ffi&ffimffidr. Peter Teichmann

llustralii de Johann Brandstetter

Traducere din limba germand

Andreea Prodan

denciclopedia rao

CuprinsStrimogii gi famitia ciineluiCine sunt strSmoqii c6inilor?

Strlmoqii lupilorC6nd au devenit lupii c6ini?

Care au fost primele rase de c6ini?

Cdnd a inceput domesticirea c6inilor?

Animale inrudite cu c6inele

Evotu[ia ciinelui

Cine a inventat cursele de ogari?

Cdt de iuli sunt cei mairapizi ogai?De ce au cei maimullic6ini cioblneqti blana albS?

Ce sarcini au c6inii de pazdgi c6inii de cireadS?

Ciinii ne aiuti gi ne aliniCe tipuri de cioblnegti existS?

Mai reprezintd ciobdneqtii un ajutor pentruciobani?

Ce sunt copoii?

Cum se comportd pointerii qi aportorii?

Este Cockerul Spaniel un c6ine de v6nbtoare?

Cum este corect: baset, qoricar sau teckel?

Ce sunt cdinii gonaci?

De ce se mai numeqte Dalmafianulgi ,,cdine de trdsurS"?

Ce c6ini fac parte din rasa Tenier?

Ce este un padoc?

De cdnd existi c6inii de linutin poalS?

Care rase sunt considerate pitice?

Cdinicelebri

Un ciine se atituri familieiCe c6ine ni se potriveqte?

Vdrsta gi sexul sunt importante?

Care e hrana c6inelui?

De c6te ori pe zi trebuie hrdnit un c6ine?

Cum se ingrijeqte un c6ine?

De c6te ori ne putem imblia cdinele?

Cum se ingrijesc ghearele qi din{ii?

Primul ajutor in caz de accident

Ce trebuie s5 invele un cdine in primul rdnd?

C6nd lSudim gi cdnd cert5m cdinele?

Expozifii canine gi concursuri

Glosar

lndice

z6

45

5

6

6

7

8

27

z8

zB

Conforma[ia corpului gi sim[urile ciineluiC6te oase are un cdine?

C6t de rezistenfi sunt c6inii?

Cum percepe c6inele lumea?

C6t de bine aud c6inii?

Cum de pot c6inii sI vaddpe inserat?

Ciinide urmi

Comportamentul ciinilorCum comunicd c6inii?

Cdinii comunicS qi cu celelalte animale?

Cdinii viseazS?

Perioada de cregtere a cifelugilor

Varietatea raselor de ciiniC6te rase de c6ini existS?

Ce gtim despre Caniche?

Tipuri de tunsori

Ce qtim despre Spitz?

De unde vin cdinii Chow-Chow?

Ce fel de cdini de sanie existS?

Ce sunt cdinii nordici?

De unde Vne denumireade Pinscher?

Cum a ap5rut Dobermanul?

Cum recunoaqtem un Schnauzer?

Cum s-a ajuns la denumirea de Dog?

C6t de mare poate ajunge un Dog german?

De ce sunt Boxeriibuni cdini poli{igti?C6ini de luptS

Ce ii deosebegte pe ogari de ceilalli cdini?

10

10

t7

a2

29

3o

31

32

32

33

34

34

35

16

36

16

38

39

40

47

47

42

43tB

4444

45

+6

47

t3

74

74

t5t6

t7

r879

19

20

20

2t27

22

22

23

2424

2425

z6

Cine sunt

strimogiiciinitor?

prezintd atdteavaria{ii ale rasei

precum c6inele.Putem observaaceastb diversitate

in special 1a expo-

Dscoprntnr Dlil vREMURI

DE DEIUULT

Cea mai veche dovadi a

existen[ei ciinilor domestici s-a

descoperit in Oberkassel, inapropiere de Bonn. prin datare

cu radiocarbon s-a putut stabilio vechime de r4 ooo de ani a

fositei de ciine descoperite. Se

presupune ci acest c6ine era

Croniul unui cdine de casd,gdsit intr-un asezdmdnt din eraneoliticd, la Bodensee, sidatdnd din mil. lVi.Hr.

