Nr. 116. Braşov, Luni-Marţi în 29 Maiu (11 Iunie) 1912. Anul LXXV,
Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe 1/i an 12 cor., pe y4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe i/a an 20
franci, pe y4 an 10 franci.
II Pentru Braşov cu dusul acasă pe an ! 24 coroane. Fără dus acasă pe an II 20 coroane, pe */t an 10 coroane, pe- i/4 an 5 coroane. Un număr 10 bani, || Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese II după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.
Serbărilet
,1 Când scriem aceste şire, laşul, România şi întreg neamul românesc e mai bogat cu o comoară naţională, cu un monument măreţ, ridicat din sentimentul celei mai curate recunoştinţe.
Eri s-a desvălit în vechea capitală a Moldovei statuia marelui Domn, îndeplinitorul Unirii ţărilor Române, Vcdâ-Guza. Figura lui măreaţă şi simpatică, înconjurată de patru din cei mai însemnaţi sfetnici ai domniei sale, priveşte cu mândrie la lumea de azi, la România modernă, la mândrul regat ale cărui petre fundamentale ei le-au depus.
Istoria, acest tribunal imparţial, a constatat mai de mult, că unul din cei mai însemnaţi întemeietori ai României de azi, este fără îndoială Domnitorul Alexandru loan I. Cuza.
Unirea, organizarea armatei, justiţiei, şcoalelor, clerului, împroprietărirea ţăranilor, autonomia principatelor, secularizarea averilor mândreşti, — sunt acte de-ale lui (iza, dar sunt acte, ce formează \za statului român de azi. i Acele acte ar fi şi ar rămâne mari în istoria ţărei, chiar dacă ar fi fost săvârşite în vremuri de linişte şi de prosperitate şi Domnul, care le-ar fi săvârşit ar fi rămas nemuritor pentru neamul lui.
Dar Cuza-Vodă a săvârşit acte mari în vremurile cele m ai neînchipuite lipse de siguranţă.
Unirea Principatelor a fost făcută în contra voinţei marilor puteri şi a număroşilor interesaţi din cele două ţări.
Priceperea şi patriotismul lui
Îşi a colaboratorilor săi pre- au făcut însă ca toate greu- să fie învinse. Unirea s-a fă- i a rămas, fiind menţinută cu iâ îndârjită şi cu o preve- ce a uimit întreaga Europă. Secularizarea averilor mânăs- i şi desrobirea Bisericei de egemonia Patriarhului din
tantinopol au fost făcute cu atât de mult tact, cât şi
împroprietărirea ţăranilor, de enea.[ar dacă trecem de la aceste mari de stat, la actele de orare, trebue să recunoaştem, odă-Cuza a fost un spirit It de prevăzător pe atât de
Stăpânea două ţări vasale, fusese sfâşiate de desbinări şi îite până la extrem de nesa- de aur al turcilor şi de pofta ăpire a ruşilor. Preocupat zi )apte să menţină Unirea fă- într-un moment de elan al
matului patriotism, Cuza a totuşi grijea să dea ţărei or-
zaţia necesară unui stat menit jungă de sine stătător.Trebuia armată regulată: a iţionat primele legi pentru or- izarea ei.Era nevoe de magistratură,
[iu împărţirea justiţiei: a creat iţia şi Curţile de apel.Ţara avea trebuinţă de un naţional: a contribuit la or-
izarea lui.
delà, Iasi.5
Nu erau de cât puţine şcoale: Cuza a prevăzut învăţământul obligator şi gratuit. Iar pentru formarea corpului profesoral, a înfiinţat şcoale secundare şi Universităţi.
Cine ar fi putut iniţia şi ajuta mai mult atâtea opere mari, fundamentale, într-o domnie de şapte ani şi în vremuri atât de puţin prielnice ?
Iată faptele lui Cuza, iată cre- iaţiunile lui neperitoare, cari au dat bogate şi îmbelşugate roade.
Iată mărimea istorică a aceluia, care eri s-a întors ca figură de peatră în mijlocul iubitului său popor şi a iubitei sale patrii, ca să îndemne pe descendenţi la tărie, energie, muncă, jertfe şi avânturi naţionale.
Poporul românesc de pretu- tindenea şi-a trimis reprezentanţii săi şi s-a adunat la Iaşi, ca să se închine umbrei şi amintirii marelui Domn al principatelor unite.
