentru Pacea şi Bunăvoirea între oameni.
Robert Baden—Powell.
P. S. Dupăce au fost scrise cele mai de sus am fost surprins printr'un articol al unui ziar spunând că numele meu a fost amintit pentru premiul Nobel al păcii.
Sunt foarte recunoscător acelora cari au avut această ideie şi nu pot decât să fiu tot mai mult animat de apricierea ce ni se face. Dar noi suntem abia la începutul operei noastre, comparând cu ceeace se va putea înfăptui în viitor şi dacă vom reuşi în năzuinţa noastră, nici un premiu nu va fi mai preţios decăt gândul că a m contribuit în mod efectiv la înlocuirea egoismului şi antagonismului P n n pace şi bunăvoinţă.
( „Jambores" ) R. B. P.
C E R C E T A Ş I A de Em- Mănescu
Răsboiul mondial a fost cel mai grozav cataclism social pe care 1-a cunoscut istoria. EI marchează sfârşitul unei lumi şi începutul alteia. Mai toate tradiţiile s'au năruit şi concepţiuni nouă de viaţă, atât individuală, cât şi colectivă, s'au ridicat pe piedestalul lacrămilor împietrite de durere în amestec cu cele cristalizate de bucurie
Cimitirele eroilor şi crucile ce se înalţă mai la fiecare răzpân-tie, sunt pe lângă o pioasă manifestaţie a cultului morţilor-vii, dar şi semnele ce despart hotarul acestor două lumi, care, una a şi Intrat în domeniul amintirei, iar alta îşi trăeşte existenţa din ce în ce mai viguroasă.
Dacă marile prefaceri ce au ţâşnit în toate domeniile cu ocazia şi mai cu seamă după urma răsboiului mondial, privesc în general toate categoriile de oameni, indiferent de vârstă şi ocupaţie, interesează însă într'un grad superlativ tineretul, din care o parte desigur, va fi chemat mâine la conducerea mulţimei, tineret, care trebuind să perfecteze stările de transiţie într'o atmosferă luminată de o credinţă cinstită şi adevărată în binele suprem, să fie la înălţimea sacrificiilor ce au făcut aureola de glorie a celer ce i-au pregătit viitorul.
In direcţia aceasta dar, întreg acest tineret de azi, fără deosebire de sex, trebuie să fie cultivat şi să se cultive singur, închipuind în mic-şi chiar în jocurile lui—lupta, ce va fi chemat să o dea mai târziu, când necesitatsa timpului şi a vieţei i-o vor Impune ca o imperioasă datorie.
Adaptarea perfectă la spiritul vremei; debarcarea oricărui lest de prejudecăţi sociale şi convenienţe inutile; pregătirea pentru jertfirea necondiţionată; impunerea de greutăţi cu savurarea izbânde-lor întrevăzute; oţelirea trupului şi a sufletului cu răgazuri de duioşie; împlinirea celei mai evanghelice iubiri pentru tot ce se mişcă şi îşi are loc sub soare ; respectarea trecutului cu oamenii şi lucrurile lui vechi, idolatrizarea patriei şi a neamului, iată cadrul în care trebuie să crească lumea nouă, lumea de după marele război .
D a c ă şcoalele, dela grădina de copii şi până la cea mai înaltă academie, realizează într 'o bună măsură formarea tineretului, ele au însă o direcţiune aproape unilaterală, fiind-că se adresează mai mult creerului, ceia-ce nu este suficient.
Pe lângă şcoala culturii proprie minţii, trebuie dar şi o alt.1 şcoaU care să complcctcze, să dă sâvă r şea scă educaţ ia , punând la contribuţie toate facultăţile şi funcţiunile fiinţei omeneş t i . -
Cercetăşia umple acest gol,—şi atât de mult că, chiar de nu ar fi fost, trebuia să se infiinţeze o instituţie ca atare.
Tot ceia-ce se întâmplă în viaţa de toate zilele, cercetăşia experimentează în mic,-şi. într'un colorit distractiv, împunându-şi prestanţă din însăşi necesitate de a fi, ea formează în mod aproape mecanic sufletul cetăţeanului de mâine.
Cercetăşia este dar şcoala cetăţeanului, a acelui „civis" cu care romanii concepeau cea mai desăvârşită întrupare a omului liber în slujba patriei.
Nu pot termina fără să îndemn tinerii de ambele sexe să se devoteze acestei instituţii cu tot avântul tineresc ca muncind „ju-cându-se de-a oameni"să devină într'adevăr oameni, spre cea mai mare fericire a neamului, păstrând şi transmiţând mai departe—până Ia vecinicie—înfăptuitul ideal naţional.
Pjarta „Cetăţii lui Ştefan cel Mare'-
m
„A l'occasion de là nouvele année , Les Ec-lereurs Roumains sont hereux d'exprimer a leurs frères—Éclereurs de ious les coins du
monde, les voeux les plus sincères de prospérité et de travail'1
„REVISTA CERCETA$ILOR''
• •
CHEMAREA CERCETAŞILOR.
Veniţi copii! Pământul Ne cheamă să-1 păzim Din flori şi bucurie Prezentul să-i urzim.
* * *
Veniţi sub steagul nostru Cu dragoste de glie, Să închegăm în suflet Iubirea de moşie
* * *
Veniţi voi, dragi surori,
Cu suflet românesc
Să ne unim cu toţii
Sub steag cercetăşesc.
* Pe pânza-i tricoloră Ce fâlfâe în vânt Stă scris deviza noastră: „Fii gata ori şi când!"
Să fim şi noi deci gata Când scumpa noastră Ţară Să-i apărăm cu braţul, Pământul o să ceară!
* * * Ş'atuncea când în pace
Va fi a ei moşie
Noi vom culege floarea
Din dulcea ei câmpie.
*
Cu cinste, cu iubire Şi dragostea de frate Zidi-vom viitoru-i Ornat de libertate.
*
La luptă ca şi pace Cu'n tineresc avânt Vom merge! Cercetaşul .,E gata ori şi când! L
de Cercetaşul Pridvornăi Constantin Şef de grupă în coh. „Cetaiea-Albă"
Cercetatele în iubiră.
