1
Asigurarile de viata si pensiile private Intre provocari si oportunitati
Cornelia Coman Director General ING Asigurari de Viata 12 mai 2011
2
Evolutia asigurarilor de viata
influentata mai degraba de factori interni sau externi ?
3
Evolutia asigurarilor de viata dependenta mai ales de factori externi. Este pe cale sa se schimbe situatia?
Facilitati fiscale Societate caracterizata prin consum. 2007 BNR creste ponderea ratei la credit in
venitul lunar
Lansarea pensiilor private a impulsionat si
asigurarile de viata
Criza a generat fenomenele de
reziliere si rascumparari partiale
Industria asigurarilor de viata si-a revenit mai repede ca economia
Crestere PIB (%)
Crestere prime brute subscrise (%)
-20
0
20
40
60
80
100
120
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
4
Romania, una dintre tarile cu cea mai mica rata de penetrare a asigurarilor de viata
Sursa: Insurance World Report, Swiss Re 2009
1,9% 1,9% 1,8%1,6%
1,3%
0,9%0,7% 0,7%
0,4%0,2% 0,1%
0,3%
0,0%0,2%0,4%0,6%0,8%1,0%1,2%1,4%1,6%1,8%2,0%
Ungari
a
Polonia
Slovenia
Cehia
Slovacia
Croatia
Litua
nia
Estonia
Bulgari
a
Roman
ia
Leton
ia
Ucraina
5
Fiind o piata emergenta,
potentialul de crestere al pietei de asigurari de viata este mare
*Rusia, Ucraina, Polonia, Romania, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia
100 1,000 10,000 100,000
Penetrare asigurari de
viata in PIB (%)
0
15
Tari CE*
S-curve Swiss Re
PIB per capita in USD
Piete incipiente
Piete emergente
Piete mature
Romania
La sfarsitul lui 2010 in Romania:
PIB per capita: 8.238 USD
Rata de penetrare: 0,3%
In 2009:
Olanda - PIB per capita: 41.777 USD
Olanda - Rata de penetrare: 4.2%
6
Pensiile private, cea mai tanara reforma
La nivelul statelor dezvoltate, activele fondurilor de pensii private reprezinta intre 70% si 120% din PIB, in timp ce in Romania nivelul este de numai 0,9% (la sfarsitul lui 2010)
Tarile din SE Europei au introdus sisteme de pensii private obligatorii si facultative spre sfarsitul anilor ’90 (Ungaria, Polonia, Bulgaria, Slovacia)
7
Pensiile facultative
desi sectorul corporate este dominant, in 2010 au fost sustinute si de retail
Pensii facultative 2007 2008 2009 2010
Numar participanti noi 55.333 95.412 32.739 34.428
Evolutie participanti noi (%) 72% -66% 5%
Numar total participanti 55.333 150.745 187.172 221.600
Active (lei) 14.297.500 84.236.685 204.402.000 328.600.000
Criza economica a afectat sever nivelul de NB,
dependent de sectorul corporate
Comparatie cu alte tari dupa 4 ani Cehia - Participanti: 1.416.303 (populatie totala: 10,5 milioane) Slovacia - Participanti: 426.822 (populatie totala: 5,4 milioane) Comparatie primele estimari ale autoritatilor Participanti: 300.000 (la sfarsitul lui 2009)
Motive Inceput timid datorita nivelui scazut al
facilitatilor fiscale Insuficient interes din partea angajatorilor Criza care a lovit sectorul corporate
8
Pensiile private obligatorii un start peste asteptari, dar sever impactate de inghetarea contributiilor
Comparatie primele estimari ale autoritatilor (2007) Participanti: 3,4 milioane in 2008 Active: 1 miliard EUR in 2010 (estimare CSSPP)
Pensii private obligatorii 2008 2009 2010
Numar participanti noi 4.531.859 400.000 258.141
Numar total participanti 4.531.859 4.931.859 5.190.000
Active (lei) 831.895.952 2.342.880.993 4.331.900.000
Datorita numarului mai mare de participanti si a rezultatelor investitionale foarte bune, piata a atins 1 miliard EUR in 2010, desi contributiile
au fost plafonate un an
Contributia plafonata la 2%. Ca urmare, activele s-au diminuat cu
303,3 milioane lei, conform APAPR.
9
Pensiile private din Romania, o alternativa solida pentru instrumentele de economisire pentru varsta pensionarii
Randamente investitionale remarcabile pentru fondurile de pensii private in anul 2010, in pofida mediului economic si financiar nefavorabil si a recesiunii prelungite
Pensiile private facultative: cel mai atractiv beneficiu extra-salarial, avand cel mai favorabil regim fiscal (deductibilitate)
In 2010…
Randament mediu fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) 15,1%
Randament mediu fonduri de pensii private facultative (Pilonul III) 11,5%
Nivelul estimat al inflatiei 8%
Dobanda medie bancara la depozitele in lei 7,7%
Randament mediu titluri de stat (piata primara) 7%
Performanta medie actiuni (BET-C) 14,6%
Randament SIF-uri (BET-FI) -8%
Sursa: APAPR
10
Provocarile
la care trebuie sa ne adaptam
11
Consumator in proces de constientizare a
beneficiilor
Clasa de mijloc de dimensiuni reduse
Modificari legislative:
Solvabilitate 2
Propuneri defavorabile
sistemului de pensii si participantilor
12
Solvabilitate 2 vs Solvabilitate 1
diferente calitative
12
Noul standard de solvabilitate este preconizat a intra in vigoare la 1 Ianuarie 2013 si are un caracter obligatoriu pentru toate tarile Uniunii Europene.
