COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 49
CAP 3
PROFIL SOCIO-ECONOMIC
SI
ANALIZA SWOT
A COMUNEI MĂERIȘTE
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 50
3.1 AGRICULTURA ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Singura sansa a Romaniei pentru dezvoltarea
agriculturii consta in alocarea masiva, dar
rationala, daca se poate optima, de capital
investitional in infrastructura rurala, echiparea,
teritoriului agricol modernizarea exploatatiilor
agricole, extinderea intreprinderilor de stocare
procesare a produselor agroalimentare (nu
numai cereal) precum si sporirea capitalului de
exploatare, atat din surse proprii cat si din
credite bancare avantajoase, acordat fermelor
agricole prin care sa se sustina nivelele de
productie propuse in continuare pentru
orizonturile 2012, 2018, 2022, 2025, 2030.
Se estimeaza ca Romania are un potențial
alimentar, la orizontul 2030, pentru 38.5 mil.
persoane, respectiv un disponibil pentru export
si pentru consum nealimentar de materii prime
agricole de circa 49 – 50 mld. €.
Conform ultimilor statistici se vehiculeaza tot
mai mult ca agricultura sa devina ramura de
success a Romaniei. Exista peste 22.000 de cereri
de la tineri care vor beneficia de masura de
instalare, prima sesiune de cereri de proiecte
aferenta masurii 112 – “Instalarea tinerilor
fermieri” a fost deschisa in decembrie 2008.
Pana la jumatatea lunii octombrie 2012, APDRP a
incheiat contracte pentru instalarea in mediul
rural a 9.197 de fermieri cu varsta sub 40 de ani.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 51
3.1.1. Producţia vegetală
Dezvoltarea Agriculturii
Scopurile politicii agricole comune consistă în garantarea pentru agricultori a unui crescut
nivel de trai, în a furniza consumatorilor alimente de calitate la preţuri echitabile precum şi de a
păstra patrimoniul rural. Această politică a urmat evoluţia societăţii, încercând să vină în
întâmpinarea noilor cerinţe ale populaţiei. Din această cauză calitatea alimentelor, protecţia
mediului prin utilizarea biocombustibililor au câştigat o importanţă aşa de mare în ultima perioadă
de timp.
Politica Agricolă Comună (PAC) este politica UE cea mai integrata şi care primeşte o cotă
importantă din fondurile comunităţii europene. Acordând o mai mare atenţie la igiena şi calitatea
produselor alimentare, ne dorim să facem primii paşi spre piaţa extrem de competitivă a
producătorilor agricoli din UE.
Desi agricultura detine cea mai mare pondere în cadrul economiei locale a comunei, acest
sector este slab dezvoltat, fiind caracterizat de existenta a numeroase gospodării neviabile din
punct de vedere economic. În general se practică agricultură în ferme de subzistență și nu
agricultură intensivă, în exploatații agricole.
Producătorii nu sunt asociati în grupuri de producători, iar lipsa mijloacelor de
exploatatie agricolă moderne, precum si gradul ridicat al fragmentării proprietătilor, conduc la o
productivitate a muncii foarte scăzută. Serviciile agricole sunt de asemenea foarte slab
dezvoltate.
Anumite zone din comuna nu au fost cooperativizate, în timp ce altele au fost
cooperativizate. După evenimentele din decembrie 1989, au avut loc transformări importante în
viaţa ţăranului. Prin legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, ţăranii au fost
reîmproprietăriti cu propritătile luate în urma cooperativizării forţate a agriculturii în 1962.
Reîmproprietărirea ţăranilor a creat mari greutăţi în exploatarea pământului, efectiv în anul
1989, nici-un ţăran nu deţinea nici-un tractor, muncind pământul cu atelaje cu tranţiune
animală. Au urmat o serie de stimulente acordate de guvern către micii agricultori ceea ce a dat
posibilitatea cumpărării de către mulţi agricultori de tractoare, pluguri, discuri, grape, alte utilaje
agricole. Cu toate acestea, în anumite zone, încă si în prezent, se folosesc unelte agricole
cu tractiune animală.
Terenurile cultivabile reprezintă un potential real pentru dezvoltarea agriculturii
ecologice, având în vedere că îngrăsămintele folosite, atât în trecut cât si în prezent, sunt
gunoiul de grajd. Desi există premisele dezvoltării agriculturii ecologice, ca instrument important
în conservarea naturii si de revitalizare a microregiunii, populatia nu cunoaste avantajele acestei
forme de agricultură si nici condițiile concrete de practicare si de certificare a produselor.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 52
Accentul care se pune pe dezvoltarea rurală comportă investiţii majore în silvicultură,
valorificarea peisajului cu scopuri recreative – turism rural, biodiversitate, diversificarea economiei
rurale, protecţia mediului rural, crearea de locuri de muncă, toate acestea având ca ultim scop
creşterea calităţii vieţii locuitorilor comunei noastre.
Un punct forte pe care îl vom utiliza în avantajul nostru îl reprezintă calitatea terenurilor
agricole puţin contaminate datorită unei agriculturi care nu respectă mediul. Produsele pe care
dorim să le promovăm vor face parte din seria produselor biologice, atât animale, cât şi vegetale.
Suprafeţe mari de pădure, de fâneţe şi păşuni le-au oferit locuitorilor posibilitatea de a se
ocupa de cultivarea plantelor, creşterea animalelor şi valorificarea produselor animaliere şi ale
pădurii (lemn, fructe de pădure, ciuperci).
Suprafaţa totală a teritoriului administrativ al comunei este de 7497 ha.
În ceea ce priveşte trăsăturile naturale, se poate aprecia că, în ansamblu, ele oferă
suficiente elemente de favorabilitate pentru practicarea unei agriculturi performante, cu
aspecte de favorabilitate pentru toate culturile agricole. Mai mult decât atât, se manifestă
elemente de favorabilitate ridicată pentru culturi cum ar fi cele de orz, porumb, floarea-soarelui,
sfeclă de zahăr, cânepă, lucernă, trifoi, cartofi, pomi fructiferi, viţă-de-vie. În acest sens,
sunt de amintit particularităţile climatice, prin valori ale radiaţiei solare globale de 111-118
kcal/cm2, durata medie de strălucire a Soarelui de 2000-2100 ore/an, temperatura medie anuală
de ~10oC, precipitaţii medii anuale de 550-600 mm, etc. Reflectarea directă a acestor
particularităţi se face în particularităţi fenologice ale culturilor agricole. Astfel, înspicarea grâului
de toamnă are loc în intervalul 22-30 mai, maturizarea grâului de toamnă se produce între 27
iunie – 5 iulie, iar înflorirea viţei-de-vie se produce între 2 şi 11 iunie. Elementelor de
favorabilitate climatică li se adaugă cele de factură edafică, în condiţiile în care aici sunt prezente
soluri cu fertilitate mare (cernoziomuri, faeoziomuri) şi medie (luvosoluri, eutricambisoluri).
Elementele climatice – temperatură, precipitaţii, durată de strălucire a soarelui, ş.a. sunt, aşadar,
favorabile practicării agriculturii, cu singura carenţă- aceea a deficitului de umiditate din timpul
lunilor august-septembrie şi, în consecinţă, a probabilităţii crescute a secetelor. Temperaturile
mai ridicate au favorizat cultura unor specii de plante şi arbori termofili ca viţa de vie, piersicul,
caisul.
În ceea ce priveşte particularităţile social-economice, trebuie amintite manifestarea
unor elemente de restrictivitate, dintre care cele mai importante sunt legate de supraparcelarea
terenurilor agricole şi gradul redus de asociere al fermierilor.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 53
Potenţialul productiv al agriculturii
Analiza structurii terenurilor agricole, pe categorii de folosinţă, scoate în evidenţă faptul
că terenurile arabile deţin la nivelul comunei peste 65,4% din terenurile agricole, fapt ce se
constituie ca o premisă de favorabilitate faţă de culturile de câmp.
Suprafeţe mari de teren arabil, pădure, de fâneţe şi păşuni le-au oferit locuitorilor
posibilitatea de a se ocupa de cultivarea plantelor, creşterea animalelor şi valorificarea produselor
animaliere şi ale pădurii (lemn, fructe de pădure, ciuperci).
Pe principalele categorii de folosinţă, suprafaţa fondului funciar al comunei de 7497 ha (din
care suprafața agricolă este de 5782 ha) se structurează astfel:
CATEGORIA
SUPRAFAŢA HA
Agricolă 5782
Arabil 3782
Păşune 1013
Fâneţe 932
Pădure 1213
Livezi 810
Vii 55
Terenuri neagricole 1715
Căi de comunicații si căi ferate
150
Ocupata cu ape, bălți 19
Curți, construcții 234
Terenuri degradate și neproductive
99
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 54
Agricultura reprezintă activitatea economică de bază, prin care locuitorii comunei îşi
asigură resursele de hrană şi o parte din veniturile băneşti.
Producţia vegetală
Distribuţia terenurilor cultivate la nivelul unităţilor administrativ – teritoriale prezintă o serie
de particularităţi, după cum urmează:
- cele mai mari suprafeţe cultivate cu cereale corespunzător unor condiţii orografice prielnice
şi a unor suprafeţe arabile extinse; datorită condiţiilor de determinare orografică.
Semnificaţia economică a acestor culturi derivă din importanţa crescută pe care o
au atât în alimentaţia omului cât şi în hrana animalelor. Principalele cereale cultivate sunt
grâul, secara, orzul şi orzoaica (pe suprafete extinse), ovăzul , porumbul, bine reprezentat în
comună şi sorgul (pe suprafeţe extrem de reduse).
Structura terenurilor cultivate
- cultura plantelor tehnice
- cultura cartofului,
- cultura plantelor furajere, se înscrie ca un element cu importanţă crescută în structura
culturilor de câmp şi totodată în lanţul producţiei agricole, fiind o importantă verigă de suport
a sectorului zootehnic. Mai importante, atât prin suprafeţele cultivate cât şi prin valoarea lor
furajeră, sunt culturile de lucernă, trifoi, porumbul pentru siloz, sfecla furajeră şi bostănoasele
de nutreţ. Atât în cazul celor perene, cât şi al celor anuale, culturile de plante furajere au o
reprezentare semnificativa.
Arabil39%
Pasune10%
Fanete10%
Padure12%
Luciu de apa0%
Livezi8%
Vii1%
Curti, constructii2%
Alte terenuri18%
Suprafata teritorial administrativa a comunei Măeriște
Arabil
Pasune
Fanete
Padure
Luciu de apa
Livezi
Vii
Curti, constructii
Alte terenuri
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 55
Zona prezintă favorabilitate pentru cultura cerealelor. Populaţia își păstrează ocupaţia
agricolă, însă în cele mai multe cazuri, practiică agricultura în afara orelor de serviciu; îşi lucrează
pământul individual, cu mijloace rudimentare şi în foarte mică masură cu mijloace mecanice.
Clima permite cultivarea legumelor, însă este nevoie de investiţii în sisteme de irigaţii. Zona
prezintă favorabilitate pentru cultura cerealelor, plantelor tehnice şi legumelor.
În anul 2003 suprafeţele cultivate se prezentau astfel:
♦ Porumb -720 ha
♦ Grâu și secară- 627 ha
♦ Cartofi -260 ha
♦ Floarea soarelui - 143 ha
♦ Legume- 250 ha
Populaţia are ocupaţie preponderent agricolă, îşi lucrează pământul individual, cu mijloace
rudimentare şi în foarte mică măsură cu mijloace mecanice. Clima permite cultivarea legumelor,
însă este nevoie de investiţii în sisteme de irigaţii.
Un punct forte pe care îl vom utiliza în avantajul nostru îl reprezintă calitatea terenurilor
agricole puţin contaminate datorită unei agriculturi care nu respectă mediul. Produsele pe care
dorim să le promovăm vor face parte din seria produselor biologice, atât animale, cât şi vegetale.
Păşunile naturale ocupă de asemenea o suprafaţă importantă 1013 ha.
3.1.2. Zootehnia
Activitatea de creştere a animalelor este o tradiţie în această zonă. În comuna Măeriște,
creşterea animalelor se practică atât la gospodăriilor cât și în ferme de animale.
36%
31%
13%
13%7%
Principalele culturi
Porumb
Grau si secara
Cartofi
Legume
Floarea soarelul
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 56
Vaccinarea şi tratarea bolilor la animale este asigurată în cadrul Circumscripţiei
Veterinare existente în comună, de către cadre specializate, care asigură atât procurarea
de medicamente de uz veterinar, aplicarea tratamentelor necesare la animale şi respectiv
realizarea acţiunilor de vaccinare derulate la nivel naţional, conform prevederilor legale si a
directivelor primite de la Direcţia Judeţeană Sanitar-Veterinară.
Pentru sectorul zootehnic se remarcă faptul că acesta este încă tributar unui sistem
de tip extensiv, în care producătorul individual îşi asigură o parte din consumul şi veniturile
gospodăriei din astfel de activităţi. Este vorba în special despre comercializarea produselor de
carne, lapte şi ouă, cu precădere pe pieţele urbane din proximitate. Germeni ai intensivizării
acestui sector agricol se remarcă doar prin existenţa unui număr redus de ferme de profil.
Creşterea animalelor reprezintă o sursă de venit pentru locuitorii comunei datorită
zonei geografice din care face parte comuna Măeriște. Aceasta este favorizata de suprafețele
înseminate de pășuni și fânețe existente. Numărul capetelor de animale este de 25180. În mare
măsură, la nivel naţional, diminuarea efectivului de animale este cauzată de insuficienta
nutrețurilor și respectiv creşterea preţurilor la nutreţuri dar trebuie să ţinem cont şi de ceilalţi
factori care au dus la scăderea efectivului de animale ca:
o vârsta înaintată a crescătorilor de animale în zona rurală,
o lipsa unor politici guvernamentale coerente în domeniu,
o disjuncţia între animal, pământ şi muncă,
o seceta, etc.
Efectivul de animale din comună se prezintă astfel:
Specii de animale
Bovine Ovine Caprine Porcine Pasari Cabaline Magari
si catari
Iepuri
de casa
Familii
de
albine
499 5049 32 1175 16827 100 18 520 960
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 57
Sectorul zootehnic al comunei poate fi dezvoltat prin amenajarea unor ferme sau
microferme de creştere organizată a animalelor, a unor centre de colectare şi valorificare a
produselor de origine animală: lapte, carne, piei, lână (centre de tăiere, abatorizare, carmangerii
ş.a). Se pot amenaja pe raza comunei ferme de creştere a păsărilor dotate cu centre de prelucrare
şi valorificare a produselor avicole.
Pentru sectorul zootehnic se remarcă faptul că acesta este încă tributar unui sistem de
tip extensiv, în care producătorul individual îşi asigură o parte din consumul şi veniturile
gospodăriei din astfel de activităţi. Este vorba în special despre comercializarea produselor de
carne, lapte şi ouă, cu precădere pe pieţele urbane din proximitate. Germeni ai intensivizării
acestui sector agricol se remarcă doar prin existenţa unui număr redus de ferme de profil. Sectorul zootehnic al comunei poate fi dezvoltat prin amenajarea unor ferme sau
microferme de creştere organizată a animalelor, a unor centre de colectare şi valorificare a
produselor de origine animală: lapte, carne, piei, lână (centre de tăiere, abatorizare, carmangerii
ş.a). Se pot amenaja pe raza comunei ferme de creştere a păsărilor dotate cu centre de prelucrare
şi valorificare a produselor avicole.