Cercetaşi In centrele situ
ate pe malurile mărilor sau a fluviilor, organizaţii cercetăşeşti au secţiuni de cerce-taşi-marinari.
Aceste secţiuni, numite în Anglia „See-scout" au de scop ca pe lângă educaţia pur cercetăşe-ască să dezvolte în tineret dragostea şi iubirea de mare.
Cercetaşi-marinari învaţă să înnoate, să rameze, să conducă bărcile cu vele etc. pregătindu-se în felul acesta elemente folositoare şi bune de viitori marinari şi cetăţeni—ce vor iubi marea.
Pentru tiner sporturile pe apă prezintă punctul cel mai atrăgător
marinari. şi de aceia cohorta Cetatea-Albă a dat o dezvoltare deosebită acestei specialităţi cercetăşeşti. O centurie întreagă are speciali
tatea de marinari şi în orice zi liberă de toamnă cercetaşii veneau cu drag să facă câteva ceasuri de exerciţii de rame, plimbându-se cu bărcile pe Limanul Nistrului. In timpul de faţă Limanul fiind îngheţat, cercetaşii patinează, aşteptând cu nerăbdare sosirea primăverei 7
ca să reinceapă frumoasele şi fermecătoarele plimbări pe apă.
L. P .
YAHTING. Portul Cetatea-Albă
Hidroplanetele. Nu e vorba de planete de
apă, ci de hidroplane în miniatură. Mici ambarcaţiuni cu motoa
re amovibile şi de mare viteză* Au existat şi până acum aceste hidroplanete dar motoarele de 4
cai, maximum ce se intrebuinţa, nu dădeau rezultate bune. Constru-indu-se acum motoare amovibile de 6-8 cai, chestiunea luă o altă întorsătură.
Cu această forţă se poate co-strui o cocă uşoară cu redan transportând o persoană cu mai mult de 45 km. pe oră. Cu 2 pasageri viteza trece peste 35 km. pe ora.
Succesul acestor ambarcaţiuni a fost răsunător în Statele-Unite-
Preţul mic le-au făcut populare prin excelenţă. La unele curse cari au loc foarte des, se întrunesc câte 200 concurenţi.
Publicaţiunea americană se exprimă astfel:
„Gustaţi plăcerea vitezei fără pericol. Alunecaţi pe apă cu 40 km. pe oră pe o simplă barcă cu motor amovibil şi veţi avea impresiuni mai puternice decât pe
bordul unei nave de curse puternice cu 40 noduri".
Toţi cei cari au încercat aceste „autboard's ' - s'au convins de adevăr. Un avantaj al acestor nave rapizi e şi faptul că elicea se mişcă odată cu cârma, întoarce pe loc şi barca se înclină ca o bicicletă dând o impresie de sigurani ţă pasagerilor.
C o c a acestor ambarcaţiun este foarte uşoară. Nu trec niciodată peste 100 kg. şi pot suporta eforturi destul de mari. Extrema uşurinţă le face transportabile cu ori ce automobil.
Dar întrebuinţările hidropla-netelor nu se opresc la sport. 100 km. parcurşi cu un moto-amovibil de 8 cai care nu consumă mai mult de 10 litri de benzină pe suta de km., e un lucru care va da de gândit tuturor.
(„Revista Marinei").
Vedere pe Limanul Nistrului.
TRIBUNA INSTRUCTORILOR
DISCIPLINA CERCETASEASCA scrisoare către instructori
Disciplina e acea calitate care D-vs. instructori trebue s'o desvoltaţi mai în- w &
tai în voi înşi vâ; şi pe urmă în fiecare băiat aparte. Dacă D-vs. singuri, nu sunteţi disciplinaţi—nu puteţi sâ stabiliţi disciplina. Dar dacă sunteţi disciplinaţi şi aveţi simpatie şi dragoste către copii—disciplina se naşte singură
Mişcarea cercetâşească are ca scop, să conducă cercetâşia prin copiii însăşi şi deci cel mai bun lucru, ce poate face un instructor este să caute sâ conducă din umbra activitatea şefilor de patrule Dacă afară de această D-vs. doriţi a micşora greutatea de a susţine disciplina e necesar ca D-vs. sâ fiţi într'adevăr om pozitiv şi stimat în ochii copiilor Trebue să ştiţi lucrul vostru. Dacă eu nu şfiu lucrul meu. eu nu pot cere această dela alţii. D-vs trebue să fiţi ceva, dar nu căutaţi sâ fiţi totul. Observaţi activitatea unitâţei şi lăsaţi libertate şefilor de patrule sâ conducă patrulele lor, cum vor găsi mai bine Aci se pot da numai câteva sfaturi. Niciodată nu strigaţi. Daca vedeţi pe omul care prea mult strigă la paradă, fiţi siguri, că el e rău profesor de disciplină. Eu în unele cazuri am putut să spun că cutare cohortă la anul viitor nu va veni în tabără, căci instructorul ei credea că pentru susţinerea disciplinei—trebue sa fii bru tal si să strigi Cu strigatul nu se poate stabili nici ordinea, nici disciplina. Trebue să fiţi liniştiţi şi statornici. Cred că pedeapsa în unele cazuri e necesară pentru susţinerea disciplinei însă ea trebue să fie dată cu mare chibzuială. Niciodată nu ameninţaţi cu pedeapsă, dacă Dvs într'adevăr, nu voiţi s'o aduceţi la îndeplinire.
Nu daţi niciodată ordinul, dacă n'aveţi mijloace, ca el sâ fie executat. Să luăm exemplul cel mai simplu:
Presupunem, că, cohorta nu e destul de bine disciplinată şi nu simte atracţie către Dvs. personal Sunteţi în tabără şi din oarecari motive n'aţi dori ca, copiii sa se apropie de vre'un loc. Dacă întreagă unitate e contra D-vs., căci nu cunoaşte motivele, puteţi da numai sfatul. Puteţi zice:
„Eu nu vreau ca sâ mergeţi acolo; deci am încredere, că nu veţi merge acolo"... Insă daca veţi spune:—„N'aveţi drept să mer-
geţi acolo; e foarte posibil, ca cu toată interzicerea nu vă vor asculta, dacă nu sunt bine disciplinaţi. Dar daca aveţi o patrulă bună şi credincioasa; şi prin ea puteţi să împuneţi altora execu tarea ordinului D-vs , atunci puteţi zice copiilor; — „n'aveţi drept să mergeţi acolo!..."
