ffi&ffimffidr. Peter Teichmann
llustralii de Johann Brandstetter
Traducere din limba germand
Andreea Prodan
denciclopedia rao
CuprinsStrimogii gi famitia ciineluiCine sunt strSmoqii c6inilor?
Strlmoqii lupilorC6nd au devenit lupii c6ini?
Care au fost primele rase de c6ini?
Cdnd a inceput domesticirea c6inilor?
Animale inrudite cu c6inele
Evotu[ia ciinelui
Cine a inventat cursele de ogari?
Cdt de iuli sunt cei mairapizi ogai?De ce au cei maimullic6ini cioblneqti blana albS?
Ce sarcini au c6inii de pazdgi c6inii de cireadS?
Ciinii ne aiuti gi ne aliniCe tipuri de cioblnegti existS?
Mai reprezintd ciobdneqtii un ajutor pentruciobani?
Ce sunt copoii?
Cum se comportd pointerii qi aportorii?
Este Cockerul Spaniel un c6ine de v6nbtoare?
Cum este corect: baset, qoricar sau teckel?
Ce sunt cdinii gonaci?
De ce se mai numeqte Dalmafianulgi ,,cdine de trdsurS"?
Ce c6ini fac parte din rasa Tenier?
Ce este un padoc?
De cdnd existi c6inii de linutin poalS?
Care rase sunt considerate pitice?
Cdinicelebri
Un ciine se atituri familieiCe c6ine ni se potriveqte?
Vdrsta gi sexul sunt importante?
Care e hrana c6inelui?
De c6te ori pe zi trebuie hrdnit un c6ine?
Cum se ingrijeqte un c6ine?
De c6te ori ne putem imblia cdinele?
Cum se ingrijesc ghearele qi din{ii?
Primul ajutor in caz de accident
Ce trebuie s5 invele un cdine in primul rdnd?
C6nd lSudim gi cdnd cert5m cdinele?
Expozifii canine gi concursuri
Glosar
lndice
z6
45
5
6
6
7
8
27
z8
zB
Conforma[ia corpului gi sim[urile ciineluiC6te oase are un cdine?
C6t de rezistenfi sunt c6inii?
Cum percepe c6inele lumea?
C6t de bine aud c6inii?
Cum de pot c6inii sI vaddpe inserat?
Ciinide urmi
Comportamentul ciinilorCum comunicd c6inii?
Cdinii comunicS qi cu celelalte animale?
Cdinii viseazS?
Perioada de cregtere a cifelugilor
Varietatea raselor de ciiniC6te rase de c6ini existS?
Ce gtim despre Caniche?
Tipuri de tunsori
Ce qtim despre Spitz?
De unde vin cdinii Chow-Chow?
Ce fel de cdini de sanie existS?
Ce sunt cdinii nordici?
De unde Vne denumireade Pinscher?
Cum a ap5rut Dobermanul?
Cum recunoaqtem un Schnauzer?
Cum s-a ajuns la denumirea de Dog?
C6t de mare poate ajunge un Dog german?
De ce sunt Boxeriibuni cdini poli{igti?C6ini de luptS
Ce ii deosebegte pe ogari de ceilalli cdini?
10
10
t7
a2
29
3o
31
32
32
33
34
34
35
16
36
16
38
39
40
47
47
42
43tB
4444
45
+6
47
t3
74
74
t5t6
t7
r879
19
20
20
2t27
22
22
23
2424
2425
z6
Cine sunt
strimogiiciinitor?
prezintd atdteavaria{ii ale rasei
precum c6inele.Putem observaaceastb diversitate
in special 1a expo-
Dscoprntnr Dlil vREMURI
DE DEIUULT
Cea mai veche dovadi a
existen[ei ciinilor domestici s-a
descoperit in Oberkassel, inapropiere de Bonn. prin datare
cu radiocarbon s-a putut stabilio vechime de r4 ooo de ani a
fositei de ciine descoperite. Se
presupune ci acest c6ine era
Croniul unui cdine de casd,gdsit intr-un asezdmdnt din eraneoliticd, la Bodensee, sidatdnd din mil. lVi.Hr.
