Ion Creanga - Prezentarea Satului Natal in Opera Lui Ion Creanga(2)(1)

7/21/2019 Ion Creanga - Prezentarea Satului Natal in Opera Lui Ion Creanga(2)(1)

1/61

Introducere (despre teme lucrrii i personalitatea lui Creang) Monografia satului lui Creang:a ezare,oameni i contextul social

Amintirile, primul roman al copilriei din literatura romn, au ca punct de plecare elemente dinbiografia autorului. Cartea evoc vrsta inocenei, dar !i procesul complex al formrii umane."roiectat #n spaiul satului moldovenesc de la $umtatea secolului al %&%'lea, copilria relev attdominatele vrstei, ct !i specificul mediului ambiant.

Asemenea lui Mar *ain, &on Creang prive!te perioada minunat a copilriei nu numai cuoc+ii omului matur, dar !i cu oc+ii ,,copilului universal (-. Clinescu). Ca !i contemporanul suamerican, Creang, pentru care zana este un fel de Mississippi, este un om matur, genial, care armas totu!i copil, firea lui contemplativ a$utndu'l s se re#ntoarc #n trecut, fr ca peste prafulacestui trecut s pluteasc lirismul.

otul este vzut din perspectiva copilului de aproximativ /0 ani, pentru care localitatea nataleste un axis mundi: ,,sat vec+iu, rz!esc, #ntemeiat #n toat puterea cuvntului, cu gospodari totunul !i unul, cu flci voinici !i fete mndre, care !tiau a #nvrti !i +ora, dar !i suveica, de vuia satulde vatale #n toate prile1 cu biseric frumoas !i ni!te preoi !i dascli ca aceia, de fceau marecinste satului lor.

Atmosfera general este edenic, perspectiva unic cenzurnd percepia. pera relev evoluiacopilului de la primii ani de !coal pn la desprirea lui de satul natal pentru a se duce la !coaladin 2lticeni. 3ntmplrile din viaa sa sunt ,,evenimente de cunoa!tere, fiindc simbolizeaz#nc+eierea unei etape (copilria) !i #nceputul alteia (drumul spre maturitate). 2cnd referire laaceast trecere, 4ean 5outiere observ: ,,Creang scrie cartearetririi unei vrste cu sentimentulre#ntoarcerii acas dintr'un exil ne#nduplecat.

Amintiri din copilrieeste greu de #ncadrat #ntr'o specie. Are trsturi de $urnal, memorii, dereporta$, fiind #n fond o oper de ficiune, un roman autobiografic, prezentat sub forma unuibildungsroman, deoarece vizeaz #n punctele ei eseniale zidirea interioar a lui 6ic. Acesta

evolueaz att spiritual, ct !i fizic de'a lungul desf!urrii aciunii, fiecare fapt, #ntmplare,pozn avnd un vdit rol iniiatic.

7in punct de vedere compoziional, aceast creaie literar este alctuit din patru pri cu ovag legtur cronologic #ntre ele, dar unite prin laitmotivul dorului de sat. 3n partea &, dup oscurt prezentare subiectiv a satului, sunt evocate !colile de la 8umule!ti !i de la 5ro!teni,interesul fiind focalizat pe ideea de instrucie !i de #nvtur.

3n cea de'a doua parte, care nu respect cronologia, se revine la copilrie, la imaginea mamei !i'a tatlui, fiind mai apoi evocate diferite #ntmplri +aioase (smntnitul oalelor, cire!ele, pupza !iscldatul), viaa copilului amintind de fericirea edenic. "artea a treia prezint !coala de cati+ei dela 2lticeni, critica sistemului de #nvmnt !i manualele greoaie. 3n ultima parte, este conturatdrumul de la 8umule!ti la &a!i !i pregtirile pentru plecare, bun prile$ de'a evoca satul !i copilria,

pe cale de'a fi definitiv pierdut.Amintiri din copilrie a prut unora o simpl scriere autobiografic, plin de umor rnesc."rimul care semnaleazcalitateade scriitor autentic a lui Creang este -. Clinescu, #n &storialiteraturi romne de la origini pn #n prezent, unde precizeaz c etic+etarea lui ca scriitor,,poporal este incorect, deoarece opera lui Creang ,,este peste #nelegerea unui om de la ar,considerndu'l totodat pe marele +umule!tean c+iar un scriitor livresc, asemenea lui 9abelais.

7in perspectiva unei interpretri contemporane, Amintirile ofer cititorului competent adevratedelicii spirituale. Aplicnd noiunile moderne de naratologie, se poate u!or observa c opera lui
http://www.referat.ro/referate/Cartea_importanta_si_semnificatia_in_viata_omului_67467.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Amintiri_din_copilarie_12872.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Amintiri_din_copilarie_12872.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Calitatea_d8b1a.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Amintiri_din_copilarie_12872.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Calitatea_d8b1a.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Cartea_importanta_si_semnificatia_in_viata_omului_67467.html


2/61

Creang rspunde surprinztor tuturor cerinelor, mai ales pentru c naratorul este unul cu#nclinaii ludice.

6aratorul, plasat la nivelul discursului, este un om matur care #!i aduce aminte, cu nostalgie, decopilrie: ,,tau cteodat !i'mi aduc aminte;. 3ntre timpul istoriei !i cel al discursului este odistan de dou'trei decenii, ceea ce face ca viziunea naratorului s fie subiectiv.

7iegeza operei se caracterizeaz prin veselie !i lips de gri$i, care #!i pun amprenta !i asupradiscursului, ameninat #ns din umbr de un registru grav, gata oricnd s se manifeste: ,,uite cumte trage pe furi! apa la adnc, !i din veselia cea mai mare cazi deodat #n urcioasa #ntristare< 8aimai bine despre copilrie s povestim, cci ea singur este vesel !i nevinovat;. 7iscursultinde, prin urmare, s aib o existen independent.

criitorul Amintirilor prezint o monografie a satului romnesc, mitic, atemporal, utopic. 7inpartea #nti se poate afla c 8umule!tiul era un sat mare, rz!esc, cu gospodari vestii. Aicisituarea #n spaiu !i timp nu este bine determinat: ,,pe vremea aceea. 2olosirea verbelor laimperfect !i prezent creeaz impresia duratei. 3n cea de'a doua parte, familia este prezentat canucleu al societii.

"redomin o atmosfer de calm !i armonie: casele sunt #ndestulate, iar copiii !i copilelemegie!ilor ,,erau de'a pururi #n petrecere cu noi. e continu !i #n partea a treia prezentarea

satului a!ezat la rscruce de drumuri: spre Cetatea de scaun a Moldovei, spre mnstirea Agapia !i=ratic, precum !i spre Cetatea 6eamului. "artea a patra, #n care 6ic este obligat s prseasclocurile natale, este strbtut de un puternic fior nostalgic, sugerat de imaginea Cetii 6eamului,care se oglinde!te ,,cu m+nire #n apele zanei. >ste recapitulat parc universul rnesc de lamunte, #n felul de a munci !i de a se #nveseli.

cupaiile fixe ale oamenilor care sunt !i negustori, tietori de lemne, postvari, se desf!oar#ntr'o economie #nc+is. amenii se duc la trg s'!i vnd produsele !i cu aceast ocazie, Creangintroduce #n oper terminologia monetar:bani, lei, +us!i, sorocovei, iar me!te!ugurile aflate #nplin dezvoltare implic enumerarea uneltelor utilizate la diferite munci: crue, trboane, covei.

3n sat, #n afar de preot !i #nvtor, mai sunt !i doftori. Cntecele !i $ocurile de srbtoricreeaz culoarea local, valoarea documentar a Amintirilor fiind completat prin prezentarea unor

concepii de via ale eroilor care sunt convin!i c trebuie ,,s se ridice deasupra nevoilor, cumspune mo! =asile. Astfel, ranii se strduiesc s #!i gseasc un rost #n afara satului: plecatul la !es,la pdure, negustoria, cru!ia, dar !i #nvtura de carte.
http://www.referat.ro/referate/Banii_5454.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Banii_5454.html


3/61

Capitolul I

Prezentarea satului moldovenesc n viziunea luiIon Creang n Amintiri din copilrie

cu obiceiuri i tradi ii

1.1.Context fizic : a ezare ?satul natal i zona #ncon$urtoare'8umule ti(locul copilriei),5ro teni,"ipirig,=ntori,2lticeni,drumul spre &a i la ocola

3n romanul @Amintiri din copilarie de &on Creang este normal ca totul s par frumos si fericit,fiind privit satul cu oc+ii copilului care nu are alta ocupatie decat $ocul si zburdalnicia. &nsa uneleafirmatii ale autorului las s se inteleaga ca nea$unsurile si necazurile nu i'au ocolit nici pe+umulesteni : @Ce'i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la nea$unsurile vietii, la ce poatesa le aduca ziua de maine, sau ca'i framanta alte ganduri pline de ingri$orare. amenii din 8umulestiul copilriei sale, @sat vec+i rzsesc, intemeiat in toata putereacuvntului erau @gospodari tot unul si unul care stiau @a ivarti si +ora, dar si suveica. Creangane vorbeste despre ocupatiile de baza ale locuitorilor care erau negustori, +arabagii, ciubotari,


4/61

crescatori de vite. aranul lui Creanga este un om +arnic, muncitor, nestiutor de carte, dar dornicsa'si dea copilul la scoala pentru a'l face preot intrucat acesta este scutit de o serie de obligatii.maranda Creanga, mama autorului, doreste ca fiul ei sa a$unga preot c+iar daca ar trebui sa facamari sacrificii. &n lumea satului descris de Creanga, omul este privit prin prisma utilitatii lui.emnificativ pentru satul lui Creanga este c+iar gospodaria parinteasca. Mama sa tesea si faceasumane, iar tatal sau le vindea la iarmaroc. Ceea ce caracterizeaz satul lui Creang este +arnicia care aduce bunstare si veselie. &n primai a treia parte a @Amintirilor, autorul descrie asezarea satului intr'un registru foarte intins de

activitati, intemeiat pe treburile gospodaresti, intr'o dinamica permanenta, de aceea dimensiunilesunt de viata eterna. 8umulestiul este ca viziune artistica un sat etern pentru ca oamenii luiintruc+ipeaza virtuti si capacitati morale legate de viata de familie, cu nevoile si aspiratiile eidintotdeauna. Atat in basme cat si in @Amintiri, omul si comunitatea umana sunt surprinsi, insa, capermanente, @materia e mereu universala, persona$ele tipice in gradul cel mai inalt (6.Manolescu , @9ecitind povestile lui Creanga). a inceputul fiecarui capitol din @Amintiri autorul descrie satul ori casa parinteasca, mediul.7escrierea e insa foarte saraca. 6umarul persona$elor este mare fara ca portretul lor sa fie adancit

in mod deosebit. >roii se pot imparti nu dupa @caracterul interior, moral putin desfasurat, ci dupadebitul verbal : vorbitorii sunt @molatici ori plini de reticenta, ori glgietori si muscatori (-.Calinescu). 2emeile fac parte din ultima categorie si autorul le pune sa vorbeasca cu o voluptateextraordinara.&at'o pe maranda : @' armane omule< daca nu stii boaba de carte, cum ai sa maintelegiB Cand tragi sorcovetii la mustata, de ce nu te olicie!ti atataB "etre odisiici, crasmarulnostru, asa'i ca ti'a mancat noua sute de leiB 9u!tei lui =alic, si Mariucai lui nofreiu, gasesti sale dai si sa le razdaiB Mai omule, mai< Ai sa te duci in fundul iadului si n'au sa aiba cine te scoate,daca nu te'i sili sa'ti faci un baiet popa ;. 5arbatii au dimpotriva, vorba apasata, moale, cu ointonatie usoara de dispret pentru femeie, ca tefan a "etrei : @7oamne, mai femeie. 7oamne,multa minte'ti mai trebuie;, @&an taci, mai femeie, cabiserica'iin inima omului;. "ovestitorulsurprinde personalitatile neaccentuate, asa cum apar in viata de toate zilele, atunci cand nu

cunoastem nimic din intimitatile lor, din gandurile sau sentimentele ce le anima.&n partea a doua, Creanga evoca gospodaria si celula familiei, iar in ultima parte a @Amintirilor,apare sentimentul solidaritatii cu vatra care este atat de puternic, incat desprinderea de ea estedureroasa. Creanga nu vrea sa plece din 8umulesti in toamna anului /DD la &asi asa cum @nu seda scos ursul din barlog, taranul de la munte, stramutat la camp si pruncul dezlipit de sanul mameisale.&n satul lui Creanga, munca este o forma de existenta si apare in coordonatele cele mai intime, inritmurile si miscarea ei specifice. 8umulestenii, razesi fara pamanturi sunt +arnici si iscusiti.