ziliile canine intema!ionale. Astfel, ne

putem foarte uqor imagina c5 aceste

animale se trag din strbmoqi diferi!i.latd de ce, datoritd anumitor aspecte

fizice qi a blSnii de culoarea nisipului,qacalii au fost considera{i, mai demult,ca fiind strdmoqii unei specii orientalede c6ini, ogarii. Despre alte rase de

c6ini s-a considerat, de pild5, cI s-artrage din vulpi, coioti qi hiene -

conform teoriilor din Antichi-tate - chiar qi din tigri.Abia in zilele noastre, spe-

cia.ligtii au ajuns la con-

,$zj.q,.eg .!x st6 un,,sin grry

.:.*.**' strlmoq a.l'

c6inilor - qi

anume,

'',t:tit

ry,

Strimogii Si famitia cainetuiNici un alt animal de companie nu lupul I Una dintre numeroasele dovezi

care suslin aceastl descoperire nu se

bazeaza pe interpretdri ale picturilorrupestre, nici pe oase descoperite de

arheologi, ci este o dovadd Ve qi pal-pabilS. La lnstitutul de Cercetare a

Animalelor de Companie din Kiel s-au

oblinut, la inceputul anilor 1970, prin

incruciqarea unor c6ini cu 1upi, urmaqi

care, la r6ndul lor, au putut sb dea

nagtere unor urma$i. Acest lucru nu

asemdnltoare. Oamenii de gtiin!5

din Kiel au numit acei caini ,,Puwos",deoarece se trbgeau din ciini pudel

gi din lupi (in germanS, Wolf : lrp).

este posibil decdt intre rase care .r.*,sunt strdns inrudite qi a cdror **-

n,

mogtenire geneticd este foarte - $

Acegti c6ini Puwos, imbin6nd in inf5- ?nso[itorulvinitoritordin

liqarea lor lupul qi cainele,.:. Lt.- :',::ffi:J[:'j;::j::il;,,:r^rr: din fire, mai curdnd Iupilor, neindeamnisipresupunemciar5t,6ndu-se'la incep.ut' neincrezitori . tegitura dintre om gi ciine e

li tern5tp.4,fqf9.,$q,,jngrrjitolti.Jof,. pe- . .. mYll qliyeche decit aparttia' '

.rr. nu,i.id' t,ia fi ating6 dec6t 'primetorateziripermaninti,, .. ale oamenilor.mal tarztu.

tup

Lainceput, nu ero decAtvdndtaarea: Oomenii $ilupii se percepeau dreptconcurenfi in luptapentru hrand.

Cdnd au

devenit [upii

calnt i

Tomorctuscca zo mitioane de ani in urmd

Hesperocyoncca 3o milioane de aniin urmd

Chiar si cu milioane de ani rn urmd

se giseau, in toate

regiunile PImdn-tului, nenumlrate

subspecii ale lu-pu1ui, ca de pildd

lupii polari, lupii

I

F

!IF!

roqii qi cei cenugii, deosebindu-se net

ca aspect fizic. Multe specii nu mai

trliesc astdzi, altele sunt pe cale de

disparilie. Familia c6ini1or, ajunsb cu

timpul at6t de divenificatS, nu se trage

dintr-o singuri pereche de 1upi. in, toate co1{urile lumii a avut 1oc, sepa-

Transformarea treptatS, insi infl uenlat5

conqtient de cdtre om, a animalelorI

?r-fr\#rf{ hvulpe sacal ciine sdtbatic coiot

in vremuri foarte indepirtate, cdnd

oamenii nu populau inci Pimdntul, au

apirut primele forme ale animalelor

priditoare de astizi, carnivorete (in limba

latini: coro = carne 1i vorare = a ?nghiti).

Acestea erau nigte vietuitoare de mirimea

unei nevistuici sau a unui jder, cu craniul

gi cu maxitarul foarte aseminitoare cetor

ale ciinitor din prezent. Cercetitorii

numesc aceste animate miacide.

Miacidele au triit acum 5o de milioane de

ani gi se hrineau cu insecte gi cu animale

mai mici. Pe parcursul a mitioane de ani

s-au dezvottat, din aceste animate, to[i

strimogii animaletor din clasa canidetor.

Printre acegtia se numiri gi Hesperocyon

care, prin dimensiuni, temperament gi

constitu[ia corpului, aduce foarte mult

rat,5i cdteodatd la distanfe de secole-tol-.,'Pr intreE, procesul de evolu{ie a lupului

Xffiffi:'"'#.;;i nimalul domestic care este c6inele.

cu fenecutul (vulpea degertului).

Dupi cum se gtie, in urma descoperirii de

fosile, punctul centraI al evotu[iei raselor

de canide este America de Nord. in

urmi cu 7 milioane de ani, canidele

au ajuns din America in estul Asiei. De

acoto, s'au rispindit pini in Europa,

diversificindu-se foarte mult. Cercetitorii

il consideri pe aga-numitut Tomarctus,

care a triit acum 5 milioane de ani,

ca fiind strimogu[ direct a[ canidelor.