Eri pulsul întregului neam al nostru a bătut viu în Iaşi, bătăile inimelor româneşti s-au concentrat în vechia capitală a Moldovei, a- ducând închinăciune, mulţumită şi recunoştinţă celui ce odinioară a dat patriei române ce a avut mai bun şi mai scump în sufletul său.
Serbările desvălirii statuei au fost frumoase, înălţătoare. Le-a premers pelerinagiul la locul de vecinică odihnă a lui Cuza şi familiei sale.
La Ruginoasa.Un punct înălţător al festivităţi
lor desvălirii statuei lui Cuza-Vodă, a fost pelerinajul organizat Sâmbătă, în 8 Iunie c. de studenţii din Iaşi, ia mormântul lui Cuza, Ja Ruginoasa. Pelerinajul a fost o manifestaţie da înaltă pietate religioasă şi de un elan puternic naţional. Iată ce ni-se scrie din Iaşi despre pelerinagiu :
la ş i , 26 Maiu c.Sâmbătă dimineaţa la oarele 6 şi
6.20 au plecat din Iaşi două trenuri spre Ruginoasa. Trenurile erau înde- suite de public. Afară de publicul excursionist, plecaseră studenţii, numeroase delegaţii ţărăneşti, delegaţii meseriaşilor şi ai veteranilor, delegaţii Li- gei Culturale în frunte cu d l Dr. Şu- muleanu etc.
In gara Ruginoasa trenurile au a- juns la oarele 9 jumătate.
Pe peronul gărei frumos povoazat, împodobit cu arcuri de triumf, cu steaguri şi cu inscripţia A le x a n d ru lo a n 1. C u za , erau înşirate şcolile din Ruginoasa şi comuna Blăjeşti în frunte cu învăţătorii, membrii consiliului comunal, primarul, numeroase delegaţii ţărăneşti din Ruginoasa .şi satele de prin împrejurimi, precum şt numeroşi preoţi şi învăţători.
Corul şcoalelor Intonează »Deş- teap?ă-te Române«.
La oarele 10 fată un sfert soseşte din Paşcani un tren special, care aduce pe vizitatorii din Bucovina şi delegaţii ţărani din întreaga ţară, studenţii din Bucovina, precum şi o delegaţie a veteranilor din jud. Suceava.
P a r a s t a s u l l a m o r m â n t u l l u t C u z a .
Delà gară excursioniştii formează
R E D A p Ţ I A,T I P O G R A F I A Ş l A D M IN IS T R A Ţ IA : B RA Ş OV, PIAŢA MARE Nr. 30.
Telefon: Nr. 226,
un cortegiu impunător, care în frunte cu muzica reg. 16 Suceava pornesc spre Caste!.
Aci se oficiază serviciul religios în biserica dela Ruginoasa de arhiereul Anfcim Petrescu vicarul Mitropoliei, a- sistat de economul Ştiubei din Iaşi de preoţii Popovici şi Florescu din Ruginoasa şi de corul seminarului Venia- min Costache.
In biserică iau loc delegaţii tuturor societăţilor de studenţi şi ţărani cu drapelele şi coroanele aduse pentru a fl depuse pe mormântul lui Cuza.
După serviciul diviu arhiereul Antica Petrescu a ţinut o scurtă cuvântare relevând toate actele măreţe săvârşite în timpul domniei lui Cuza, după care apoi face o rugăciune.
Din biserică asistenţa în frunte cu clerul se duce la mormântul neuitatului domnitor, unde se face un parastas la mormântul celor doi fii ai lui Cuza Vodă anume : Alexandru Grlgore şi Dumitru. Se mai iac rugăciuni şi pentru membrii decedaţi ai familiei Cuza.
După acest serviciu religios se ţin cuvântările:
D iscursurile .Cel dintâi vorbeşte d. D ă seă le scu
preşedintele centrului studenţesc din Iaşi, care arată însemnătatea serbărei de azi şi spune că studenţimea în ajunul desvelirei monumentului simte de a sa datorie de a veni să îngenunchd la mormântul lui Cuza şi să depue o lacrimă de recunoştinţă.
D. Dăseălescu a arătat apoi toate greutăţile, cari s’au întâmpinat cu ocazia ridicărei monumentului şi cu ocazia organizărei serbărilor.
