Basmele lui Ion Creanga
Prof.coord.: Laila Chitic
Elev : Mitrofan EvelinClasa : a X-a A
Basmul Notiuni generaleNotiuni generale :
Provine din limba slava “basna” (nascocire,scornire, dar si fabula, descantec)Una din cele mai vechi specii ale literaturii orale alaturi de povestire, snoava si legenda (semnalata inca din antichitate)Clasificare:
fantastice(cele mai raspandite,desprinse de
regula din mit) animaliere(provenite din
dezvoltarea narativa a legendelor totemice
despre animale) nuvelistice(avand ca punct de
pornire snoava)
Verosimilitatea basmului trimite spre o vreme indepartata , in illo tempore (timp mitic)
-formule initiale si finale ->fixeaza timpul narativ si inchid
aceasta bucla temporala , revenind in timpul real.
- formule mediane ->mentin discursul narativ in acelasi timp
al fabulei ->fac conexiuni intre secventele
narative , aratand durata, continuitatea, deplasarea fara sfarsit
Danila Prepeleac • “Erau odata intr-un sat doi frati , si amundoi
erau insurati.• “Iara Danila Prepeleac, nemaifiind suparat de
nimeni si scapind deasupra nevoiei, a mancat si a baut si s-a desfatat pana la adanci batrinete, vazindu-si fiii fiiilor sai imprejurul mesei sale.”
Povestea lui Harap Alb • “Amu cica era odata intr-o tara un crai , care
avea trei feciori”• “Si a tinut veselia ani intregi,si acum mai tine
inca ; cine se duce acolo be si mananca.Iar pe la noi , cine are bani bea si mananca, iara cine nu , se uita si rabda.”
• “Mai merge el cit mai merge”• “Dumnezeu sa ne tie , ca cuvintul din poveste,
inainte mult mai este.”
• Alegerea unui erou care suporta rigorile unor incercari initiatice
• Prezenta unor personaje adjuvante,de obicei episodice (Sfanta Duminica) care il vor ajuta pe erou sa localizeze sursa raului ,dar si a unora negative (Spanul
sau alte intrupari ale raului)
Asemanari basm popular/cult
Tiparul narativ starea de echilibru tulburarea echilibrului incercari pentru revenirea
la starea initiala echilibru restabilit
Tehnici narative inlantuirea (prezentarea cronologica a actiunilor) Element de originalitate->alternanta(trecerea de
la un plan narativ la
altul)*proba a lui Harap Alb/Spanul la masa cu Imparatul
Verde
probe• Motive ajutoare cifre magice –
triplicare
• Conflictul de baza ( Bine si Rau)
• Fantasticul
Particularitatile basmului cult
Oralitatea : dialog, interjectii (“Iaca”;”Ba” ;”Of”; Alelei”) , expresii( a lua cu hapca; a-si stupi sufletul; a bindisi), regionalisme(“halpav”;”mana porcii”; “oblon”), proza rimata : “Poate acesta-i vestitul Ochila , frate cu Orbila , var primar cu Chiorila , nepot de sora lui Pindila , din sat de la Chirila , peste drum de Nimerila . Ori din tirg de la Sa-l-cati, megies, cu Cautati si de urma nu-i mai dati.”
Umorul : comic de limbaj(regionalisme) , de situatie (cearta din casa de arama,furtul firicelelor de apa de la turturica), de nume, ironia (“ia, acus se duce noaptea, si vai de odihna nostra!Macar tu sa fii acela , ce ai zice,cind ti-ar strica cineva somnul?”) , hazul de necaz
Eruditia paremiologica -”Pesemne umbli dupa cai morti sa le iei potcoave.”
-”Da-mi , Doamne,ce n-am avut,/Sa ma mier ce m-a gasit.”
-”Apara-ma de gaini ,ca de caini nu ma tem.”
Specificul naratiunii –”naratiunea se topeste in dialog”
-> dinamism
Umanizarea fantasticului - descrierea tovarasilor de drum
(real+fabulos=hiperbolizare) - asemanare cu taranii din Humulesti - caractere si adevaruri morale
Supradimensionarea realului
- tovarasi de drum-”O dihanie de om”-”alta dracarie si mai mare”-”alta minunatie si mai mare”-”alta minunatie si mai minunata”-”o schimonositura de om”-”alta bazdaganie si mai
- limbajul eroilor asemanator taranilor din Humulesti
- atitudini specifice omului din popor
Caracterul basmului de bildungsroman
-> istoria maturizarii fiului de crai
Consideratii generalePublicat in revista Convorbiri Literare in numarul din 1 septembrie 1877, basmul cult Povestea lui Harap-Alb confirma existenta unui fenomen original de sintetizare a componentelor esentiale ale literaturii romane , a potentialului expresiv al limbii.