3.1.3. Pomicultura
În comuna Măeriște livezile se întind pe o suprafață foarte mică. Acest sector se poate
dezvolta prin modemizarea tehnologiilor de cultivare şi recoltare, dar şi prin amplasarea unor
centre de colectare, prelucrare şi valorificare a acestor produse.
În ceea ce privește cultura pomilor fructiferi, cele mai bune condiții le întrunesc prunii,
urmați de meri, peri, piersici, cireși și vișini. Micile livezi se gasesc în gospodăriile localnicilor și
ocupă suprafețe foarte mici și nu apar în statisticile INSSE.
Revigorarea pomiculturii si raspandirea soiurilor locale traditionale. Se va avea in vedere:
67%2%0%
5%
0%
2%
4%
20%0%
Efectivul de animale
Pasari
Bovine
Caprine
Porcine
Cabaline
Iepuri de casa
Familii de albine
Ovine
Măgari și catâri
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 58
o Reabilitarea soiurilor şi a varietăţilor locale tradiţionale
o Păstrarea soiurilor şi a varietăţilor locale tradiţionale încă existente
o Crearea unei bănci de gene-livada demonstrativă
o Incurajarea creşterii soiurilor şi a varietăţilor locale tradiţionale
o Asigurarea valorificării fructelor produse în comună
o Incurajarea, respectiv diversificarea tehnicilor de prelucrare a fructelor
Suprafața cultivata (hectare) cu plantatii pomicole:
Pomi fructiferi Castani, nuci,
aluni, si alte
specii inrudite
Alti pomi
Pepiniere Alte culturi
permanente Meri Peri Pruni Caisi Piersici
Ciresi si
visini
Gutui
Alti pomi fructiferi
13 2 75 0..05 0.50 0.20 - 4 5 0.20 - -
3.1.4. Viticultura
Pe raza comunei Maeriste sectorul viticol este foarte dezvoltat, se gasesc plantatii de vita
de vie hibrida in gospodariile locuitorilor si pe zona de deal a urbei, pentru consumul propriu
ocupand 55 ha.
Suprafata cultivata (hectare) cu plantatii viticole:
3.1.5. Legumicultura
Pe raza comunei Măeriște legumicultura este bine dezvoltată, datorită aşezării geografice
a comunei, ocupând suprafeţe mari cultivându-se de localnici pentru consum propriu. Creșterea
Plantații viticole
Pepiniere viticole si
plantatii port-altoi
Struguri de vin Struguri de
masa Total
Vin de calitate Alte tipuri de vin
Total
1 63 64 0.10 64.10 -
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 59
competivității legumiculturii prin utilizarea tehnologiilor alternative.
În concluzie serviciile pentru agricultură sunt dezvoltate însă este nevoie de investiții
serioase în sisteme de irigatii, iar serviciile de mecanizare au nevoie îmbunătațiri semnificative.
Serviciile de consultantă agricolă sunt dezvoltate la nivelul fiecărei primării, dar sunt
ineficiente si nu prezintă un interes real pentru populatie
3.1.6. Silvicultura
În conformitate cu prevederile Codului Silvic, fondul forestier este alcătuit din totalitatea
suprafeţelor ocupate de păduri, a terenurilor destinate împăduririi, celor care servesc nevoilor de
cultură, producţie ori administraţie silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile
neproductive, astfel incluse în amenajamentele silvice.
Fondul forestier dispune de o suprafaţă de 1213 ha pădure, din care 896 ha apartine
proprietarilor, 317 ha apartine statului, administrată de Ocolul Silvic Magura.
Suprafata ocupată de padure reprezinta un procent de 16% din teritoriul administrativ.
Acest fond forestier este administrat de R.N.P. Directia Silvica Sălaj prin Ocolul Silvic Măgura. Din
punct de vedere al repartizării teritoriale a fondului silvic, cea mai mare parte a pădurilor se intinde
pe colinele şi platourile înalte care străjuiesc comuna.
Suprafața: 1213 ha
Compoziție: - Fag 47,5 %
- Rășinoase 10,5 %
- Stejar 23,5 %
- DT 17,9 %
- DM 0,6 %
Posibilitate: 3400/6600 mc
Accesibilitate: 45 km
Forma de relief: Deal 68
In această zonă nu sunt exploatari forestiere masive. Din masa lemnoasă exploatata o mare
parte este folosită pentru prelucrare pe platformele societatilor de profil si a agenţilor particulari.
Se mai foloseste pentru aprovizionarea populaţiei cu lemn de foc precum si ca material de
constructii.
Pădurea este situată altitudinal, fiind reprezentată de etaj montan de molidisuri, montan
de amestecuri, si premontan de făgete, speciile lemnose caracteristice acestor tipuri de pădure.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 60
3.1.7. Piscicultura
Zona este favorabilă pentru dezvoltarea pisciculturii, element ce ajută şi la dezvoltarea
serviciului turistic. În comună există 19 ha de teren acoperite cu ape și bălți o parte din acestea
fiind amenajate pentru piscicultură.
3.1.8. Apicultura
Apicultura beneficiază de condiţii de favorabilitate ridicată în arealul studiat. Acest lucru
se datorează atât particularităţilor climatice cât şi caracteristicilor legate de flora meliferă.
Aceasta din urmă este bine reprezentată, cu specii care pot asigura producţii ridicate de polen
şi miere. Astfel de specii sunt prezente atât în structura culturilor de câmp (ex. floarea
soarelui, cu un potenţial productiv de peste 50 kg miere/ha, lucerna, cu un potenţial
productiv de peste 25 kg miere/ha, rapiţa de toamnă, cu un potenţial productiv de peste 200
kg miere/ha), livezi (cireşul şi vişinul, cu un potenţial productiv de peste 35 kg miere/ha, caisul,
cu un potenţial productiv de peste 20 kg miere/ha, mărul, cu un potenţial productiv de
peste 30 kg miere/ha) cât şi în flora spontană arboricolă şi ierboasă (salcâmul, cu un
potenţial productiv de 600-1300 kg miere/ha, teiul, cu un potenţial productiv de peste 400
kg miere/ha, salcia, cu un potenţial productiv de peste 150 kg miere/ha, trifoiul alb, cu un
potenţial productiv de peste 100 kg miere/ha).
Apicultura este una dintre resursele importante ale județului Sălaj, iar mierea din
Transilvania, preferata prințului Charles, este, probabil, cea mai bună miere din lume, datorită
biodiversității de aici, așa cum susține botanistul John Akeroyd.
Principalele disfuncţionalităţi ale sectorului agricol sunt legate de:
-deficienţe legate de potenţialul uman, în condiţiile în care starea de îmbătrânire
demografică a populaţiei este specifică unui număr tot mai mare de localităţi; se adaugă lipsa
forţei de muncă calificate;
-structura proprietăţii funciare, dominată de gospodării individuale la care mărimea medie
a exploataţiei nu depăşeşte 3 ha; această fărâmiţare induce dificultăţi în relaţiile cu
modernizarea agriculturii, generând un grad mai redus de tehnologizare;
-număr redus de ferme zootehnice;
-slaba specializare pe sectoare productive pentru care există cerere constantă pe piaţa
urbană de proximitate şi pe cea regională (ex. legume, fructe, lapte, carne);
-nevalorificarea nişei pentru produsele agricole ecologice, atât în sectorul vegetal, cât şi
în cel animalier;
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 61
3.1.9. ANALIZA SWOT AGRICULTURA S DEZVOLTARE RURALĂ
PU
NCT
E T
AR
I
Privatizarea firmelor cu capital de
stat din domeniul agricol;
Prezenţa fondurilor europene ce
pot fi absorbite în vederea
impulsionării afacerilor în
agricultură;
Existenţa forţei de muncă calificată
în agricultură;
Practicarea unei agriculturi
ecologice;
Tradiţie în creşterea animalelor;
Existența unor firme cu profil
agricol;
Suprafața agricolă de 5782 ha
Educatia ecologica este
superficială
Resurse natural nevalorificate
(plante medicinal, fructe de
padure, ciuperci)
Lipsa unor centre de colectare,
procesare si a retelelor de
marketing si distributie a
produselor agricole
Agricultura se bazeaza pe
microexploatatii individuale, de
mici dimensiuni, cu mijloace de
productie rudimentare, fara a
exista exploatatii modern
Îmbătrânirea forţei de muncă
în agricultură;
Nu exista forme de asociere,
iar activitatile de tip asociativ
sunt slab dezvoltate
Degenerarea raselor
animalelor şi servicii medicale
veterinare sporadice,
Utilaje agricole învechite,
rudimentare şi tehnologii
neperformante
Perpetuarea monoculturilor
(cartof, păioase) datorită
fertilităţii scăzute a solului,
PU
NCTE SLA
BE
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 62
OP
OR
TUN
ITA
TI
Focalizarea pe obţinerea
subvenţiilor pentru cât mai
mulţi dintre producătorii
noştri locali;
Intrarea pe o piaţă de consum
cât mai largă;
Imbunătăţiri aduse
terenurilor, modernizarea
drumurilor de exploatare şi
folosirea de tehnologii
avansate;
Obţinerea de produse de
calitate superioară;
Acordarea de asistenţă micilor
producători agricoli;
Descoperirea de culturi
alternative;
Utilizarea fondurilor
nerambursabile.
Dezvoltarea agriculturii
ecologice
Recoltele merită o temeinică
reconsiderare, de la
conservare la refrigerare
Menținerea populației de
bovine, reabilitarea raselor
locale, precum și încurajarea
creșterii acestora
Reabilitarea soiurilor și a
varietăților locale tradiționale
în pomicultura
Practici de agricultură
durabilă, adaptate condiţiilor
climaterice şi solului din
comună
Insuficiența resurselor
financiare
Parcul de utilaje agricole mic
determină imposibilitatea
încadrării în perioadele
optime de executare a
lucrărilor;
Frecvenţa ridicată a
perioadelor secetoase în
agricultură;
Degradarea solurilor
Slaba informare a agricultorilor
cu privire la normele europene
Lipsa de interes si atractivitate a
generațiilor tinere pentru
munca in agricultură
AM
ENIN
TAR
I
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 63
3.2. INFRASTRUCTURĂ, TRANSPORT SI MEDIU
3.2.1. Infrastructură de comunicaţii şi transport
Reţeaua încă insuficientă de drumuri în interiorul comunei şi accesul dificil
către acesta reduc mobilitatea populaţiei, disponibilitatea bunurilor de consum şi
a serviciilor, oportunităţile pentru angajare, funcţiile economice şi sociale ale
comunităţilor şi implicit coeziunea internă a acestora. Sprijinul financiar pentru
investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului comunităţii conduc la
creşterea activităţilor economice şi sociale, intensificarea relaţiilor şi prin aceasta,
valorificarea potenţialului care încă nu a fost suficient exploatat.
Investiţiile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populaţiei
şi a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători,
îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale, creşterea eficienţei activităţilor
economice, economisirea de energie şi timp, creând condiţii pentru extinderea
schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive.
Dezvoltarea reţelelor de transport va facilita, de asemenea, cooperarea
interregională şi va contribui semnificativ la creşterea competitivităţii
întreprinderilor/firmelor şi a mobilităţii forţei de muncă şi prin urmare, la o
dezvoltare mai rapidă a României pe ansamblu, dar şi a fiecărei regiuni în parte.
Ca măsuri de dezvoltare locală, aceste priorităţi le considerăm de importanţă
majoră, asigurarea accesibilităţii pentru toate localităţile arondate comunei
noastre, asigurarea unui transport în condiţii de siguranţă pentru cei care
utilizează acest serviciu public şi nu în ultimă instanţă, atunci când nevoia o va
cere, asigurarea unui ritm de dezvoltare a reţelei de transport, rutier sau feroviar
public pentru transport de persoane şi mărfuri.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 64
3.2.2. Infrastructură de utilităţi
Activitatea comunei se desfăsoară sub îndrumarea și controlul organelor administrației
publice locale. Atribuțiile, sarcinile si structura acestora sunt cuprinse în Legea nr.215/2001
administratiei publice locale, prin care se asigură un grad mai mare de autonomie autoritătilor
locale. Conform acestor legi în fruntea comunelor, orașelor și municipiilor se află primării și
consiliile locale, acestea având atribuții specifice.
Bugetul comunei se formează din sume alocate de la guvern repartizat prin Consiliul
Județean Sălaj, impozite si taxe locale. Repatizarea veniturilor evidențiază gradul de dependență
față de bugetul de stat din care sunt alocate sumele necesare asigurării unui buget minim de
funcționare a instituțiilor comunei.
Modernizarea drumurilor din cadrul comunei face parte din cadrul proiectelor prioritare în
perioada imediat următoare. Starea drumurilor a fost și este o prioritate permanentă a edililor
localității, însă resursele financiare limitate nu au permis reabilitarea lor în totalitate. În domeniul
comunicațiilor s-a trecut la telefonia digitală, fapt care a facilitat introducerea internetului,
mijlocul cel mai modern si mai eficace de comunicare.
3.2.2.1. Alimentarea cu energie electrică
Energia electrică necesară consumatorilor din comuna Maeriște si imprejurimi este
asigurată de statia 110/ 20/6 Kv existenta, care functioneaza interconectata la sistemul energetic
national. Posturile de transformare sunt echipate cu transformatoare avind puterile cuprinse
intre 100-250 KVA alimentate la tensiunea de 20/0,4kv.Reteaua electrica de medie tensiune este
realizată in schema serie, cu posturi de transformare in sistem intrare-ieşire. Rezervarea se face
prin reteaua de medie tensiune care este realizată in sistemul “buclat” cu functionare
radiala.Reţeaua de distributie de medie tensiune (6-20 Kv) este subterana, iar in unele locuri este
aeriană, pe stilpi din beton; fiind amplasata pe marginea trotuarelor, drumurilor,sau trecind prin
gradini sau terenuri cu alta destinatie. Retelele de distributie de joasa tensiune in sistem aerian
pe stilpi respecta riguros traseul de pe marginea drumurilor si au o lungime aproximativă de
6,1km, reprezentind liniile electrice aeriene si canalizarea subterana, racordate la posturile de
transformare.Instalatile mentionate alimenteaza integral cosumatorii casnici, social-culturali si
industriali (mici consumatori).
Probleme cheie:
• Reabilitarea/retehnologizarea capacităţilor energetice cu grad de uzură ridicat sau care
utilizează tehnologii învechite, sau închiderea celor nerentabile; promovarea investiţiilor
private în noi capacităţi de producţie bazate pe cogenerare şi resurse regenerabile.
• Lipsa internalizării costurilor de mediu, a dezafectării instalaţiilor şi a certificatelor „verzi".
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 65
• Costurile ridicate ale măsurilor de protecţie a mediului la majoritatea centralelor termoelectrice
faţă de cerinţele UE.
• Nevoia economisirii energiei prin scăderea intensităţii energetice la nivelul ţărilor din UE, şi
implicit a creşterii eficienţei energetice pe întregul lanţ resurse naturale - producere - transport -
distribuţie -utilizare finală a energiei electrice.
• Eficienţă energetică relativ redusă.
• Pierderi relativ mari în reţele de transport şi distribuţie a energiei electrice, accesarea de fonduri
în vederea realilitării lor.
3.2.2.2. Alimentarea cu apă
În localitatea Maeriște nu există o reţea de alimentare cu apă potabilă. Cetăţenii au fântâni
săpate la cca. 10 – 20 m adâncime, iar apa este potabilă pe toată suprafaţa comunei.
Exista in momentul de fata proiect in derulare pentru introducerea retelei de alimentare
cu apa in comună: derulare.
3.2.2.3. Canalizare
Pe raza comunei nu există un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere.