Dl M a rm eliu c delegatul soc. «Z2o- m â n ia J u n ă > din Viena vorbeşte în numele coloniei române de acolo şi a- rată că întreaga românim© din Ardeal ţine să aducă prinos de recunoştinţă pe mormântul unuia din cei mai mari domni ai ţărei româneşti.
Mai vorbesc studenţii la m a n d i din Iaşi, I să c e a n u din Cernăuţi, C rib a tzk i preşedintele soc. «Dacia» din Cernăuţi, D ia co n escu şi S to ic a din Bucureşti.
Mai vorbesc învăţătorul Bordeianuîdin Griveşti (Roman), căpitan Paladi delegatul veteranilor din Iaşi, studentul Todicescu, ţăranul Grigoresou din comuna Gilortu jud. Gorj, învăţătorul N. Cresu din Costeşti (Suceava), ţăranul Dumitrache Anton delegatul sătenilor din coran na Drânceni jud. Fălciu, şi preotul V. F lorescu fostul duhovuic al lui Cuza-Vodă, care funcţionează ca preot la Ruginoasa de mai bine de 60 ani.
Au mai vorbit şi numeroşi ţărani.In deosebi printre aceştia s’a ob
servat o mare dragoste pentru memoria lui Cuza-Vodă pe care îl numesc, apărătorul şi salvatorul ţărănimei ş i m u lţi d in tr e v o rb ito r ii ţă r a n i d u p ă ce te rm in a u c u v â n tă r ile se d u c e a u d e s ă r u ta u ţă r â n a de p e m o rm â n tu l lu i Cu za -V o d ă .
La Ruginoasa au parii:ipat la a- cest pelerinaj peste 4000 de persoane. Studenţii şi ţăranii au luat după cuvântările rostite masa împreună în parcul Castelului.
Pelerinajul de azi de la Ruginoasa a luat proporţiile unei adevărate manifestaţii naţionale.
Şezătoarea de d u p ă am la zi.
După amiazi a avut loc în castelul Ruginoasa o şezătoare populară cu care ocazie a vorbit profesorul Zelea
Cod rea nu şi au cântat corul şcoalei din Blăgeşti şi al seminarului Veniamin.
Reîntoarcerea din Ruginoasa s’a făcut în două trenuri la orele 3 şi jumătate.
Cu toate că ambele trenuri aveau câte 80 de vagoane, publicul era atât de numeros încât mulţi s’au urcat pe acoperişul vagoanelor.
in gara Iaşi excursioniştii au fost aşteptaţi de muzica militară şi un public imens. S’a format un imposant cortegiu, care s’a îndreptat spre piaţa Unirii, unde s’a jucat Hora Unirii.
Desvălirea statuei.In mijlocul unor frumoase serbări s-a
făcut eri desvălirea statuei iui Cuza-Vodă în iaşi. La desvăiira şi serbări a fost de faţă M. Sa regele, însoţit de moştenitorul tronului Ferdinand şi de prinţul Caroi, cari însoţiţi de ministru! Pan- grati şi de o strălucită suită au plecat din Bucureşti Sâmbătă seara cu un tren regal. Sosirea la Iaşi a fost eri dimineaţă. La serbări au luat parte reprezentanţii a o mulţime de corpora- ţiuni, instituţii şi reuniuni, apoi şcoa- iele din împrejurimea laşului, o uriaşe mulţime de ţărani şi oaspeţi din străinătate şi dela Românii de peste graniţă.
laşul s-a îmbrăcat pentru aceste zile in haine festive de sărbătoare. Stindarde tricolore vesteau solemnitatea zilei şi decorul îl dădeau casele pavoasate şi împodobite cu ghirlande de flori şi verdeaţă. Totul era cuprins de un nimb magic, solemn) înviorat de entuziasmul şi veselia Ieşenilor şi mulţimii oaspeţilor din apropiere şi din depărtare.
In mijlocul acestei dispoziţii sărbătoreşti s-a făcut desvălirea statuei. S-au rostit discursuri frumoase şi de valoare, reoglindându*se în fiecare iubirea de neam şi de patrie. Şirul vorbirilor l-a început, conform programului, I. P. S. metropolitu! Moldovei, iar în urmă şi-a spus M. Sa Caroi cuvântul său regal, corect, preciz, ca turnat în caractere de bronz.
