8/18/2019 Cateva Aspecte Psihologice Legate de Integrarea Sociala a Copilului in Grupul Prescolar
1/3
Cateva aspecte psihologice legate de integrarea sociala a copilului in grupul prescolar
Importanta educatiei timpurii in dezvoltarea copilului presupune cu necesitate realizarea
unor achizitii esentiale in prescolaritate. De aceea, regandirea lor permanenta este obligatorie pentru
inscrierea pe coordonatele unui educatii in spiritul respectului fata de copil.
Aspectele cognitive ale programei, fiind tributare ritmurilor progresului, sunt cel mai adesea
supuse schimbarilor, in timp ce aspectele legate de dezvoltarea personala si sociala, desi in aparenta
nu tot atat de “perisabile”, comporta totusi o serie de caracteristici ce necesita o atentie deosebita.
Aceste caracteristici reprezinta obiectul articolului de fata. Vom incerca sa discutam cateva aspecte
ale educatiei sociale a micului prescolar si mai ales posibilitatea integrarii acesteia in toate
activitatile instructiv-educative desfasurate in gradinita, nu numai in cadrul celor din aria curriculara
Om si Societate.
biectivele acestei arii curriculare urmaresc in principal familiarizarea copilului cu ideea de !oaca si lucru in echipa si vizeaza interiorizarea unor valori morale si a unor comportamente
specifice altor grupuri sociale decat cel al familiei. "le trebuie sa acopere aspecte ale dezvoltarii
personale, morale, sociale si spirituale, precum si capacitatea de evaluare personala si a celorlalti
membri ai grupului. Cercetarile au demonstrat ca autoevaluarea pozitiva este primul pas catre o
invatare eficienta si o buna integrare in grup. De aceea, este important ca in cadrul grupului
prescolar sa se creeze un climat psihoafectiv benefic pentru valorificarea potentialului fiecarui copil
in parte.
In confruntarea cu situatii noi, cum ar fi de e#emplu introducerea intr-un grup prescolar,
copilul reactioneaza in mod diferit in functie de varsta. Astfel, la doi ani este total dependent de
parinti, neseparandu-se de acestia decat in cazul in care situatia le este foarte familiara. $icul
prescolar este dispus sa e#ploreze spatiul si grupul prescolar in prezenta parintelui, in timp ce
prescolarul mare face fata relativ fara probleme noii situatii, doar cateodata avand nevoie de un liant
%o !ucarie preferata sau un copil mai mare&.
'entru a capata incredere si respect de sine in relatiile cu ceilalti, copiii au nevoie de a!utor
mai ales in prima etapa a integrarii. In acest scop este necesar sa li se faciliteze familiarizarea cu
membrii grupului %adulti sau copii& si participarea activa la diferite situatii de invatare. (n aspect
mai delicat il prezinta obisnuirea treptata a nou-venitului cu ideea acceptarii sugestiilor si a evaluarii
propriei activitati de catre ceilalti membri ai grupului. )a aceasta varsta, prescolarul incepe sa se
perceapa pe sine, dar si sa inteleaga cum este perceput de ceilalti, de aceea este importanta crearea
unei stari de confort psihic propice dezvoltarii unei personalitati armonioase. "vident ca un astfel de
obiectiv nu se poate realiza in absenta unui stil didactic fle#ibil. Cadrele didactice implicate inactivitatea cu prescolarii trebuie sa dea dovada de fler si mobilitate intelectuala pentru a putea
restructura in permanenta demersul educativ in functie de potentialul copilului, achizitiile realizate,
particularitatile psihologice si eventualele cerinte educationale speciale.
Abilitatile sociale sunt mult mai generale decat cele matematice sau de limba si comunicare,
de e#emplu, dar aceasta nu e#clude totusi o planificare atenta a activitatilor, pentru a evita
favorizarea unui aspect in detrimentul altuia.
"ste universal acceptat, atat in psihologie, cat si in pedagogie, ca e#ista importante diferente
de dezvoltare intre copii de aceeasi varsta. planificare a oricarui tip de activitate, nu numai a celor
discutate aici, trebuie sa se aiba in vedere acest aspect. In sensul acesta se recomanda mai degraba
formularea unor obiective de nivel, mai ales in conditiile invatamantului actual, in care devine din
ce in ce mai dificila formarea unor grupe omogene de copii. Acest dezavanta! poate deveni unavanta! daca este e#ploatat inteligent. De e#emplu, prescolarii cu varste mai mari ii pot a!uta pe cei
mici sa se acomodeze cu cerintele sociale si educationale ale gradinitei. Activitati de acest tip, in
care sunt antrenati copii de varste diferite, ating atat obiectivele legate de socializare, cat si cele
8/18/2019 Cateva Aspecte Psihologice Legate de Integrarea Sociala a Copilului in Grupul Prescolar
2/3
specifice. Desi necesita mai mult efort din partea educatoarei, o astfel de situatie de invatare nu este
imposibil de realizat, atat timp cat o activitate fle#ibila poate stimula potentialul fiecarui copil in
parte, conform nivelului sau de dezvoltare si achizitii. Avand in vedere ca prescolarii de varsta mica
tind sa se anga!eze mai degraba in activitati solitare decat de grup, acest a!utor este benefic pentru
ei. Adultul, in persoana educatoarei, reprezentand factorul de constrangere, este posibil ca el sa fie
mai sensibil la sugestiile unui partener de varsta mai apropiata. As indrazni sa sugerez chiar o relatiede tipul mentoratului intre copiii cu varste diferite sau cu e#periente diferite. *pre e#emplu, la
venirea unui copil nou in grup poate fi desemnat de catre educatoare un “ghid” in persoana unui
prescolar mai e#perimentat. Acesta va face turul gradinitei, informandu-l pe nou-venit asupra ariilor
%de studiu, constructii, !oaca, masa etc.&, activitatilor si materialelor disponibile. Castigurile unei
astfel de abordari, atat de simple si la indemana, sunt nenumarate. 'e langa informare in sine avem
germenele unei relatii de cooperare, valorizarea prescolarului mare prin investirea cu incredere in
rezolvarea unei sarcini importante, spri!inirea micului prescolar prin realizarera unui prim contact
personal, mult mai valoros decat cel frontal cu grupul %clasica formula “Dragi copii, va prezint
pe+”, urmata de introducerea fara preaviz intr-o activitate comuna& etc.