@Amintiri din copilrie@ este primul roman al copilriei rne ti romne ti, dar i o monografie a satului moldovenean cu tradi iile i obiceiurile sale de la $umatatea secolului al %&%'lea. 6u intmpltor, fiecare parte a amintirilor #ncepe cu descrierea satului natal sau a familiei. Autorul construieste un spatiu ideal, fata de care isi exprima fidelitatea si dragostea. Astfel c+iar la #nceputul romanului este prezentat satul natal: @sat mare si vesel cu vec+i rze i,@#ntemeiat #n toat puterea cuvntului. tenii sunt prezenta i #n timpul muncii i a $ocului, fiind +arnici i veseli. atul are: biserica, coala, preot si dascl care fac cinste locului. Creanga prezinta cu nostalgie casa parinteasca #n care este #n elegere, veselie i bunstare, acolo unde a petrecut ani ferici i #ntre: prin i, fra i i surori: @casa printeasca din 8umule ti cu stilpul +ornului... pric+iciul vetrei...cuptorul pe care ma ascundeam cind ma $ucam cubaiatii...doamne frumos era pe atunci .
http://www.referat.ro/referate/Cartea_importanta_si_semnificatia_in_viata_omului_67467.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Biserica_Ortodoxa_Romana_7144.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Cartea_importanta_si_semnificatia_in_viata_omului_67467.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Biserica_Ortodoxa_Romana_7144.html


5/61

Creang prezint 8umule tiul ca un sat etern, al crei oameni #ntruc+ipeaz vie i legate de munc i via a familiei. 8umule ti nu este un sat oarecare luntric, izolat ca alte sate, este prezentat in rela iile cu asezrile #nvecinate. 7impotriv, satul este a ezat la #ncruci area marilor drumuri, care duc spre mnstirile: Agapia, =ratic, ecu, Cetatea de caun a Moldovei i sprergu 6eam . Autorul insista asupra geografiei economice i spirituale a inutului. Astfel oamenii sint definiti prin ocupatie si psi+ologia lor. =natorii 6eam ului sunt @smin e de vite$i pentru ca s'au luptat cu armatele lui obiesi, cei din 5ledea sunt genero i. ocuitorii se ocupa cu: stupritul, olritul,prelucrarea lnii, cresterea animalelor. Astfel aceste inuturi sunt prezentate prin elemente depermanenta din istoria Moldovei, sunt prezentate mnstiri, domnitori i mitropoli i. Cu nostalgie Creang descrie inuturile zanei cu apele curgtoare i limpezi #n care se oglindesc vec+ile ziduri ale Cet ii 6eam ului. atul este vzut prin ceea ce impresioneaz sufletul su de flcu (+ore, petreceri...) 7e i #n Amintiri scriitorul prive te retrospectiv, cu oc+ii copilului de odinioarE, lipsit de gri$i, preocupat de $ocurile sale i nu de nea$unsurile oamenilor, sunt zugrEvite #n aceastE operE i destule aspecte amare de viaE ruralE. CreangE #i admirE pe +arnicii Erani +umule teni, gospodari vesti i, care Fnu's trEii ca #n brlagul

ursului, ci au fericirea de a vedea lumea de toatE mnaF, fiind ei asezai pe drumuri umblate. >ierau #nsE @rEzE i fErE pEmnturi, nevoi i sE' i c tige existen a mai mult din confecionarea ivnzarea sumanelor.

ErEcia #n care se zbEteau muli Erani este evidentE #n prezentarea gospodEriei &rinucEiFtoatE averea &rinucEi erau cocioaba, doi boi, un ap si douE capre slabe i rioaseF. a arE existau puine coli i cele care func ionau erau create de particulari, care adeseaurmEreau numai beneficii personale. colile nu aveau localuri proprii ca #n cazul colii din 8umule ti. Copii trebuiau sE plEteascE taxe mari i din aceastE cauzE mul i rEmneau pe dinafarE.tatul nu era preocupat nici de pregEtirea cadrelor didactice. 3nvEEtorii erau improvizai dindascElii bisericilor, din preoi sau cElugEri Fcare i ei se mirau cum au a$uns profesoriF. Ace tia nu le explicau niciodatE nimic, #i #nvEau mai ales rugEciuni si c#ntece religioase. 6u existau manuale,

#nvEau pe cEri bisericesti (ceasloave) si cnd exista cte un manual colar, acela era a a delimitat (gramatica lui rEsnea) sau de gre it, cE mai rEu #ncurca pe copii. >levii neav#nd o bunE #ndrumaredidacticE erau obligai sE memoreze fErE a #nelege ceva. 3n scoli se folosea bEtaia (f#ntul 6iculaisi Calul 5Elan). CElugErii i preo ii sunt aspru criticai, ei formau o categorie de privilegiai. "e preoii no tri dinsat nu'i #ncape cureaua de pntecari ce sunt, cEci Fpopa are mnE de luat, nu de dat1 el mEnncE ide pe viu i de pe mortF. Clericii transformaserE biserica #ntr'o tarabE, un mi$loc de #mbogE iresigurE si rapidE.

>ste apoi criticatE recrutarea #n armatE (prinderea cu arcanul a lui bEdia =asile)1 si lipsa degri$E a statului faE de sEnEtatea publicE, lipsa oricErei asistente medicale la 8umulesti FmedicF eramo =asile GandurE, iar descntecele ineau locul tratamentelor. Amintirile #ncep cu descrierea satului: sat mare si vesel, vec+i, rz esc, #ntemeiat #n toatputerea cuvntului. Caracteristica acestui sat este +arnicia oamenilor fiind surprin i #n timpul muncii i al $ocului: cu gospodari tot unul i unul care tiau a #nvrti i +ora dar i suveica. atul are biserica, coala, preot i dascl, care fac mare cinste locului. Autorul foloseste imperfectul evocarii pentru a crea senza ia de durata. 7eterminarea temporaleste vag, pe vremea aceea, proiectnd #n fond satul pe dimensiunile eternit ii. H 6u tiu al ii cum sunt, dar eu, cnd m gndesc la locul na terii mele, la casa printeasc din 8umule ti, la stlpul +ornului unde lega mama o sfoar cu motocei la capt, de crpau m ele


6/61

$ucndu'se cu ei, la pric+iciul vetrei cel +umuit, de care m ineam cnd #ncepusem a mergecopcel, la cuptiorul pe care m ascundeam, cnd ne $ucam noi, baie ii de'a mi$oarca, i alte $ocuri i $ucrii pline de +azul i farmecul copilresc, parc'mi salt i acum inima de bucurie< i,

7oamne, frumos era pe atunci, cci i prin ii i fra ii i surorile imi erau snto i, i casa imi era #ndestulat, i copiii i copilele imi mergeau dup plac, fr de suprare, de parc era toata lumea a meaxista o prezentare gradata, care culmineaza cu exclamatia din final: ume si iar lume< 3n acest fragment sunt prezentate coordonatele unui sat etern ai crui oameni #ntruc+ipeazvirtu i si calitati morale, legate de munc i de via a familiei. "artea a patra #ncepe cu descrierea zanei, #n care se oglindesc vec+ile ziduri ale cet ii6eam ului. Autorul evoca concentrat, recapitulnd lumea rneasc de la munte, familia, $ocurile copilariei fericite. =iziunea este din nou nostalgica. H7rag'mi era satul nostru cu zana cea frumos curgtoare i limpede ca cristalul #n care seoglinde te cu ma+nire Cetatea 6eam ului de attea veacuri. 7ragi'mi erau tata si mama, fra ii i surorile, i baie ii satului, tovara ii mei din copilrie, cu cari #n zilele geroase de iarna, m desftam

de srbatori, cutnd i c+iuind, cutreieram dumbrvile i luncile umbroase, prundul cu stioalnele, arinile cu +oldele, cmpul cu florile i mandrele dealuri de dupa cari'mi zambeau zorile in zburdalnica varsta a tineretii. Amintiri din copilrie ne ofera pre ioase informa ii despre modul de viata al +umulestenilor1 acestia sunt razesi fara pamanturi, angrenati intr'o industrie de tip casnic, bazata pe prelucrarealanei si a pielii.

2lacii torc i ei #n rnd cu fetele i se ocup cu esutul i croitul sumanelor, a i ariilor, a stergarilor de borangic pe care le vindeau la iarmaroacele de la 2oc ani, 5acu, 9oman, rgu'2rumos. H Cci trebuie s v spun ca la 8umule ti torc si fetele si baietii, i femeile si brba ii1 se fac multe giguri de sumani, i lai, i de noatem, care se vnd i panura, i cusute1 i acolo pe loc, la negustori armeni, veni i #nadins din alte trguri: 2oc ani, 5acu, 9oman, rgu'2rumos, si de pe aiurea, precum si pe la iarmaroacele in toate partile. Cu asta se +rnesc mai mult +umulestenii,razasi fr pmnturi, i cu negustoria din picioare: vite, cai, porci, oi, brnza, lna, oloi, sare sifina de ppusoi1 sumane mari, genunc+ere si sardace1 i ari, berneveci, camesoare, laicere siscorturi #nflorite1 tergare de borangic si alte lucruri ce le ducea lumea in trg de vnzare sau $oiape la mnstirile de maici, crora le vine cam peste mna targul. amenii i i lucreaz singur #ncaltamintea si imbracamintea. 7e exemplu bunicul 7avid Creangadin "ipirig isi croieste singur incaltamintea dintr'un piele de porc salbatic.


7/61

8umulestenii se ocupa si cu comertul, ceea ce implica si o terminologie monetara specificaepocii: bani, lei, +usasi, icusari, irmilici. Creanga ne ofera informatii pretioase si despre mestesugarile practicate de 8umulesteni: astfelgasim o multime de termeni de specialitate in fragmentul in care este prezentat "avel Ciubotarul,gazda lui 6ica: m'am asezat in gazda la "avel Ciubotarul din ulita 9adaseni, unde erau si ceilaltitovarasi ai mei. Catineul care facea ziua noapte si noaptea zi, $ucand stos, rar venea pe la scoala.6oi, daca vedeam asa, ne duceam si mai rar1 dar nebunii stiu ca faceam de'a$uns. "avel era +olteiu,si casa lui destul de incapatoare: laiti si patui de $ur impre$ur1 langa soba, altul, si toate erau prinse.&ara gazda, robotind zi si noapte, se proselavea pe cuptor, intre sanuri, calupuri, astragaciu,bedreag, dic+iciu si alte custuri taioase, muscea, piedeca, +asca si c+in, ace sule, cleste, pila,ciocan, g+int, piele, ata, +arbul cu calacau, leiu si tot ce trebuie unui ciubotar. Astfel de termeni gasim si in prezentarea mosului C+iorpec ciubotarul, care ungea ciubotele cudo+ot de cel bun care face pielea moale cum ii bumbacul. amenii sunt +arnici, buni gospodari, muncesc din greu dar stiu sa se bucure si sa petreaca lasarbatori: se aduna la sezator si la claci, spun povesti, canta si $oaca dansuri specifice zonei, camariuta, corabiceasca, alivencile si +orodinca. emnificative in acest sens sunt fragmentele in care Creanga prezinta figura lui mos 5odranga,

care le canta tinerilor din fluier. &n timpul sarbatorilor oamenii respecta obiceiuri, traditii vec+i. 7e craciun copii merg la colindat,iar de boboteaza insotesc preotul, primind daruri de la oamenii din sat, la inmormantari copiiiprimesc nuci, mere si covrigi.