“in Ion Creanga poporul a devenit artist desavarsit”
Ca desfasurare a evenimentelor, Povestea lui Harap Alb reprezinta in proportii de epopee istoria unor probe de curaj pe care trebuie sa le treaca un tanar pentru a izbandi in viata.
Povestea lui Harap Alb
Tema basmuluiAventura initiatica
complexa Structura narativaNarator omniscient ( oralitate)Timpul fabulos,
nedeterminat
Spatiul este vag conturat in corespondenta cu timpul nedeterminat
casa parinteasca – functie ocrotitoare podul – caracterul primejdios al trecerii padurea – labirint al cunoasterii fantana – metamorfoza personajului Gradina Cerbului si Padurea Ursului –
locuri cu bunatati si bogatii miraculoase, stapanite de animale emblematice
cerbul cerbul , fiinta solara care poarta lumina
ursul ursul ,animal htonian,pazitor al roadelor pamantului
Episoade tipice lipsa necesitatea plecarii eroului de acasa alegerea eroului inzestrarea cu unelte si instrumente
magice interdictia de a trece podul cu ursul incalcarea ei de catre fiul cel mic deplasarea spatiala intre doua imparatii viclesugul sosirea incognito pretentiile neintemeiate ale falsului
erou incercarile grele recunoasterea demascarea falsului erou pedeapsa
Personajele
Harap-Alb - Protagonsitul basmului- Personajul pozitiv - Personajul eponim este simbolic , la
fel ca in basmul folcloric , dar are numeroase trasaturi care il apropie de uman: ~bun si milostiv
~ naiv si neascultator
~ nestatornic si fricos
-Traverseaza o initiere ,in timpul careia isi
releva curajul, vitejia si loialitatea ,devenind astfel un om deplin
-Trece prin trei ( cifra magica ) nasteri simbolice :
~cea umana , ~cea din fantana ( cand se transforma in
sluga) ~cea in care este “inviat” de fata Imparatului
Ros
SpanulSpanul - Personaj negativ, amtagonist - Creeaza antiteza fundamentala a
basmului dintre BINE si RAU - “Pedagog “ care il indeamna pe
Harap Alb sa treaca prin “muncile” fara de care n-ar fi dobandit conditia de Imparat etern.
Personaje adjuvantePersonaje adjuvante ( ajutatoare):
calul, Sfanta Duminica , tovarasii nazdravani
Personaje donatoare Personaje donatoare ->ii ofera eroului un obiect de
recunoastere cu puteri miraculoase Craiasa furnicilor, Craiasa albinelor
Fata imparatului RosFata imparatului Ros - nelipsitul personaj feminin ca re
dobanbeste prin numeroase probe , sase in total.
Addenda
Garabet Ibraileanu, 1920 “ Opera lui Creanga este epopeea poporului
roman.Creanga este Homer al nostru.”
George Calinescu, 1938 “Despre Creanga , ca artist , sunt putine de spus.Un muzician poate imita huietul apelor, un pictor poate zugravi privelistea, dar astea
sunt succedanee artistice, nu impresii critice.Creanga este o expresie monumentala a naturii umane in ipostaza ei istorica ce se
numeste poporul roman , sau , mai simplu, e poporul roman insusi , surprins intr-un
moment de geniala expansiune.”
George Calinescu , 1966 “Limba lui Creanga este sufletul
povestitorului , in masura in care si acesta se asaza ca vorbitor in mijlocul ascultatorilor , si totodata sufletul eroilor sai.Naratiunea
are doua realitati concentrice : intai pe aceea a povestitorului , care starneste hazul si multumirea prin chiar prezenta lui, cum
se intampla cu actorul si cu oratorul, apoi pe aceea a lumii din naratiune.[…]Limba este
modul de expresie al lui Creanga si al eroilor sai , si nu trebuie niciodata considerata ca o
frumusete pur formala, fiindca atunci ar deveni o simpla conventie stilistica , fara
putere de reprezentare.”
Top Related