ziliile canine intema!ionale. Astfel, ne
putem foarte uqor imagina c5 aceste
animale se trag din strbmoqi diferi!i.latd de ce, datoritd anumitor aspecte
fizice qi a blSnii de culoarea nisipului,qacalii au fost considera{i, mai demult,ca fiind strdmoqii unei specii orientalede c6ini, ogarii. Despre alte rase de
c6ini s-a considerat, de pild5, cI s-artrage din vulpi, coioti qi hiene -
conform teoriilor din Antichi-tate - chiar qi din tigri.Abia in zilele noastre, spe-
cia.ligtii au ajuns la con-
,$zj.q,.eg .!x st6 un,,sin grry
.:.*.**' strlmoq a.l'
c6inilor - qi
anume,
'',t:tit
ry,
Strimogii Si famitia cainetuiNici un alt animal de companie nu lupul I Una dintre numeroasele dovezi
care suslin aceastl descoperire nu se
bazeaza pe interpretdri ale picturilorrupestre, nici pe oase descoperite de
arheologi, ci este o dovadd Ve qi pal-pabilS. La lnstitutul de Cercetare a
Animalelor de Companie din Kiel s-au
oblinut, la inceputul anilor 1970, prin
incruciqarea unor c6ini cu 1upi, urmaqi
care, la r6ndul lor, au putut sb dea
nagtere unor urma$i. Acest lucru nu
asemdnltoare. Oamenii de gtiin!5
din Kiel au numit acei caini ,,Puwos",deoarece se trbgeau din ciini pudel
gi din lupi (in germanS, Wolf : lrp).
este posibil decdt intre rase care .r.*,sunt strdns inrudite qi a cdror **-
n,
mogtenire geneticd este foarte - $
Acegti c6ini Puwos, imbin6nd in inf5- ?nso[itorulvinitoritordin
liqarea lor lupul qi cainele,.:. Lt.- :',::ffi:J[:'j;::j::il;,,:r^rr: din fire, mai curdnd Iupilor, neindeamnisipresupunemciar5t,6ndu-se'la incep.ut' neincrezitori . tegitura dintre om gi ciine e
li tern5tp.4,fqf9.,$q,,jngrrjitolti.Jof,. pe- . .. mYll qliyeche decit aparttia' '
.rr. nu,i.id' t,ia fi ating6 dec6t 'primetorateziripermaninti,, .. ale oamenilor.mal tarztu.
tup
Lainceput, nu ero decAtvdndtaarea: Oomenii $ilupii se percepeau dreptconcurenfi in luptapentru hrand.
Cdnd au
devenit [upii
calnt i
Tomorctuscca zo mitioane de ani in urmd
Hesperocyoncca 3o milioane de aniin urmd
Chiar si cu milioane de ani rn urmd
se giseau, in toate
regiunile PImdn-tului, nenumlrate
subspecii ale lu-pu1ui, ca de pildd
lupii polari, lupii
I
F
!IF!
roqii qi cei cenugii, deosebindu-se net
ca aspect fizic. Multe specii nu mai
trliesc astdzi, altele sunt pe cale de
disparilie. Familia c6ini1or, ajunsb cu
timpul at6t de divenificatS, nu se trage
dintr-o singuri pereche de 1upi. in, toate co1{urile lumii a avut 1oc, sepa-
Transformarea treptatS, insi infl uenlat5
conqtient de cdtre om, a animalelorI
?r-fr\#rf{ hvulpe sacal ciine sdtbatic coiot
in vremuri foarte indepirtate, cdnd
oamenii nu populau inci Pimdntul, au
apirut primele forme ale animalelor
priditoare de astizi, carnivorete (in limba
latini: coro = carne 1i vorare = a ?nghiti).
Acestea erau nigte vietuitoare de mirimea
unei nevistuici sau a unui jder, cu craniul
gi cu maxitarul foarte aseminitoare cetor
ale ciinitor din prezent. Cercetitorii
numesc aceste animate miacide.
Miacidele au triit acum 5o de milioane de
ani gi se hrineau cu insecte gi cu animale
mai mici. Pe parcursul a mitioane de ani
s-au dezvottat, din aceste animate, to[i
strimogii animaletor din clasa canidetor.
Printre acegtia se numiri gi Hesperocyon
care, prin dimensiuni, temperament gi
constitu[ia corpului, aduce foarte mult
rat,5i cdteodatd la distanfe de secole-tol-.,'Pr intreE, procesul de evolu{ie a lupului
Xffiffi:'"'#.;;i nimalul domestic care este c6inele.
cu fenecutul (vulpea degertului).
Dupi cum se gtie, in urma descoperirii de
fosile, punctul centraI al evotu[iei raselor
de canide este America de Nord. in
urmi cu 7 milioane de ani, canidele
au ajuns din America in estul Asiei. De
acoto, s'au rispindit pini in Europa,
diversificindu-se foarte mult. Cercetitorii
il consideri pe aga-numitut Tomarctus,
care a triit acum 5 milioane de ani,
ca fiind strimogu[ direct a[ canidelor.