Apele uzate de la locuinţe şi obiectivele social culturale se face în bazine vitanjabile sau latrine
uscate. Exista in schimb un proiect in curs de implementare in acest scop.
Conform propunerilor de proiecte în perioada 2018-2022 se doreşte introducerea
sistemului de canalizare, epurare şi tratare a apelor reziduale în toate satele componente
comunei Maeriste. Se mai doreşte şi amenajarea unui sistem de colectare apă şi scurgere către
centrele de colectare. Proiectul în acest sens se numește: „Înfințare sistem de canalizare și
epurare ape uzate menajere în satele Măeriște și Giurtelecu Șimleului, Comuna Măeriște, Județul
Sălaj”
3.2.2.4. Alimentarea cu gaze
Pe teritoriul administrativ al comunei nu există un sistem centralizat de alimentare cu
gaze natural.
3.2.2.5. Alimentarea cu caldură
În comuna Măeriște încălzirea este rezolvată cu sobe individuale și centrale care
funcționează pe bază de combustibil solid. Căldura din gospodării se obţine cu ajutorul
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 66
combustibilului solid, respectiv lemne şi cărbuni.
Observam ca in ultima vreme tot mai multi copaci sunt taiați și folosiți pentru construcții si
altele. Folosind centrala termica pe lemne foarte multi copaci se pierd. Un alt dezavantaj din punct
de vedere eco al centralelor ce folosesc ca material primar lemne, cărbune, derivați din petrol etc,
este ca materialul primar ars în procesul de producere al energiei termice emite o cantitate de
gaze arse în mediul înconjurator, ducând la poluarea acestuia. Dorim să înlocuim arborii cu energia
regenerabila, mai exact panourile solare.
Problema identificată în comuna Măeriște este consumul ridicat de energie clasica si de
arbori folositi pentru incalzire. Dorim sa rezolvam aceasta problema, care solicita cheltuieli
ridicate, prin folosirea panourilor solare. In zona noastra, a comunei din Măeriște, soarele este
deosebit de generos tot timpul anului. Ca urmare, folosirea energiei solare va rezolva aceasta
problema a arborilor si a cheltuielilor deosebit de mari cu energia clasică.
3.2.2.6. Televiziune, telefonie mobilă şi fixă
Telefonia fixă este asigurată de Telekom în procent de 70%. Zona se află în aria de acoperire
a reţelelor de telefonie mobilă Orange, Telekom, Vodafon în proporţie de 90%.
3.2.2.7. Drum asfaltat
Circulatia pietonala se realizeaza pe trotuare numai in localitatea Maeriste. Traversarea
strazilor de catre pietoni se face prin pasaje la nivel, marcate. Nu sunt intersecții semaforizate.
În prezent, la nivelul comunei Maeriște nu există piste special amenajate pentru ciclism. În
absenţa infrastructurii de profil, utilizarea acestui mijloc de transport ecologic este redusă,
circulaţia bicicliştilor realizându-se pe partea carosabilă şi trotuare, ceea ce contribuie la
creşterea riscului producerii unor accidente.
Comuna a fost beneficiara unor fonduri importante cu care s-a reuşit modernizarea
comunei. Printre cele mai importante proiectele realizate de Primărie se numără:
- Asfaltare drumuri şi străzi comunale în Comuna Măerişte. Proiectul a fost realizat prin fonduri
SAPARD;
- Modernizarea drumuri şi străzi comunale;
- Construcţia de poduri peste râul Crasna, în Măerişte şi Giurtelecu Şimleului; În anul 2009 s-a
început construcţia podurilor, iar la finele anului trecut s-a pus punct lucrărilor. Investiţia a fost
suportată de Guvernul României;
Întâiul proiect a fost cel depus prin Programul SAPARD, care avea ca obiectiv "Asfaltare
drumuri comunale, străzi şi uliţe in comuna Măerişte, judeţul Sălaj". Astfel au fost asfaltaţi 10,5
kilometri de drum, valoarea investiţiei ridicandu-se la un milion de euro. Prin proiectul depus prin
Programul de Dezvoltare Rurală, finanţat de Banca Mondială s-au pietruit şi s-a aplicat tratament
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 67
dublu bituminos pe 8,5 kilometri de drumuri comunale. Prin Hotărarea de Guvern nr.577 a
obţinut fonduri pentru asfaltarea drumului comunal DC 98, pe o istanţă de patru kilometri din
drumul naţional 108 F pană in satul Criştelec. Alţi 5,2 kilometri de drum asfaltat au fost finanţaţi
tot prin hotărarea de guvern antemenţionată. Cum drumurile au nevoie de poduri acolo unde se
intersectează cu apele, au fost construite prin Ordonanţa 7 două poduri peste Valea Crasnei , in
Măerişte şi Giurtelec, valoarea lucrărilor ridicandu-se la 1.800.000 de lei.
Primăria Măeriştea lucrează la următoarele proiecte:
- proiect integral privind înfiinţarea sistemului de canalizare în Măerişte.
- s-a realizat un studiu de fezabilitate pentru alimentarea cu apă în comuna Măerişte;
- modernizare străzi în satele Cristelec şi Mălădia;
- extindere şi reabilitare cămin cultural în satul Mălădia, proiectul va fi finaţat de Compania
Naţională de Investiţii;
- prin Măsura 3.1.3 “Încurajarea activităţilor turistice” se va forma un centru de informare
turistică.
Drumurile în comună sunt asfaltate în proporție de 85 la sută. În schimb, drumurile
județene 108F și 110 sunt intr-o stare degradata. Canalizare nu există în niciun sat din comună.
Infrastructură de transport
Reţeaua de căi ferate la nivel de judeţ are ca principal nod feroviar comuna Jibou, prin care
se asigură legăturile cu localităţile: Baia Mare, Oradea, Cluj Napoca, Bucureşti, etc.
Judeţul este străbătut de două linii de cale ferată:
- linia de cale ferată principală: Dej - Jibou - Baia Mare - Satu Mare
- linia de cale ferată secundară: Jibou - Zalău - Sărmăşag - Cărei. (linia care trece prin comuna)
Localitatea beneficiază de o gară C.F. Cehei şi halta Maeriste.
Drumurile judetene care leaga comuna de drumurile nationale:
• DJ 108F: Maeriste- Sarmasag- DN 1F
• DJ 110B: Maeriste- Ilisua - Lompirt - DN 1F
4 Aeroporturi situate la distanţe cuprinse între 80 şi 150 km:
Aeroportul Cluj Napoca
• Aeroportul Oradea
• Aeroportul Satu Mare
• Aeroportul Baia Mare
Transportul călătorilor în localitate este efectuat de societăţi particulare. Sunt societăţi de
transport rutier pentru călători interrural şi transport in tranzit. Din informaţiile culese din teren
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 68
a rezultat existenţa unor particulari care fac transport rutier de călători in regim taxi şi autobuze.
La acest capital trebuie menţionat lipsa unei autogări dotate corespunzator.
3.2.3. Mediu
Fondul forestier are un rol important în păstrarea echilibrului bio- pedo – climatic.
Depozitarea gunoaielor în locuri special amenajate dă un aspect frumos comunei, strazi
curate, amenajate. Un aspect negative asupra mediului il prezintă lipsa rețelei de canalizare.
Calitatea aerului în comuna Măeriște este foarte bună, calitatea apelor de suprafaţă
deasemenea este bună iar nivelul de poluare al apelor subterane este 0. Calitatea solului este
bună şi deasemenea calitatea habitatelor şi a ariilor protejate.
În cadrul teritoriului analizat nu există industrii cu emisii poluante semnificative, atât în aer
cât şi în apă.
Sub aspectul calităţii apei se constată ca apele subterane freatice şi cele de suprafaţă
nu sunt supuse riscului de poluare cu substanţe organice, nitraţi şi compuşi ai fosforului.
Sursele agricole din care ar putea să provină poluarea cu nitraţi sunt constituite în
principal din: dejecţiile animale şi apele uzate tratate necorespunzător din sectorul zootehnic,
gunoiul de grajd depozitat direct pe sol şi deşeurile organice rezultate din activităţile specifice
mediului rural.
Marile complexe de creştere a animalelor şi păsărilor sunt o sursă care favorizează căderea
ploilor acide datorită degajării amoniacului în atmosferă. De aceea este necesar ca în aceste cazuri
să se ia măsurile tehnice necesare de limitare a degajării substanţelor volatile, precum
amoniacul, direct in atmosferă.
Efectele negative induse prin poluarea apelor cu nitraţi din surse agricole sunt materializate
prin:
contaminarea acviferelor care alimentează sursele de apă;
eutrofizarea apelor: excesul de nutrienţi conduce la “înflorirea” masivă a algelor din
lacuri precum şi din reţeaua hidrografică;
proliferarea excesivă a algelor determină scăderea transparenţei apei şi a
concentraţiei oxigenului, efectul cel mai vizibil fiind mortalitatea piscicolă;
În vederea evitării producerii acestui gen de fenomene nocive pentru sănătatea umană
şi mediu se impune aplicarea generalizată şi consecventă la nivelul teritoriului analizat a
Codului Bunelor Practici Agricole şi de Mediu, benefice pentru mediu.
1. Riscul poluării cu nitraţi a apelor de suprafaţă şi subterane creşte foarte mult în anumite
situaţii de aplicare a îngrăşămintelor - pe terenuri în pantă, inundate, îngheţate sau acoperite
cu zăpadă. Pe aceste terenuri fertilizarea cu azot trebuie făcută cu anumite precauţii.
2. Pentru a reduce riscul de poluare a apelor subterane, îngrăşămintele organice de la
animale şi alte deşeuri organice trebuie aplicate la o distanţă de 50 m de izvoare, fântâni sau foraje
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 69
din care se alimentează cu apă potabilă sau pentru uzul fermelor de animale.
În anumite situaţii această distanţă trebuie să fie mai mare, în special dacă izvorul este pe pantă
sau fântâna este puţin adâncă (la suprafaţă). Trebuie avute în vedere toate sursele de apă din
vecinătatea terenului (proprietăţii). Aceste recomandări sunt obligatorii şi în cazul depozitării
temporare a îngrăşămintelor organice în câmp, care oricum trebuie să fie foarte limitată în timp.
3. Se va evita administrarea gunoiului, ca şi a oricărui tip de îngrăşământ, pe timp de
ploaie, ninsoare şi soare puternic, precum şi pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu zăpadă.
4. Nu se recomandă să fie aplicate îngrăşăminte atunci când: solul este puternic îngheţat,
crăpat (fisurat) în adâncime, săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la
depunerea unor materiale de umplutură, precum şi când terenul a fost prevăzut cu drenuri sau
a suportat lucrări de subsolaj în ultimele 12 luni.
5. Se impune păstrarea unei fâşii de protecţie faţă de cursurile de apă şi a captărilor de
apă potabilă, late de minimum 5 – 6 m în cazul cursurilor de apă, cu excepţia dejecţiilor
lichide, la care banda de protecţie trebuie să fie lată de cel puţin 30 m pentru cursuri de apă
şi de 100 m pentru captări de apă potabilă. În zonele de protecţie nu se aplică şi nu se
vehiculează îngrăşăminte.
6. Pentru corpurile de apă la risc din cauza nitraţilor se vor stabili programe de măsuri
pentru aducerea la “starea bună” a apelor.
Comuna Maeriste este membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Ecodes Salaj.
Asociaţia are ca scop înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea,
monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de salubrizare pe raza de competenţă a unităţilor
administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice
de interes zonal sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi dezvoltării, după caz, a sistemelor
de utilităţi publice aferente Serviciului pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. La data prezentei
este in curs de implementare proiectul “Sistem integrat de management al deseurilor solide in
judetul Salaj”- proiect finantat prin POS Mediu. Proiectul constă în investiţii în sectorul de gestionare
a deşeurilor si va fi implementat de către Consiliul Judeţean Salaj, la nivelul întregului
judeţ. Obiectivul general al proiectului este de a dezvolta un sistem durabil de gestionare al
deşeurilor cu reducerea impactului asupra mediului în judeţul Salaj, prin îmbunătăţirea serviciului
de gestionare a deşeurilor şi reducerea numărului de depozite neconforme existente în
conformitate cu practicile şi politicile UE. Proiectul cuprinde măsuri privind colectarea, transportul,
tratarea şi depozitarea deşeurilor. Proiectul va fi sprijinit de un cadru instituţional bazat pe
gestionarea regională şi va avea în vedere un grad ridicat de conştientizare în vederea reducerii
cantităţii de deşeuri sau separarea materialelor reciclabile la sursă.
Surse de poluare din comuna Maeriste sunt:
• gospodării ale populatiei, ca sursa generatoare de deseuri menajere, emise de noxe de la
sistemele de încalzire ale locuintelor (emisii de
• oxizi de azot, oxizi de sulf, oxizi de carbon) in strânsa legatura cu natura combustibililor,
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 70
inaltimea cosurilor si nivelul de concentrare pe unitatea de suprafata.
• traficul rutier care genereaza emisii de gaze de esapament de la autovehiculele aflate in
trafic. Noxele emise (oxizi de sulf si azot, acroleina,
• plumb si metale grele, compusi organici volatili) sunt determinate cantitativ de nivelul
valoric de trafic inregistrat, tipul motoarelor si distanta fata de arterele rutiere.
• unitati prestatoare de servicii (baruri)
• latrinele de tip uscat si puturile absorbante din gospodarii pot afecta panza freatica
• pe langa gospodarii sunt amplasate depozite de gunoi provenit din activitatea zootehnica,
fara a respecta reglementarile in domeniu pentru evitarea poluarii solului si a apei freatice,
in conditiile in care alimentarea cu apa se face exclusiv din puturi si izvoare.
• existenta unor zone neautorizate de depozitare a deseurilor menajere (pe vai, la marginea
intravilanelor etc.)
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ecodes Salaj
Rezultate indirecte – impact:
• contribuţie semnificativă la atingerea angajamentelor asumate de România prevăzute în Tratatul
de Aderare;
• îmbunătăţirea şi crearea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor pentru
acoperirea în proporţie de 100 % cu servicii de salubrizare atât în mediul rural cât şi în mediul rural;
• reducerea cantităţii de deşeuri recuperabile depozitate;
• reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile aduse la depozit;
• implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile pentru a se asigura
atingerea ţintelor prevăzute de legislaţia în vigoare;
• depozitarea deşeurilor nerecuperabile în conformitate cu cerinţele legislaţiei actuale pentru
protejarea sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 71
3.2.4. ANALIZA SWOT INFRASTRUCTURĂ, TRANSPORT SI MEDIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
■ Distanta redusa fata de centrele
polarizatoare de rang superior
■ Reţea de electricitate,
■ Reţea de iluminat public;
■ Reţea de telefonie fixă şi mobilă;
■ Cablu TV şi internet;
■ Eforturi ale autorităţilor locale de aplicare
riguroasă a legislaţiei privind protecţia
mediului.
■ Aspect atragătător: curți curate și frumos
amenajate
■ Drumuri asfaltate
■ Apartenența la un grup de dezvoltare
intercomunitară
■ Insuficienta dezvoltare a utilităţilor de bază
şi a serviciilor publice;
■Lipsa pistelor pentru bicicliști în comună
■ Educaţia ecologică este superficială.