E important, să puteţi observa şi vedea totul dâr aşa, ca aceasta sa nu fie observat. Daca copiii simt, ca ei sunt observaţi, aceasta îi face sâ fie tâinuiton, şi D-vs . nu veţi putea ajunge în alte condiţiuni.
Trebue afară de aceia să fiţi punctuali. Nu vă puteţi închipui ce influenta are punctualitatea asupra disciplinei, având în vedere câ punctualitatea cere ca nu numai sâ nu întârziaţi, dar nici să nu veniţi de vreme. Nu este nimic mai neplăcut pentru unii oameni decât neexactitatea.
Trebue afara de aceia sâ ştiţi lucrul vostru. Fiecare şef de patrulă trebue să simte, câ ordinele şi dispoziţiunile pe cari le daţi D-vs puteţi sâ le împliniţi şi singuri. Daca copiii simt, ca tot ce le cereţi a-ţi şti şi să faceţi, ei execută ordinele eu mai mare plăcere.
Eu aş da sfatul, ca să conduceţi pe copiii nu cu ajutorul fricei de pedeapsă, ci prin simpatie.
Feriţi-vă sâ nu-i speriaţi!. . Căutaţi ca ei singuri sâ vină la D-vs. cu plângerile şi neîn
ţelegerile de orice caracter. Ascultati-i cu atenţie, cu ori şi ce ar veni. Prin această veţi câştiga influenţa asupra lor, şi veţi putea să-i disciplinaţi, având simpatia şi dragostea lor.
Căutaţi să ajungeţi ca ei sâ aibă încredere în D-vs. şi dacă veţi reuşi la această, puteţi aştepta delà ei multe. Păziţi această încredere cu toate puterile. Fiţi credincioşi principiilor D-vs. Nu daţi voie la nimeni să le mustreze. Dacă veţi rămânea nemulţumit de vre-o patrulă, spuneţi că: — „e vina mea, eu am educat-o râu".
Daca sunteţi gata ori şi când să luaţi vina copiilor asupra D-vs, bâeţii n'au să vă înşele şi în ori ce momente grele ei vă vor urma şi vor face tot posibil ca sâ nu vă dea de gol
Luaţi pe răspunderea voastră neajunsurile cohortei. Feriţi-vă ca copiii sâ nu poarte aceasta răspundere, căci dacă lucrul merge prost, vinovat sunteţi singur.
Nu lăsaţi să se nască in copiii presupunerea, că calitatea lucrului lor vă e indiferentă. Orice faptă, trebuie sa fie împlinită cu toate forţele si calităţile. Totdeauna mai mult lăudaţi decât mustraţi. Lauda mai bine influenţează, decât cuvintele de observaţi une aspră. Nu pierdeţi nici o o caz iu ne pentru laudă, şi dacă
observaţi greşeală feriţi-vâ de sarcasm. De multe ori el aduce mai mult râu decât însăşi pedeapsa. Nu se poate fâră judecată solida sa lăudaţi, sau sa mustraţi întreagă patrulă. Trebue sâ ştiţi caracterul fiecărui copil; şi cu toate că aceasta ştiinţă e grea,' ea este foarte interesanta.
Părerea mea asupra disciplinei e următoarea: —Ea depinde în întregime de ceeace sunteţi D-vs. aşa vor
fi şi elevii Dvs. Intr 'aceasta puteţi fi convinşi. Nu se poate să aşteptaţi sâ se desvolte în copiii ceiace nu este în D-vs.
Cuvântarea şi vorbele D-vs. trebue să fie supuse disciplinei Un tip nervos şi aspru nu e admis, şi trebue sâ vă stăpâniţi şi sa vâ feriţi de el. D vs sunteţi datori să evitaţi mustrări în fâţa altor persoane, ori ce s'ar întâmpla. Afară de aceia permiteti-mi să recomand disciplina tacerei.
Trec acum la disciplina mora'ă. Dacă aveţi nevoie de gândire limpede şi statornică la copiii, trebuie s'o aveţi D-vs. însuşi. In ori ce caz D-vs. trebue să vâ stabiliţi cu voinţa tare gândirea şi cugetarea aşa, ca în ele sâ nu fie deşârtâciune şi şovăire. Nu trebue să uitaţi şi disciplina corpului Controlaţi mâncarea şi băutura D vs.
Arătaţi copiilor mai multa încredere. Eu vâ amintesc de vestitul Arnoldi directorul Rebi. Cei mai ticăloşi oameni ziceau:—„ca să minţi lui Arnoldi, „ruşine", caci el credea în tot ce i-aţi spune. Lăsaţi copiii sâ creadă ca D-vs credeţi tot ceiace ei spun. Cu aceasta veţi face minciuna pentru ei imposibilă.
Trebue afară de această sâ fiţi calmi în cazuri de incendiu. „Să fii liniştit şi să aştepţi ordine" iată forma înalta a disciplinei pentru om. Dacă D-vs nu sunteţi calm şi vâ enervaţi alţii văd aceasta, şi fiţi convinşi că niciodată, nu veţi putea să aveţi influenta asupra lor.
In ce priveşte disciplina pedepsei, cu ori şi cine veţi avea aface, cu copiii sau adulţi, D-vs. trebue sa le explicaţi regulele în aşa fel ca fiecare sâ ştie ce el merită
Băiatul presupunem, s'a gândit s~ fuga dela adunare; el trebue sâ ştie precis ce pedespsâ va merita la întoarcere. Dacă însă el va crede câ pedeapsa va depinde de dispozitiunea D-vs. atunci niciodată nu va fi disciplina. Nu trebue niciodată sâ ameninţaţi cu pedeapsă. Nu ziceţi:—„dacă ai sâ faci aceasta, am sâ-ţi fac cutare şi cutare"... Nu. Trebue sâ spuneţi astfel:
—„lata regulele noastre şi iatâ ce pedepse se dau pentru călcarea lor
Ţineţi minte cât de necesară este cuviinţa în ori ce fel de împrejurări.