De asemenea, este important ca prescolarii sa fie incura!ati sa-si asume roluri in activitate.
"#ista mai multe stadii de intelegere a conceptului de prietenie in etapa prescolara. Daca in perioadainitiala, acesta nu depaseste ideea de partener momentan de !oaca, pe masura ce copilul se
adapteaza la viata de grup si interiorizeaza o serie de comportamente social dezirabile, prietenul
devine cel mai “haios”, “interesant” sau cel care “imparte” cu ceilalti membri ai grupului. A imparti
%!ucarii, idei, sarcini& este primul pas in dezvoltarea unor relatii sociale pozitive, sporind astfel si
calitatea e#perientei de grup.
Copiii vin in cadrul grupului cu un baga! e#periential si o serie de notiuni morale sau coduri
impuse de grupurile din care au facut parte anterior cel mai adesea familia. "ducatoarea are
delicata sarcina de a incura!a manifestarile pozitive si de a le corecta pe cele inadecvate fara a
submina autoritatea familiala. Cu gentilete, copilul trebuie facut sa inteleaga ca fiecare grup sau
situatie sociala necesita un set diferit de reguli si comportamente. Daca noile reguli sunt introduse
treptat si intr-o forma atractiva pentru copil, acesta nu va ezita sa-si dea acordul, iar mai tarziu chiar
sa le interiorizeze. Acest lucru poate fi relativ usor obtinut daca se are in vedere dorinta, specifica
varstei prescolare, de a castiga acceptul adultilor sub forma de lauda, recompensa etc. Dar
obiectivul dorit este dorinta de a participa activ in cadrul grupului de dragul activitatii in sine si nu
al recompensei, de aceea in etapele ulterioare se recomanda diminuarea recompenselor colaterale,
subliniindu-se in schimb faptul ca roadele propriei munci reprezinta adevarata recompensa a
activitatii. Adaptarea la schimbare poate fi facilitata prin organizarea unor !ocuri sau chiar zile
tematice %de e#emplu “Azi facem totul pe dos”&. Abordarea unor schimbari intr-o maniera rela#ata,
sub forma !ocului, va diminua an#ietatea copilului atunci cand reale schimbari ii vor afecta rutina
sau valorile interiorizate anterior.
'entru ca fiecare membru al grupului sa aiba un sentiment al valorizarii este necesar sa i seacorde dreptul de a prelua conducerea in activitate. "#ista o sumedenie de astfel de activitati liber
alese, cunoscute foarte bine de educatoare, de aceea nu intru in amanunte. Vreau doar sa subliniez
faptul ca o o serie de activitati obligatorii se preteaza, de asemenea, unei astfel de abordari. In
cadrul activitatilor de educatie muzicala se pot organiza sesiuni de e#perimente libere cu sunetele,
in cadrul carora copii pot prelua pe rand conducerea, stabilind ritmul, instrumentele etc. ot astfel,
in cadrul activitatilor de educatie plastica de tip friza copiii pot decide tema comuna, in activitatile
psihomotorii, traseul comun, si e#emplele pot continua. Acest tip de activitati presupune creativitate
si gandire divergenta din partea educatoarea, capacitatea de a se adapta rapid la propunerile copiilor
pentru a le putea oferi spri!in atunci cand este cazul.
astfel de abordare, cum este cea propusa de articolul de fata, deplaseaza accentul dinspre
aspectele normative ale educatiei moral-civice spre particularitatile psiho-fizice ale micilor prescolari, situandu-se in felul acesta mai aproape de dezideratul educatiei centrate pe copil la care
ma refeream in deschiderea articolului, o abordare care pune accentul pe acesta ca autor al propriei
8/18/2019 Cateva Aspecte Psihologice Legate de Integrarea Sociala a Copilului in Grupul Prescolar
3/3
invatari, prezente in situatii de viata, spontane sau organizate, dar la fel de valoroase din punct de
vedere educational.