■ Fonduri locale insuficiente pentru
construirea şi întreţinerea drumurilor
■ Inexistența reţea de canalizare
■ Inexistența reţea de alimentare cu apă
■ Inexistență reţea de distribuţie a gazului
■ Grad redus de reciclare a deșeurilor
OPORTUNITATI AMENINTARI
■ Modernizarea drumurilor comunale;
■ Constuirea de piste pentru bicicliști
■ Modernizarea și extinderea reţelei de
alimentare cu apă;
■ Înființarea rețelei de canalizare și a unei
stațiui de epurare
■ Modernizarea sistemului rutier;
■ Montarea unui post de transformare în
comună pentru îmbunătăţirea parametrilor
curentului electric;
■ Accesarea de fonduri destinate dezvoltării
infrastructurii rurale;
■ Îmbunătățirea gestionării deșeurilor
■ Mentalitatea de indiferenţă faţă de
protecţia mediului,
■ Lipsa resurselor materiale pentru
îndeplinirea obiectivelor de investiţii propuse;
■ Lipsa informaţiei în legătura cu programele
de finanţare europeană;
■ Lipsa informaţiilor legate de normele
europene de mediu în rândul micilor
întreprinzători.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 72
3.3. ECONOMIC
3.3.1. Activitati specifice zonei
Particularităţile activităţilor economice primare (agricole) din comuna reflectă modul de
conlucrare a trăsăturilor naturale (relief, climă, resurse hidrice, resurse edafice) şi a celor social-
economice (forma de proprietate, mentalitatea şi modul de organizare, nivelul de dotare tehnico-
materială, caracteristicile pieţei de desfacere a produselor agricole, gradul de procesare a
produselor agricole primare, etc.)
Principalele activităţi economice ce sunt desfăşurate în comună sunt: agricultura,
creşterea animalelor și prelucrarea lemnului. La nivelul comunei se mai practică activităţi
industriale: comerţ, activități de brutărie precum şi activităţi meşteşugăreşti.
Comuna Maeriste face parte din ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA VALEA
BARCAULUI, in cadrul careia coopereaza alaturi de celelalte comune componente pentru realizarea
unor proiecte si activitati de interes comun.
Atât condiţiile geografice cât şi cele climaterice ale zonei au
determinat locuitorii să practice o serie de activităţi predominant
agricole.
Activităţile specifice zonei sunt agricultura, exploatarea
lemnului, cultivarea cerealelor, pomicultura, creşterea animalelor,
prezența fermelor.
Activitățile economice principale sunt: Agricultura,
prelucrarea lemnului, facerea pâinii, comerț.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 73
3.3.2. Comerţ şi servicii
Activitatea de comerţ este răspândită în comuna, dispunând de unităţi alimentaţie publică
(magazine mixte, baruri), specifice mediului rural.
Societăţi comerciale care desfăşoară comerț specializat, sunt întâlnite în Măeriște:
trasporturi rutiere de mărfuri, produse chimice şi produse agricole (cereale, seminţe),
brutării, ferme agricole ș.a. Intalnim activităţi comerciale în magazine nespecializate .
Produsele comercializate în aceste magazine în mare parte sunt achiziţionate de pe piaţa
naţională, fiind produse în alte zone ale ţării sau chiar importate. Produsele de consum
obţinute şi comercializate pe plan local se rezumă la produsele de panificaţie şi preparatele din
carne.
Este de remarcat faptul că turismul ca si activitate a operatorilor economici din
microregiune este aproape inexistent, în ciuda potenţialului uriaş de dezvoltare a
agroturismului în zonă. Numărul structurilor de cazare este insuficientă, în special vara.
În concluzie, putem spune că activitatea comercială în comuna Măeriște este
suficient de bine reprezentată. Populaţia are acces la magazine de desfacere a produselor
alimentare şi nealimentare Structura pe ramură a agenţilor economici privaţi este determinată de activităţile
comerciale. În regiune există posibilitatea ca aceste servicii să se îndrepte mai mult spre producţie
şi servicii.
În prezent, în localitatea Măeriște există o serie de obiective de interes public şi
economic: Primăria, sediul Biroului de Poliţie, oficiu poştal, farmacie, dispensar uman, cabinet
stomatologic, biserici, cimitire, brutărie, magazine alimentare, mici spaţii de prestări servicii şi
altele.
Ramura economică dominantă în comuna Măeriște este agricultura. Suprafata agricola a
comunei este de 5782 ha, reprezentând 2,42% din suprafața agricolă a județului Sălaj.
Condițiile pedo-climatice specifice acestei zone au favorizat dezvoltarea agriculturii, în cadrul
acesteia un rol important revenind zootehniei.
Economia comunei este una predominant agricolă, cu o bună reprezentare a sectorului
zootehnic, susținut de ponderea mare a pășunilor naturale. În ultimii ani unitățile de producție ale
sectorului secundar, reprezentate doar de atelierele micilor meșteșugari.
Baza economică dominantă a comunei o constituie agricultura. Principalele culturi
raspândite în comună sunt: cultura grâului și a secareicultura porumbului și a cartofului
pomicultura legumicultura. Agricultura comunei are în prim plan dezvoltarea pomiculturii și a
zootehniei O importanță deosebită în economia comunei o are fondul forestier, care ocupă 16%
din suprafața totală a comunei.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 74
Silvicultura reprezintă una dintre sursele importante de venituri ale comunei. În anul 2002
s-au obținut rezultate mai bune din fondul forestier, decât în anii precedenți, acestea constând
într-o mai bună valorificare a masei lemnoase, a fructelor de pădure, vânat, etc.
Pe teritoriul administrativ al comunei Măeriște nu există nici o unitate industrială de
interes major, cu excepția prestărilor de servicii către polulație. Comerțul este reprezentat prin
unități cooperatiste.
Satele comunei se caracterizează în prezent ca fiind localităţi cu economie agrară, cu rol
de cazare a populaţiei care lucrează în localitaţile rurale din judeţul Sălaj (Zalău şi Şimleu Silvaniei).
Resursele naturale de care comuna dispune şi care pot fi valorificate sunt:
- în regiunea satului Giurtelecu Şimleului, pe Valea Tăului se găseşte cărbune (lignit), iar la o
adâncime mare - sare.
- În zona satului Giurtelecu Şimleului se găseşte gresie calcaroasă cenuşiu deschis, cu granule
mărunte de cuarţ şi mică, ce se foloseşte ca piatră brută sau cioplită.
- în zona satului Criştelec şi Giurtelecu Şimleului se presupune că ar exista bazine petroliere,
rezerve ce nu au fost încă cercetate în suficientă măsură.
Probleme întâmpinate: acivităţile economice nu au continuitate şi nu sunt rentabile, lipsa forţei
de muncă cu calificare, ponderea activităţilor de comerţ cu amănuntul şi lipsa activităţilor de
prestări servicii în mediul rural, acestea fiind concentrate în mediul rural.
În comuna Măeriște se regăsesc următoarele activități ecomnomice:
Industrie:
- productie PET -uri;
-crescatorie pasari;
- morarit si panificatie ;
- exploatarea şi prelucrarea lemnului ;
Agricultura: - cultivarea pamantului individuala si in asociatii
Transporturi: - Statia CFR Giurtelecu Simleului , Halta Uileacu Simleului ;
- Posta, telefoane.
Comerț: - alimentar;
- industrial;
- alimentatie publica;
- particular.
Servicii publice:
-de administratie locala;
-de gospodarie comunală și locativă;
-de furnizare a energiei electrice;
- poșta și telecomunicații ;
- de protecție socială și asistență specială în cadrul primăriei
- comunitar de cadastru și agricultură în cadrul primariei
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 75
- de pompieri voluntari.
Investitori locali:
- SC Pet SRL – fabricare peturi;
- Asociaţie agricolă – peste 1000 ha; (SC. Salvadore SRL; -SC Rareş SRL)
- SC Mirghis @ Mayer SRL – carieră de piatră;
Există la nivel de comună două asociaţii agricole, care au arendat peste o mie de hectare
de teren arabil. Arenda constă in 300 de kilograme de grau la hectar şi plătirea impozitului pentru
teren. SC. Salvadore SRL aparţine unui italian. El lucrează pămantul după tehnici moderne, pană şi
aciditatea solului a anihilat-o cu amendamente. Din păcate grosul produselor obţinute din hotarul
Măeriştei i-a drumul exportului. In afară şi graul şi porumbul sunt plătite mai bine. Şi cealaltă
asociaţie agricolă, SC Rareş SRL din Uileac se descurcă bine, in sensul că a reuşit să se ţină de
promisiuni, să se achite cu brio de cei ce au dat pămantul in arendă. A reuşit să caştige increderea
oamenilor, chiar dacă nu a obţinut rezultate spectaculoase.
Facilităţi pentru investitori:
• - consultanţă şi suport logistic;
• - prezentare şi reprezentare comnunitate;
• - forţă de muncă disponibilă, calificată şi necalificată;
• - acces la utilităţi;
• - intermedieri concesionări-vânzări terenuri;
• - taxe şi impozite reduse, în temei legal;
• - forţă de muncă calificată în industria uşoară, prelucrări mecanice, electricieni, lăcătuşi
mecanici, croitori, munci agricole, turism.
În acest moment exista 87 firme in baza de date, in comuna Maeriste, Salaj.
Între întreprinzătorii locali care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei se numără:
Act. Ind. Ardelean Vasile Chis G. Viorel Persoana Fizica Autorizata
Nicoloff Cristian Persoana Fizica Autorizata
Act. Ind.Chereches Vasile Clejan Olga Intreprindere Individuala
Nicoloff I. Cornelia Intreprindere Individuala
Act.Ind. Cinpan Ioan Clejan Romina-Paula Persoana Fizica Autorizata
Onyejekwe Louis - Aniemeka - Agent Pensii Private
Act.Ind.Deac Cornel Composesoratul Padure Pasune Urberiala Maeriste
Pet-Quality Srl
Af Fanca Vasile Comuna Maeriste Pocola Florica Intreprindere Individuala
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 76
Af Gal Comunitatea Rurala Saraca Cristelec
Robalex Srl
Af Malina Comunitatea Rurala Saraca Giurtelecu Simleului
Sabau Camelia-Carmen Persoana Fizica Autorizata
Ai Abc Cozmin Cooperativa De Credit Concordia Romana Maeriste
Sanolact Silvania Srl
Ai Ardai Cosina Com Srl Sc Agroservice Sa Zalau Punct De Lucru Maeriste
Ai Ardelean Valentin Credo Ap Srl Sc Flavoia Transcom Srl Oradea Punct De Lucru Maeriste
Ai Chereji Chereji Ioan Dragconstruct Srl Sc Petam Plast Holding Srl Zalau Punct De Lucru Maeriste
Ai Dany Dreyer Srl Sc Teco Moiad Srl Baciu Punct De Lucru Maeriste
Ai Dragos Vasile Emira Mirama Srl Scoala Gimnaziala Nr.1 Maeriste
Ai Duca Gheorghe Euro Balint Confort Srl Sindicatul Crescatorilor De Animale
Ai Gozman Pop Lucian Farcas V Dorinel Persoana Fizica Autorizata
Vaida Gabriel Persoana Fizica Autorizata
Ai Lipo Gregoriu Ferma Pop Srl
Ai Mocan Ioan Flavoia Srl Oradea Punct De Lucru Maeriste
Ai Mocan Vasile Fundatia Prietenia
Ai Oltean Gheorghe Gevl Electric Srl
Ai Pacurar Viorel Global Insulation Srl
Ai Parvu Ioan Gorgan Gabriela " Sega " Af
Ai Silaghi Gh Viorel Gorgan I. Gabriela Intreprindere Individuala
Amony Srl Gorgan V Marin-Ioan Persoana Fizica Autorizata
Ardelean Teodora Gorgan V. Radu Florin - Persoana Fizica
Asociatia Crescatorilor De Bovine Gurzau Nicoleta Mariana Persoana Fizica Autorizata
Bercean Dan-Vasile Persoana Fizica Autorizata
Humann-Mondo Srl
Biserica Ortodoxa Romana Maeriste
Ihos Orizont Societate In Nume Colectiv
Biserica Penticostala Maeriste Infotel Tehno Serv Srl
C.O.C.Impex Srl Isoformro Srl
Cabinet Medical Medicina De Familie Dr Cozma Gabriela
Isotec-Insulation Srl
Cabinet Medical Stomatologic Ihos Alina Gabriela
Lapca Vasile Persoana Fizica Autorizata
Campan Impex Srl Leion Concept Srl
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 77
Casa De Ajutor Reciproc Credit Maeriste - Ifn
Marcus Adrian-Nicolae Persoana Fizica Autorizata
Cason Maria Emilia Persoana Fizica Autorizata
Mitrasca Com Srl
Chis Ana-Leontina Persoana Fizica Autorizata
Nicoloff Cornelia " Nicoloff " Persoana Fizica
Desi în zonă există traditii puternice în productia anumitor produse agro-alimentare
(din lapte, carne, fructe), activitătile productive nu s-au dezvoltat. Lipsa dotărilor moderne, a
facilităților pentru colectarea, depozitarea si prelucrarea unor produse locale, dar mai ales lipsa
de cunostinte privind marketingul si distributia acestora si a canalelor de distribuție și
comercializare fac ca aceste produse să fie utilizate mai degrabă pentru consumul propriu.
Activitătile de comert sunt axate în principal pe comercializarea de produse industriale
alimentare și nealimentare, comert general, precum si produse farmaceutice, produse textile
si confecții. Comertul cu alte produse agroalimentare locale este practicat prin anumite centre
de achiziții sau în cadrul unor târguri organizate periodic în diverse localități sau în afara
microregiunii.
Serviciile pentru agricultură sunt destul de bine dezvoltate. Însă sistemele de irigații sunt
utilizate la o scară foarte mică, iar serviciile de mecanizare sunt destul de limitate.
Serviciile de consultantă agricolă sunt dezvoltate la nivelul fiecărei primării, dar sunt
ineficiente si nu prezintă un interes real pentru populație.
Este de remarcat faptul că turismul ca și activitate a operatorilor economici din
microregiune există, însă nu este suficient dezvoltat, mediatizat, în ciuda potențialului uriaș
de dezvoltare a agroturismului în zonă. Numărul structurilor de cazare este insuficient.
3.3.3. Intreprinderi mici şi mijlocii:
Analiza micro-întreprinderilor din mediul rural evidenţiază capacitatea destul de mare
de a răspunde exigenţelor referitoare la furnizarea locurilor de muncă pentru populaţia din mediul
rural.
Analiza activităţilor comerciale, de artizanat şi servicii indică faptul că numărul de
locuitori din zona rurală, ocupaţi în toate activităţile de acest tip analizate, e semnificativ.
Comunităţile nu duc lipsa de oportunităţi ocupaţionale în aceste sectoare, care pot ajuta la
ameliorarea condiţiilor de trai.
Informaţiile disponibile privind aceste activităţi reprezintă doar parţial situaţia reală,
deoarece acestea se desfăşoară şi în cadrul unei pieţe informale a muncii din zona rurală. Totuşi,
venitul care se putea obţine din aceste surse acoperă doar necesarul pentru subzistenţă.
Situaţia acestui sector, ca şi a infrastructurii, reprezintă un impuls în calea dezvoltării
altor activităţi rurale, pentru crearea de oportunităţi ocupaţionale alternative. Sprijinirea
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 78
furnizării serviciilor în comunităţile rurale reprezintă un factor important pentru ridicarea calităţii
vieţii şi de sporire a atractivităţii zonelor rurale.
Conceptul de marketing teritorial vine să susţină ansamblul de preocupări în sectorul
dezvoltării durabile prin facilitarea utilizării de resurse în vederea producerii de bunuri şi servicii
precum şi comercializării acestora. Administraţia publică îşi propune ca direcţii de acţiune în acest
sector să identifice şi să consolideze o “marcă locală” care să poată reprezenta pentru turistul care
vizitează localitatea sau pentru investitorul interesat de potenţialul local un adevărat punct de
reper al comunităţii noastre comparativ cu celelalte localităţi.