&maginea vietii se completeaza si prin multe detalii, privind mancarile specifice moldovenesti:Costite de porc afumate, c+iste si buft umplut, trandafiri usturoieti si slanina de cea subtire, facutede casa, taiate la un loc, fripte bine cu tigaie si cu mamaliguta calda, se duc unse pe gat. colile functionau pe lnga biserici, #nfiintate de preoti, coala din 8umulesti este patronata depreotul &oan 8umelescu, iar copiii sunt invatati de 5adita =asile, aplicandu'se sistemul monitorial,se aplicau si metode coercitive (btaia). crisul si cititul se #nva au pe ceasloave.

a coala din 5ro teni i din 2lticeni se punea accentul pe memorizare, pe invatatul mecanic. Creanga, el insusi autor de manuale, gaseste prile$ul sa critice gramatica lui Macarescu pentrudefinitiile grele, aproape imposibile de retinut1 semnificativ in acest sens este fragmentul in carersnea invta pronumele. 7e asemenea Creanga critica dascalii de la fabrica de popi din 2alticeni, care ddeau mai rar pela scoala, preocupati mai ales de castig si de $ocurile de carti. Creanga precizeaza luarea la oaste cu arcanul a lui 5adita =asile, prin organizarea unei clacimincinoase. Creanga apreciaza in mod deosebit straduinta unor dascali, preoti, implicati in viatasatului, de exemplu &oan 8umulescu, alteori satirizeaza preotii lacomi, pusi pe imbogatire: "icioarede cal, gura de lup, obraz de scoarta si pantece de iapa se cer unui pop si nimic alta ceva. &n alte parte unul din persona$e noteaza ca popa are mana de luat si nu de dat, el ia si de pe viusi de pe mort. &n general traiul oamenilor este modest, ei reusind sa se ridice deasupra nevoii. atul 5rostenieste mic, alcatuit din case imprastiate printre munti. Avea o cocioaba vec+e de barne cu ferestrilecat palma. ot avutul &rinucai se reduce la doua capre slabe si raioase. &rinuca si barbatul eirobotesc toata saptamana pentru a castiga cele necesare traiului. amenii practica medicina populara1 gasim o intreaga terminologie medicala1 astfel mos =asiletandura ii trateaza pe bolnav cu +ostine de sau si otet de leustean.


8/61

>vocarea 8umulestilor desc+ide fiecare capitol al @Amintirilor din copilarie, reliefand simultansentimentul nostalgic al povestitorului si mandria ca a apartinut unui spatiu mirific, nu numai fizicci si spiritual si moral. a amintirile pline de +azul si farmecul copilaresc izvorate din casa parinteasca ori din vatramagica a 8umulestilor sau din perimetrul mai intins nemtean, se adauga acum si evenimenteplacute inimii lui de adolescent. @i &asii, pe care nu'i vzusem niciodata, nu erau aproape de 6eamt, ca 2alticenii, de unde,toamna tarziu, si mai ales prin caslegile de iarna, fiind noptile mari, ma puteam repezi din cand incand, paslind'o asa cam pe dupa toaca, si tot inainte, seara pe luna, cu tovarasii mei de claci din8umulesti, pe unde stiam noi, tinand tot o fuga, ca telegarii. i dupa ce $ucam cat $ucam, furamcate'un sarutat de la cele copile sprintare, si pana'n ziua, fiind iesiti din sat, cam pe la pranzul celmare ne aflam iar la 2alticeni, trecand desculti prin vad, in dreptul 5aei, Moldova ing+etata pe lamargini, si la dus si la intors, de ne degera maduva'n oase de frig< &nima insa ne era fierbinte, ca cegandeam si izbandeam de la 6eamt la 2alticeni si de la 2alticeni la 6eamt era pentru noi atunci opalma de loc. 7ar acum se sc+imba vorba: o cale scurta de doua poste, de la 2alticeni la 6eamt,nu se potriveste cu o intindere de sese poste, lungi si obositoare, de la &asi pana la 6eamt.

>vocarea satului este facuta in randuri de inegalabila poezie ? care pun in evidenta

tristetea, regretul despartirii si duiosia.Adolescentul, desi intuieste o anume teama de necunoscut, un fior al instrainarii, nu

traieste o asa'zisa drama a dezradacinarii, ci regretul despartirii de satul natal care'l indeparteaza,cum insusi marturiseste, de farmecul frumusetilor de acasa.

Cele trei dimensiuni ale comunitatii rurale si ale asezarii moldave spirituala, morala sipeisagistica ? se intalnesc exprimate in discursul evocativ, structurat poematic, simetric, cadentat.

"entru Creang 8umulestiul nu inseamna numai numai @locul nasteriiI ci un adevaratcemtru al lumii, al intregului univers in care copilul s'a format, de aceea, inca de la inceputulprimei parti, vorbeste cu mandrie despre acest @sat mare si vesel si impartit in trei parti care se tintot de una: =atra atului, 7elenii si 5e$enii. Acest sat nu este ca oricare altul, @asa un sat deoameni fara capatai, ci sat vec+i, razesesc, intemeiat in toata puterea cuvantului. Ceea ce

apreciaza autorul la comunitatea rurala careia ii apartine este nu numai frumusetea fizica, ci si ceamorala, un loc aparte ocupandu'l +arnicia, caci satul e plin @cu gospodari toti unul si unul, cuflacai voinici si fete mandre care stiau a invarti si +ora, dar si suveica, de vuia satul de vatale.

@ocul nasterii, 8umulestiul, este asociat casei parintesti, evocata la inceputul celei de'adoua parti a @Amintirilor. >numerand detalii semnificative ale interiorului taranesc, Creangacreioneaza de fapt cadrul in care se desfasoara acele @$ocuri si $ucarii pline de +azul si farmeculcopilaresc, un univers in care existenta se desfasoara intr'un veritabil taram al fericirii caracterizatprin voie buna (@copiii si copilele megiesilor erau de'a pururea in petrecere cu noi) prin lipsa degri$i a copilului (@casa ni era indestulata) si prin starea de sanatate desavarsita a familiei (@siparintii, si fratii, si surorile imi erau sanatosi). &ntr'un astfel de orizont existential in care toate ii@mergeau dupa plac, fara leac de suparare, copilul are sentimentul satisfactiei depline pe care oretraieste si la maturitate: @"arca'mi salta si acum inima de bucurie< J;K si, 7oamne, frumos erape'atunci; de parca era toata lumea a mea


9/61

9apsozii, pastratori ai cantecelor, mangaind cu viersul lor atatea daruri, simuland pasul in$oc al fetelor si al feciorilor, impodobind noptile cu doine de ramas bun, sporesc zestrea spirituala a8umulestilor de care &on se desparte cu dificultate.

@7e piatra de'ai fi fost, si nu se poate sa nu'ti salte inima de bucurie cand auzeai uneori inputerea noptei, pe Mi+ai cripcariul din 8umulesti umbland tot satul cate c'o droaie de flacai dupadansul si cantand: (;)

i cate si mai cate nu canta Mi+ai lautariul din gura si din scripca sa rasunatoare, si catealte petreceri pline de veselie nu se faceau la noi, de'ti parea tot anul zi de sarbatoare< =orba uneibabe: LL a dea 7umnezeu tot anul sa fie sarbatoare si numai o zi de lucru, si atunci sa fie praznicsi nunta

Apoi lasa'ti, baiete, satul, cu tot farmecul frumusetilor lui, si pasa de te du in loc strein siasa departat, daca te lasa pardalnica de inimara dimineata, in ziua de aierea Capului fantului &oan 5otezatorul, cand ieseam din8umulesti, si fetele si flacaii, gatiti frumos, ca in zi de sarbatoare foiau prin sat in toate partile, cubucuria zugavita pe fete< 6umai eu cu Na+aria, g+emuiti in caruta lui mos uca, ne duceamsurgun, dracului pomana, ca mai bine n'oi putea zice.

atul 8umule ti este surprins intr'un moment de sarbtoare. 6u este numai o zi desrbatoare pecetluit #n calendarul cre tin.

1.2.amenii:persona$e pentru fiecare a ezare (familia,preotul,prietenii), 5ro teni (&rinuca cu caprele)


10/61

Cand vorbim de relatiile de consangvinitate intre membrii, remarcam o unitate in familia lui6ica: tatal ' tefan a "etrei', mama ' maranda', si ce sapte copii, dintre care sunt amintiti viitorul&on Creanga si Na+ei. 6ici cand vorbim de relatiile din cadrul familiei nu putem vorbim de asemanari. &n FAmintiri dincopilarieF ele sunt bazate pe afectivitate, respect reciproc. Atomosfera creata este una placuta, incare copii msunt educati corect si se dezvolta armonios. >le prezinta oamenii asa cum sunt, cum calitati si cu defecte. tefan a "etrei este tipul tatalui aF.&n Famintiri din copilarieF ei apar ca traind o perioada a fericirii, lipsita de orice gri$i, traind intr'oinocenta completa.>i sunt nazdravani, tinandu'se de glume, si se $oaca tot timpul.autoritar, stalp alcasei, protector, gospodar, conservator, pragmatic, dar si indulgent cu copii sai.&n FAmintiri din copilarieF relatiile sunt afective. On exemplu este 7avid din "ipirig, bunicul lui6ica, care il duce pe acesta la scoala din 5rosteni. 7e asemenea, si matusa Marioara maireprezinta inca o dovada a relatiilor bune din cadrul aceleie familii extinse.

2amilia lui tefan a "etrei este respectata in sat, ambii parinti fiind priviti cu respect. Cuaceiasi oc+i va fi privit si 6ica, dupa ce se va intoarce de la seminar si va canta F8ristos a inviatF labiserica. &on Creanga zugraveste o lume in care +abitatul familei apare ca fiind un spatiu afectiv siprotector.

&on Creanga este unul dintre marii clasici ai literaturii romane care s'au afirmat in cercul literar al

4unimii, in a doua $umatate a secolului al %l%'lea. > un scriitor realist, unul dintre cei mai

cunoscuti si mai iubiti, un foarte ta$entat povestitor. >l a reusit sa fidice proza romaneasca din

secolul trecut pe aceleasi culmi pe care >minescu propulsase limba literara in poezie, valorificand

vorbirea omului simplu si ridicand'o la un nivel neegalat nici pana astazi F&n Creanga traiesc

credintele, eresurile, datinile,, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului., ' scria -.

&braileanu. Creanga este un reprezentant perfect al sufletului romanesc intre popoare1 al sufletului

moldovenesc intre romani1 al sufletului taranesc intre moldoveni1 al sut fletului omului de la munte

intre taranii moldoveniF. pera lui literara este alcatuita din povesti (oacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, "unguta cu

doi bani, 7aniia "repeleac, "ovestea porcului, "ovestea lui 8arap Alb, 2ata babei si fata

mosneagului), povestiri (Acul si barosul, &nul si camesa, Mos 6ec+ifor Cotcariul) si din cartea,

constituita ca un roman ce urmareste formarea unui persona$, Amintiri din copilarie.

8umulesteanul ii povesteste bunului sau prieten, Minai >minescu, in iarna anului /PQ'/PP,

in bo$deuca sa de la icau, episoade savuroase din amintirile sale din copilarie. Creanga nu are de

spus despre varsta fericita a omului mai mult decat altii, insa, Fc+iotul lui este... mai plin, sonor ca

o voce minunata, distinsa intr'o gloataF si se rezuma la: Fi, 7oamne, frumos era pe atunciminescu il indeamna sa astearna totul pe +artie. Asa se face ca, incepand de

prin /R, invatatorul din icau, care era tot mai bolnav, incepe sa scrie primele pagini din cea mai

importanta opera a sa, stapanit de un sentiment de profunda melancolie, dar si de placerea de a se

cufunda in impresiile luminoase si tainice din varsta tot mai indepartata.

Amintiri din copilarie este o opera compusa din patru parti, care apare in cea mai prestigioasa


11/61

revista a timpului Convorbiri literare, intre anii //'/0, exceptie facand partea a &='a, scrisa in

/, si aparuta postum, in /S0. "ublicarea in volum a Amintirilor s'a facut la &asi, in anul /S0.

Cartea cuprinde o imagine luminoasa a vietii satului, a obiceiurilor si a traditiilor poporului,

avand in centru intamplarile si peripetiile lui 6ica a lui tefTn a "etrii, de cand Fa facut oc+iF sipana cand a$unge la &asi, scos cu gre,u din lumea satului, Fca ursul din barlogF.

>roul central apare, asadar, infatisat de autor, din copilarie pana in pragul adolescentei intr'un prim

plan, sunt zugravite procesul de formare a lui 6ica si evolutia lui spirituala, strans legate de

mediile pe care le strabate. Cel

de'al doilea plan reconstituie, universul vietii taraneti, atmosfera patriar+ala a satului, cu institutiile

sale: familia, Fcoala, biserica, armata.