întreaga serbare a fost impunătoare, demnă de figura măreaţă a lui Cuza şi de vrednicia poporului românesc recunoscător.
Inscripţia statuei.Pe statuia iui Cuza se află urmă
toarea inscripţie, compusă de unul din istoriografii noştri, (probabil d-1 A . D. X e n o p o l ) :
Cuza-Vodă, în scurta lui domnie de şapte ani, a pus temeliile Statului român:
El a întrupat Unirea şi a făcut din două provincii orientale o ţară respectată.
El a readus în patrimoniul naţional a şasea parte a pământului strămoşesc închinat mănăstirilor greceşti; — şi, prin afirmarea autocefaliei bisericei române, a înlăturat pentru totdeauna încălcările Patriarhiei dela Constantinopole, în afacerile religioase ale Statului.
El a împroprietărit, eu pace, 600.000 familii rurale şi a făcut pe ţărani cetăţeni liberi.
El a suprimat privilegiile de clase — şi, prin organizarea Tribunalelor, Curţilor şi Curţei de Casaţie, a pus bazele dreptăţii, una şi aceeaşi pentru toţi.
Ei a creat şcoalele şi Universităţile — şi prin obligativitatea învăţământului a dat avânt culturei româneşti.
El a organizat puterea militară română — chemând prin sorţi pe toţi tinerii la apărarea patriei.
In sfârşit prin pnterea voinţei Lui, a întemeiat adevărata suveranitate naţională, pentrucă a rupt pactul politic impus de streini în 1857 şi a isbutit să obţină în 1864— dela marile Puteri — recunoaşterea dreptului de a ne alcătui înşine aşezămintele politice, fără a- mestecul nimărui. Această mare isbândă politică a făcut posibilă libera noastră constituire la 1866— şi înfiinţarea Dinastiei Române prin M. S. Caroi I, din ilustra familie de Hohenzollern.
In numele poporului român s-a ridicat acest monument, prin subscripţie publică, pentru ca să se slăvească în curgerea vremilor memoria marelui Domnitor român.
Proclamaţia domnitorului Cuza cătră sătenii clăcaşi.
S ă te n ilo r ,îndelungata voastră aşteptare, ma
rea făgăduinţă dată vouă de Innaltele Puteri ale Europei prin art. 46 al Convenţiei, interesul Patriei, asigurarea proprietăţii fondare şi dorinţa mea cea mai vie s’au îndeplinit.
Claca (boerescului) este desfiinţată pentru de-apururea, şi de astăzi voi sunteţi proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre, în întinderea hotărâtă prin legile în fiinţă.
Mergeţi dar, mai înainte de toate, la poalele Altarului şi, cu genunchile plecate, mulţămiţi Atotputernicului D-zeu pentru că, prin ajutorul Său, în stârşit aţi ajuns a vedea această zi frumoasă pentru voi, scumpă inimii mele şi mare pentru viitorul României.
De astăzi, voi sunteţi stăpâni pe braţele voastre; voi aveţi o părticică de pământ, proprietate şi moşie a voastră ; de astăzi, voi aveţi o patrie de iubit şi de apărat.
Şi, acum, după ce, cu braţul Celui de sus, ara putut săvârşi o asemenea mare faptă, mă întorc cătră voi, spre a vă arăta calea pe care trebue să o urmaţi, de voiţi să ajungeţi la adevărata îmbunătăţire a soartei voastre şi a copiilor voştri.
Claca şi celelalte legături silite între voi şi stăpânii voştri de moşii sunt desfiinţate, prin plata unei drepte despăgubiri.
De acum înainte, voi nu veţi mai fi cu dânşii în alto legături, decât acele ce vor itsvorî din interesul şi buna primire a unora şi a altora. Aceste legături însă vor ii pururea neapărate pentru ambele părţi. Faceţi dar ca ele să fie întemeiate pe iubire şi încredere. Mulţi şi foarte mulţi din proprietari au dorit îmbunătăţirea soartei voastre. Mulţi din ei au lucrat cu toată inima ca să ajungeţi Ja aceauStă frumoasă zi, pe care voi astăzi o serbaţi. Părinţii voştri şi voi aţi văzut de la mulţi stăpâni de moşii ajutor la nevoie şi trebuinţele voastre. Uitaţi dar zilele grele prin care aţi trecut; uitaţi toată ura şi toată vrajba; fiţi surzi la gîasu» acelora, cari vă vor întărâta în contra stăpânilor de moşii, şi, în legăturile do buuă voie ce veţi mai avea de aics încolo cu proprietarii, nu vedeţi în ei decât pe vechii voştri sprijinitori si pe viitorii voştri amici şi buni vechii. Au nu sunteţi toţii fii ai aceleiaşi Ţări ? Au pământul României nu este muma care vă hrăneşte pe toţi*?