In sfârşit trebue să trec Ia ceea, ce-mi pare că e cel mai important lucru şi anume In marea însemnătatea ce o are pentru disciplina religia. Multe am văzut eu în viaţă şi să Vă spun, câ dacă Dv. nu păstraţi principiul credinţei în Dumnezeu şi nu fa ceţi din el lucru sfânt, în activitatea D-v. negreşit că nu veţi avea succes.
Deci vedeţi, că desciplina în sensul larg al acestui cuvânt, se bazează pe cunoştinţa lucrului, pe simpatia D-v. ca un om religios şi cinstit.
Numai simple cuvinte sunt neajunse, căci mai important e se dai exemplu în viaţă decât sâ zici cuvinte frumoase.
Iată deci. singura cale, cu ajutorul căreia se poate forma, în copiii spiritul de adevărată disciplină
în româneşte de Slt. Puşcaş Leonte Comand, cohortei Cetatea-Albă.
Sfaturi şefilor de patrulă.
1. Nici odată nu puneţi pe bâeţi să facă ceiace D-v. singuri n'aţi putea sâ faceţi.
2. Lâudaţi-i pentru un lucru într 'adevâr bine făcut, dar nu fiţi prea darnici în laude, căci se va putea întâmpla să se nască în copiii o convigere câ e bine tot ce ar face.
3. Nu permiteţi superficialitate şi uşurinţă în lucru. Daca aceasta se repeta faceţi observaţii (pentru prima oară) opriţi lucrul, pedepsiţi etc
4. Nu cereţi prea mult dela patrulă Dv. Puneţi probleme chiar grele, dar rezolvabile şi observaţi sâ fie împlinite.
5. Daţi singur un exemp'u bun de exactitudine, îngrijire în îmbrăcăminte etc.
6. Schimbaţi pe şeful de echipă în fiecare 6 luni astfel ca să-i se dea fiecărui băiat posibilitatea de a se deprinde cu rolul de şef. Alegerea şefului de echipa trebue sâ se facă de însâşi şeful patrulei.
7 încurajaţi spiritul de cooperaţie nu numai în patrule dar şi în centurii. Fiecare cercetaş sa se îngrijească de succese e patrului sale (în toate privinţe'e: îmbrăcămintea, ordinele, disciplina etc).
8. Această ţintă poate fi atinsa mai des prin şeful de patrula, entuziasmul căruia, dacă el este sincer—devine molipsitor.
9. Tuturor şefilor trebuie sâ îi se dea totdeauna respectul
cuvenit. Aceasta este foarte important şi în consecinţă influenţează asupra întregei patrule, în toate privinţele. Deaceia şeful de patrulă trebuie sâ însiste, ca respectul să se poarte atât faţa de el, cât şi faţă de instructori. Salutul, ar părea un nimic fârâ importanţa—în realitate însâ nu este aşa. Când cercetaşul salută, el arată prin această respectul său faţă de superior şi prin însăşi gestul acesta recunoaşte superioritatea Iui In centuria cu disciplina slabă, se observă mai întâ'u neindeplinirea salutului. Deaceea trebue sa Insistaţi asupra lui.
10. Secretul de a face pe nedesciplinaţi sâ se supună ordinelor, constă în a şti perfect ceeace ceri delà dânsul şi a formula această într'un mod simplu, clar şi zâmbind. Dacă băiatul ştie cauza şi scopul însarcinârei date, adesea poate să-i placă ŞÎ s'o împlinească cu mai multă plăcere şi abilitate.
în româneşte de Slt. Puşcaş Leonte.
*
Salutăm cu bucurie Primul Congres al Comandanţilor cercetaşilor din întreagă ţară. care se ţine la 0. N. E. F.—Bucureşti în zilele de 3 şi 4 Ianuarie a. c- sub Preşedinţia
A. S. R. Princepelui Regent Nicolae.
1 •
Jamboree internaţionale. „Jamboree"—olimpiade cerce
tâşeşti internaţionale au început să aibe loc aproape regulat la 3 — 4 ani odatâ.
Fiecare ţara trimite la acestea Jamboree, câte un grup de cercetaşi, cari se întrunesc şi t răesc câteva l săptămâni într'o atmosferă amicală şi de înfrăţire a popoarelor.
Prima „Jamboree"—a avut loc Ia Birmingham (Anglia) în snul 1 9 1 3 . Au participat la ea peste 5 0 . 0 0 0 cercetaşi reprezentanţii alor 2 0 naţiuni
A două „Jamboree"—prima după război a fost ţinută în anul 1 9 2 0 la Londra. Au participat peste 7 5 . 0 0 0 cercetaşi şi delegaţi alor 2 7 naţiuni, între care şi România -cu un grup de 6 0 cercetaşi. Cercetaşii noştrii s'au prezentat foa*te bine—la concursuri cercetăşeşti şi sportive ce s'au ţinut, câştigând mai multe premii şi laude.
A treia „Jamboree" —a fost ţinută la Copenhaga (Danemarca)
în anul 1924. Au participat circa 1 0 0 . 0 0 0 cercetaşi reprezentanţi alor 3 3 naţiuni. La sfârşitul Jam-poreei s'au ţinut concursuri şi demonstraţii cercetăşeşti, în special cu caracter naţional a fiecărei ţâri. Serbările cercetăşeşti s'au desfăşurat în faţa M. S. Regelui Cristian X-lea al Danemarcei şi a unei lumi imense venite din multe oraşe şi in special din Copenhaga.
La toate „Jamboreele" a fost de faţa şi iniţiatorul Cercetăşiei Generalul Sir Robert Baden—Po-well, care privea cu bucurie cum tineretul întregei lumi, entuziaz-mat de sistemul mâreţ de educaţie—vinea cu drag sub steagurile fălfâietoare a cercetăşiei—pornind pe căite sănătoase ale vieţei.
In anul acesta va avea loc a 4-a „Jamborea" internaţională, la care snerâm ca printre cerce taşii ţârei noastre să participăm şi noi cu o echipă.