Ca iri povestirile lui Mar *ain, cu care prozatorul roman are cateva puncte comune, in acest

Fprim romai al copilariei taranesti din literatura noastraF sunt evocate ispravile unui copil de /U'/V

ani, petrecute de mull si devenite frumoase prin ceata amintirii. 2armecul cartii se . afla, intre

altelo, in totala dezinvoltura cu care omul nutur isi povesteste propria copilaria, identfficandu'se,

pana &a un punct, cu mentalitatea varstei respective, dar privind'o cu nemarginita simpatie si umor.

intamplarile sunt reprezentate scenic, iar autenticitatea trairii merge pana la identificarea cu

persona$ele, pentru ca povestitorul isi F$oacaF rolul de. copil si ne invita, cu bonomie, sa gustarii

farmecul varstei de aur a omului dintotdeauna si de pretutindeni.

Amintirile din copilarie sunt impartite in patru capitole distincte, cu povestiri ce pot fi privite si

ca independente, datorita unitatii si rotun$imii lor perfecte. Asta inseamna ca diferitele episoade ale

cartii decurg unele lin altele, scriitorul povestind la persoana & si dintr'o perspetiva subiectivaintamplarile de care'si aduce aminte.

"artea intai incepe cu evocarea plina de duiosie a satului natal, a primei scoli pe la care a trecut

' c+ilioara de sub zidul bisericii ' ridicata prin stradania parintelui &oan, cu descrierea primilor

dascali (badita =asile Fun +altei frumos si voinicF, care sfatuia pe oameni sa'si dea copiii la

invatatura), a metodelor primitive de educatie (Fcalul 5alanF, Ffantul 6icolaiF, procitania de

sambata)1 sunt evocate, de asemenea, o serie de nazdravanii copilaresti, ca, de pilda, prinderea

mustelor cu ceasloavele unse. ot in aceaita parte facem cunostinta cu primii colegi ai lui 6ica: cu

monitorul clasei, cel Finaintat la invatatura pana la genunc+iul broasteiF ' 6ica a lui Costac+e: cu

oader a Ca'tincai, Falt +o$malauF, sau cu 7umitru, fratele mai mic al mamei sale. Asistam la

numeroasele discutii purtate intre parintii lui Creanga, cu privire la invatatura copilului lor mai

mare1 facem cunostinta cu 7avid Creanga, bunicul dinspre mama al povestitorului, care'/

sfatuieste, cii intelepciune, pe tefan a "etrei: F6u'i rau, mai tefane, sa slie si baietul tau oleaca

de carte1 nu numaidecat pentru popie, cum c+iteste maranda... 7ar cartea iti aduce si oarecare


12/61

mangaiere... 7in carti culegi si multa intelepciune1 si la drept vorbind, nu esti numai asa o vaca de

muls pentru fiecareF. Capitolul se inc+eie cu descrierea scolii din 5rosteni$ imbolnavirea de raie, de

la caprele &rinucai. si pravalirea bolovanului de pe coasta, care darama bordeiul FbabeiF si omoara

doua capre.

"artea a doua se desc+ide cu reluarea descrierii satului natal, facuta cu multa duiosie, in specialcand infatiseaza casa parinteasca: F6u stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii

mele, la casa parinteasca din 8umulesti, (...), parca'mi salta si acum inima de bucurieF '

marturiseste scriitorul. Capitolul e plin de lirism si ne pregateste pentru a introduce in centrul

amintirilor c+ipul scump al mamei, pe care autorul, dupa trecerea vremii, o vede intr'o lumina

deosebit de frumoasa.

7upa ce marturiseste cu veneratie dragostea nesfarsita fata de mama, scriitorul dezvaluie cu

durere mot$vele ce'/ fac sa se'ntoarca spre trecut: F8ai mai bine despre copilarie sa povestim, caci

ea singura este vesela si. nevinovataF. au: FAsa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost

toti copiii, de cand e lumea asta si pamantul, macar sa zica cine ce'a zice,F

Autorul trece apoi la povestirea succesiva a unor intamplari +azlii: nebuniile si $ocurile din casa

parinteasca, obiceiurile de Anul 6ou, mersul cu plugusorul, furatul cireselor din gradina matusii

Marioara, incercarea de a vinde pupaza din tei, la scaldat, smantanitul oalelor, cearta cu mos

C+iorpec, ciubotariul...

Capitolul se inc+eie cu o amara autocaracterizare: Fla, am fost si eu, in lumea asta, un bot cu

oc+i, o bucata de +uma insufletita din 8umulesti, care nici frumos pana la douazeci de ani, nici

cuminte pana la treizeci si nici bogat pana la patruzeci nu m'am facut 7ar si sarac ca anul acesta,ca anul trecut si ca de cand sunt, niciodata n'am fostF.

"artea a treia ne poarta pe urmele' scolilor pe la care a mai invatat Creanga: scoala din argu'

6eamt,'Ffabrica de preoti din 2alticeniF, prile$ de a prezenta alte metode primitive de invatatura,

dar si desele petreceride la gazda +umulestenilor, "avei ciubotariul.

"artea a patra si ultima este mai scurta decat celelalte si Creanga evoca aici despartirea de satul

sau drag, de 8umulestii anului /DD, cand e obligat, dupa staruintele mamei sale, sa plece la

seminarul de la ocola, de unde avea sa iasa preot. Ca si in partea intai, revine imaginea locurilor

natale, a oamenilor, a flacailor si a fetelor din sat, de care trebuie sa se desparta, asa cum va trebui

sa o faca, pentru totdeauna, de copilaria sa fericita.

7in cartea lui Creanga se desprinde o puternica dragoste fata de popor, de viata si de obiceiurile

satului moldovean. Amintiri din copilarie ramane, sub acest aspect, o vasta monografie a satului de

munte din Moldova.

&on Creanga manuieste cu pricepere monologul si dialogul, intamplarile sunt inscenate parca, iar
http://www.studentie.ro/evenimente/calendar-evenimente/Party/ct-180-p-1http://www.studentie.ro/evenimente/calendar-evenimente/Party/ct-180-p-1http://www.studentie.ro/evenimente/calendar-evenimente/Party/ct-180-p-1


13/61

autenticitatea trairii merge pana la identificarea cu persona$ele, pentru ca autorul regizeaza scenele

sau participa la F$ucareaF lor.

2ragmentul din manual apartine partii a patra si se refera la plecarea din 8umulesti a lui 6ica,

impreuna cu Na+aria lui -atlan, la ocola, in caruta lui Mos uca, trasa de Fdoi cai ca niste zmeiF.

"rima unitate compozitionala cuprinde o imagine luminoasa a satului moldovean de munte. >leste evocat (in primele trei parti) cu nostalgie si duiosie.

Avea dreptate 6ica sa nu plece din 8umulesti, Fcum nu se da scos ursul din barlog, taranul de la

munte stramutat la camp si pruncul, dezlipit de la sanul mamei saleF... pentru ca satul natal

constituie un spatiu ideal pentru o copilarie ideala. 6ica a lui tefan a "etrii nu mai este copilul

care fura cirese sau prinde pupaza pe oua, ci este acum un F+oltei, din pacateF. in acest caz

imaginea satului natal apare ca loc al primelor iubiri: Fpaslind'o asa cam pe dupa toaca, si tot

inainte, sara pe luna, cu tovarasii mei la claci in 8umulesti, pe unde stiam noi, tinand tot o fuga, ca

telegarii. i dupa ce $ucam cat $ucam, furam cate'un sarutat de la cele copile sprintareF...

6u exista ceva apropiat sufletului sau care sa nu aiba legatura cu 8umulestii (cuvantul acesta

apare ca o formula magica), iar aceasta iegatura cu satul natal este muli mai stransa. Comunitatea

+umulesteana este vazuta prin ceea ce impresioneaza sufletul sau de flacau: +ore, petreceripline

de veselieF, toate avand ca fundai cantecul siv dor ce se revarsa din strunele viorii lui Minai

seriptarop, in Fputerea noptiiF.

taruinta mamei de a'/ trimite pe 6ica la ocola izvoraste din dorinta ei de a'si vedea copilulinvatat: Fmereu imi spunea mama ca pentru folosul mieu este aceastaF1 desprinderea de sat devine

pentru tanarul adolescent, o adevarata drama. Marturisirile lui sunt pline de afectivitate, capabile

sa'i puna in evidenta dragostea pentru intregul univers in care s'a format ' peisa$ul, oamenii si

obiceiurile acestora:

F7ragu'mi era satul nostru cu zana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul, in care se

oglindeste cu ma+nire Cetatea 6eamtului de atatea veacuri< 7ragi'mi erau tata si mama, fratii si

surorile, si baietii satului, tovarasii mei din copilarie (...)< Asemenea, dragi'mi erau sezatorile,

clacile, +orile si toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletirexclamatia retorica delimiteazaF treptele narative si este sustinuta

de o formulare cu un potentat caracter imperativ.

>vocarea nostalgica a peisa$ului nu se rezuma ta zana in care se oglindeste Cetatea 6eamtului

Fcu ma+nireF. "rintr'un cumul de complemente directe, insotite de atributele lor, &on Creanga
http://www.studentie.ro/evenimente/calendar-evenimente/Party/ct-180-p-1http://www.studentie.ro/evenimente/calendar-evenimente/Party/ct-180-p-1http://www.studentie.ro/evenimente/calendar-evenimente/Party/ct-180-p-1


14/61

completeaza peisa$ul 8umulestiului:... Fcutreieram dumbravile si luncile umbroase, prundul cu

stioalnele, tarinile cu +oldele, campul cu florile si mandrele dealuriF,,. 6atura nu ocupa un loc

important in opera lui &on Creanga, nu este un obiect de contemplat, >a este insasi viata taranului

si, de cele mai multe ori, apare insotita de scene de munca. 7escrierea se opreste la suprafata si

degene'reaza in enumerare. Tehnicala care apeleaza povestitorul este cea a inventarierii.obrietatea dictata de o asemenea tehnicaeste in deplina concordanta cu tonul nostalgic al

evocarii.in concordanta cu starea de spirit a celui sortit i n 'strainarii. se afla si cantecul

scripcarului din 8umulesti. pe care autorul lui 8arap Alb il insereaza naratiunii: F2runza verde de

cicoare, Asta noapte pe racoare. Canta o privig+etoare. i canta cu glas duios, 7e picau frunzele

$os, i canta cu glas subtire

"entru'a noastra despartire1 i ofta si ciripea, &nima de t'o rupea


15/61

bine sa se duca la calugarie, Fin 6eamt, calugar la ecuF. intre preoti si calugari nu exista mari

deosebiri: F"reutii nostri din sat 'se gandeste el ' n'au mai trepadat pe la ocola si, mila sfantuluii, ei< mai Na+arie, zic eu, coborandu'ne la vale spre "ascani: de'acum muntii i'am pierdut din

vedere si instrainarea noastra este +otarata cine stie pentru cata vreme.F

a 5lagesti, peste iret, unde au facut popas de noapte, pe drumeti Fi'au cosit tantariiF, desi,

Fde cu seara si pana dupa miezul noptiiF, au stat Fnumai intr'o fumaraie de baligi ca la carantinaF.

Cu acest prile$, autorul face o ferma antiteza intre conditia omului de la munte ' categorie careia iiapartin atat uca mosneagu, cat si Creanga insusi ' si aceea a celor ce traiesc la ses: FCum treci

iretul, apa'i rea si lemnele pe sponci1 iar vara te inadusi de caldura, si tantarii te c+inuiesc

amarnic. 6'as trai la camp. 7oamne fereste< 8alal pe la noi< Apeie's dulci, limpezi ca cristalul si

reci ca g+eata1 lemne, de'a$uns1 vara, umbra si racoare in toate partile1 oamenii, mai sanatosi, mai

puternici, mai voinici si mai voiosi, iar nu ca isti de pe la camp, sarbezi la fata si zbarciti, de parca

se +ranesc numai cu ciuperci fripte, in toata viata lorF.