Astfel se consideri ci toate rasele de

tupi, vulpi, gacali, coiofi 9i c6ini silbatici -dintre care unele suntin pericol de dis-

parifie - se trag din acest Tomarctus.

Abia spre sfirgitul evotu[iei au apirut

ciinii de casi, care se trag din lupi.

sllbatice in animale de cas5, se nu-meqte ,,domesticire" (din limba latinS:

domesticus = apatin6nd de casS).

Nu se ;tie exact c6nd anume s-a

diferenliat c6inele de lup. $tim doar cis-a int6mplat c6ndva in era neoliticS,

poate chiar in era mezozoicd. Oamenii

din r,remurile acelea, de acum 15 000

de ari, igi oblineau hrana v6nind.Armele qi uneltele qile llceau din pietre

qi din oase. Nu mai triiau in petterile

din stdnci, ci in colibe sau ir corturi

fdcute din piei de animale. V6nItoriidin neolitic nu erau prietenoqi cu lupii

cei fl5m6nzi, consider6ndu-i, dimpo-triv5, adversari demni de luat in seamS

in lupta pentru obfinerea hranei.

$i totuqi, chiar gi din aceastd relatie

tensionatl dintre om qi lup s-a pututdezvolta, p6n5 la urm5, un pafteneriat

cca 5o--6o milioane de aniin urma

avantajos pentru ambele p5rfi, rezul-tatul final fiind c6inele - ,,cel mai bunprieten al omului".

Printre cele mai vechi schelete de

c6ini domestici se numird cele desco-perite in nord-estul lrakului. Aceste

animale au trdit acolo in jurului anu-lui 12000 i.Hr. Astfel, cdinele este cel

mai vechi animal domestic. Domesti-cirea oilor gi a caprelor igi are incepu-turile in anii BB00 i.Hr.; mai tlrziu, au

urmat ;i vitele, porcii qi caii.

in timp ce sdpau pe malurile unorlacuri din Elve{ia,

cdut6nd locuinleIacustre din era

neoliticS, arheo-logii au dat peste

oasele unor c6ini

Se poote oore co lupul 1ibuldogul sd aibd aceiosistrdmoqiT Greu de crezut,dar adevdrat!

Care au fostprimele rase

oe catnt (

considerat acest tip de ,,c6ine al oame-

nilor consumatori de scoici" ca fiindurma;u1 direct al lupului din Europa

CentralS.

Acestea nu sunt insi singureledescoperiri. Cercetltorii au g5sit, pe

toate continentele, resturi ale celor

maivechi c6ini domestici pe care i-aunumit, dupl caz, c6ini de cenugS,

cdini din Epoca bronzului, c6ini de

tabSrd sau c6ini cu capul alungit.Nimeni nu qtie exact cum arStau

aceqti c6ini, insl tocmai infS!iqarea

este cel mai important element indiferen{ierea raselor. Din acest motivnu se folosegte termenul de ,,Tas5"

c6nd se vorbegte despre acegti c6ini de

demult. Putem vorbi despre rase doar

din momentulin care avem insemnlriprecise despre acestea. De aceea, nici

nu putem considera aceste animale ca

fiind strlmoqii raselor de c6ini de azi.

Despre inceputurile modeste ale

Cind a inceput

domesticireacarnllori

domesticiriiunoT Tase de

c6ini se poate

vorbi abia f5-c6nd referire laperioada dintre

din timpuri preistorice. Printre acestea

se afla gi un craniu neobignuit de micqi rotund, cu dintele canin destul de

scurt, amintind de Spitzul de astSzi.

Din acest motiv a fost numit ,,Spitzulde turb5".