Construirea acestei mărci locale va porni de la resursele de care dispunem în prezent şi
va culmina cu promovarea la nivel internaţional a comunei noastre prin parteneriate şi contacte
peste hotare. Aceasta se va realiza prin implementarea de programe de “înfrăţire” a comunei cu
comune din alte ţări membre ale UE şi prin acţiuni specifice.
Un alt aspect pe care îl urmărim în acest sector este amplificarea procesului de relaţionare
între diverşi factori economici şi sociali. Această comunicare va facilita dezvoltarea durabilă a
comunităţii noastre şi va pune bazele unor programe ample în care administraţia publică va
acţiona ca şi un catalizator şi îşi va aduce aportul atât prin acţiunile legale, cât şi ca şi cofinanţator.
Marketingul teritorial pe care ni-l propunem are ca măsuri de dezvoltare
locală creşterea estetică a peisajului comunei noastre, dar şi dezvoltarea serviciilor de turism şi
primire a turiştilor în mod profesional.
Vom promova turismul integrat în care turistul să beneficieze de servicii moderne, dar cu
amprenta tradiţiilor culinare şi culturale locale. Internaţionalizarea unei mărci locale pe care dorim
să o creăm depinde în mare măsură de calitatea acestor servicii pe cale le oferim.
Din punct de vedere turistic, regiunea se pretează la dezvoltarea agroturismului şi a
turismului de agrement şi este necesară în următoarea perioadă asigurarea unui număr de 4
unităţi de deservire turistică pentru un număr de cel puţin 30 de turişti.
Din punct de vedere al distribuţiei este necesară potenţarea canalelor de comercializare
prin intermediul mijloacelor informatice, datorită costurilor reduse. Astfel, accesul la pieţele
virtuale de gros permite fără consum de timp sau finanţe activarea de rute comerciale după
modelul practicat deja în ţările europene. Dezvoltarea acestui tip de comerţ va necesita schimbare
de atitudine, de aceea se impune ca administraţia publică locală să ofere un bun exemplu în
această direcţie dezvoltând modalitatea de lucru prin reţeaua de internet.
Ramura economică secundară prezintă ca şi caracteristică generală un grad relativ
mare de diversificare, dar, pe de altă parte, o tărie internă care nu asigură decât secvenţial
competitivitatea în raport cu mediul concurenţial specific.
Factorii cauzali ai acestei stări de creștere economică sunt reprezentaţi de:
valorizarea forţei de muncă cu pregătire medie şi superioară;
reconversie profesională spre domenii economice viabile;
utilizarea eficientă a resurselor locale
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 79
3.3.4. ANALIZA SWOT ECONOMIE
PU
NC
TE T
AR
I
■ Existenţa în localitate a 87 agenţi
economici, care ajută la dezvoltarea
localităţii şi la crearea de noi locuri de
muncă;
■ Obţinerea produselor ecologice prin
existenţa potenţialului;
■ Tradiţie în prelucrarea unor resurse
locale,
■ Exploatări forestiere,
■ Potenţial de dezvoltare a
agroturismului;
■ Preocuparea pentru introducerea
tehnologiilor noi şi pentru activitatea de
cercetare-dezvoltare;
■ Existența fermelor zootehnice ■ Suprafata totala a comunei este de
7497 ha, din care 3782 ha teren arabil, pășune 1013 ha, fânețe 932, pădure 1213 ha, vii 55 ha. ■ Unități economice cu profit mediu
■ Lipsa unui sistem de sprijin pentru
implementare noţiunilor de marketing;
■ Informarea succintă cu privire la
normele europene,
■ Resurse financiare la nivel local,
insuficiente pentru susţinerea
/promovarea unor investiţii;
■ Lipsa culturii antreprenoriale;
■ Folosirea unor tehnologii vechi, cu
productivitate şi eficienţă economică
scăzută;
■ Promovarea insuficienta a zonei si a
produselor specific, lipsa unui sistem de
marketing al produselor locale
■ Cunosștințe insuficiente legate de
elaborarea si administrarea proiectelor
finanțate din fonduri europene;
■ Diversitate redusă, majoritatea fiind
orientate spre alimentaţie publică -
magazine alimentare şi baruri,
■ Orientare în majoritate spre clienţii
locali,
■ Activităţi de marketing reduse,
■ Insufiviente locuri de muncă
PU
NC
TE SLAB
E
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 80
OP
OR
TUN
ITA
TI
■ Existenţa resurselor locale, puţin sau
necorespunzător valorificate în prezent;
■ Creşterea capacităţii anteprenoriale;
■ Atragerea unor noi investitori în
comună prin facilitatea pe care
administraţia locală le pune la
dispoziţie;
■ Oportunităţi de finanţare ale Uniunii
Europene;
■ Dezvoltarea cooperării locale;
■ Dezvoltarea economiei rurale şi
creşterea productivităţii în sectorul
agricol;
■ Diversificarea activităţilor economice;
■ Posibilitatea accesării creditelor cu
dobândă subvenţionată pentru crearea
de noi locuri de muncă în mediul rural;
■ Programe guvernamentale în derulare
de susţinere a sectorului IMM.
■Resurse financiare disponibile ale
populației care lucreaza in străinătate și
urmeaza să se întoarcă în locurile de
origine pentru a dezvolta anumite
activități economice
■ Legislaţia în continuă schimbare;
■ Oferte de creditare greu accesibile;
■ Creşterea ponderii muncii la negru, cu
efecte negative asupra pieţei muncii,
economiei locale şi asistenţei sociale în
perspectivă;
■ Receptivitate şi flexibilitate scăzută a
populaţiei locale la cerinţele noi ale
pieţei care determină în timp decalaje
economice mari,
■ Migraţia forţei de muncă spre zone
atractive din punct de vedere economic;
■ Neadaptarea la transfer de tehnologie
şi de know-how;
■ Riscul ca firmele din comună să nu
facă faţă competiţiei de pe piaţa unică;
■ Fenomenul economiei subterane;
■ Migraţia tinerilor cu potenţial în
zonele urbane sau în alte țări ale U.E.
AM
ENIN
TAR
I
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 81
3.4. TURISM
3.4.1. Prezentarea turismului în comună
În prezent, turismul rural românesc se
confruntă cu o criză puternică privind aspectele
tehnice, financiare şi educaţionale, care invocă
măsuri de susţinere şi impulsionare a dezvoltării
sectorului, atât din punct de vedere cantitativ,
cât şi calitativ. Deşi societatea civilă a fost implicată
în dezvoltarea reţelelor agro-turistice în mai multe
judeţe (ex. ANTREC, FRDMR, ANZM) este
necesară concentrarea atenţiei publice asupra
sprijinirii turismului rural, cu atât mai mult cu
cât infrastructura de acces deficitară din zona
rurală reprezintă o constrângere majoră pentru
dezvoltarea activităţilor de turism în zonele rurale
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 82
Componentă fundamentală a dezvoltării economice, turismul este parte din priorităţile
prezentei Strategii de Dezvoltare Locală. Integrarea turismului în conceptul de marketing teritorial
ţine de oportunitatea pe care turismul o oferă ca posibilităţi de promovare a zonei. Astfel că
implementarea unor măsuri de promovare a turismului asigură promovarea tuturor aspectelor
locale, de la potenţial economic până la resurse naturale de calitate.
Turismul este una dintre politicile transversale ale Uniunii Europene fundamentată juridic
prin articolul 3, litera “u” din Tratatul de la Masstricht, în care se autorizează comunitatea să
adopte măsuri de dezvoltare în acest sector. Turismului îi sunt adresate dispoziţiile de liberă
circulaţie a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor întreprinderilor mici şi mijlocii.
Vorbind despre turism semnifică să înfruntăm domenii cum ar fi protecţia mediului,
politicile de ocupare a forţei de muncă, dezvoltarea transporturilor, protecţia consumatorilor,
dezvoltarea de tehnologii moderne, tradiţie culturală locală. La nivelul întregii Uniuni Europene
procent de 5% ca aport la economia comunitară.
Administraţia publică prin implementarea prezentei strategii va urmări să promoveze şi să
susţină orice iniţiativă privată sau public-privată de dezvoltare a turismului.
Următoarele măsuri se impun în această direcţie:
- încurajarea întreprinderilor turistice pentru satisfacerea exigenţelor clienţilor;
- crearea, modernizarea şi eficientizarea infrastructurilor de turism;
- valorificarea resurselor umane în turism;
- identificarea de pieţe naţionale şi internaţionale care să primească oferta locală de turism;
- sprijin şi consultanţă oferită întreprinzătorilor din domeniu în vederea accesului la finanţări
europene în domeniul turismului;
- crearea şi utilizarea unui sistem de indicatori;
- monitorizare în mass-media.
Promovarea ofertei turistice va urmări premizele prezentate mai jos:
- definirea unei mărci locale şi crearea de activităţi pentru susţinerea acestuia;
- elaborarea de materiale de promovare, unitare şi de calitate (tematice sau diversificate, în limba
română şi alte limbi de circulaţie internaţională): postere, broşuri, materiale informative,
cataloage cu produse şi servicii, hărţi, calendare ale evenimentelor, etc.;
- diseminarea materialelor de promovare prin centre de informare turistică locale, prin birourile
de turism din străinătate şi în localităţile din străinătate;
- promovare on-line şi crearea de legături între site-urile internet existente;
- susţinerea de activităţi de promovare în mass-media;
- integrarea pachetelor şi circuitelor turistice în programele naţionale de promovare;
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 83
- încurajarea oricăror altor canale şi mijloace de promovare a turismului (evenimente, concursuri,
conferinţe, spectacole, etc.).
Datorită poziţiei geografice şi a frumuseţii peisajului, comuna Măeriște se află printre
atracţiile turistice din zona Sălaj.
Comuna se află într-un proces continuu de dezvoltare a agroturismului. Acestor
coordonate li se adaugă prezenta fondul de vânătoare: mistreţi, iepuri, căprioare, fazani, vulpi,
etc.
Potentialul turistic al comunei este strâns legat de fondul turistic natural si elementele
fondului turistic antropic, aflate într-o deplina armonie. Valoarea panoramei peisagistice, ce se
desprinde de pe înaltimile Măgurii Șimleului, spre depresiune, este una de excepție. Turismul
reprezintă o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi contribuie la
asigurarea unei circulaţii băneşti echilibrate.
Având în vedere expunerea geografică a comunei care îmbracă forme de relief variate,
valoarea istorică şi ospitalitatea locuitorilor se poate afirma faptul că turismul are reale resurse
pentru a se dezvolta. La acest lucru se adaugă obiectivele turistice ale regiunii.
Comuna nu beneficiază de atracţii naturale deosebite, dar vestigiile culturale şi de
patrimoniu sunt un punct de atracţie pentru orice iubitor de istorie. Ca repere istorice menţionăm
biserica reformată (care este biserica fostei mănăstiri benedictine, monument de arhitectură din
anii 1260-1300) dar şi alte biserici de pe raza comunei, construcţii de cult reprezentative. La
acestea se adaugă ospitalitatea deosebită a oamenilor precum şi un peisaj natural agrar. Să nu
uităm nici vestigiile istorice de aici - la sud-vest, la capătul grădinilor de pe str. Streuţului, la locul
„ La Izvoare ”, s-a găsit pe lângă aşezarea din epoca bronzului , din cultura Otomani şi o aşezare
dacică. Comuna Măeriște nu are locuri de cazare, dar vrea să atragă vânători.
Locuitorii comunei Măeriște vor avea în curând un centru de informate turistică în valoare
de 200.000 de euro. Și în acest caz, urmează să fie finalizată procedura de achiziție a lucrărilor.
Exista biserica de piatră din Uileacu Șimleului, câteva situri arheologice și se doreste promovarea
turismului de vânătoare, deoarece fauna este foarte bogată în această zonă. Locuri de cazare nu
sunt în Măeriște, dar exista speranța că în curând va fi construită o pensiune agro-turistică. Până
atunci, turiștii care sunt interesați de obiectivele acestei zone pot să se cazeze acasă la cetățenii
din comună.
Deși comuna nu dispune de elemente ale fondului turistic natural de mare valoare,
valorificarea obiectivelor de patrimoniu In scop turistic ar aduce mari beneficii comunei. In periplul
oricarui turist prin aceasta comuna trebuie incluse In program vizitarea bisericii reformate
(biserica fostei manastiri benedictine), monument de arhitectura datat din anul 1260-1300, si a
celorlalte biserici de pe raza comunei, constructii de cult reprezentative. Alaturi de acestea,
peisajul agrar, cu Intinse terenuri agricole cultivate, vetrele satelor, si nu In ultimul rand harnicia
si ospitalitatea locuitorilor din aceasta comuna, fac ca acest areal sa devina atragator.Obiective
turistice:
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 84
Județul Sălaj, în ciuda tuturor aparențelor, dispune de un potențial turistic mai mult decât
remarcabil, caracterizat de o situație geografică favorabilă, plină de pitoresc și diversitate a
peisajului. În județul Sălaj se află rezervații naturale și peste 350 obiective arheologice și de
arhitectura de o deosebită valoare arhitecturală și istorică, obiceiuri gastronomice și tradiții
populare care îmbracă forme aparte, manifestări artistice și culturale care s-au consacrat atât pe
plan local cât și național și internațional.
Obiectivele turistice de mare atracție, ale comunei Măeriște le constituie monumentele
naturale și arhitecturale, dintre care amintim:
Zona în care este situată comuna prezintă un deosebit potenţia turistic.
o Obiective turistice – situri arheologice
o Biserica Reformata (Biserica de piatra) a fostei Mănăstiri Benedictine ), 1260-1300,
refacuta in sec.XVIII , absida adaugata in 1800 in satul Uileacu Simleului
o Așezare din epoca bronzului, cultura Otoman si asezare dacică în satul Doh.
o Asezare din epoca bronzului - cultura Wietenberg III, cimitir de urne, așezare din
epoca neolitica in satul Giurtelecu Simleului .
În cadrul activităţilor terţiare, cele turistice se remarcă cu un profil aparte la nivelul
comunei. Acest fapt se datorează unui complex de elemente care asigură premise favorabile
pentru practicare diverselor forme de turism.
a) Premise naturale pentru practicarea turismului
În ciuda unei aparente limitări în ceea ce priveşte potenţialul turistic natural, analiza
diverselor componente naturale relevă existenţa unor raporturi de favorabilitate. Trebuie
amintit aici potenţialul turistic asociat caracteristicilor climatice, care îmbracă aspecte
specifice unui bioclimat de cruţare, favorabil activităţilor turistice recreative şi de
refacere (favorizând refacerea organismului după perioade de stress).
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 85
b) Premise antropice pentru practicarea turismului
În această categorie sunt incluse o serie de vestigii arheologice regăsite pe teritoriul
comunei (preistorice, antice şi feudale), obiective cu valenţe culturale, elemente arhitectonice
rurale tradiţionale, elemente etno-folclorice (cu diversitate ridicată).
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 86
Obiective turistice:
Biserica de piatră din Uileacu Șimleului
Biserica de piatră de aici, singura biserică fortificată din zonă, a fost construită între anii
1260-1300, în stil romanic. Biserica (actulamente reformată-calvină) a aparținut inițial unei
mănăstiri romano-catolice benedictine. Navă dreptunghiulară, flancată în interior
de pilaștri masivi, deasupra cărora sunt ridicate pseudo-tribune laterale, practicate în grosimea
zidurilor și prevăzute cu nișe în capătul estic. Fațada vestică este prevazută cu turn-clopotniță de
plan patrat (la bază) si octogonal (la partea superioară). Absida poligonală nedecroșată datează
din anul 1800.