=iziunea folclorica trece opera lui &on Creanga din zona realizarilor obiective in fabulos, fortand

soarta prin solutii imaginare sau acceptand'o vesel si optimist, facand +az de necaz. sursa a

rasului in fragmentul analizat o constituie c+iar prezenta autorului in desfasurarea naratiunii,

$ucand propriul rol. 9asul face sa treaca, neobservata duiosia generata de reflectiile privind

destinul sau. referitoare la mama sau la satul natal. >ste un ras egal, un ras spri$init pe episoade

intregi, ca la 8omer

7e aceea, la &on Creanga, bucuria povestirii este, nu o data, covarsita de ispita taifasului.

recerea de la naratiune la dialog se realizeaza in mod firesc, uneori fara nici un FprotocolF

scriitoricesc. 7escoperim la persona$ele Amintirilor (poate nu in aceeasi masura ca in "ovesti) o

verva, o exuberanta verbala nemaipomenita, din care se alcatuiesc farmecul si savoarea fara

perec+e a dialogului. in replici strabate tumultul vietii afective a eroilor. uspensiile, exclamatiile,imprecatiile, inter$ectiile, particulele demonstrative, amenintarile si FzicerileF impanzesc textul,

conferindu'i o vibratie puternica si neintrerupta...

&n fragmentul analizat, 6ica dialog+eaza cu mama, cu Na+aria lui -atlan, cu mos uca. =om

observa mai intai ca dialogul zvacneste tot timpul datorita imprecatiilor (figura de stil care

cuprinde un blestem), in a caror alcatuire lingvistica recunoastem lesne suculenta vorbirii populare.

9esemnat cu soarta ce le'a fost +arazita, Na+aria lui -atlan zice cu intelepciune: F2ire'ar afurisit

sa fie cine a mai desfiintat si cati+etiile cele, tocmai acum in vremea noastra


17/61

rand, faptele, este capabil de ironie si autoironie),

intamplare +azlie este aceea in care povestitorul insista, cu mi$loace diferite, asupra precaritatii

fizice a FzmeilorF lui uca mosneagu:

F9ogu'te mana mai tare, mos uca, zic eu, sa nu se mai uite satul ca la urs la noi un model de latura bivalenta, nebun intelept, 7anila"repeleac.Ormeaza tan "atitul si el Fun persona$ +atru, in dodiiF (s.n.). vorbirea sa pastreaza aceliz paremiologic, este voalata, in talcuri. Asistam apoi la transferul de limba$ si atitudine acomportamentului ec+ivoc, pe dos, in dodii, proprii lui tan, catre C+irica.FCu c+ila ne aflam inprezenta unui +atru urias, a unui gigant $ovialF. 2acultatea cu care e inzestrat il defineste ca facandparte din oamenii pe dos, anapoda. &ata micro'discursul delicios al lui c+ilaFprin amestecul lui denaivitate si intelepciune facetioasa. Cuprinzand o viziune a lumii pe dosF (s.n.): F&aca... toatelucrurile mi se arata gaurite ca sitisca si stravezii ca apa cea limpede1 deasupra capului meu vad omultime nenumarata de vazute si nevazute1 vad iarba cum creste din pamant1 vad cum serostogoleste soarele dupa deal, luna si stelele cufundate in mare, copacii cu varful in $os, vitele cupicioarele in sus si oamenii umbland cu capul intre umere. F8arap Alb, persona$ normal, vaimprumuta si el, cu timpul, traind si nemurind alaturi de tovarasii sai de drum si de implinire amisiunii initiatice, comportamente, atitudini, expresii ale +atrilor ciudati. "ortretul facut lui c+ilaeste elocvent in acest sens:

F"oate ca acesta'i vestitul c+ila, frate cu rbila, var primare cu C+iorila, nepot de sora lui"andila, din sat de la +itila, peste drum de 6imerila, ori din targ de la a'l'cati, megies cu Cautati


30/61

si de urma nu'i mai dati. Ma rog, unui c+ila pe fata pamantului care vede toate si pe toti altfel decum vede lumea cealalta. F 7incolo de inventia verbala, ametitoare, ce pare ca este fara limiteomenesti,

F"ersona$ul anapoda e definit foarte exact in aceste cuvinte, ceea ce dovedeste cunoasterea ca

atare de catre scriitor a procedeului lumii pe dos...F (/, p. Q, s.n.) Aceste forte ale persona$elorce'l insotesc pe 8arap Alb sunt puse in slu$ba sa, eroul bun, spre a infrange raul.

F"rezenta raului in lume inseamna rasturnarea ordinii firesti, rasturnarea tuturor valorilor,intoarcerea lumii pe dosF (/, p. P, s.n.) &ar infrangerea raului nu poate veni de la oameni obisnuiti,in viziunea aceasta a lui Creanga, care pun in slu$ba lor forte telurice, cu intelepciune si ec+ilibru,pentru a'si indeplini FmisiuneaF, ci de la acesti +atri, care sunt Fpersona$e anapoda, pe dos, deci inafara lumii, sau in contratimp cu eaF (/, p. , s.n.) Aceasta idee, FdecupataF de autoareadiscursului critic in discutie, Noe 7umitrescu'5usulenga, nu apartine acesteia, dupa cum sirecunoaste, ci ea se Fdega$a din comentariul lui Creanga in momentul constituirii grupului si alindreptarii lui spre tara imparatului 9os: Fi gandesc eu ca din cinci nespalati cati merg cu 8arap

Alb, i'a veni el vreunul de +ac (... ) 7ar iar ma intorc si zic: mai stii cum vine vremeaB umea astae pe dos. W oate merg cu capu'n$os. F

FAcest comentariu expune cu toata intelepciunea si naivitatea lui de ton popular, am zice, bazeleteoretice ale persona$ului anapoda, completand viziunea lui c+ila. i iata cum se descoperaintentia viguros protestatara si moralizatoare a lui Creanga intrupata in excelenta imagine artisticaa persona$ului anapoda, atat de frecvent in opera sa si atat de putin gratuit, in ciuda celor spuse deunii critici estetizanti romani si straini.F (/, p. , s.n.)recand la analiza Amintirilor..., autoareanuanteaza relatia dintre elementul documentar si partea de fictiune din acest discurs, precum sialternarea pasa$elor lirice, evocatoare, cu cele comice, ce se potenteaza reciproc, te+nica aalternarii celor doua ritmuri de discurs literar, din care se detaseaza persona$e active, utile,

cumsecade, normale, precum si lumea railor, a betivilor, a lenesilor, a mancailor, observand sidiferenta intre 2ragmentul de biografie si textul Amintirilor... si ca aici

Fursele rasului sunt doua:introducerea de fictiune este evidentaF, va demonstra in capitolele cevor urma cum persona$ul 6ica este unul pe dos. Funa din ele consta in comicul persona$elor, pecare povestitorul popular le manuieste cum isi manuieste rapsodul popular irozii sau papusile,ingrosandu'le anumite trasaturi specifice. Cealalta sursa a rasului consta in specificul talentului depovestitor al lui CreangaF. (/, p. /D) "rin mimare, comentariu, facand tot felul de aluzii la lucrurisi elemente cunoscute de cei pe care'i cunoaste si carora apartine. FAutorul rade parca impreunacu ei, nu de ei, sau rade cu satisfactie admirativa.F (/, p. /DS).umea pe dos pe care ne'o aduceCreanga e generatoare de ras sanatos. a ne amintim de +azul lui c+ila cand ne ofera viziunea sa

anapoda asupra lumii. Asemeni persona$elor populare "acala, "epelea sau 6astratincareFintreprind adeseori actiuni contrare celor asteptate, care provoaca rasul tocmai prin elementulimprevizibil, si aceasta viziune rasturnata a lumii da nastere aceleiasi reactiiF. (/, p. /QD) Asemeniacestora sunt multe persona$e analizate de autoare si numite si mai sus. Construirea persona$eloranapoda ofera posibilitatea scriitorului de a transmite ceea ce nu'i era ingaduit. Aceasta se petreceFla adapostul unei prostii simulateF, a inocentei sale autentice, prezentate din mai multeperspective in Mastile inocentei, (vezi U) "rostia simulata a taranului roman, a poporului roman(vezi studiul de$a citat, 0) s'a transformat la &on Creanga intr'un mod de viata, o dominanta a


31/61

scrisului si personalitatii sale artistice.&n acest sens, ideea de mai sus este ilustrata de mai toatepersona$ele scrierilor sale. fatarnica umilinta, o inocenta trucata. &dentitatea intre atitudinea siviziunea scriitorului si persona$ele sale a fost demonstrata de mai multi cercetatori. 6aratorul dinAmintiri... se scuzaF cu fatarnica umilinta ca asurzeste lumea cu taraniile lui. Mos &on 9oatasimuleaza si el prostia pentru a'l infunda pe boier pana la sfarsit. "rin exagerarea acestei atitudini,s'au creat in literatura persona$ele anapoda.F (/, p. /QQ, s.n.)

a fel se petrec lucrurile si cu 7anila care Fe comic fiindca dovedeste o gandire pe dosF (s.n.), cu&van urbinca si mai cu seama cu 6ica din Amintiri... care se autocaracterizeaza, singur, ca unpersona$ comic si pe dos: Fi'apoi mai aveam si alte bunuri: cand ma lua cineva cu raul, putinatreaba facea cu mine1 cand ma lua cu binisorul, nici atata1 iar cand ma lasa de capul meu, faceamcate o draguta de trebusoara ca aceea, de nici sfanta 6astasia izbavitoarea de otrava nu era in starea o desface cu tot mestesugul ei. "ovestea aceea: un nebun arunc'o piatra in balta si zece cumintin'o pot scoate... FFAcelasi spirit se va pastra in povestitorul varstnic, care va ramane un poznas,un om mereu pus pe sotii si insufletit de intentii ludice.F (/, p. /PU) Altfel nu i'ar fi reusitmemorabilele portrete din scrierile sale daca nu ar fi fost si parte din fiinta si personalitatea sa.(vezi in acest sens si 0, p. /PD'lSD, cap. "ortretul scriitorului din povestiri si povesti).Noe7umitrescu'5usulenga nuanteaza aceasta dominanta a scrisului lui Creanga, intr'un discurspotentat atat de exemple lamuritoare, cat si de comentarii proprii topite intr'un flux seducator alzicerii. Aceste nenumarate nuante utilizate de creator pentru crearea persona$ului anapoda Festede'a dreptul genialaF. i aceasta se vede si din felul cum utilizeaza materialul lingvistic. Astfel ca&on Creanga, Fstapanit de acelasi du+ g+idus, se $oaca nu numai cu logica structurilor umane, dandpersona$ele in dodii, anapoda, rastoarna nu numai structurile sintactice si uluieste logica generala araporturilor verbale dintre oameni, ci merge mai departe, consecvent cu stilul sau comic, satiric, sise $oaca, plin de iscusinta si inventivitate, cu cuvintele in sine.F (/, p. /R, s.n.)>xagerarea, de celemai multe ori, pana la absurd, Fse extinde mai ales in construirea persona$elor anapoda, cele cuviziunea +atra sau pe dos a lumiiF (s. n. ), adica &van urbinca, 7anila "repeleac, c+ila, Mirautadin -rumazesti si ultimul, Fdar nu cel din urma, 6ica a lui tefan a "etriiF.Marturisirea autoarei, la

peste UR de ani de cand lucra pe textele lui Creanga, in /SS, la "relectiunea despre Creanga,citata de$a, putea surprinde: inca descopera sensuri noi, nuante care rotun$esc coloanele de fortaale studiului sau monografic. &ar ca una din ele, daca nu cea mai lamuritoare despre specificulscrisului lui &on Creanga, ramane o Fviziune care exprima o mentalitate ' venind din strafunduri,din subconstientul colectiv, nu numai romanesc, ci si europeanF. > vorba de Ftoposul lumii pe dospreluat in c+ip foarte interesant prin rasturnarea regulilor obisnuiteF.Astfel revine si vorbesteFdespre o viziune a lumii pe dos la Creanga pentru ca foarte multe lucruri se vad inversate, custiinta, probabil, invatase de la >minescu cum se lucreaza un motiv, cum se construieste otipologieF. 7a exemplu de$a mult citatului c+ila, reluand faptul ca Fviziunea lui este cea a lumiipe dos si lucrurile nu sunt intamplatoareF. Apoi revine cu afirmatia ca Fpersona$ele acestea suntmult mai numeroase decat ne putem inc+ipui in opera lui Creanga, persona$e care fac totul de'a'

ndoaselea ca 7anila "repeleac sau ca &van urbincaF.7e asemenea revine asupra autoportretului inparadox, prin 6ica, persona$ul din Amintiri... , ca si la Mirauta din -rumazesti care Fintra inaceeasi categorie a persona$elor anapoda, a acelora care sunt intoarse pe dos in raport cu lumeanormala, cu lumea supusa regulilor traditionale ale vietii sociale.F (s. n.)i, concluzia studiului de'oviata asupra scrisului +umulesteanului: F>l se aseza in randul marilor prozatori c+iar moderni,pentru ca toata aceasta viziune a lui pe dos, toate aceste indrazneli ne fac sa'l consideram un fel declasic al absurdului.F 9ecitirea textului monografiei discutate, audierea "relectiunii despreCreanga din /SS, ca si recursul la amintirile noastre din atatea zile si seri cu noroc in care ne