L. P.
O patrulă de cercetase
Din carnetul unui
Industria sării de mare. Apa de mare e trecută în ba-
zinuri din ce în ce mai puţin a-danci, limpezindu-se şi concen-trându-se prin evaporarea la soare. La un moment dat, ea are maximul de saturaţie, pe care o poate avea ţinând în dizolvare sarea, la temperatura ambiantă.
Evaporarea continuând, sarea nu mai poate sta în disoluţiune şi începe să se depună pe fund sub formă de mici cristale cubice.
Pe măsură ce se depune sarea, materiile străine pe cari le conţine apa de mare se concentrează din ce în ce mai mult în lichidul neevaporat.
Acestea sunt sărurile de mag-nezie. de sodă, potasă şi var. Momentul când apa de sare a ajuns la saturaţie, se cunoaşte prin faptul că suprafaţa lichidă ia o coloraţie roşie şi are un miros de violete.
Culoarea roşie e datorită organismelor microscopice vegetale si animale, cari au culoarea ro-şie. Când densitatea apei creşte prin evaporare, aceste organisme sunt ridicate în mod mecanic la suprafaţă, cum se ridică un ou pus în ap^ în care turnăm sare din ce în ce mai multă.
Microorganismele acestea formează la suprafaţă stratul roşu, care se scurge uşor într'o parte a bazinului.
(\,Ce e marea")
cercetas.
Distrugerea anei legende, Piatra care se numeşte „spu
mă de mare" e o elegantă argilă, semănând cu spuma valurilor de mare. Ea este un silicat de magneziu, preparat industrial, la uscat, şi nu e un produs natural al mării. Pipele de spumă de mare n'au nici o legătură cu marea, afară de aceea că sunt preferate de marinari.
(.,Ce e mareau).
Barometrul construit dl&tr'un bec electric, Pentru a face baromentru
dintr'un bec electric, faceţi următoarele:
1. Procuraţi-vă un bec folosit. 2. Rupeţi vârful becului, aşa în
cât să se formeze o gaură mică. 3. Umpleţi becul pe jumătate
cu apă . 4. Suspendaţi becul astfel de
o fereastră. Urmărind variaţiunile tempe
raturii, vom observa că presiunea interioară variază în mod egal.
In timpul acestei variaţiuni apa începe să picure.
Observaţiuni: semne de ploaie; apa începe să picure.
— Semne de timp frumos: apa r ămâne neschimbată; adică nu mai picură.
T r e b u e să avem grijă ca deasupra becul să fie ermetic închis, iar deschizătura de jos să nu fie prea mare.
0 i v e r s e. Descoperiri le maritime.
Continente şi mari-
Descoperirile geografice sunt Prima călătorie mai depărta-de dată recentă, abia o mie de tă a fost făcută de Naddodd, pi-ani au trecut de la primele călă- rat norvegian, care a descoperit torii mai depărtate. Olanda, în 861.
Cerietaşii în munţi.
In 1346, insulele Canare sunt abordate prima oară de navigatori spanioli şi genovezi.
In 1448, portughezul Gonzalo
Vello, descopere insulele Azore. In 1486, portughezul Dias du
blează (ocoleşte) capul Bunei Speranţe.
In 1492, în noaptea de 11 -12 Octombrie, Cristofor Coiumb descopere insula San-Salvador.
Aceasta e data memorabilă a descoperirii Americei.
Numele de America i s'a dat mai târziu după numele navigatorului florentin Americo Vespuci, care a explorat aceste părţi ale lumii.
In 1500, Brazilia e explorată de portughezul Alvares Cabrai.
In 1513, spaniolul Nunes Bal-bao descoperă oceanul Pacific.
In 1517, China e descoperită de portughezul Fernand d'And-rada.
In 1520, portughezul Magelan descoperă Ţara de Foc. El a botezat oceanul cu numele de Pacific.
In 1524, spaniolul Pizare cucereşte Perul, descoperit în 1515 de Perez de la Rua.
în 1534, japonia e explorată de spaniolii Diego Jamoto şi Cristofor Borello.
In 1553, englezul Hugh Wil-longby descoperă Noua Zemlia în oceanul Arctic.
In 1696, ruşii descoperă Cam-ceatca, mergând ne uscat.
In 1774, englezul John Cook descoperă Noua Caledonie.
Cu aceasta se începe o nouă eră în ştinţă.
Cu el se începe descoperirile ştiinţifice şi voiajurile de circum-navigaţiune, cari au ajuns în zilele de azi la atingerea polului.
(,Ce e marea")•
S p o r t i v e . Concurs de ciciizm.
In ziua de 21 Octombrie a anului trecut—comandamentul cohortei a organizat primele curse de bicicletă în oraşul Cetatea-Albă. Au participat 29 de concurenţi. Primul a eşit cercetaşul Vasilev Anatole pe marca ,,Mars" parcurzând distanţa de 18 klm. în 41 min. 41 sec.
Primii trei au primit premiile—insigne de crgint—oferite de către Comandamentul Cohortei.
R A D I O Sfat
amatorilor Deoarece printre cercetaşi se găsesc mulţi
amatori de radio, revista noas t ră a găsit foarte util de a rezerva câteva rânduri aces tei chestiuni importante.
Vom ară ta acî principalele pane ale pos turilor cu lămpi şi remediile lor.
Audiţia e slabă Se verifică tensiunea (voltaju) acumnlato-
rilor şi pileior. Acumulatorii in majoritatea cazurilor nu trebue să dea mai puţin de 3, 6 volţi şi pilele să nu dea mai puţin de 40 volţi
Se vor observa cu îngrijire dacă nu s'a făcut o schimbare de poli, adică legăturile cu firele pozitive şi negative să fie făcute conform schemelor.
In sfârşit se va supraveghea condensatorii precum şi conexiunile lor (legăturile Ia borne), mai cu seamă condensatorul variabil de resonanţă.
u r i de radio.