"Batranii satului spun ca au auzit de la batranii lor că biserica ar fi fost a unei manastiri de
calugărițe, situată în apropiere, într-o zona cunoscuta și astăzi drept 'Todomb', adica Dealul
Lacului. Se spune ca acolo ar fi fost un lac cu pești, ce asigura hrana celor de la mănăstire. În
mitologia locală se pastrează chiar amintirea unui tunel de lemn, ce ar fi făcut legatura între
biserică și mănăstire, prin care călugărițele puteau ajunge dintr-un loc în altul fără a fi văzute de
restul lumii", povestește un localnic.
De o simplitate dusa la extrem, cladirea, inscrisa pe lista monumentelor istorice, a fost, se
pare, la origini, biserica unei manastiri de calugarite aflata in apropiere, coridoarele dintre ziduri
fiind folosite pentru izolarea calugaritelor de restul enoriasilor participanti la slujbe. Din pacate,
adevarul istoric este incert, datorita lipsei unei cercetari arheologice serioase, care ar putea
confirma sau infirma mitul calugaritelor.
Situată pe un deal deasupra șoselei ce urmărește cursul Crasnei spre nord, biserica din
mica localitate sălajeana Uileacu Șimleului, se dezvaluie astazi doar inițiatilor într-ale istoriei și prea
puțin turiștilor care ar putea afla, de altfel, o legendă captivantă și un istoric pe măsura al uneia
dintre cele mai vechi biserici de piatră din Salaj.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 88
Situl arheologic de la Doh- Situri arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Râturi / Coaste
Situl se află pe un bot de deal la ieşirea dinlocalitate, pe malul din stânga pârâului Valea
Pustei Materialele arheologice descoperiteaparŃin neoliticului (ceramică pictată rulată) şi culturii
Coțofeni.
b) Punctul La Izvoare
În acest punct din partea de sud-vest a hotaruluisatului s-a descoperit o aşezare de
secolele II-IIId.Chr. Tot aici s-au descoperit şi materiale arheologice de secolele VII-XI d.Chr.Toate
aceste vestigii suprapun o aşezare a culturiiOtomani, grupul CehăluŃ şi culturii Suciu de Sus,dar
şi un topor fragmentar realizat din diorit deculoare cenuşie.
Situl arheologic de la Giurtelecu Șimleului “Coasta lui Damian”
Dominând piesajul localitații, Coasta lui Damian (sau Dealul lui Damian) este un element
natural de marcă pentru Giurtelecu Șimleului.
Cunoscută încă de la începutul secolului XX, graţie unor descoperiri întâmplătoare ajunse
în posesia unor colecţionari din zona Şimleului, staţiunea arheologică de la Giurtelecu Şimleului
„Coasta lui Damian” a intrat în atenţia specialiştilor arheologi abia după al doilea război mondial.
Primele cercetări au fost însă de mică amploare, precum sondajele executate de M. Moga şi
cercetările de suprafaţă efectuate de S. Dumitraşcu, primul care menţionează materialele Coţofeni
din acest punct . Săpăturile arheologice iniţiate în 1998 şi continuate anul următor (Pl. I – planul
staţiunii arheologice şi dispunerea secţiunilor) au fost ulterior abandonate, deoarece vechile
lucrări de amenajare a unei plantaţii de viţă de vie au compromis iremediabil stratigrafia sitului,
singurele complexe descoperite fiind cele ce se adânceau în stâncă, respectiv cele aflate în zonele
neafectate de viticultură.
Descrierea complexelor culturii Coţofeni Secţiunea a fost trasată la limita superioară a
drumului de acces dinspre Crasna spre platou. Aici stratigrafia nu a fost afectată şi am putut
surprinde amenajarea unei terase antropogene în perioada corespunzătoare locuirii Coţofeni. Pe
această terasă, între m 7-10 ai secţiunii (pl. II/3) a apărut conturul singurei locuinţe Coţofeni (L1)
cercetată pe dealul „Coasta lui Damian”. Este vorba despre o construcţie surprinsă doar parţial, ce
se adânceşte cca. 0,5 m faţă de nivelul de amenajare al terasei. Din locuinţă şi de pe nivelul
Coţofeni al terasei (locuită şi în perioada bronzului mijlociu) provin fragmente ceramice, oase de
animale şi chirpici. Singurele complexe care au putut fi surprinse pe platou au fost cele ce se
adânceau în roca locală. În campania anului 1998, alături de locuinţa menţionată mai sus, a fost
cercetată o groapă descoperită în secţiunea S3, trasată pe şaua de legătură pentru a verifica
amenajările defensive din acest sector. Este vorba despre o groapă de formă ovală (G2/1998, pl.
III/1) cu pereţii drepţi, surprinsă în proporţie de cca. 80 % în secţiunea menţionată, care în acest
sector avea o lăţime de doar 1,5 m (şaua de legătură era foarte îngustă). Diametrul gropii era de
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 89
cca. 0,8 m, iar adâncimea maximă de la suprafaţa solului era de 0,7 m. Din acest complex au fost
recuperate fragmente de la 5-6 vase, o râşniţă confecţionată dintr-o lespede de micaşist, o daltă
sau spatulă confecţionată dintr-o coastă de bovideu, o daltă din piatră, un străpungător din os, o
fusaiolă, chirpici, pietre de râu, aşchii de silex, o scoică şi oase de animale. După cercetarea
sistemului defensiv de pe şaua de legătură, în a doua campanie de cercetări din anul 1999,
secţiunea S3 a fost prelungită spre centrul platoului. Următoarele două complexe Coţofeni au fost
descoperite în acest sector.
Numărul redus de complexe Coţofeni descoperite (doar patru pe o suprafaţă cercetată de
aproape 250 m2 ) nu trebuie să ne surprindă, în condiţiile în care platoul de pe „Coasta lui Damian”,
în ciuda avantajelor oferite de poziţia strategică , este un loc puţin prielnic locuirii umane, datorită
lipsei apei şi mai ales expunerii la vânturi. Cantitatea redusă de material ceramic cu decor în stil
Coţofeni, descoperit în stratul de cultură, sugerează de asemenea o intensitate redusă a prezenţei
umane în acest punct. Toate cele trei gropi au în comun prezenţa râşniţelor ca obiect de inventar,
umplutura cenuşoasă, iar în cazul gropilor G1/1999 şi G2/1999 se observă că o parte a inventarului
ceramic a fost expus la temperaturi înalte. Lespezile plate de piatră utilizate drept râşniţe sunt
apariţii frecvente în aşezările Coţofeni.
Ceramica reprezintă categoria cea mai numeroasă dintre descoperirile atribuite
purtătorilor culturii Coţofeni de pe „Coasta lui Damian”. Majoritatea fragmentelor ceramice
aparţin categoriei fine, care se individualizează prin pasta de bună calitate, omogenă, bine arsă.
Drept degresant au fost utilizate în proporţii simţitor egale, cioburile pisate mărunt şi nisipul fin,
mai rar micaşist sfărâmat şi bucăţi de calcar. Arderea este în mai toate cazurile de bună calitate,
până în profunzimea ciobului, iar 6 Bejinariu 2004, p. 78. 7 Ciugudean 2000, p. 31. 8 Lazăr 1977, p.
48, 51; idem 1978, p. 54. Una dintre gropile Coţofeni cercetate în 1990 pe “Măgura Moigradului”
, loc. Moigrad (j. SJ) avea în inventar o râşniţă primitivă – Bejinariu 1994, p. 26. 9 Prezenţa râşniţelor
poate sugera o conexiune cu râşnitul ceremonial sau ritual, practică atestată în epoci diferite, pe
un spaţiu larg – Kacsó 2004, p. 60-61, nota 147. Ioan Bejinariu 53 suprafeţele sunt bine netezite,
adesea chiar lustruite, dobândind un aspect metalic. Lustrul este prezent mai ales în cazul
recipientelor ce au suprafaţa acoperită cu o angobă roşie, portocalie sau cărămizie. Chiar şi
recipientele ce pot fi atribuite categoriei de uz comun sunt lucrate dintro pastă omogenă, bine
arsă, amestecată mai ales cu cioburi sfărâmate. Pereţii acestor vase sunt mai groşi, arderea este
mai puţin profundă, iar suprafeţele nu sunt atent tratate precum în cazul primei categorii. Din
punct de vedere cantitativ, în staţiunea culturii Coţofeni de la Giurtelecu Şimleului „Coasta lui
Damian” raportul este net favorabil categoriei ceramicii fine
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 91
În decursul timpului sunt amintite în documente diverse construcţii care existau pe
teritoriul comunei, dintre acestea amintim:
Măerişte - Biserica de piatră, din 1889 şi Şcoala confesională, din 1893;
Criştelec - Biserica de lemn, din sec. al XVIII-lea;
Doh - Biserica de piatră, din 1868 şi Şcoala confesională, din 1892;
Giurtelecu Şimleului - Biserica de piatră, din 1819;
Mălădia - Biserica veche de lemn, care a ars în 1906;
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 92
3.4.2. ANALIZA SWOT TURISM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Regiune pitoreasca, forme de relief
variate
Păstrarea aspectului architectural
Zona geografica deosebita, peisaje
unice
Potențial turistic ridicat
Prezența unei zone împădurite cu
funcția de protective peisagistică
dar și cu atribute atractive sub
aspectul turismului cinegetic
Zona nepoluata
Cadru mirific
Structure peisagistice complexe, cu
mare valoare ecoproductiva
Case tradiționale recondiționate,
frumos amenajate
Investiții în dezvoltarea turismului
autohton
Oameni primitori
Puternic patriotism local
Valori etnografice păstrate
Existența unui centru de informare
și marketing turistic
Infrastructura de transport este
deficitara ceea ce impiedica
potențialii investitori
Lipsa de valorificare a atractiilor
turistice existente
Zone de agrement lipsite de
modernizarea drumurilor si dotarea
tehnico-edilitara
Structuri de cazare pentru turisti
aproape inexistente
Cunoștințe insuficiente legate de
elaborarea și administrarea
proiectelor finanțate din fonduri
europene
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Încurajarea creării întreprinderilor
turistice pentru satisfacerea
exigenţelor clienţilor;
Crearea, modernizarea şi
eficientizarea infrastructurilor de
turism;
Valorificarea resurselor umane în
turism;
Instabilitate legislativa
Conditii de creditare greu accesibile
si rata dobânzii foarte ridicată
Alocari insuficiente de la bugetul de
stat pentru investiții in turism
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 93
Identificarea de pieţe naţionale şi
internaţionale care să primească
oferta locală de turism;
Sprijin şi consultanţă oferită
întreprinzătorilor din domeniu în
vederea accesului la finanţări
europene în domeniul turismului;
Monitorizare în mass-media.
Tendinte positive in dezvoltarea
ecoturismului si agroturismului
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 94
3.5. EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ
3.5.1. Invațământ
Fenomenul imbătranirii poulaţiei in cele şase aşezări ale comunei nu-i extrem de
pronunţat, dovadă că in fiecare sat există şcoală cu clasele I-IV, iar in Giurtelec şi Măerişte, şcoli
gimaziale: - Şcolile Primare din satele Maeriște , Giurtelec , Uileac , Doh , Mălădia , Cristelec
- Grădinițe în: Măeriște , Giurtelec ,Doh , Uileac ,Cristelec
Numărul total al şcolarilor şi preşcolarilor trece de 400. Şcolile au fost reabilitate şi modernizate
cu bani proveniţi de la Ministerul Educaţiei.
Baza materială: dispune de săli de clasă si un laborator de informatica dotat cu 15
calculatoare conectate la internet pentru desfășurarea în condiții optime a procesului de învățare.
Resurse umane: cadrele didactice care predau în unitatea școlară sunt în marea majoritate
titulari, iar suplinitorii sunt calificați. Cadrele didactice care predau la clasa pregătitoare au urmat
un curs de calificare organizat de către ISJ Sălaj.
Circumscripţia şcolară
Unitatea de
învățământ
Localitatea Nr. cls. pregătitoare
pentru an șc. 2018-
2015/lb. de predare
Străzi/adrese arondate
Șc. Gim. Nr. 1
Măeriște
Măeriște 0,5 / română Satul Măeriște
Șc. Gim.
Giurtelecu-
Șimleului
Giurtelecu-
Șimleului
0,5 / română Satul Giurtelecu-
Șimleului
Șc. Primară
Criștelec
Criștelec 0,5 / română Satul Criștelec
Șc. Primară
Uileacu-Șimleului
Uileacu-Șimleului 0 / maghiară Satul Uileacu-Șimleului
Șc. Primară Doh Doh 0,25 / română Satul Doh
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 95
Situatia copiilor si elevilor in anul scolar 2012-2013:
Populația școlara pe niveluri de educație, județe si localități
Niveluri de instruire
Ani
Anul 2013
UM: Numar persoane
Numar persoane
Total
281
Copii înscrisi in grădinițe
67
Elevi înscriși în învățământul preuniversitar
214
Elevi înscrisi in invățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământul special)
214
Elevi înscrisi în învățământul primar (inclusiv învățământul special)
109
Elevi înscriși în învățământul gimnazial (inclusiv învățământul special)
105
Situația personalului didactic în anul școlar 2012-2013 :
Personalul didactic pe niveluri de educație, județe și localități
Niveluri de instruire
Ani
Anul 2013
UM: Număr persoane
Număr persoane
Total
32
Învățământ preșcolar
4
Învățământ primar si gimnazial (inclusiv învățământul special)
28
Învățământ primar (inclusiv învățământul special)
10
Învățământ gimnazial (inclusiv învățământul special)
18
Maeriște dispune de o importantă rețea școlară și un număr însemnat de cadre didactice
competente, cu pregătirea de specialitate adecvată. Infrastructura de invatamant dispune de 5
gradinite cu program normal si 5 scoli, (3 cu clasele I-IV si 2 cu clasele I-VIII)
Instituţie de învăţământ liceal nu există în comună, copiii fac naveta la Șimleu Silvaniei ,
situat la o distanţă de 14 km de comună. Calitatea procesului educaţional în comună este una
bună, acesta fiind deservit de o infrastructură educaţională modernizată şi adecvată, care
concurează cu cea din mediul urban.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 96
Comuna a fost beneficiara unor fonduri importante cu care s-a reuşit modernizarea
comunei. Printre cele mai importante proiectele realizate de Primărie se numără și Construcţia
corpului B la Şcoala din Giurtelecu Şimleului- proiect finanţat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
Reabilitare Şcoala Gimnazială din Măerişte şi reabiliatere Şcoala Primară din Uileacu Şimleului
Plecând de la această realitate, se impun o serie de măsuri pentru ciclul preşcolar de
instruire a copiilor, ce trebuie să reflecte atenţia care i se acordă. Creşterea calităţii educaţiei şi a
infrastructurii în ciclul preşcolar poate reprezenta un stimul pentru păstrarea comportamentului
demografic, când tinerii părinţi vor conştientiza faptul că sunt sprijiniţi în creşterea şi educarea
copiilor. Pentru acest fapt trebuie luate măsuri concrete, precum:
- menţinerea în fiecare comună a cel puţin o grădiniţă, ca celulă elementară de dobândire
a unui comportament social pozitiv;
- încadrarea pe fiecare post cu personal didactic specializat
- oferirea de posibilităţi personalului didactic din ciclul preşcolar pentru o pregătire
profesională continuă,
- dotarea corespunzătoare cu mobilier adecvat şi material didactic diversificat;
- educarea preşcolarilor în spiritul colectivităţii locale, cu scopul prezervării şi amplificării
spiritului local, etc.