32/61

puteam bucura de savoarea discursului critic al acad. Noe 7umitrescu'5usulenga, ne'au confirmatinca o data ce izvoare exceptionale asteapta sa ne intoarcem la ele. Aratam, intr'un portret dedicatacestei personalitati de a carei atentie si prietenie m'am bucurat in ani (vezi V, p. SS'lRS), cumFconferentiarul Noe 7umitrescu'5usulenga ridica oc+ii spre in sus, cu un c+ip taiat marmoreean inlinii clasice, armonice, privirea scaparand, fulgerand bland, daltuiri in cristal, fraze emblematice, cumiez si lucire, decupate parca din dictionare de expresii idiomatice. 6ici o banalitate, nimic din ce'ai mai auzit, citit. 2ormulari memorabile care ordonau o ar+itectura savanta si'n acelasi timp atatde plastica, atat de poetica, seducatoare (...) 6imic fortat, caznit, construit atunci, improvizat (...)otul iesea ca dintr'un izvor fermecat. >ra o flacara, o idee, o inima, un poem, un cantec rostit dinsine, rostindu'se pe sine, minunand si bucurand lumea, infrumusetand'o, facandu'te sa fii fericit cate afli impreuna in acelasi timp si loc. Astfel m'am vazut cucerit si de om si de discurs, sesizandrepede unicul, fantasticul, extraordinarul, geniul. 7in acest moment s'ar fi putut ca ratiunea sa nu'si mai arate rostul, ca si'ntr'o mare iubire, si de aici la idolatrizare, la exagerari suspecte, n'ar maifi fost decat un pas. Ar fi putut fi si asa, dar cand argumentele se adauga din ce in ce maiconvingatoare, lamuritoare, cand nu se arata nici un dezacord, nici o intunecare in atatia ani, dincand in cand macar mai trebuie sa nu ne ferim de cuvinte si cand simtim exceptia, forta, sa orecunoastem si s'o rostim.F (V, p. /RV'lRD)Argumente ce'au fost aduse si aici, acum, despre

seductia unui discurs critic al acad. Noe 7umitrescu'5usulenga despre Creanga sau mul pe dos.

"rimul monografist al operei lui Creang, 4ean 5outiYre, face o #ncadrare fr ec+ivoc aacestuia #ntre scriitoriiWpovestitori europeni. Acesta #ncadreaz opera lui Creang, din punctul devedere al originalitii !i a$unge la concluzia c acesta nu este un moralist, ca !i Canon c+mid, niciun poet sau un filosof ca Andersen, ci este #ntr'un mod cu totul neintenionat un folclorist, ca fraii-rimm !i c ,,#n primul rnd Creang este un artist, ca "errault( 4ean 5outiYre,La vie et loeuvrede Ion Creang, "aris, /SUR, p. /PS, traducere personal.) Aceast afirmaie a contrariat pe mulicritici europeni !i deopotriv i'a #ncntat pe criticii romni ai vremii respective, care'l apreciau peCreang !i'l puneau pe piedestalul marilor povestitori.

2cnd o paralel #ntre fraii -rimm, care au cules folclor apelnd la un sistem meticulos, c+iar!tiinific, ca ni!te #mptimii colecionari, !i &on Creang, s'a observat c s'a rezumat, la #nceput, laa asculta povesti pe la !eztori, #n copilrie .

2raii -rimm au scris basme auzite !i colecionate, de la directorul unei !coli, 2erdinand iebert,nscndu'se astfelAlb ca zpada, sau aplicnd c+estionare #nvailor de la sate, pe care #i#ndemnau s culeag pove!ti pentru copii, legende, obiceiuri, proverbe etc.. a fel !iScufiaroie!i Cenureasasunt rodul pove!tii !tiute !i spuse de o btrn care a fost ciobni.

3n sc+imb &on Creang a ascultat, a #nmagazinat !i a inut la dospit toate pove!tile !i legendele pecare el le'a auzit, nefiind interesat s le publice #ntr'o colecie. &deea conceperii unei culegeri avenit din partea prietenilor !i a cuno!tinelor lui, care erau vr$ii de stilul, uneori nefiresc, de apovesti. 7e acest lucru ne putem da seama prin faptul c el #ncepe s fie cunoscut ca scriitor abiala aproape VR de ani, cnd public #n HConvorbiri literare, #n octombrie, Socra cu trei nurori!i #ndecembrie, Capra cu trei iezi .

7ac vrem s concluzionm, Creang difer de fraii -rimm, pentru c el nu are calitatea defolclorist deoarece el nu colecioneaz din popor, notnd, ci memoreaz, poveste!te, le macin, leprelucreaz #n interiorul lui, crend astfel o mixtur #ntre folclor !i basm. Mai mult dect att fraii-rimm vin cu povestea din exterior, pe cnd la povestitorul nostru, totul vine din interior.


33/61

Onicitatea lui &on Creang deriv din faptul c este unicul povestitor !i converte!te basmulpopular, #n basm cult.

Cu fraii -rimm se aseamn prin temele abordate, de exemplu, tema dinDnil Prepeleacse#ntlne!te #nHans i !luc. ,,3n raport cu fraii -rimm, un mare grad de participare la ilustrarea !imrirea puterii de ptrundere a folclorului constatm #n secolul al %&%'lea, la un alt mare furitor

de basme europene ? 8ans C+ristian Andersen (/RD'/PD). "ovestitorul danez debuteaz cnd&on Creang abia se na!te !i moare cnd povestitorul romn abia debuteaz #n Convorbiri literare.e poate spune, cu toate acestea c cei doi scriitori au fost contemporani, prnd c !i'au transmis!i !tafeta nevzut a basmului european al secolului al nousprezecelea.

8ans C+ristian Andersen scrie poeme, comedii !i romane, dar devine celebru prin volumele salede povestiri, publicate #ntre anii /UD'/V. e consacra o oper, !i, undeva, la poalele munilor6eam, #ncepea o via veg+eat de acelea!i ursitoare. On copil cu prul blond !i oc+ii alba!trirdea Zla soare ca s se sc+imbe vremea[ . >ra o copilrie luminoas, dar care nu prevedea nimicdin ce avea s fie mai trziu, marele povestitor &on Creang. 6atura, #n planurile ei ameitoare,dincolo de timp !i spaiu, +otrse o dinastie a reprezentanilor basmului pe pmnt : -rimm,8.C+. Andersen, &on Creang.( Mi+ai Apostolescu,Ion Creang "ntre ari povestitori ai luii,

5ucure!ti, >ditura Minerva, /SP, p. /Q0.)

Att Andersen, ct !i Creang, fac un amestec omogen #ntre seriozitate !i glum, dar rezultatuleste diferit. a Andersen gluma este fr explicaie, pe cnd la &on Creang gluma are rolul de ainvoca zdrnicia, iar durerile se minimalizeaz #ntr'un aspect optimist.

a Creang supranaturalul !i absurdul se #ntlnesc cu imposibilul. 7nil "repeleac d#ntotdeauna vina pe dracu, iar soacra cu trei nurori are un al treilea oc+i ,,purure desc+is !i vede ,,!i noaptea !i ziua, tot ce se face prin cas.( &on Creang,Poveti# Aintiri# Povestiri, 5ucure!ti,>ditura >minescu, /SP, p. 0/.)

"eisa$ul lui Andersen se minimalizeaz, este pastelat !i interiorizat prezentnd #n tablouri parialetrecerea pe nesimite de la lumea domestic la cea de basm. >l este !i un povestitor romantic, iarpersona$ele sale devin fantasme de vis, cele #nfiortoare'grote!ti care se transform #n plsmuiri deco!mar.

&on Creang nu evoc frumuseea naturii, ca Andersen !i nu creeaz tablouri pastelate. "entru elviteza desf!urrii aciunii, dinamica !i agitaia dracilor pe mo!ie creaz o imagine plastic diferitde a lui Andersen : ,,;c #ntr'o clip adun toat drcimea !i'o pune la lucru pe cmp. Oniisecerau, alii legau snopi, alii fceau cli !i suflau cu nrile s se usuce, alii crau, alii duraugirezi; m rog, claca dracului era, ce s v spun mai mult.( &on Creang, op. cit., p. Q0.)

Acest tablou are ritmul alert, descrierea minuioas a aciunilor evoc percepia lui Creangdespre relaia om ? natur, conductor ? supus. Mi+ai Apostolescu vine !i puncteaz: ,,Am spune,prin urmare, c ne aflm #n faa unui dublu procedeu #n descrierea naturii. "e lng dinamizarea ei

fantastic, obinut prin rapid enumerare, autorul romn folose!te notaii vizuale, produsulobservaiei directe, dar !i notaii rezultate dintr'o precizare anterioar1 acestea din urm, #ntr'untablou de natur avnd o valoare plastic, precis, complementar, nu noional1 particularizant,nu generalizatoare.( Mi+ai Apostolescu, op.cit., p. /R'//.)

9elaia om ? natur devine contradictorie #nDnil Prepeleacatunci cnd universul este zguduitde fore supranaturale, cnd ,,dracu se crce!te c'un picior la asfinit !i cu unul la rsrit1 s'apuczdravn cu minile de torile ceriului, casc o gur ct o !ur !i cnd c+iuie odat, se cutremur


34/61

pmntul, vile rsun, mrile clocotesc !i pe!tii din ele se sperie1 dracii ies afar din iaz ctfrunz !i iarb< \i oleac numai de nu s'a risipit bolta ceriului.( &on Creang, op. cit., p. UV.)Astfel se creeaz un tablou impresionant, gigantic, unde se #ntlne!te #ntr'o clipit cerul cupmntul, vzutul cu nevzutul.

e observ u!or c natura lui &on Creang nu este tratat cu acelea!i mi$loace ca la Andersen. a

Creang persona$ele sunt gigantice nu micro, iar cadrul este imens, nu minuscul !i se adreseazomului con!tient !i de orice vrst. Mi+ai Apostolescu vine !i conc+ide: ,,&on Creang este unscriitor al timpului su. 7escrierea euforizant romantic !i cea pozitivist a experimentali!tilor #!i#nc+eiaser procesul !i'!i epuizaser furitorii !i admiratorii. Creang are temperament de realistclasic !i s'a ferit de mimare, de convulsii pe drumuri btute. >l cultiv virtuile sonore alepeisa$ului, mai mult dect pe cele plastice. Ce scria #!i citea sie!i cu voce tare. 3n permanen se#ntreba !i #ntreba !i pe alii, transformai #n asculttori: Zcum sunB[, cutnd melodicitateacuvntului !i a frazei. Aceast muzic intern i'a desc+is calea spre plastica grupurilor !i aindivizilor, ocolind eufemiznd pe cea a peisa$ului. "e artist l'au interesat #n primul rnd fondurileinterioare ale peisa$ului uman. ( Mi+ai Apostolescu, op.cit., p. /Q.)

-eorge Clinescu traseaz o paralel #ntre Creang !i "errault, comparndu'i1 se raporteaz la

partea istoric ' absolutismul de la curtea lui udovic al %=&'lea ' !i cultural, pentru c lumeafolcloric a lui "errault se #nvrte #n $urul spiritului cetii. 7e asemenea lumea cultural a cunoscutmai multe exemple, un "errault !i un 9acine, muzicali, un =oltaire spiritual, foarte asemntori cuCreang al nostru. On alt aspect asupra cruia s'a oprit Clinescu a fost acela c pove!tile lui"errault, ca !i ale lui Creang nu pot fi #nregistrate !i c acestea aparin, literar, poporului care i'anscut. "errault nu este interesat de transmiterea fidel a motivului folcloric, ci de a fi pe placulcopiilor, scriind basme cu un puternic caracter educativ.