Stăpâni liberi pe braţele şi pe o- goarele voastre, nu uitaţi mai înainte de toate că sunteţi plugari, sunteţi muncitori de pământ. Nu părâs ţi această frumoasă meserie, care face bogăţia Ţârii, şi dovediţi şi în România, ca pre- tutindenea, că munca liberă produce îndoit decât munca silită. Departe de a vă deda trândăviei sporiţi însă hărnicia voastră în ogoarele voastre îndoit să fie mai bine lucrate, căci de acum a-
Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 116—1912.
ceste ogoare sunt averea voastră şi moşia copiilor voştri.
îngrijiţi-vă asemenea de vetrele satelor noastre, care de astăzi devin comune neatârnate, şi lăcaşuri stator- nicite ale voastre, din care nimeni nu vă mai poate izgoni. Siliţi-vă dar a le îmbunătăţi şi a le înirumseţa; faceţi- vă case bune şi îndestulătoare; încun- juraţile cu grădini şi cu pomi roditori, lnzestraţi-vă satele cu aşezăminte folositoare vouă şi la urmaşii voştri. Statorniciţi mai ales şi pretutindenea şcoli, unde copii voştri să dobândească cunoştinţele trebuitoare pentru a fi buni plugari şi buni cetăţeni. Actul din 2 Mai v’a dat la toţi drepturite; învăţaţi dar pe copii voştri a le preţui şi a ie bine întrebuinţa.
Şi, mai presus de toate, fiţi şi Sn viitor ceea ce aţi fost şi până acum, şi chiar In timpurile cele mai rele, fiţi bărbaţi de pace şi de bună rânduială; aveţi Încredere în Domnul vostru, care vă doreşte tot binele; daţi, ca şi până acum, pilda supunerii cătră legile ţării, Ja a cărora facere aveţi şi voi de acum a lua parte; şi, In toată întâmplarea, iubiţi România, care de astăzi, este dreaptă pentru toţi fii săi.
Şi acum, iubiţilor mei săteni, bu- curaţi-vă şi păşiţi la munca de bună voie, care înalţă şi îmbogăţeşte, şi Dumnezeul părinţiior noştri să binecu- vinteze sămânţa ce veţi arunca pe cea dintâiu brazdă liberă a ogoarelor noastre.
A le x a n d ru lo a n , K o g ă ln io e a n u , IV. C re- ţu le scu , N . B ă lă n e sc u ,
g e n e ra l M â n u .
C u z a V o d ă ş i B a s a r a b ia .P roclam aţia către lo
cu ito r ii d in Basarabia .L o c u ito r i d in B a s a r a b ia .
Venim printre voi, ca Domn şi ca Părinte, ca să vă aducem bucurie U vindecarea rănilor, de care aţi pătimit
'până acum. Din ziua. în care partea Basarabiei locuită de voi s a lipit de vechea ei tulpină, ea s-a împărtăşit de toate bântuirile şi nevoile, ce de mai mulţi ani au năvălit această Ţară a Moldovei, atât de bună şi de frumoasă! Insă şi pentru voi, ca şi pentru toţi, va răsării în curând ziua dreptăţii, după multele nedreptăţi despre care aţi avut a vă plânge.
Noi dorim, ca să priviţi SGsirea noastră în mijlocul vostru ca un semn de pace şi de mângâiere; dorim ca să uitaţi cele trecute, să închideţi urechea la glasul patimilor rele şi să fiţi nestrămutaţi în simţirile voastre de credinţă către guvern şi de iubire către Ţara Moldovei.
Patria noastră a intrat pe o cale de îmbunătăţiri, care se vor revărsa asupra tuturor fiilor ei, fără osebire. Nu trebuie însă a pierde din vedere înţelepciune şi răbdare vom putea do- dândi împlinirea dorinţelor noastre.