Astfel se consideri ci toate rasele de
tupi, vulpi, gacali, coiofi 9i c6ini silbatici -dintre care unele suntin pericol de dis-
parifie - se trag din acest Tomarctus.
Abia spre sfirgitul evotu[iei au apirut
ciinii de casi, care se trag din lupi.
sllbatice in animale de cas5, se nu-meqte ,,domesticire" (din limba latinS:
domesticus = apatin6nd de casS).
Nu se ;tie exact c6nd anume s-a
diferenliat c6inele de lup. $tim doar cis-a int6mplat c6ndva in era neoliticS,
poate chiar in era mezozoicd. Oamenii
din r,remurile acelea, de acum 15 000
de ari, igi oblineau hrana v6nind.Armele qi uneltele qile llceau din pietre
qi din oase. Nu mai triiau in petterile
din stdnci, ci in colibe sau ir corturi
fdcute din piei de animale. V6nItoriidin neolitic nu erau prietenoqi cu lupii
cei fl5m6nzi, consider6ndu-i, dimpo-triv5, adversari demni de luat in seamS
in lupta pentru obfinerea hranei.
$i totuqi, chiar gi din aceastd relatie
tensionatl dintre om qi lup s-a pututdezvolta, p6n5 la urm5, un pafteneriat
cca 5o--6o milioane de aniin urma
avantajos pentru ambele p5rfi, rezul-tatul final fiind c6inele - ,,cel mai bunprieten al omului".
Printre cele mai vechi schelete de
c6ini domestici se numird cele desco-perite in nord-estul lrakului. Aceste
animale au trdit acolo in jurului anu-lui 12000 i.Hr. Astfel, cdinele este cel
mai vechi animal domestic. Domesti-cirea oilor gi a caprelor igi are incepu-turile in anii BB00 i.Hr.; mai tlrziu, au
urmat ;i vitele, porcii qi caii.
in timp ce sdpau pe malurile unorlacuri din Elve{ia,
cdut6nd locuinleIacustre din era
neoliticS, arheo-logii au dat peste
oasele unor c6ini
Se poote oore co lupul 1ibuldogul sd aibd aceiosistrdmoqiT Greu de crezut,dar adevdrat!
Care au fostprimele rase
oe catnt (
considerat acest tip de ,,c6ine al oame-
nilor consumatori de scoici" ca fiindurma;u1 direct al lupului din Europa
CentralS.
Acestea nu sunt insi singureledescoperiri. Cercetltorii au g5sit, pe
toate continentele, resturi ale celor
maivechi c6ini domestici pe care i-aunumit, dupl caz, c6ini de cenugS,
cdini din Epoca bronzului, c6ini de
tabSrd sau c6ini cu capul alungit.Nimeni nu qtie exact cum arStau
aceqti c6ini, insl tocmai infS!iqarea
este cel mai important element indiferen{ierea raselor. Din acest motivnu se folosegte termenul de ,,Tas5"
c6nd se vorbegte despre acegti c6ini de
demult. Putem vorbi despre rase doar
din momentulin care avem insemnlriprecise despre acestea. De aceea, nici
nu putem considera aceste animale ca
fiind strlmoqii raselor de c6ini de azi.
Despre inceputurile modeste ale
Cind a inceput
domesticireacarnllori
domesticiriiunoT Tase de
c6ini se poate
vorbi abia f5-c6nd referire laperioada dintre
din timpuri preistorice. Printre acestea
se afla gi un craniu neobignuit de micqi rotund, cu dintele canin destul de
scurt, amintind de Spitzul de astSzi.
Din acest motiv a fost numit ,,Spitzulde turb5".