Audiţia e nulă (post cu lămpi ) Lămpile sunt rele, ori avem o e roa re la
corecţiunea firelor. Se mai poate întâmpla ca sâ rma la cască sau haut. parleur să fie parcursă de un curent prea intens, or vreun condensator prost să lase liberă t r ece rea curentului unei pile. Amatorul va face să se verifice dacă nu e o inversiune a polilor, polul pozitiv trebuind totdeauna să fîe legat de plăcile lămpilor (anoda). Adeseori audiţia e zero pentru că o lampă nu e bine înfiptă în broşele ei; e suficient să apăsam lampa pentruca postul să funcţioneze
Lipsa de amplificare Lămpile sunt rele sau rezistenţele râue ta -
lonate. Seiful de rezonanţă a fost rău ales. Poate fi şi o eroare a polilor bateriei filamentelor.
( „ R o m â n i a A e r i a n ă " — 1 9 2 8 )
f
Cercetaşii făcând exerciţii libere.
J O C U R I , Posedând un manual cu peste
100 de jocuri cercetăşeşti instructive şi distractive, vom publica în fiecare număr al revistei câteva din ele spre a fi aplicate de comandanţi, instructori şi şefii de patrule la adunări.
JOCUL 1. Mergând prin oraş cu o gru
pă—conducătorul ei din timp în timp anunţă—„atenţiune". La a-ceastă comandă grupa se opreşte şi observă totul dimprejur. Conducătorul înscrie în carnetul său obiectele mai importante ce se văd (firmele magazinelor, numărul unei trăsuri, e t c ) . Revenind la sediul—instructorul pune mai multe întrebări (unde e magazinul cutare, unde am întâlnit pe cutare om, etc.) Cercetaşul care va da mai multe răspunsuri bune—câştigă.
JOCUL 2. Unul din jucători e cercetat
amănunţit de ceilalţi timp de 3 minute. Apoi e dus la o parte şi în portul lui se fac câteva modificări (de exemplu: se descheie gulerul, se îmbracă pălăria puţin într'o parte, se descheie un nasture etc.) După aceasta jucătorul se întoarce la ceilalţi şi cel care
primul observă modificarea făcută—câştigă.
JOCUL 3. S Unul din jucători iese din ca
meră. Se ascunde un obiect oarecare. Apoi cel care a ieşit se întoarce în cameră şi începe să caute obiectul ascuns. Grupa cântă un cântec oarecare în aşa fel ca atunci când cel care caută obiectul se apropie de el—se cântă mai tare, iar când se depărtează se cântă mai încet, jocul continuă până ce obiectul ascuns e găsît. Apoi iese alt cercetaş şi se continuă din nou jocul.
JOCUL 4. Conducătorul stropeşte cu câ
teva picături de parfum (gaz, etc.) unele obiecte. Jucătorii ţrebue să arate obiectele cari au fost stropite şi cu ce anume. Cel care indică mai multe obiecte—câştigă.
JOCUL 5. Conducătorul caută să verse
neobservat câteva picături de vre'un lichid mirositor (de ex. gaz). Câştigă acela care simte primul mirosul şi îl ghiceşte. (Jucătorii sunt preveniţi, că se va ivi un miros —însă nu li se spune ce fel de miros).
JOCUL 6. Câţiva jucători ies din came
ră. Cei rămaşi îşi freacă mâinele cu substenţe mirositoare (ceapă, gaz, usturoi, parfum etc.) Apoi fiecare din ei tîmp de un minut sau două ţine în mâna vre'un obiect (creion, batistă etc.) Obiectele sunt aşezate după aceasta într'un loc şi jucătorii ce au ieşit se întorc. Ei miroase mâinile jucătorilor rămaşi şi obiectele—trebuind să ghicească cine din jucători a ţinut obiectul respectiv.
JOCUL 7. Conducătorul spune o frază,
jucătorii o înscriu prin semnele
alfabetului Morse. Câştigă acela care scrie fraza corect în timpul cel mai scurt.
JOCUL 8. Conducătorul dictează o frază,
cu ajutorul unui fluer după alfabetul Morse. Cel care înscrie corect ceiace s'a transmis şi o dis-cifrează mai întâiu—câştigă.
JOCUL 9. Conducătorul înscrie pe câte
va foi de hârtie (după numărul jucătorilor) diferite incidente, de exemplu: arzătură, otrăvire, muşcătură de şarpe, leşin etc. Apoi hârtiile se îndoesc ca să nu se vadă ce e scris pe ele - ş i toţi jucătorii iau câte una din ele. La un semnal dat—ei desfac hârtiile, le citesc şi apoi scriu repede de desubt primul ajutor care trebue-şte dat. Câştigă acela care în timpul cel mai scurt scrie corect primul ajutor care trebueşte să fie dat.
tOODOOO ţJOOrjOOOOOOOOOO D O O O O O O O V O O O O O • n o t v o M M ^ O O o D O O O O O O O O O O O O » O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O 0 0 O O O O O o o o o o o o o o o o o o o n o n o a o e c i / u o o ú f u o o o e r o o o o o o o o o a o o o o o c o o o c c o o o o s o o o o o o o o o f O o
Cu ocazia Anului Nou
„RE VIS TA CERCE TAŞIL OR"
transmite tuturor cercetaşilor sincere urări
LA MULŢI ANI!
O « o o o «
O 9 O o « O
O O 0 0 3 Ü 0 J O 0 0 0 O O DOQOODOa I i P t O * M M > O M O O I O O O e O O O O O O * kDfâOâeOOOOOOl 0000000««0?OCOtOODO««Bt taO OO 9
o a s J o o a a s Q b O o e * o a o o o a « O * » M O T M O « o « a i a o o o o o o o o o o « a i ) t a o o o o o o o o a o o * o o j o o o o o o t m o u o o o o o i o f o «ICO«9O
O f i c i a l e , C R O N I C A .
Activitatea cohortei Cetatea-Albă.