Regimul de Solvabilitate 2 face parte dintr-o reforma mai larga a industriei asigurarilor; in consecinta, succesul implementarii Solvabilitate 2 este partial conditionat de clarificarea divergentelor si alinierea prevederilor sale cu cele ale unui nou standard de contabilitate, IFRS 4 Faza 2 (prevazut a intra in vigoare in 2014).
Principalele discutii referitoare la regimul Solvabilitate 2 au loc in jurul determinarilor cantitative. Cu toate acestea, schimbarile majore aduse de Solvabilitate 2 sunt in principal de ordin calitativ.
Directiva de Solvabilitate 2 aduce in jurul evaluarii si raportarii cerintelor de capital un intreg proces de creare a unei imagini complete a “starii de sanatate” a unei companii de asigurare.
o abordare integrata a situatiei financiare
o abordare integrata a identificarii riscurilor existente in cadrul companiei de asigurari
cerinte referitoare la calitatea datelor si la controlul procesului de raportare
cerinte de utilizare (si de demonstrare a utilizarii) rezultatelor raportarilor de solvabilitate in cadrul deciziilor de management
un sistem coordonat de supraveghere
reguli si restrictii distincte referitoare la supravegherea grupurilor multinationale
13 13
Solvabilitate 2 vs Solvabilitate 1
diferente in evaluarea cantitativa Solvabilitate 1 Solvabilitate 2
Marja de solvabilitate
Evaluare simplista bazata pe indicatori de volum (rezerve, sume asigurate) care nu reflecta profilul de risc al companiei
Evaluarea cerintelor de capital are la baza o structura de riscuri care sunt evaluate individual; agregarea lor ia in calcul corelatiile existente intre riscuri Posibilitatea oferita companiilor de asigurare de a-si dezvolta propriul model intern
Evaluarea obligatiilor
contractuale
Metode de evaluare diferite intre tari, dar metoda predominanta este o evaluare traditionala similara in conceptie cu evaluarea activelor la cost amortizat
Evaluarea distincta a doua componente: - o evaluare pe baza celei mai bune estimari plus - o margine de risc aferenta riscurilor specifice (pentru care nu exista instrumente financiare care le-ar putea mitiga)
Active Metodele evaluare nu sunt consistente – un mix intre evaluare la cost si evaluare la piata Evaluare la piata
Bilant A
ctiv
e (la
val
oare
a de
pia
ta) Surplus liber
Margine de risc
Rezerve “best estimate” (la valoarea de piata)
Cerinta de capital
Obligatii
Act
ive
(cos
t am
ortiz
at)
Surplus liber
Cerinta de capital
Obligatii
14
QIS 5
in Europa
14
Conform rezultatelor prezentate de EIOPA, impactul Solvabilitate 2 indica:
Active
Valoarea activelor a ramas aproximativ neschimbata (o usoara scadere de sub 1%)
Obligatii
Per ansamblu valoarea obligatiilor a inregistrat o usoara scadere (4%)
Pentru asigurarile de viata s-a inregistrat o usoara crestere datorata reducerii creantelor de la reasiguratori
Fonduri proprii
Per ansamblu, fondurile proprii eligibile au inregistrat o crestere cu aproximativ 30%
Solvabilitate
Calculata la nivel agregat, cerinta de solvabilitate conform specificatiilor QIS5 a crescut cu aproximativ 140% comparativ cu regimul de solvabilitate curent
Topul celor mai costisitoare riscuri: (1) riscul de piata, (2) riscul de subscriere in activitatea de asigurari generale si (3) riscul de subscriere in activitatea de asigurari de viata
Rata de solvabilitate
Per ansamblu, rata de solvabilitate (raport intre fonduri proprii eligibile si cerinta de capital) a scazut fata de regimul curent de solvabilitate de la 310% la 165%
15
QIS 5
„Made in Romania“
15
Conform rezultatelor prezentate de CSA, impactul Solvency 2 indica: Active O scadere cu 9.77% fata de evaluarea conforma cu standardele actuale de contabilitate O parte din scadere datorata faptului ca anumite elemente nu mai sunt recunoscute ca elemente de activ (de exemplu, cheltuielile de achizitie amanate) Nu se precizeaza cat anume din aceasta scadere se datoreaza re-evaluarii activelor la valoarea de piata in locul evaluarii la cost istoric Obligatii Pentru asigurarile de viata s-a inregistrat in medie o reducere a nivelului rezervelor cu 40.6% Cauzele identificate pentru aceasta scadere: (1) utilizarea “celor mai bune estimari” in locul presupunerilor curente (excesiv de prudente); (2) posibilitatea existentei unor rezerve negative Fonduri proprii Calculat la nivel agregat, fondurile proprii au inregistrat o crestere cu 45.82% comparativ cu fondurile proprii rezultate prin aplicarea standardelor actuale de evaluare Solvabilitate Calculata la nivel agregat cerinta de solvabilitate conform specificatiilor QIS5 a crescut cu 107.74% comparativ cu regimul de solvabilitate curent Topul celor mai costisitoare riscuri: (1) riscul de piata, (2) riscul de faliment al contrapartidei si (3) riscul de subscriere in activitatea de asigurari de viata Rata de solvabilitate Per ansamblu, rata de solvabilitate (raport intre fonduri proprii eligibile si cerinta de capital) a scazut fata de regimul curent de solvabilitate de la 260% la 164%
16
Factori
de crestere ai pietei
17
Care credeti ca va fi
cel mai important resort de crestere pentru asigurari de viata si pensii private in urmatorii 5 ani?
A. Cresterea clasei de mijloc B. Initiative de educare a publicului la nivel de
industrie C. Implicarea in mai mare masura a
angajatorilor D. Dezvoltarea unor noi canale de distributie E. Facilitati fiscale suplimentare F. Stabilitatea mediului legislativ
18
Va multumesc!
Top Related