7eosebirea const #n faptul c pe cnd "errault folose!te ca pretext unele istorisiri folclorice,completate cu caracteristici morale, fiind astfel un explorator al valorilor morale, Creangrepoveste!te, selecteaz variantele, amestecnd, mixnd dou sau mai multe variante, recompunepentru a se delecta !i a se face plcut nu pentru a da un caracter moral sau moralizator exploatndastfel la maxim !i reflectnd frumuseea basmului.

ot ca diferen #ntre cei doi, este tematica povestirilor. 5asmul lui Creang cultiv modestia,+rnicia oral, #n antitez cu grobianismul, trndvia, defecte care sunt #ndreptate, purificate prinprobe grele, ridicnd astfel virtutea, ca valoare, #n aciunea practic.

alt personalitate, crturarul 6icolae &orga i'a dat lui Creang un al doilea nume, un 9abelaisromn.

7up udor =ianu ,,9abelais este dealtfel scriitorul strin asemntor mai mult cu Creang, nunumai prin fabulaia enorm, care face din !lobanu, din -eril, din "sri'i'ungil tipuri#nrudite cu -argantua !i "antagruel, nu numai prin instinctivitatea acestor persona$e, nu numai prin

umorul abundent, dar !i prin oralitatea stilului, care'l determin !i pe el, pe 9abelais, s foloseasclarg zicerile poporului, s cultive onomatopeea !i asonana !i s se lase #n voia unor adevrate orgiide cuvinte( udor =ianu,Arta prozatorilor ro$ni, C+i!inu, 8]perion, /SS/, p. SS.)

Cei doi scriitori se aseamn prin nestvilita dorin de a gsi adevrul vieii !i a bunurilorpmntului. Acest lucru #i apropie de popor, de literatura sufletului popular, fr a imita, #nsu!indu'!i valoarea universal a folclorului naional.


35/61

On alt aspect care #i apropie pe cei doi se refer la opera cu o dubl finalitate ? satiric !iumoristic. 7imensiunea satiric se exprim prin critica ve+ement, exprimarea dezacordului fade anumite caractere, iar cea umoristic urmre!te o critic, moral sau etic, mai blnd, cuaccente pe obiectivitate, distingndu'se astfel umorul de satir.

Ambii scriitori se identific cu persona$ele lor, prelund din defectele acestora !i amuzndu'se pe

seama lor, privindu'le cu simpatie, cu scopul de a se $uca !i pentru a strni rsul cititorului. 7e!i vin din dou ri diferite, c+iar !i cultural !i istoric, cei doi cultiv o oper de educaie !i#nvmnt #n spiritul nou al vremii lor. e raporteaz la dou sisteme educative, unul care#ndobitocea prin #nvarea pe dinafar a textelor religioase !i aprecia capacitatea de a reproduce,c+iar dac cea mai mare parte a populaiei nu #nelegea textul, deoarece era #n limba latin saugreac, limbi cunoscute doar de preoi !i erudii, !i al doilea sistem care se axa pe cunoa!tereatextelor valoroase din antic+itate. 9abelais trece foarte repede peste toate acestea !i se opre!te la aironiza, a parodia !i a pune porecle celor care erau tob de carte !i dasclilor. Creang, preia dinfolclor tema cultivrii virtuilor, aplicnd'o persona$elor sale: craiul dinHarap Alb#i supune pe fiiisi la proba brbiei !i la cultivarea virtuilor, iar din povestea lui Stan Pitulse reliefeaznecredina femeii, care poate fi tratat prin scoaterea coastei de drac, capra #!i #nva iezii s fie

cumini !i s nu desc+id u!a strinilor, mo!neagul #!i sftuie!te fata s fie supus !i cuminte!.a.m.d.

Apropierea lui Creang de 9abelais este susinut, #n consecin, pe multiple planuri, Creangfiind, asemenea #ndeprtatului su #nainta!, ,,un umanist al !tiinei ste!ti @(Cornel 9egman, %biografie a operei, Clu$'6apoca, >ditura 7acia, /SSP, p. .)

Morala lui Creang este a tuturor reali!tilor, morala lui 5occaccio sau a lui 9abelais, careconsiderau bine tot ceea ce, prin legile firii, denun orice frnicie #n ignorarea celor ce nu pot fialtfel de cum sunt. 9abelais, ca !i 9ousseau mai trziu, consider ru ceea ce vrea s dep!eascnatura, adic tocmai ceea ce #n concepia religioas trebuia s apropie pe om de condiia divin.

Creang cultiv !i necesitatea #nvrii #n epoca #n care tria, lsnd de #neles c, din pcate,oamenii de la ar care erau #mpovrai de nevoi nu erau interesai ca odraslele lor s #nvee, pentruc aceasta necesita un efort, iar banii c+eltuii puteau fi folosii #n gospodrie nu pe vise !i drumuri#nc+ise. Aceast munc nu trebuia depus de 9abelais, deoarece #n vremea lui, secolul al %=&, #n2rana era alt interes pentru carte !i cultur. Aceast analogie o fac pentru a'l a!eza pe Creangprintre acei scriitori ai lumii care au militat pentru cultur !i a luptat pentru rspndirea !tiineicrii, #n lumea lui.

0.U.Contextul social Mo 6ic+ifor Co cariu 5ucaile stranse laolalt sub acest etic+et generic nu au nicidecum un profil unitar, cidifer prin natur, ct !i prin finalitatea lor. Ona are aspectul unei nuvele ,,Mo! 6ic+iforCocariul,alta este portret literar ,,"opa 7u+u,dou sunt naraiuni cu un caracter oarecumistoric,,Mo! &on 9oat !i Onirea, ,,Mo! &on 9oat !i =od Cuza, celelalte sunt istorioaremorale, pe care le #nregistrm pentru valoarea lor #n cadrul concepiei despre via a scriitorului.3ntre ele una singur ,,"oveste("rostia omeneasc),se apropie prin procedeele caracteristice de


36/61

literatur satiric pe care le cuprinde marea opera a lui Creang. Ceea cele reune!te #nsa !i facetotu!i posibil #ncadrarea lor #ntr'o singura seciune este lips total din estura lor a oricruielement fabulos, miraculos. Cele mai intinse si mai valorase artistic dintre ele #l #nfai!az pescriitor crend tipuri umane dup modele pe care le'a cunoscut direct sau din auzite. 7intre primele Mo! 6ic+ifor Cocarilu este cea mai interesant, fiind constituit #n fapt ca onuvel de un soi ciudat. "ublicat #n ,, Convorbiri literaredin / ianuarie /PP,aceast oper asuscitat nemulumirea lui Maiorescu prin unele #ndrzneli glumee !i obi!nuitele ec+ivocuri alescriitorului, a!a #nct acela !i'a exprimat dorinade a nu se publica.itlul iniial al nuvelei era,,Mo!6ic+ifor 8arbagiul. 3n bro!ura separat a aprut sub acela de ,,Mo! 6ic+ifor Cotuigariul.3ntreaga nuvel e construt aparent foarte simplu, pe o cltorie a lui Mo! 6ic+ifor, din rgul6eam pn la "iatra 6eam, #n tovr!ia tinerei !i frumoasei $upne!ie Malca, nora lui $upntrul, negustorul. 7e fapt aciunea, foarte puin, e un pretex pentru crearea acelui ran !ugub !ivorbare att de dragul lui Creang.

&ntroducerea, cu toate relatrile pline de +az despre Mo! 6ic+ifor, violentele rbufniri decritic antimona+al, cele mai necrutoare din toat opera satiric a lui Creang, cu toate $ocurilede cuvinte, de logic, cu vorbirea figurat a scriitorului, se desf!oar parc greoi pna la intrareain scen a persona$ului central.,,m vrednic !i dea pururea vesel, ,,strdalnic !i iute la trepile lui,

Mo! 6ic+ifor imprim naraiunii ritmuri !i variaiuni interesante, #ncetiniri !i accelerari, indicate deinflexiunile vorbirii sale. Accentele plurivalente ale aceste vorbiri, plin de sub#nelesuri !i subtilitai+tre, creeaz dou planuri ale expresiei, unul direct, incrcat cu aparen ingenuitaii, cellaltaluziv !i ec+ivoc, relatnd ermetic aventura galat a lui Mo! 6ic+ifor cu frumoasa Malca. Acesta nuvel este #ntia mare nuvel romnesc de atmosfer si din ea se trage toatanuvelistica noastr modern. 6uvela trezeste mai degrab sentimentul contemplativ decat cel epicsi este cu atat mai bun cu atat lectura d nevoie mai multor respirri de contemplaie.6uvelistul apreferat intotdeauna pe micul burg+ez, pe pronvicial, pe funcionarul nruit, pe acela care nu poatefi niciodat eroul unei dramei oricat de gro]ave ar fi momentele prin care trece.Mo! 6ic+ifor Cocariul fiind +arabagiu, Creang a ales unul din drumurile lui cu+arabaua.Crua!ul fce toate mi!crile automatismului su, #!i spune tot monologul si nuvela se

#nc+eie prin epuizarea figurii. alta nuvel cu acela!i persona$ nu mai este cu putin pentru ceroul e o figur cu manifestarea rotativ.3n orce alt #npre$urare,Mo! 6ic+ifor va spune cusiguran acela!i vorbe !i va face acela!i mi!cri.ot umorul buci st #n a #ncetinii, spre o maibun intuire, gusturile tipice ale persona$ului #n a'l lsa s'!i rstoarne expresiile care rezuma firea!i experiena sa.6u Creang scrie bine, orict de necontestat ar fi bogia vorbi lui, ci Mo!6ic+ifor este cu mult culoare autentic.Astfel nuvela aceasta a lui Creng se a!eaz pe linia tradiia+a!deiene a ,,7uduc+ii Mamuca, cu mult mai mult perdea #ns !i cu mai mult ec+ivoc, #n spiritulfarniciei +tre a persona$elor create de scriitorul 8umule!tean. Astfel trateaz Creang opovestire excelent. Mo! &on 9oat face parte din aceea!i categorie a ranilor #nelepi !i +trii cu care s'amndrit scriitorul moldovean. Cele dou povestiri pe care i le'a #nc+inat, ,,Mo! &on 9oat !iiOnirea!i ,,Mo! &on 9oat !i =od Cuza au fost publicate respectiv #n ,,Albumul Macedo'9oman #n /R !i #n ,,Almana+ul 9omniei 4une #n /U. Acestea exprim #n ce mai maremsur ideile politice ale lui Creang, resentimentul fa de o boerime capabil de numai de aciunidemagogice, solidaritatea cu rnimea oprimat, !i mai ales, scepticismul ranilor fa defgduielile boere!ti cu prile$ul Onirii "rincipatelor. 3n Mo! &on 9oat !i Onirea se dezvluie foarte mult prin atitudinea caracteristic a luiCreamg !i a eroilor si, din pricin c persona$ul principal e confruntat cu necesiti sociale !ipolitice care #l oblig s reacioneze #ntr'un anumit fel. &no 9oat vorbe!te #nelept, cu blndee,dar fr sfial, de!i afi!eaz mereu o oarecare simplitate a du+ului !i o umilin farnic, pe care in


37/61

realitate nu le are. Acesta e singurul mod de a spune tot ce crede, la adpostul prostiei !i umilineisimulate, aceasta este modul de aprare al grupului social fa de puternicul du!man de secole,boierimea.

a de!artele promosiuni boere!ti, 9oata rspunde cu politicoase insinuri, despreneparticiparea maselor la trebile ob!te!ti, pe deoparte despre neparticiparea boierilor la marilegreuti ale exitenei lor, adic la munc. 3nfruntarea boierului din cuvinte de ctre &on 9oat cutlcule sale, inofensive #n aparen, dezvluie raporturile reale dintre ran !i boieri. 5oierul eru!inat !i Mo! &on 9oat reporteaz victoria, cu du+ul su ager de ran. Mi$loacele literarefolosite aici nu au strlucirea din marile pove!ti ale scriitorului, dar ele pot fi recunoscute ici'acolo.7ialogul pune #n valoare mai ales demagogia boierului, ale crui replici sunt parc luate dindiscursurile vremii, cu #ntorsturile de fraz !i figurile de stil caracteristice. 3n ,,Mo! &on 9oat !i Onirea, boierul leapd masca bunvoinei !i a sfatului printesc !ise arat insolent !i trufa! #n replic. =orbirea lui e lovit vulgaritate, a!acum nu e niciodat vorbirea ranului. Mo! &on 9oat este sobru !i dramatic #n replicile caredovedesc c el poart #n suflet clocotul mniei #mpotriva asupritorului secular. Critica socialatinge prin vorbele lui accentele cele mai puternice din literatura acestei vremi, dezvluind stareade lucru la ar.