Spitzul de turbl a fost cu siguran{5

un animal domestic, din moment ce

se putea ajunge la locuinlele lacustre

numaiinotdnd sau cu barca. Unii spe-

cialiqti chinologi l-au considerat a fideopotrivl strimoqul Spitzului gi unreprezentant al celor mai vechi rase de

c6ini. Se presupune chiar cI Ia bataci,un trib din Sumatra, se maipot glsi gi

astdzi c6ini de dimensiuni mici, cu

coada incowigat5 qi care se aseamlnlfoarte bine cu Spitzul de turb5.

in apropierea lacurilor gi r6urilor dinnordul Europei s-au mai descoperit,

printre mormane de cochilii de scoici,

fosilele unor cdini a clror constituliemai putemicS ii deosebeqte de Spitzul

de turb5. Pe baza unor analize

anatomice, unii oameni de gtiin!5 au

6

CAllru DlleoCiinii Dingo triiesc de mii de

aniin Australia. Rimine insiun mister de unde vin gi cum au

ajuns acolo. Se pornegte de la

premisa ci este vorba de ciinidomestici[i 9i sitbitici[i intimp. Ginii Dingo nu latri, ci

comunici prin mir6ituri, urlete,

schelitiieli sau scincete. Cind

se aduni in haite, c6inii Dingo

sunt foarte puternici, putind

vina chiar gi canguri.

PuternicuI instinct de

vinitoare i-a Ecut dugmanii

ciobanilor, care, sim[indu-se

amenin[a[i, ii v6neazi firi miti.

ExeozrlncnuxiCit de mult este apreciati o

anumiti rasi de ciini se

stabilegte in mare misuri,pini in ziua de azi, la Cruft's

Dog Show din Londra, spectacol

care atrage vizitatori din

intreaga [ume. Prima expozi[ie

canini din Germania a fost

organizati dupi modelul

britanic in anul 1863 lntr-o salidesportdin Hamburg.

anii 7000-5000 i.Hr. Termenul ,,ras5"

vine din limba arabl qi a ajuns inEuropa abia ivr secolul XVII. Arabii

foloseau cuvantul ros (origine, gen)

pentru caii purs6nge domestici{i.

Astdzi, cwentul ,,Tas5" se folosegte

pentru o anumitd grup5 de animale

care apartin aceleiaqi specii, se

aseamin5 intre ele prin infS{iqare qi

insuqiri ti care transmit trdsdturile lorcaracteristice din generatie in ge-

neratie. Aceste trbsituri le deosebesc

de alte rase.

Abia la mijlocul secolului tTecut,

s-a inceput incruciqarea sistematicl a

c6inilor. Cele mai multe din rasele

actuale de c6ini au ap5rut atunci sau

in deceniile urmitoare. Crescdtorii de

c6ini au infiin{at organizatii qi au scris

cdrli ir care au trecut genera{ii intregi

de c6ini. Au convenit asupra caracte-

risticilor fiecdrei rase, pe care le-au

descris apoi, pe larg, crednd astfel

noffne standard. in cadrul expozi{iilor

canine, crescdtorii de c6ini aveau

ocazia sd iqi prezinte patrupedele. Cele

mai bune exemplare din fiecare rasd

erau premiate de un juriu. Prima

expozitrie canind a avut loc in anul

1859, la Newcastle, Anglia.

Ciinii nogtri domestici fac parte din hmilia zootogici a

canidelor, cuvint care vine din [atinescuI conig insemnind

,,ciine". Ciinii silbatici fac parte din aceeagi familie,

9i-au pistratinsi independenta, triind ?n silbiticie. Unele

specii de ciini silbatici sunt astizi pe cale de dispari[ie. Mai

existi totugi aproximativ3o de specii pe toate continentele.

Unele dintre acestea ne sunt familiare, de exemplu vulpea

rogie, lupul gi gacalul. Coiotii, numiti 9i lupi de prerie, ne sunt

cunoscu[i din povegtile cu indieni. Aceste animale triiesc, in

principal, in America de Nord gi se imperecheazi uneori cu

ciini domestici. Dintr-o astfel de imperechere rezulti ceea ce

noi numim coydogshai pu[in cunoscuti este specia ciinelui

silbatic asiatic, ciinele rogu. E[ triiegtein india,in sud-estul

Asiei 9i in Rusia. C6inele rotu scoate sunete aseminitoare

unor fluierituri, sunete pe care vinitoriiindieni le imiti pentru a atrage aceste animale. Ciinii

sitbatici africani populeazi savanele gi stepele din Sudan

pini ta Capul Bunei Speran[e. Deoarece au urechile foarte

mari, maisunt numi[i gi ciini-hieni. Sunt considera[i

priditori excelen[i gi ucigagi 6ri mili, pe nedrept insi, ei

omorind in principiu animale bolnave sau neputincioase.

Aceasti seledie naturali sporegte vitalitatea turmelor

silbatice. C6inii sitbatici africani reprezinti o exceptie

in cadrul f;amiliei canidelor: dupi o vinitoare

bogati, haita are griii de membrii bitr6ni

qiriniti.