Aceste acţiuni trebuie să însemne rezultatul unui efort concertat a cel puţin trei
parteneri educaţionali: instituţia de educaţie preşcolară, factorii de decizie locali şi părinţii, aceştia
din urmă ca beneficiari indirecţi ai actului educaţional preşcolar.
Cuantificarea datelor referitoare la ciclul şcolar primar şi gimnazial şi compararea lor cu
date din anii trecuţi relevă faptul că la nivelul regiunii contingentul de elevi din segmentul amintit
scade treptat. Trendul negativ de scădere a numărului de elevi trebuie inhibat, pentru a putea
rămâne cel puţin în coordonatele actuale.
Dintre coordonatele majore care trebuie să jaloneze vitalitatea şi funcţionalitatea ciclului
primar şi gimnazial se remarcă:
- menţinerea unităţilor de învăţământ
- încadrarea pe posturi doar a personalului specializat;
- igienizarea şi modernizarea continuă a spaţiilor de învăţământ;
- introducerea în Curricullumul la decizia şcolii a unor discipline ce vizează pregătirea
elevilor către deprinderile practice specifice zonei, pentru a deveni ulterior buni
meseriaşi (discipline etnografice, turism rural);
- reabilitarea rapidă a imobilelor şcolare necorespunzătoare
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 97
3.5.2. Cultură
În zona Valcăului se găsesc o serie de vestigii culturale cu importanță istorică și au loc
manifestări culturale care vizează folclorul. Manifestările culturale se referă la: organizarea de
programe artistice cu elevii și tineretul din comună, dansuri populare, coruri, spectacole de muzică
populară cu soliști recunoscuți la nivel județean. Aceste activități se organizează cu prilejul
sărbătoririi zilei naționale a României, precum și cu ocazia altor sărbători de peste an. La aceste
manifestări, participă elevi, tineri și adulți din raza comunei, cu ocazia sărbătorilor amintite sau
întâlnirilor organizate la căminele culturale.
Pe linie culturală în comună funcționează: Căminul cultural Măeriște; Căminul cultural
Giurtelec; Căminul cultural Uileac; Căminul cultural Cristelec; Căminul cultural Mălădia; Căminul
cultural Doh, construite de către comunitățile locale, majoritatea fiind reabilitate.
Moștenirea folclorică este păstrată și transmisă din generație în generație, de către
localnicii comunei Măeriște.
Meșteșugurile care se practică în raza comunei sunt cele care țin de confecționarea unor
unelte agricole și diferite țesături și cusături pentru costumele populare specifice zonei.
Culte
În comună funcționează o bibliotecă publică. Aceasta își continuă activitatea Bibliotecii
Căminului Cultural fondată în 1955. Sediul în fosta primărie. Biblioteca a fost modernizată prin
programul "Biblionet - Lumea in biblioteca ta" fiind dotată cu 4 calculatoare cu acces la internet.
Biblioteca are în invetar 16 952 de volume, 270 de cititori activi, 1989 volume eliberate (INSSE
2013)
În comună există 7 biserici:
►Biserica Reformată (Biserica de piatră) a fostei Mănăstiri Benedictine 1260-1300, refăcută în
sec. XVIII, absida adăugată în 1800 în satul Uileacu Şimleului. Monument istoric — comuna
Măerişte
►Biserica Ortodoxă (Măerişte, Doh, Giurtelec, Maladia, Cristelec) — comuna Măerişte
►Biserica Penticostală (Măerişte) — comuna Măerişte
Turismul cultural este strict legat de prezenţa pe teritoriul comunei a unor valori
culturale care pot îmbrăca diverse forme. Amintim aici prezenţa monumentelor şi siturilor
arheologice, a monumentelor şi siturilor de arhitectură, a clădirilor memoriale, a
monumentelor, cât şi a ariilor naturale protejate şi a monumentelor naturii.
Potrivit legislaţiei din domeniul monumentelor de arhitectură, cât şi a celei din domeniul
ariilor naturale protejate, autorităţile locale au obligaţia de a identifica terenul aferent acestora şi
pe baza unor planuri ruralistice de detaliu sau zonale, ar trebui stabilite zonele de protecţie şi
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 98
regulamente locale privind utilizările de teren zonă, în unele situaţii ar trebui executate
chiar împrejmuiri.
Turismul religios monahal începe să prindă contur şi în comuna noastra. Biserica
Reformată (Biserica de piatră) a fostei Mănăstiri Benedictine 1260-1300, refăcută în sec. XVIII,
absida adăugată în 1800 în satul Uileacu Şimleului. Monument istoric — comuna Măerişte; Biserica
Ortodoxă (Măerişte, Doh, Giurtelec, Maladia, Cristelec) — comuna Măerişte; Biserica Penticostală
(Măerişte) — comuna Măerişte
Turismul rural şi perirural - Un alt domeniu care trebuie să facă obiectul atenţiei
autorităţilor locale este cel al zonelor de recreere rurala şi perirurala, areale situate în teritoriul
prerural care beneficiază de un cadru atractiv şi ar trebui să dispună de dotări corespunzătoare
pentru petrecerea timpului liber, în special la sfârşit de săptămână.
Un important segment al populaţiei rurale şi nu numai ar trebui să poată beneficia de aceste
servicii: persoane mai în vârstă sau având copii mici, familii cu venituri mai modeste şi nu numai,
etc.
Din păcate şi în acest domeniu situaţia este nesatisfăcătoare.
Grija autorităţilor locale ar trebui să se concentreze în mod concret şi spre aceste obiective în
care ar trebui poate stimulaţi sub diverse modalităţi legale şi deţinătorii de imobile dacă pe
alocuri unele terenuri sau construcţii între timp s-au privatizat.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 99
Sport
Echipă de fotbal Fotbal Club Frăția Măieriște din comună, joacă în liga a V-a. Echipa este
formată aproape în totalitate din jucători de fotbal amatori, domiciliați în comună.
În comuă există o Sală de Sport modernă alcătuită dintr-o sală mare, de competiţii de tip
A, cu o capacitate de 150 de locuri în tribune. Proiectul a fost realizat din fonduri guvernamentale
prin Compania Naţională de Investiţii, iar primăria a avut acolo cheltuieli de peste un miliard,
pentru a asigura toate utilităţile.
Pe lângă baza sportivă modernă, comuna dispune şi de două terenuri de fotbal, iar pe unul
dintre ele joacă acum Frăţia Măerişte. Terenul din Măerişte are nevoie de unele ajustări, pentru
a fi omologat în campionatul Ligii a IV-a –în cazul în care echipa va promova. Acesta necesită
împrejmuire şi o locaţie pentru vestiare.
Disfuncţionalităţi:
lipsa unor trasee culturale integrate şi complexe, care să se regăsească şi în ofertele
turistice ale agenţiilor de turism;
gestionarea lipsită de experienţă a monumentelor turistice şi gradul scăzut de aplicare al
proprietarilor acestora pentru proiecte vizând restaurarea lor;
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 100
3.5.4. ANALIZA SWOT EDUCAȚIE SI CULTURĂ
Puncte tari Puncte slabe
o Existenţa în comună 5 şcoali, 5 grădiniţe,
6 cămine culturale, o bibliotecă
o Existeța în comună a mai multor biserici;
o Management şcolar adecvat în unităţile
de învăţământ public;
o Biserica din piatră din Uileacu Șimleului
o Siturile arheologice din comună
o Implementarea programelor de
integrare a copiilor de alte etnii în
unităţile învăţămantului obligatoriu.
o Existenţa patrimoniului cultural dezvoltat.
o Existenţa mestesugurilor populare
practicate încă la nivelul comunei
o Puternic patriotism local
o Hramul bisericilor
o Desfășurarea unor activități culturale în
comuna
o Existența unei săli de sport
o Populaţia şcolarizată în învăţământul
primar, învăţământul gimnazial s i
l i c e a l în scădere datorită scăderii
demografice a populaţiei;
o Lipsa posibilităţilor de cazare;
o Lipsa structurilor de învățământ liceal
Oportunități Amenințări
o Asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea
participării la educaţie;
o Dezvoltarea infrastructurii educaţionale;
o Dezvoltarea educaţiei permanente din
perspectiva instituţională;
o Creşterea calităţii în educaţie.
o Modernizarea caminuluui cultural
o Construirea unui Centru de Informare
Turistică
o Îmbătrânirea populației din comună
o Reducerea populației școlare datorată
declinului natalității
o Tendința de reducere a exigenței în
procesul de evaluare didactică
o Buget încă insuficient alocat
învățământului public
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 101
3.6.1. Structura socio–demografică a populaţiei
Structura populatiei pe etnii si confesiuni (recensământul populației 2011)
Componenta etnică a comunei Măeriște
Români - 2541
Maghiari- 328
Romi- 81
Slovaci - 3
Nedeclarată - 132
Trebuie menţionat faptul că cifra reală a populaţiei de etnie rromă este greu de
cuantificat în condiţiile în care există o reticenţă a acestor persoane de a-şi declara aparteneţa
etnică, preferând de cele mai multe ori să se declare ”români săraci”.
romani82%
maghiari11%
romi3%
slovaci0%
nedeclarata4%
COMPONENTA ETNICA A COMUNEI MĂERIȘTE
3.6 RESURSE UMANE- PIAŢA MUNCII
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 102
Componenta confesională a comunei Măeriște
Ortodocși - 2458
Romano-catolici - 7
Reformați – 319
Greco catolici –22
Baptiști – 11
Adventiști de ziua a –VII-a – 97
Penticostală – 29
Martorii lui Iehova – 3
Infoții nedisponibile - 133
Din punct de vedere religios, la recensământul din anul 2011, populaţia se declara
majoritar ortodoxă, exprimând aproape fidel ponderea populaţiei de etnie română în cadrul
localităţi. De asemenea erau prezente cultele protestante, dar şi culte neo-protestante, precum
cultul penticostal. Este de remarcat faptul că 133 persoane au refuzat să-şi declare o apartenenţă
religioasă.
Populația
Asa cum arată şi datele , populația comunei Măeriște este în scădere. Putem spune
că singurele măsuri care pot influenţa în mod pozitiv evoluţia demografică sunt cele legate de
Ortodoxa; 80%
Romano-catolica; 0%
Greco-catolica;
1%
Reformata; 11%
Baptista; 0%
Adventisti de ziua a 7-a; 3%
Penticostala; 1% Martorii lui Iehova; 0%
Nedeclarata; 4%
COMPONENTA CONFESIONALĂ A COMUNEIMĂERIȘTE
Ortodoxa
Romano-catolica
Greco-catolica
Reformata
Baptista
Adventisti de ziua a 7-a
Penticostala
Martorii lui Iehova
Nedeclarata
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 103
activităţile economice şi de echiparea tehnico-edilitară, măsuri ce depind numai de administraţia
locală.
Dinamica teritorială a populaţiei rezultă din raportul stabiliri – plecări. De notat că
acest bilanţ poate fi analizat atât la nivelul fiecărei unităţi teritoriale în parte, dar şi la nivelul
comunei analizate prin raportarea la intrările şi ieşirile din perimetrul acesteia. În general, bilanţul
este negativ datorită pierderilor de populaţie.
Structurile de populaţie reprezintă o componentă demografică deosebit de importantă
în evaluarea potenţialului demografic general.
Numarul locuitorilor incepand cu anii 2000 a inceput să stagneze. La sfarsitul
recensământul populatia din 2011, populația comunei era de 3047 de locuitori din care 1583 de
barbati si 1592 de femei.
Grup de vârstă Numărul
0 – 14 ani 413
15 – 24 ani 394
25 – 34 ani 364
35 – 44 ani 500
45 – 54 ani 360
55 – 64 ani 336
65+ ani 808
Structura etnică a populaţiei este caracterizată de o pronunţată interferenţă, alături
de români coabitând maghiari și rromi (ţigani). Majoritatea locuitorilor sunt români (82,47%).
Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,48%) și romi (2,63%). Pentru 4,28% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută.
Pe termen lung aceste tendinţe demografice vor afecta sistemul educaţional, în
sensul reducerii efectivelor de elevi şi studenţi, cât şi expansiunea cererii pentru servicii de
sănătate şi protecţie socială. Procesul de îmbătrânire a populaţiei va exercita o influenţă
negativă asupra întregii economii, pe măsură ce numărul populaţiei inactive va dezechilibra, în
sensul împovărării, sistemului asigurărilor sociale.
Teritoriul analizat aparţine Regiunii de Nord Vest, în care rata de dependenţă era de 42 %.
Dependenţa de sectorul agricol, combinată cu rata mare de dependenţă demografică
(populaţia inactivă faţă de populaţia activă) şi consecinţele negative ale acestora asupra sistemelor
sociale (sistemul de sănătate, bugetul asigurărilor sociale, sistemul de protecţie socială), vor avea
un puternic impact negativ asupra dezvoltării economice şi vor contribui la decuplarea continuă
de la creşterea economică a anumitor zone ale ţării, a căror populaţie activă va avea şi mai multe
motive să migreze spre marile centre urbane.
Procesul industrializării forţate din perioada fostului regim social – politic a avut ca efect
un transfer masiv de populaţie dinspre rural înspre urban, care a determinat încă de atunci
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 104
scăderea generală a populaţiei rurale. Urbanul a absorbit populaţia matură, de vârstă fertilă, iar în
rural a fost declanşat fenomenul de îmbătrânire demografică.
Trendul descendent al comunei ar putea genera în timp insuficienţa resurselor umane
pentru acoperirea locurilor de muncă.
3.6.2. Piața muncii
Agricultura este ramura de baza a comunei. O mare parte a populatiei lucreaza in
agricultura, iar restul la societățile comerciale din comună și din împrejurimi. Culturile cel mai des
întâlnite sunt: porumb, grâu, ovăz dar si floarea soarelui si legume. Cresterea animalelor este o
preocupare de baza a locuitorilor: bovine, bubaline, porcine, cabaline. Terenurile cultivabile
reprezinta un potențial real pentru dezvoltarea agriculturii ecologice.
Numărul mediu al salariaților pe județe si localități
Judete
Ani
Anul 2014
UM: Număr persoane
Număr persoane
Sălaj
129
Șomeri înregistrați la sfârșitul anului 2013, pe sexe, județe și localități
Sexe Judete
Perioade
Luna decembrie 2013
UM: Număr persoane
Număr persoane
Total Sălaj
99
Populatia ocupata, pe principalele ramuri de activitate
Situaţia veniturilor din mediul rural argumentează necesitatea dezvoltării unei
economii rurale diversificate, prin urmare, analiza se va concentra asupra acelor surse alternative
de venit şi asupra diversificării oportunităţilor de angajare, cu accent pe potenţialul de dezvoltare
existent atât în sectorul agricol cât si cel non agricol, ca sursă durabilă pentru nivelul de trai al
comunităţilor din mediul rural şi pentru dezvoltarea economiei rurale.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 105
3.6.3. ANALIZA SWOT RESURSE UMANE ȘI POPULAȚIE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
■ Existenţa resurselor umane într-un volum şi
o calificare ce pot asigura dezvoltarea
activităţii economico-sociale;
■ Se acordă mare atenţie seviciilor sociale;
■ Disponibilitatea de a munci în condiţii de
motivare adecvată;
■ Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor;
■ Rata infracţionalităţii extrem de redusă;
■ Existența persoanelor care și-au înființat
ferme agricole, creștere a animalelor
■ Insuficienta informare a populaţiei cu
privire la programele de calificare şi
reconversie existente în judeţ;
■ Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale
mature şi vârstnice la schimbările şi
provocările lumii actuale, în general, şi la
fenomenul mobilităţii şi reconversiei
profesionale, în special;
■ Migrarea persoanelor tinere spre mediul
urban şi străinătate, mai cu seamă a celor cu
pregătire profesională înaltă;
■ Capacitatea financiară relativ scăzută a
locuitorilor zonei.
