Citologie şi Histologie Practică
2009
Scopul cursului• Familiarizarea cu noţiunile de
bază ale citologiei – Aspectele normale– Modificările inflamatorii– Tumori
• Citologia clinică: absentă din curricula medicală din România
• Criteriile de malignitate celulară • Corelarea noţiunilor citologice cu
cele histologie şi patologie• Aplicarea lor în diagnosticul
patologic• Acumularea noţiunilor: patologia
chirurgicală• Clinicianul: utilizarea informaţiilor
pe care le primeşte de la patolog– buletinul histopatologic– buletinul citologic
Patologia chirurgicală şi non-patologii
• Acurateţea rezultatului depinde atât de clinician cât şi de patolog
• Cunoaşterea de către patolog a datelor clinice, paraclinice şi procedurilor terapeutice
• Avizaţi asupra limitei specialităţii lor
• Examinarea microscopică este uneori subiectivă
Raportul patologic
• Document medical important• Descrierea concisă a aspectelor macro/microscopice
relevante pentru caz• Se vor evita descrierile microscopice exhaustive• Se va evita “jargonul” histologic: nu are consecinţe
clinice• Concentrat pe diagnostic, prognostic, terapie• Importantă colaborarea clinician-patolog
Componentele raportului
• Date clinice, aspect intraoperator, biopsii anterioare
• Decrierea macroscopică (anomalii, localizare, mărime, culoare, dimensiuni, greutate
• Fără comparaţii “plastice” (“cât o cireaşă”)
Componentele raportului• Descrierea microscopică:
– pentru clinician în majoritatea cazurilor inutilă
– neinteresat de tipul nucleilor, caracterul citoplasmei
• Diagnosticul: – cel mai important capitol;– ex: Carcinom ductal infiltrativ (varianta
clasică) G2, pT2N1MX, cod ICD-O: • Comentarii: diagnostic diferenţial,
interpretare, elemente prognostice şi cu impact terapeutic
• Prezent: raportul patologic standardizat pentru fiecare organ şi tip de leziune
BULETIN HISTOPATOLOGIC NR: 4760-6766
Nume: Prenume: Sex :M Vârsta: ani
Domiciliu :.
Diagnostic clinic: Stenoza pilorica
Foaia de observaţie Nr.: 1200
Provenienţa materialului:. Stomac + bulb duodenal Trimis de:Departament: Medic: Data primirii probei : 12.10.1997
Aspect Macroscopic :
Stomac + bulb duodenal cu lungimea de aproximativ 14 cm prezentand la nivelul pilorului o zona stenozanta de 4 cm lungime circumferential ulcerata, cenusie-rozata consistenta crescuta, pe sectiune pereti ingrosati albicios consistenta crescuta care se situeaza la aproximativ 0.5 cm de marginea de rezectie.
4760- limita la 0.5 cm deulceratie, spre duoden 4761- limita spre cardie 4762-4764- zona stenozanta, albicioasa 4765- 3 limfonoduli de la nivelul marii curburi 4766- 6 limfonoduli de la nivelul marii curburi
Orientat: Diagnostic Histopatologic : 6260. Perete duodenal cu prezenta in straturile profunde (seros si muscular) a unui infiltrat tumoral difuz cu celule „in inel cu pecete”. 6261. Perete corp gastric cu aspect de gastrita cronica foliculara, fara infiltrare tumorala. 6262 – 6264. Carcinom gastric difuz cu celule „in inel cu pecete”- G3. Tumora infiltreaza difuz mucoasa, submucoasa, musculara si subseroasa – pT2b. Celulele tumorale au marimi variabile, cele mai multe fiind mari, ovalare, cu citoplasma bogata, ce contine mucine acide (pozitive la colorarea histochimica PAS – albastru alcian) si impinge nucleul la periferie. Stroma tumorii, pe alocuri desmoplazica, contine infiltrat inflamator cronic difuz si nodular. Ulceratie larga si profunda, acoperita de detritus necrotico-grnaulocitar. Reactii vasculo-exudative marcate la nivelul seroasei: edem, hiperemie, extravazate hematice si infiltrat inflamator limfo-plasmocitar si granulocitar. 6265. 3 limfonoduli cu modificari reactive, fara infiltrare tumorala (reactia histochimica PAS – albastru alcian negativa). 6266. 6 limfonoduli cu modificari reactive, fara infiltrare tumorala.
Biopsia
• Fragmentul prelevat pentru examinarea microscopică
• Incizională: prelevă doar o parte din leziune
• Excizională: prelevată întreaga leziune cu strat de ţesut normal
• Biopsia excizională: valoare diagnostică şi terapeutică
• Prelevare: cu bisturiul “rece”, cauterul, acul, endoscopic
• Atenţie la cauter!
Recoltare
• Fragmente multiple: se trimit toate
• Strivire cu pensa, incluzionarea incorectă: artefacte
• Fixarea imediată, fără manipulare de către chirurg
• La multe cazuri sunt necesare metode adiţionale (“speciale”)
Examenul intraoperator(extemporaneu)
• Pentru examenul extemporaneu nu se pun fragmentele în fixator
• Important/dificil• Experienţă, cunoaştere,
capacitatea de a lua rapid decizii
• Limitele metodei• Trebuie sau nu să fac
“extemporaneu”?