Cuza este #nfi!at cu aureola legendei create de popor #n rndul lui, cu sufletul desc+is ladurerile celor mruni !i ca un adversar al marii boierimi. Aceast povestire #nglobeazresentimente !i fixeaz o viziune social critic, pe care numai foarte puini am fi putut'o bnui dinmarile basme !i pove!ti !i c+iar din ,,Amintiri. 7e aceea, ..Mo! &on 9oat !i Onirea !i ,,Mo! &on9oat =od Cuzaau o valoare ideologic deosebit #n complexul operei lui Creang "opa 7u+u, aprut #n ,,Convorbiti lirerale din / noiembrie //, vorbe!te tot despre unCreang iubitor al nonconformismului social. "ortretul pe care'l compune este al fostului suprofesorla !coala din rgu'6eam, preotul &saia eodorescu, zis "opa 7u+u. ampl perioadintroductiv #nmnunc+eztrsturile distinctive, fizice !i morale, ale acestui #nelept. \i e deremarcat modalitatea specific a lui Creang #n descrierea interioarelor, acumulare de obiecte #nlipsa verbelor, ceea ce slu$e!te la realizarea unei oarecare simultaneiti, ca #n plastic. 6umeroase

anecdote lumineaz laturi neobi!nuite ale gndirii !i aciunilor acestui ana+oret modern, om ciudat,care supr pe superiorii si ierar+i, convenional !i obtuzi.Avem de a face cu un +tru ascet, faceios, dar acru, nu $ovial, o #nfi!are de sfnt Antoniegrotesc, cum le'ar fi plcut ,,micilor mae!triidin rile nordului germanic. >xcerpte din predicilesale, #ntemeiate pe pilde evang+elice, sau c+iar citate biblice iar aici locul vorbelor de du+pronunate de ceilali eroi faceio!i ai lui Creang. e vede c scriitorul s'a folosit aici cu marepricepere, de portretul unui mare cleric exemplar !i de cuvntul din cartea bisericeasc pentru aface mai coroziv satira sa anticlerical. Aplicarea cuvntului biblic la #mpre$urri contemporaneare un +az rar, procedeul intrnd pe larg #n arta lui Creang cu folosirea stilului profesiei clericale#n #mpre$urri profane. cena petrecut #ntre "opa du+u !i mitropolit e savuroas, pe lng faptulc e fcut cu o foarte bun regie. Aerul de profet vec+i !i srac, artndu'se mai marilor lumiipentru a'i ru!ina, #i st bine aici popii 7u+u, care dispreuia !i rangurile, !i bogia, !i#mbrcmintea pompoas. Cele mai bune efecte estetice sunt scoase de Creang acolo unde'!i pune persona$ul sbea ,, ag+easm ruseasc !i s cnte irmoasele !i ,,antifoanele beivilor pe glas alpatrulea.Cntecul +ac+ic e destul de reu!it cum e cu alu]ii de stil al profesiei, dar e mult mai bunirmosul deformat profan:,,Omblat'au &srail prin valul cel #nvluit, c'un urcior ledat de gt !i c'uncurcan fript, s s'a proslvit


38/61

"rocedeele registrului faceios sunt toate aici:persona$ul +tru, definit prin #mpre$urri carede care mai +ilare, $ocurile de logic !i de cuvinte, stilul profesiei clericale amestecate cu starilecele mai profane, deformarea cuvintelor, abundena de zicale !i vorbe de du+ inedite.

alt povestire ce se #nrude!te cu celelalte opere ale lui Creang prin obiectul satirei !iprocedeele specifice este ,,"ovestea ("rostia omeneasc). cris pentru ,,3nvtoriul copiilor,unde a !i aprut, #n ediia a ='a, &a!i ,/P, povestirea difer de celelalte istorioare instructive !imoralizatoare publicate #n acela!i loc. On ran fuge de acas, #nspimntat de prostia nevestei !i asoacrei sale care $elesc pe copila!ul ce urma s fie omort de drobul de sare de pe +ornul dacpisica !i'ar fi dat osteneala s se urce acolo.3n cale, ranul #ntlne!te neg+iobi mai mari dect ceavea el acas !i anume unul care #ncerca cu un obroc gol s bage soarele #n cas, altul voia sscoat un car gata #nc+eat pe u! !i se gndi s drme casa pn la urm, alta care arunca nuci dintind #n pod cu un poi !i #n sfr!it al patrulea care voia s urce vaca pe !ur ca s mnnce fnul#ntins acolo.

Aici nu persona$ele sunt importante #n primul rnd, ci spea prostiei lor. 7e aceea ele nusunt individualizate dect printr'o singur aciune unic !i extrem de expresiv prin absurditatea ei.Ca de obiei sunt foarte +azlii aceste subtile doza$e #n spiitul caracteristic al clasificrilor faceioasefcute de Creang !i care desparte aciunile proste!ti , dar #ntemeiate mcar #n partea pe

posibilitate realizri, de cele totale absurde ale pro!tilor #ntlnii #n cale."ovestea unui om lene!,publicat #n ,,Convorbiri literare din octombrie/P, e tot o

povestire satiric #ndreptat #mpotriva lene!ilor. "ersona$ul principal #ntrupeaz pn la absurdlenea, a!a cum #n povestirea anterioar era #ntrupat prostia ,,de lene! ce era, nici ctura din gurnu !i'o mesteca. 7ialogurile sunt susinute de mnia ranilor fa de lene!, ba una din replici aresavoarea !i inflexiunile variate ale marilor dialoguri din opera lui Creang. Cinci pini a fost publicat #n ,,Convorbiri literare din / martie /U, purtnd titlul de,,Anectod. Cu foarte mult dreptate &brileanu spunea c ,,nu e o poveste, ci o snoav, mai $ust,rezolvarea unei probleme de aritmetic #ntr'o anectod cu scop moral. &nul !i cma!a !i Acul !i barosul au fost publicate #n ,,3nvtorul copiilor ediia a =&'a,&a!i, /PS. Astfel e evident intenia instructiv, didactic a scriitorului #n amndou improvizaiile.

>le sunt interesante #n msura#n care cuprind procedee !i tonaliti specifice. Cea dinti aduceenumerarea termenilor te+nici a industriei casnice textile prin gura inului, care, mndru de !tiinalui, are tonul acela de satisfaci !i mndriei al scriitorului #nsu!i cnd descrie unelte sau #nsu!iraciuni legate de ocupaiile ranilor din vremea sa.

3n Acul !i barosul, Creang creeaz prin dialogul unui persona$ +tru, acela al barosului,care vorbeste cu bogia de exclamaii, inter$ecii !i vorbe de du+ caracteristic. oater acestepovestiri mrunte arat ori gndul scriitorului esprimat direct, ori mna #ncercat pentru marile luipiese. 7e aceea ele au meritul de a fi un fel de trepte, intermediare, explicative, #ntre planul degndire !i simire al scriitorului !i acela al imaginilor artistice. 9dcinie ideologice ale acestora,care ar putea sca uneori lectorului neavizat, devine prin mruntele pove!ti moralizatoare !iinstructive evidente pentru orcie.

7ela Creang au mai rmas dou pove!ti:,,"ovestea pove!tilor !i ,,"oveste lui &onic celprost, pove!ti corozive sau ,,anecdote porce!ti dup formula $unimi!tilor, cu un coninit mai#ndrzne. >le au fost citite #n ,,4unimea strnind un +az consemnat de cei ce !i'au scris amintirile.Cei care au vzut manuscrisele susin c erau ilustrate de vrsta povestitorului. 2aptul a produsnedumeriri , iar unii s'au scandalizat dea dreptul c un att de mare scriior a putut pune pe +rtieasemenea necuviine. 7e altminteri, critica literar a subliniat erotismul senzual al autorului, darmai cu seam alu]iile transpartente care nu lipsesc din opera lui.

7eocamdat e greu de precizat dac pove!tile ,,obscentecare circul #n popor sunt orm!i din ni!te rituri strvec+i de fertilitate disprute le noi, dar #nc vii la popoarele primitive,


39/61

unde actul sexual !i dezmul erotic sunt aspecte primordiale ale eficacitii rului sau dac unelecum ar fi ,,"ovestea pove!tilor Har fi un ecou degradant dintr'un vec+i cult de astzi e greu s setranspun #ntr'o astfel de mentalitate !i s #neleag c relatarea unor cruditi din sfera eroticuluinu #ndeplinesc dect o funcie comic. "ovestea pove!tilor se bucur de o rspndire mai larg #n repertoriul folcloric. e #nelegec astfel de produci nu au fost consemnate de vec+ii culegtori dect #ntmpltor, rmnd apoinecunoscute dincolo de un crec de intimi."ovestea este cunoscut !i #n folclorul altor popoareeuropene. >a a fost #nc prelucrat de timpuriu #n literatura medieval. "ovestea lui &onoc cel prost nu e semnalat pn acum #n repertoriul folcloric. > o snoavinferioar ca realizare artistic #n comparai cu ,,"ovestea pove!tilor, mai srac #n peripe!ii. Creaia clasic Creang este cea mai aderent folclorului din toat literatura noastr.3nlat pe terenul solid al geniului popular, resistematiznd la un nivel superior tot ce altmintericircula capricios ori disparat,opera lui profund naional este, c+iar prin aceasta, un document deliteratur universal.


40/61

Capitolul IIIUniversul copilariei in cretia lui Ion Creanga


41/61

U./."ersona$e si universul copilariei lui Creanga

&on Creanga face parte din cea mai importanta generatie de scriitori a literaturii romane ,generatia marilor clasici , alaturi de itu Maiorescu ,mentorul ei , Mi+ai >minescu , &on ucaCaragiale si &oan lavici .

,, Amintiri din copilarie II scrise de &on Creanga inseamna pentru toata lumea o tema ,copilaria , un persona$ , 6ica a lui tefan a "etrei Ciubotariul , un spatiu para' diziac , satul

8umulesti . 2amilia , scoala , prietenii , sotiile reprezinta universul copi' lariei lui 6ica despre carepoate vorbi orice elev . oata lumea a citit ,, Amintirile II. 7ar lectura unei carti se poate face demai multe ori din diferite motive : fie pentru ca ne'a placut foarte mult ceea ce am citit , fie pentruca ne propunem sa descoperim lu' cruri noi .

Ona dintre temele intalnite in ,, Amintiri II este si cea a copilarie , $ocului si $oaca , sisemnificatiile ei . Aceasta tema este evidentiata cel mai bine prin limba$ul folosit de autor, printe+nica narativa care'l face mereu pe cititor sa'si continue opera , starnindu'i curiozitatea si umorulin universul +umulestean care reprezinta familia , bucuriile , $ocurile , fericirea , o existenta intr'ocolectivitate prietenoasa , o viata sub semnul traditiei care presupune si sarbatoare , dar si munca .

,, 6u stiu altii cum sunt , dar eu , cand ma gandesc la locul nasterii mele , la casa parinteasca

din 8umulesti , la stalpul +ornului unde lega mama o sfara cu moto'cei la capat , de crapau matele$ucandu'se cu ei , la pric+iciul vetrei cel +umuit , de care ma tineam cand incepusem a mergecopacel , la cuptiorul pe care ma ascundeam , cand ne $ucam noi , baietii , de'a mi$oarca , si la alte$ocuri si $ucarii pline de +azul si farmecul copilaresc , parca'mi salta si acum inima de bucurie < i ,7oamne , frumos era pe atunci , caci si parintii , si fratii , si surorile imi erau sanatosi , si casa ni erain' destulata , si copiii si copilele megiesilor erau de'a pururea in petrecere cu noi , si toate imimergeau dupa plac , fara leac de suparare , de parca era toata lumea a mea

7/21/2019 Ion Cre

Ion Creanga - Prezentarea Satului Natal in Opera Lui Ion Creanga(2)(1)

Documents

Transcript of Ion Creanga - Prezentarea Satului Natal in Opera Lui Ion Creanga(2)(1)