In ultimul trimestru al anului trecut cohorta a fost complect reorganizată şi îndrumată pe căile drepte ale cercetăşiei Dăm mai jos cronica activităţei desfăşurate:
10 Septembrie — Se începe reorganizarea cohortei. 17 Septembrie — Se organizează centuria I-a de cercetaşi. Cer-
cetaşii sunt constituiţi în patrule şi încep activitatea. Zilnic se fac de către patrule întregi exerciţii de rame pe
Limanul Nistrului. 2 0 Septembrie — Cercetaşii vizitează staţiunea de T . T . S., iar
seară ascultă concerte de radio. 2 4 Septembrie — Cercetaşii încep pregătirea pentru examene
de cercetaş. 2 8 Septembrie — Se fac jocuri în Cetate, patrulele execută ie
şiri la câmp pentru diverse teme cercetăşeşti. 7 Octoiîbrie — Se face chetă în oraş. 15 Octombrie — Se înfiinţează centuria a Il-a de cercetaşi; 25
de cercetaşi depun examene. 21 Octombrie — Cohorta organizează curse de biciclete în oraş
şi şoseaua Bairamcea. 28 Octombrie —- Se dă la Căminul Cultural prima şezătoare cer-
cetăşească la care asistă multă lume străină. 1 Noembrie — Se înfiinţează centuri a IH-a de cercetase şi
centuria a lV-a de cercetaşi în comuna Şaba. 7 Noembrie — Se înfiinţează centuria a Vl-a de cercetaşi şi
centuria a Vll-a de cercetaşi-minori şi ,,pui de şoimi". 10 Noembrie — Se dă la Căminul Cultural a doua şezătoare mare. 18 Noembrie — 50 de cercetaşi depun examene şi obţin titlul
de cercetaş. 2î Noembrie — Adunarea generală a cohortei la Căminul Cul
tural. Se predau solemn steguleţele de patrulă centuriei a VII-a. 21 Noembr ie—15 Decembrie — Se fac adunărilercenturiilor şi in
strucţia pe patrule. Adunările generale nu se fac din cauza sfârşitului de trimestru la şcoli.
6 Decembrie — Prima şedinţă a cursului şefilor de patrule.
16 Decembrie — D-I Colonel Petrovicescu — Comandantul de onoare al cohortei — face revista generală a cohortei predând patrulelor steguleţe. După revistă întreagă cohortă. înpreună cu multă lume Invitată asistă la şezătoarea cercetăşească organizată la Căminul Cultural de către centuria Vl-a. Programul şezătoarei a constat din coruri, recitări, scenete, dansuri naţionale şi piesa „Pe aicea nu se trece". Toate numerele au fost executate cât se poate de bine—cercetaşii din centuria a Vl-a fiind la înălţimea lor.
In timpul vacanţei de Crăciun—cohorta va organiza câteva şezători pe centurii— iar pe la sfârşitul lunei Ianuarie 1929 se va da în sala Prefecturei de Judeţ o serbare mare urmată de bal— care va fi organizată de către Comandamentul Cohortei cu concursul Comitetului de Conducere.
E D I T O R I A L . Comandamentul cohortei, în urma consfătuirei şi hotărârei luate de a scoate „Revista cercetaşilor" a adresat tuturor oamenilor de bi
ne următorul apel:
A p e l . In dorinţa de a intensifica propaganda cercetăşească în spe
cial în Basarabia şi din cauza lipsei de manuale şi reviste speciale de îndrumarea tineretului cercetăşesc—Comandamentul Cohortei Cetatea-Albă—a hotărât tipărirea odată în 2 luni a „Revistei Cercetaşilor".
întrucât însă scoaterea unei reviste, bine editate, necesită fonduri, de care Comandamentul nu dispune deocamdată—s'a hotărât a face prin aceasti un apel călduros la toţi oamenii de bine- -cari înţeleg rostul şi necesitatea cercetăşiei în educarea tineretului actual—de a veni în ajutorul nostru, prin donaţiuni şi colaborarea la revistă.
Sperăm, că toţi aceia, pentru cari viitorul Ţărei noastre nu le este indiferent, vor răspunde la apelul nostru şi ne vor ajuta în munca noastră depusă pentru Binele şi Gloria Patriei.
Comandamentul Cohortei Cetatea-Albă.
Oamenii cei mai de seamă din oraşul nostru înţelegând rostul Important al certetăşiei au răspuns la apelul de mai sus prin donaţiuni şi sprijin—ceace a ajutat la scoaterea în condiţiuni bune a acestui număr.
Comandamentul cohortei aduce viile mulţumiri, pentru sprijinul acordat revistei următoarelor persoane:
D-lui Mirescu—prefectul judeţului, d-lui Colonel Stăncescu— fost prefect al jud., d-lui Avocat Manescu, d-lui şi d-nei Spilioti, d-lui Paraschiv—director de bancă, d-lui Zingher, d-lui A, Sirotin, d-lui Cazacenco—director de banca, d-lui d-r Suflery—fost deputat, d-lui M. Oculici, d-lui Hudescu—prim-preşedinte al tribunalului, d-lui Avocat Mardan.
La fel se aduc vii mulţumiri—d-lui Iacobescu—deputat, pen tru frumoasele clişee acordate revistei, precum şi Direcţiunei Băn cei Naţionale—S. Cetatea-Albă, Camerei de Industrie şi Comerţ Băncei „Agricolă" şi Direcţiunei Moarei F-ţii Asvadurov.
* Transmitem mulţumiri pentru clişeele împrumutate D-lui Maior
Tcacenco—Comandantul Cercetaşilor din Basarabia şi d-lui Hagiac Dumitru—Secretarului General al C. O. C. B.
*
In ultimul timp, am primit de la Madrid (Spania) 4 exemplare din revista cercetaşilor spanioli—,,El Explorador" şi mai multe cărţi şi fotografii cercetăşeşti.
In al doilea număr al revistei ne vom ocupa mai mult de activitatea cercetaşilor spanioli.
*
Aducem mulţumirile noastre vii d-lui Mantu—directorul ziarului „Poşta Cetăţei Albe" pentru concursul dat organizaţiei noastre prin publicarea articolelor cercetăşeşti în ziarul D-Sale.
*
Al doilea număr al revistei va apare îa 1 Martie 1929.
REDACŢIA.
„GATA ORI CĂND".