• Practicat pentru:– Prezenţa şi natura leziunii– Diagnosticul marginilor– Prezenţa elementelor
diagnostice în material
• Diagnostic microscopic sofisticat: inutil
• Durata medie: 20 minute• Acurateţea: 89-98.9%• Fals negative: erori de
interpretare, absenţa elementelor diagnostice
• Diagnostic de certitudine la parafină
Examenul intraoperator(extemporaneu)
Prelucrarea primară
• Laborator în proximitatea sălii de operaţie
• Specimen proaspăt, trimis imediat
• Transport: container de plastic
• NU se adaugă lichide!• Întârzierea trimiterii:
păstrare la 4 C (ore, nu zile)
Fixarea
• Întreruperea evoluţiei, previne autoliza, păstrează structurile
• Formalina tamponată 10%• Compatibilă cu majoritatea coloraţiilor speciale• Păstrare specimen perioade îndelungate• Excepţie: IHC, 48 ore• Retracţia: datorată ţesutului muscular, nu formalinei
(e.g. Biopsii colice, retracţie 57%)• Alte soluţii fixatoare: Zencker (B5), Bouin, Carnoy• Volumul de fixator: 10x volumul piesei
Fixarea - proceduri
• T camerei• 4 C (formalina îngheaţă la
-3 C)• Viteza de penetrare a
fixatorului: 1 mm/h• Biopsia: 1,5/0.3 cm• Microunde: 300 MHz-300
GHz, 55 C, 1-2 min (poate induce artefacte)
Marginile de rezecţie
• Identificare• Marcarea marginilor• Suprafaţă netedă,
consistenţă dură: identificare uşoară
• Includ limita periferică de rezecţie a specimenului
• Dacă se găseşte tumoră: precizare anatomică
1. orientarea 2. măsurarea
3. Marcarea marginilor cu cerneală
4. specimenul, evaluarea ,marginilor
Coloraţii “speciale”
• HE este coloraţia uzuală
• Informaţii interpretate de patolog/citolog
• Subiectivismul examinatorului
• Introduse numeroase metode noi
Metode de colorare
• Morfologice (HE, tricrome)
• Histochimice (PAS, AA, AT)– Histoenzimologice
• Imunohistochimice– Metode cantitative
• Citologice (Papanicolaou, APT-Drăgan, MGG)
Metode histochimice• Reacţia PAS: glicogen,
glicoproteine, fungi, paraziţi, mucine neutre
• Impregnări argentice– fibre de reticulină– celule neuroendocrine– neuroni şi celule gliale
• Coloraţii pentru microorganisme (Giemsa pt HP)
• Coloraţii pentru amiloid (roşu de Congo)
• Coloraţii pentru fibre elastice (orceină)
• Coloraţii pentru mucine (AA, AA-PAS)
– Sialomucine : AA+ la pH 2,5 şi negative la 0,5
– Sulfomucine : AA+ la ph 0,5 şi 2,5
Histoenzimologie
• Aplicare considerabil redusă
• Tehnici complexe• Necesită material
proaspăt• Enzimele pot fi
identificate şi IHC• Aplicare:
– Miopatii – Megacolon (Ach-aza)– Seria mieloidă:
cloroacetat esteraza– Fosfataza acidă
Imunohistochimia • Esenţială calitatea procesării
primare• Importantă acurateţea tehnicii• Necesară standardizarea
procedurilor• Preparate control• Stabilirea indicaţiilor :
– în special pentru tumorile slab diferenţiate
– tumori cu origine neprecizată– evaluarea ratei de proliferare– evaluarea receptorilor
• Panel de anticorpi:– Imunofenotipizare primară– Imunofenotipizare secundară
• Semnalează diferenţierea celular tisulară
• Preţ de cost relativ crescut• Utilizare limitată în citologie
HER-2/neu ER
ChrA Ki67
Metode cantitative
• Măsurarea obiectivă a aspectelor microscopice
• Indexul proliferativ: Ki67• Densitatea celulelor pozitive
pentru receptori hormonali (ER, PR, AR etc)
• Valoare prognostică pentru rata de succes la terapia adjuvantă.
Microscopia electronică• Utilizată în general pentru
cercetare• Identificarea histogenezei şi
diferenţierii• Patologia renală, tegumentară• Contribuţie diagnostică:
– Tu celule granulare– Tu teacă nerv periferic– Histiocitoză Langerhans– Mezoteliom– Carcinoid– Carcinom cu celule mici
Limitele ME
• Examinarea de fragmente foarte mici
• Absenţa criteriilor de mare specificitate
• Erori de interpretare: ţesut non-neoplazic inclus
• Dificultăţi de evaluare spaţială
Cursul următor:
• Diagnosticul citologic.
• Buletinul citologic.
• De unde facem citologie?
• Cum se efectuează un frotiu?
• Criteriile de malignitate celulară.
• Clasificarea Papanicolaou a frotiurilor.
Top Related