Spitzul de turbl a fost cu siguran{5
un animal domestic, din moment ce
se putea ajunge la locuinlele lacustre
numaiinotdnd sau cu barca. Unii spe-
cialiqti chinologi l-au considerat a fideopotrivl strimoqul Spitzului gi unreprezentant al celor mai vechi rase de
c6ini. Se presupune chiar cI Ia bataci,un trib din Sumatra, se maipot glsi gi
astdzi c6ini de dimensiuni mici, cu
coada incowigat5 qi care se aseamlnlfoarte bine cu Spitzul de turb5.
in apropierea lacurilor gi r6urilor dinnordul Europei s-au mai descoperit,
printre mormane de cochilii de scoici,
fosilele unor cdini a clror constituliemai putemicS ii deosebeqte de Spitzul
de turb5. Pe baza unor analize
anatomice, unii oameni de gtiin!5 au
6
CAllru DlleoCiinii Dingo triiesc de mii de
aniin Australia. Rimine insiun mister de unde vin gi cum au
ajuns acolo. Se pornegte de la
premisa ci este vorba de ciinidomestici[i 9i sitbitici[i intimp. Ginii Dingo nu latri, ci
comunici prin mir6ituri, urlete,
schelitiieli sau scincete. Cind
se aduni in haite, c6inii Dingo
sunt foarte puternici, putind
vina chiar gi canguri.
PuternicuI instinct de
vinitoare i-a Ecut dugmanii
ciobanilor, care, sim[indu-se
amenin[a[i, ii v6neazi firi miti.
ExeozrlncnuxiCit de mult este apreciati o
anumiti rasi de ciini se
stabilegte in mare misuri,pini in ziua de azi, la Cruft's
Dog Show din Londra, spectacol
care atrage vizitatori din
intreaga [ume. Prima expozi[ie
canini din Germania a fost
organizati dupi modelul
britanic in anul 1863 lntr-o salidesportdin Hamburg.
anii 7000-5000 i.Hr. Termenul ,,ras5"
vine din limba arabl qi a ajuns inEuropa abia ivr secolul XVII. Arabii
foloseau cuvantul ros (origine, gen)
pentru caii purs6nge domestici{i.
Astdzi, cwentul ,,Tas5" se folosegte
pentru o anumitd grup5 de animale
care apartin aceleiaqi specii, se
aseamin5 intre ele prin infS{iqare qi
insuqiri ti care transmit trdsdturile lorcaracteristice din generatie in ge-
neratie. Aceste trbsituri le deosebesc
de alte rase.
Abia la mijlocul secolului tTecut,
s-a inceput incruciqarea sistematicl a
c6inilor. Cele mai multe din rasele
actuale de c6ini au ap5rut atunci sau
in deceniile urmitoare. Crescdtorii de
c6ini au infiin{at organizatii qi au scris
cdrli ir care au trecut genera{ii intregi
de c6ini. Au convenit asupra caracte-
risticilor fiecdrei rase, pe care le-au
descris apoi, pe larg, crednd astfel
noffne standard. in cadrul expozi{iilor
canine, crescdtorii de c6ini aveau
ocazia sd iqi prezinte patrupedele. Cele
mai bune exemplare din fiecare rasd
erau premiate de un juriu. Prima
expozitrie canind a avut loc in anul
1859, la Newcastle, Anglia.
Ciinii nogtri domestici fac parte din hmilia zootogici a
canidelor, cuvint care vine din [atinescuI conig insemnind
,,ciine". Ciinii silbatici fac parte din aceeagi familie,
9i-au pistratinsi independenta, triind ?n silbiticie. Unele
specii de ciini silbatici sunt astizi pe cale de dispari[ie. Mai
existi totugi aproximativ3o de specii pe toate continentele.
Unele dintre acestea ne sunt familiare, de exemplu vulpea
rogie, lupul gi gacalul. Coiotii, numiti 9i lupi de prerie, ne sunt
cunoscu[i din povegtile cu indieni. Aceste animale triiesc, in
principal, in America de Nord gi se imperecheazi uneori cu
ciini domestici. Dintr-o astfel de imperechere rezulti ceea ce
noi numim coydogshai pu[in cunoscuti este specia ciinelui
silbatic asiatic, ciinele rogu. E[ triiegtein india,in sud-estul
Asiei 9i in Rusia. C6inele rotu scoate sunete aseminitoare
unor fluierituri, sunete pe care vinitoriiindieni le imiti pentru a atrage aceste animale. Ciinii
sitbatici africani populeazi savanele gi stepele din Sudan
pini ta Capul Bunei Speran[e. Deoarece au urechile foarte
mari, maisunt numi[i gi ciini-hieni. Sunt considera[i
priditori excelen[i gi ucigagi 6ri mili, pe nedrept insi, ei
omorind in principiu animale bolnave sau neputincioase.
Aceasti seledie naturali sporegte vitalitatea turmelor
silbatice. C6inii sitbatici africani reprezinti o exceptie
in cadrul f;amiliei canidelor: dupi o vinitoare
bogati, haita are griii de membrii bitr6ni
qiriniti.
Top Related