■Adaptarea mai lenta a populației mature și
vârstnice la schimbările și provocările actuale,
în general
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
■ Atragerea de programe cu finanţare
europeană pentru stimularea ocupării forţei
de muncă;
■ Adaptarea programelor de învăţământ la
cerinţele economiei de piaţă;
■ Existenţa unor reglementări ce acordă
facilităţi angajatorilor care creează noi locuri
de muncă pentru şomeri, tineri absolvenţi etc
■ Monitorizarea stării ocupaţionale a
populaţiei;
■ Organizarea de cursuri de formare şi
reconversie profesională în comună;
■ Accesarea fondurilor europene pentru
dezvoltarea profesională a persoanelor active
din comună;
■ Creşterea nivelului de pregătire
profesională a forţei de muncă;
■ Implementarea unor poiecte care să
■ Declinul demografic şi îmbătrânirea
populaţiei comunităţii;
■ Creşterea şomajului în rândul absolvenţilor
de liceu;
■ Migrarea forţei de muncă;
■ amplificarea pregătirii teoretice a forţei de
muncă în detrimentul aspectelor aplicative;
■ Creşterea ponderii muncii la negru, cu
efecte negative asupra pieţei muncii,
economiei locale şi asistenţei sociale în
perspectivă.
■ Pierderea tinerilor datorita conditiilor socio-
economice precare si a lipsei de perspective și
de încredere într-o schimbare pozitivă
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 106
stimuleze implicarea rromilor în activităţi
aducătoare de venituri;
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 107
3.7 SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
3.7.1. Situatia prezentă
În prezent servicile medicale în cadrul comunei sunt asigurate de:
Unitati sanitare pe categorii de unitati, forme de proprietate,
judete si localitati
Categorii de unitati sanitare
Ani
Anul 2012
UM: Numar
Numar
Dispensar uman
1
Cabinete stomatologice
1
Farmacii
1
Personalul medico-sanitar pe categorii, forme de proprietate,
judete si localitati
Categorii de cadre medico-sanitare
Ani
Anul 2012
UM: Numar
persoane
Numar
persoane
Medici
1
din total medici: medici de familie (Dr.
Cozma Gabriela, sat MĂERIŞTE)
1
Stomatologi (Cabinet medical stomatologic -
Dr. Ihos Alina, sat MĂERIŞTE)
1
Farmacisti
1
Personal sanitar mediu
1
Desi autorităţile locale au proiecte de modernizare si dotare modernă a dispensarelor,
aceste proiecte vizează mai mult partea de infrastructură, nu si alte iniţiative de sprijinire
a activităţii medicale.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 108
Din analiza principalelor instituţii de sănătate ce deservesc populaţia stabilă din teritoriu,
dar şi a dotărilor pe care acestea le au şi a personalului medical în grija căruia se află destinul
locuitorilor, schiţăm câteva disfuncţii:
- dependenţa populaţiei de serviciile sanitare de la Șimleu Silvaniei, Zalău etc desprinzându-se
clar o polarizare accentuată înspre serviciile oferite şi de alte centre urbane din judeţ;
-ponderea redusă a personalului medical angajat în domeniul sanitar, cu precădere a celui
specializat;
-deservirea unor unităţi administrativ- teritoriale, din punct de vedere sanitar, de către
personal medical din afara regiunii, respectiv din Șimleu Silvaniei și Zalău.
Strategia va avea două elemente principale:
- Un nou cadru de acţiune în sectorul sănătăţii publice, incluzând o programă de acţiune
comunitară pentru acest sector pentru perioada 2018-2022.
- Realizarea unei strategii integrate pentru domeniul sanitar. Conform strategii va fi garantat un
nivel înalt de protecţie al sănătăţii, precum şi actualizarea politicilor locale astfel încât sectorul
sanitar să devină un factor de calitate transversal, care se află la baza tuturor celorlalte sectoare
de interes local.
Servicii sociale:
Având în vedere faptul că marea majoritatea serviciilor sociale sunt furnizate de primării,
acestea nu au nici capacitatea financiară nici cea instituţională de a furniza servicii sociale de
specialitate pentru a satisface necesităţile cetăţenilor.
o activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup
o activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;
o măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;
o măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză;
o măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în
dificultate;
o activităţi şi servicii de consiliere;
măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare comunitară în plan social pentru
încurajarea participării şi solidarităţii sociale;
Orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop prevenirea său limitarea unor
situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare său excluziune socială.
Pe plan local, rezultatele obținute în domeniul asistenței sociale sunt bune, urmărindu-
se cu prioritate ca toate cazurile să fie rezolvate la nivelul Primariei Maerisșe, fără a depăși
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 109
termenele legale de soluționare a petițiilor. Primăria Măeriște se preocupă ca în preajma
sărbătorilor religioase, prin atragerea de sponsorizări și din alte surse legal constituite, să ofere
un sprijin material familiilor aflate in dificultate.
Elementele esenţiale pentru cadrul de dezvoltare al sectorului sanitar sunt:
Îmbunătăţirea informării în domeniul sanitar pentru toate păturile sociale;
Crearea unui mecanism de reacţie rapidă pentru a răspunde gravelor ameninţări la
adresa sănătăţii locuitorilor;
Înfruntarea factorilor determinanţi, în mod particular factorii nocivi legaţi de modul
de viaţă dăunător sănătăţii (aceasta include acţiuni de prevenţie iniţiate de la
nivelul şcolilor şi până la proiecte ample de monitorizare şi servicii ambulatorii).
Pentru a pune accentul asupra sectoarelor în care comunităţile nu sunt în grad de
a interveni eficace în mod independent – pentru care este necesară o coordonare
de la nivel superior – comunitatea locală va optimiza efectele propriilor acţiuni
producând “plus valoare” în ceea ce priveşte integrarea într-un sistem de filieră
regională în cadrul sectorului sanitar.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 110
Cetăţenii comunei noastre consideră de
importanţă majoră aspectele legate de sănătate şi se
aşteaptă să fie minimalizate eventualele riscuri.
Comunităţii îi va reveni un rol crucial, obligaţia de a
garanta un nivel maxim de protecţie. Presiunile
legislative ale Comunităţii Europene în acest domeniu
şi implementarea lor cât mai rapidă, în special
prevederile articolului 3 şi 152, sunt aspecte esenţiale
ale prezentei strategii.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 111
3.7.2. ANALIZA SWOT SANATATE SI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Puncte tari Puncte slabe
■ existenţa unui cabinet individual, cabinet
stomatologic şi a unei farmacii;
■ program zilnic al medicului;
■ populaţia comunei este înscrisă la medicul
din comună;
■ cabinetele dispun de personal calificat.
■ slaba educaţie sanitară a comunităţii;
■ numărul crescut al persoanelor care
lucrează la negru, neputând beneficia de
servicii medicale gratuite;
■ preţurile ridicate la medicamente.
■ serviciile acordate( asistenta medicala,
sociala) sunt afectate de bugetul insuficient
Oportunități Amenințări
■ reabilitarea dispensarului uman din
comună;
■ evaluarea stării de sănătate a pacienţilor din
comună, prin Programul naţional de evaluare
a sănătăţii populaţiei;
■ realizarea unor cursuri de igienă şi educaţie
sexuală pentru comunitate;
■ servicii de planing familial.
■construirea unui centru de sanatate
■ construirea unui centru pentru îngrijire
vârstnici
■ construirea unei case de copii
■ imposibilitatea unor pacienţi de a plăti
anumite servicii medicale;
■ slaba receptivitate a pacienţilor la
programele naţionale de sănătate;
■ creşterea numărului bolnavilor cronici.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 112
3.8 ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ
3.8.1. Situatia prezentă
Registru Agricol; Cadastru
Urbanism
Registrul populaţiei
Componenţa Consiliului
Local
Gospodărire –
Întreţinere reparaţii
Contabilitate şi finanţe
Asistenţă socială
Primăria Măeriște este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr.
215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare şi în
conformitate cu hotărârile Consiliului Local Măeriște privind aprobarea organigramei, a
numărului de posturi şi a statului de funcţii ale aparatului propriu de specialitate.
Primarul, viceprimarul, secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate constituie
o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria Comunei Măeriște, ce duce
la îndeplinire hotărârile luate de Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, bazându -se pe
problemele colectrivităţii locale.
Primarul este şeful administraţiei publice locale a comunei Măeriște şi al aparatului
propriu de specialitate pe care îl conduce şi îl controlează (confirm art. 66-215/2001 privind
administraţia publică locală) cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 286/2006.
Primăria Comunei Măeriște reprezintă administraţia publică locală prin care se
realizează autonomia locală. Autoritatea publică este reprezentată de consiliul local, ca autoritate
deliberativă, şi primar, ca autoritate executivă.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 113
3.8.2. Situația viitoare
Viaţa economică a Unitatii Administrative Teritoriale a comunei Măeriște, trebuie
revigorată şi dezvoltată în toate domeniile sale: agricultura, zootehnie, dezvoltare rurală,
mediu, economie, turism, educaţie, cultură, resurse umane- piaţa muncii, sănătate şi asistenţă
socială, administraţie publică locală.
Aceste investiţii sunt foarte importante pentru revitalizarea vieţii economice a
comunei care trebuie să fie prioritatea numărul unu, deoarece produce cele mai mari efecte
benefice. Infrastructura necesită îmbunătăţire continuă, de aceea investiţiile trebuie făcute
după anumite criterii economice astfel încât să producă beneficii:
siguranţa şi securitatea locuitorilor comunei împotriva calamităţilor;
raportul valoarea investiţiei/ efecte economico-financiare produse;
raportul valoarea investiţiei/numărul beneficiarilor.
Un alt punct important pentru creşterea atractivităţii comunei îl constituie facilităţile
cultural şi de agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere UAT Primăria Măeriște,
astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătăţit; complementar acest lucru va
creşte şi atractivitatea turistică a comunei.
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 114
o Investiţii necesare;
o Adaptarea structurii organizatorice;
o Programe de formare profesională a funcţionarilor
publici din primărie;
o Schimb de experienţă şi vizite de studii;
o Creșterea nivelului de consultare a cetăţenilor şi mediului
de afaceri din comună;
o Reabilitarea sediului Poliţiei Locale;
o Achiziţionarea unei maşini de pompieri;
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 115
3.8.3. ANALIZA SWOT ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ LOCALĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
■ actualizarea periodică a organigramei
primăriei;
■ implicarea efectivă a conducerii la nivel de
vârf în procesul de conştientizare şi aplicare a
acţiunilor legate de reforma în administraţie;
■ existenţa procedurilor ce reglementează
fluxul de documente în instituţie;
■ existenţa unor proceduri care să descrie
modul de realizare a activităţilor şi
subactivităţilor ce vizează organizarea muncii
în instituţie;
■ compartimentului de informare a
Cetăţeanului şi Relaţii Publice care
funcţionează în cadrul Consiliului Local al
comunei Măeriște ca interfaţă principală între
instituţie şi cetăţeni;
■ aplicarea metodologiei de evaluare a
performanţelor personalului angajat în
administraţia publică;
■ transparenţă în recrutarea şi în promovarea
personalului;
■ participarea, în limita fondurilor a tuturor
categoriilor de personal la activităţi de
formare continuă;
■ existenţa la nivelul instituţiei a unei strategii
de formare continuă a funcţionarilor publici
predominantă la nivelul instituţiei a relaţiilor
de colaborare între colegi,
■ existenţa unui program de contabilitate şi
salarii;
■ existenţa unui cadru legal coerent şi stabil
privind liberul acces la informaţia de interes
public şi transparenţa actului administrativ;
■ rezistenţa la schimbare manifestată de o
parte din personalul instituţiei;
■ ineficienţa mecanismului de elaborare a
politicilor publice la nivelul primăriei;
■ insuficienta conştientizare a noţiunilor de
eficienţă, rentabilitate şi transparenţă în
administrarea domeniului public şi privat al
comunei,
■ dificultăţi de comunicare internă între
diferitele compartimente funcţionale şi între
structuri ale administraţiei publice locale;
■ existenţa încă a unui sentiment de frustare
a funcţionarilor (angajaţi contractuali şi
functionari publici) motivat de sistemul de
salarizare, promovare, precum şi de
menţinere a unei imagini publice negative a
funcţionarului din administraţia publică;
■ imposibilitatea promovării pe post a
salariaţilor;
■ posibilităţi reduse de motivare financiară a
personalului şi de atragere a persoanelor cu
calificare superioară în structurile
funcţionarilor publici;
■ resurse financiare limitate pentru
susţinerea programului de pregătire;
■ încărcarea cu sarcini suplimentare peste
cele prevăzute în fişa postului datorită
insuficienţei personalului din instituţie;
■ nu se realizează testarea periodică a
funcţionarilor publici;
■ nu se realizează rapoarte de activitate
lunare, ci doar trimestriale;
■ existenţa fondurilor limitate alocate
formării continue a funcţionarilor publici;
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 116
■ clădirea primăriei: construcție nouă,
îndeplinește toate standardele de funcționare
■ imposibilitatea de motivare suplimentară a
personalului,
■ dificultăţi legate de aplicarea curentă a
noilor acte normative datorită multitudinii şi
complexităţii acestora;
■ număr insuficient de calculatoare iar unele
dintre acestea sunt uzate moral;
■ resurse financiare insuficiente pentru
informatizarea administraţiei publice locale;
■ lipsă de interes a cetăţenilor în a se implica
activ în procesul de luare a deciziei la nivel
local.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
■ posibilităţi de accesare a unor fonduri
externe destinate în mod special modernizării
administraţiei publice;
■ lucrări de cadastru imobiliar intravilan şi
extravilan, realizare PUG;
■ dotări pentru intervenţii în caz de situaţii de
urgenţă;
■ dotarea administraţiei locale,
■ dezvoltarea unor legături puternice între
consiliul judeţean şi autorităţile locale;
■ mai multe posibilităţi de instruire a
personalului prin agenţii de formare
profesională.
■ înscrierea personalulul la cursuri de formare
profesională ECDL
■ teamă de risc, inertia unor funcţionari
publici - mai ales din funcţiile de conducere;
■ inerţie mare privind implicarea factorilor
responsabili dar şi a comunităţii în
programele de dezvoltare;
■ tendinţa mass-mediei de a reflecta cu
precădere - şi, de regulă, fără a verifica -
aspectele negative ale anumitor activităţi din
administraţie, de cele mai multe ori
informaţiile fiind greşit interpretate sau
neînţelese;
■ fluctuaţia funcţionarilor publici - datorită
salariilor mici personalul bine pregătit este
tentat să caute locuri de muncă în sectoral
privat;
■ pe de altă parte imposibilitatea angajării
imediate a altor funcţionari publici
influenţează în mod negativ continuitatea
activităţilor;
■ dificultatea realizării unei strategii şi a unor
planuri de acţiune care să reziste schimbărilor
politice - clasa politică actuală nu are încă
suficientă maturitate încât să aprecieze şi să
implementeze programele iniţiate de
COMUNA
MĂERIȘTE
JUD. SĂLAJ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PENTRU PERIOADA 2018-2022 117
conducerile instituţiilor din mandatele
anteriore;
■ schimbări legislative prea frecvente pentru
a fi asimilate eficient.
Top Related