închinăm primul număr al revistei noastre iniţiatorului cercetăşiei generalului Sir Robert Baden Powe/l, care împlineşte la 22 Februarie 72 ani, o vârstă frumoasă pentru Omul care a însufleţit inimile tineretului întregei lumi, fără deosebire de credinţă, clasă socială şi avere—5/ a îndemnat pe toţi a lua calea Frumosului, Adevărului şi a Binelui
Cercetaşii Români din Basarabia, îngenunchiază în faţa Celui Atotputernic, îndreptând rugile lor fierbinţi pentru Părintele Cercetăşiei, ca să-i dăruiască viaţă lungă şi fericită.
Formula legământului. Eu cercetaşul făgăduesc:
1. Să-mi slujesc cu dragoste Patia şi Regele. 2. Să ajut pe aproapele meu. 3. Să mă supun legii cercetaşului. Aşa să-mi ajute Dumnezeu.
LEGEA CERCETAŞULUI. 1. Cercetaşul î-şi (ine întotdeauna cuvântul. 2. Cercetaşul nu minte; el e curat în gând, în vorba si în
faptă'. 3. Cercetaşul e voios şi plin de însufleţire în orice c lpâ a vie^ei. 4. Cercetaşul e viteaz, se încrede în pu:erile sa!e şi caută
sâ iasă cu vrednice din orice încurcătură. 5. Cercetaşul î şi îngrijeşte corpul şi duce viata sănătoasă. 6) Cerce'aşu 1 nu fac deosebire de credinţa de clasă socială
şi de avere 7) Cercetaşul e cuviincios cu toata lumea şi ascultă pe cei
ce-l sfâtuesc de bine. 8) Cercetaşul respectă părerile altora şi şi ia răspunderea
faptelor s^le. 9) Cercetaşu 1 e îubfor de învăţătura ş : învaţă la rându-i pe alţii. 10. Cercetaşul e muncitor fi econom; el respectă munca şi
avutul altuia 11. Cercetaşul e bun cu an.'malele; îi plac f.'orile şi cerce
tează natura. 12 Cercetaşul se s i 'eş f e se faca în fiecare zi o faptă bun3
oricât de neînsemnata ar fi ea
Oricare bun cercetaş trebuie să aibă „Revista cercetaşilor".
Comitetul de Direcţie al Revistei. Preşedintele de Onoare—d. Colonel Petrovicescu Directori de Onoare—d. Colonel Adamovici E. fost deputat.
Comandantul Cercetaşilor din Basarabia. d. Colonel lonescu Paul d. Maior Teacenco Filip—Comandant — ajutor al Cercetaşilor din Basarabia.
Membrii de onoare. D-l Avocat V. Mirescu—prefectul judeţului Cetatea-Albă. D-l Colonel D. Stăncescu - fost prefect de judeţ. D-l Avocat Em. Manescu—Preşedintele Căminului Cultural. D-l V. Hudescu—prim preşedinte al Tribunalului. D-l !. Iacobescu — deputat. D-l Dr. C. Suflery - fost deputat,—medic şef al judeţului. D-l G. Spilioti—mare proprietar—fost deputat. D-l M. Polihroni—directorul Liceului de băeţi. D-l Patraş—directorul Şcoalei Normale de băeţi. D-l A. Arnautov—proprietar, preşedintele Comitetului şcolar. D-l Dr. G. Radu—medic şef al spitalului oraşului. D 1 Al. Balaş Lt.—C-dor de rezervă. D-l V. Deogtev—Lt.—Colonel de rezervă. D-l Lt. Colonel H e n s e l -D-l M. Oculici—proprietar. D-l D-r, Maior H. Rapoport—Medic şef al Spitalului Militar. D-l Căpitan P. Diaconescu—din marină.
Comitelui de Redacţie Director de Redacţie—d. Avocat T. Mardan. Redactor General—d. S-lt. Puşcaş Leonte—din
Marini—Comandantul Cohortei.
Radacfori permanenţi
G. Ştefăn^scu profesor. L-t. G. Lebrun -instruct . co!\ S-lt. G. Ciurea—ccmandant-a-
tor al cohortei.
Secretari de Redacţie
Zarh Mihail —cdt. de centurie.
Gîavce Sergiu—şef de patrulă.
Soiu Florin — cercetaş-senior
Secretrr General—S-lt. N;meş - secretarul cohortei Administratorul Revistei—N. Lazarev—-cdt. de grupă Ajutori de Administrator - Al. Sfiridov -şef de patrulă
-E. Fotescu şef de patrulă
E D I T O R I A L . Toţi comandanţi, instructori şi cercetaşi sunt rugaţi a cola
bora ia „Revista Cercetaşiior" trimiţând articole şi note tratând chestiuni in legătură cu Cercetăşia sau putând interesa lumea cercctaşească.
./ trimese să fie scrise numai pe o singură pagi-/ J a iuit: ci, citeţ şi corect (dacă e posibil la maşina de scris) întrucât nu U se pot trimite corecturile peutru revedere.
Autorii sunt rugaţi a arăta dacă lucrarea trimisă este originala, compilaţie sau traducere. Manuscrisele nu se înapoiază autorilor chiar dacă nu se publică.
Cohortele din ţară, în special din Basarabia—sunt rugate a ne trimite lunar—note informative asupra activităţei cercetase şti, spre a se putea tipări in revista noastră-
Articole se vor trimite—Comandamentului Cohortei „Cetatea-Albă" pentru „Revista cercetaşilor'.
3 2 . 5X
i i i
« i I I %
K 4
B1UR0UL TECHNIC Alexandru Burt.
CETATEA-ALBĂ, STR REGELE FERDINAND I, 29 (ia etaj)
Automobile, piese de schimb pentru Rugby, Ford şi Chevrolet cu preţuri de fabrică, Rugby, Locomobile, Ca
uciucuri, Goodiar, Fire-Stone, Michellain, Ulei Gargooil, Spidoleină.
* c a r a t e Radio. piese de taşa te .
»t-5" - -marca care a îuat pre
' 7 D E
F
C , I C I I
F
Z N \ F ' ^ 3 T î n " H i s M a s t e r * y d - - . <K trecut !a Cetatea-Aiba. •
Maş in i d i scris , I 0 S F 0 £ 0 I S şi „â, E. 6? = I
Top Related