Liniştească-se dar inimile voastre de ori-ce griji şi îndoeli, căci noi ne ocupăm de soarta voastră ca un părinte binevoitor. Dumnezeu şi Naţia ne-au înălţat pe Tron pentru a da dreptate acelui ce o are, pentru a înfrâna pe cei răi, şi pentru a îmbrăţişa pe cei buni.
A le x a n d ru lo a n .Mim treburilor străine:
V. A le x a n d r i .Anul 1859 Oct. 19.
Domnitorul Cuza negustor de lână.
— C um a v iz i ta t C u za m ă n ă s tir ile , —— Povestirile unuia, care l’a întovărăşit pe
domnitor. —
Am colindat o stradă, două, până în sfârşit, departe, într’o mahala a Focşanilor, — mahalaua Călieni, — am dat de urma aceluia pentru care venisem.
Spătos, înalt şi încă plin de sănătate, cu toată povara celor 74 de primăveri ce poartă în spinare, moş Dimi- trie Solomon se arată în pragul uşei şi făcând cu palma umbră ochilor, mă priveşte lung.
— Ce mai veste moşule?— Bună pace...— Când te duci la Iaşi?— Păi, — se codeşte par-că o
clipă bătrânul, — când mi-o spune d*nu prefect.
Şi după ce îi spun bătrânului Di- mitrie Solomon, care a trăit câţi-va ani în preajma Domnitorului Cuza, pe care l’a întovărăşit la multe drumuri, cine sunt şi pentru ce am venit, mă pofteşte în casă.
*Trăsesem sorţii la 1860 la Ba
cău şi am fost dat la husari, corp pe
Reformele militare în camera mag*Daţilor. Comisiunile camerei magnaţilor vor delibera asupra proiectelor militare mâne Marţi şi poimâne Miercuri, iar în plenul camerei vor fi discutate Sâmbătă, în 15 1. c.
Proiectele vor fi probabil primite, deşi contele Dessewffy Aurel desvoaltă o agitaţie febrilă printre membrii opoziţiei, spre a fi respinse.
In camera ungară s-au continuat Sâmbătă scenele de scandal obicinuite. Opoziţia unită a întâmpinat pe Tisza cu sudalmele şi epitetele cunoscute. Intervenind poliţia au fost daţi afară din nou vre-o 20 opoziţionali. Restul s-a îndepărtat după aceea de bună voie. S-a continuat apoi şedinţa admiţându-se urgenţa proiectului de lege privitor la adausul funcţionarilor.
După amiazi nu s-a ţinut şedinţă. De azi începând se vor ţinea din nou şedinţe paralele.
Manifest — contramanifestSâmbătă a apărut manifestul cătră „naţiuneu al opoziţiei, iar Duminecă manifestul partidului mun- cei. Manifestul opoziţiei culminează în declaraţia solemnă, că în urma desconsiderării totale a regulamentului camerei opoziţia consideră toate hotărârile şi legile votate în zilele aceste de ilegale şi neexistente. Partidul muncei de- altâparte se laudă cu îndreptăţirea şi legalitatea procederei ei şi esclamă cu emfază, că proiectul de reformă electorală a guvernului este cu mult mai democrat şi naţional decât proiectul opoziţiei.
Rămâne acum ca „naţiunea la care se apelează, să-şi spună cuvântul /
Audienţă. Eri a fost prim it în audienţă de Jkaj. Sa prim-ministrul Lukács, care i-a făcut ra port asupra situaţiei parlamentare.
Opoziţia a fă c u t a r ă ta r e c r im in a lă în c o n tra lu i T is za ş i în c o n tr a p o l itie i p e n tr u v o ln ic iile rep e ţite ş i g ra v e c ă r o r a a u fo s t e s p u ş i d e p u ta ţ ii o p o z iţ io n a li în şed in ţe le c a m e re i u n g a re ,
Externe. înainte da plecarea sa din Viena, ministrul de externe al Mun- tenegruiui, d. Gregorovic a primit pe corespondentul ziarului «Neue Freie Presse> căruia i-a făcut următoarele declaraţiuni: Anul trecut, în urma în- ţelepciunei guvernului otoman, s’a pus capăt situaţiei anormale din graniţa noastră orientală într’un moment când bunele relaţiuni dintre cele două State erau expuse ia o mare încercare. Neliniştea care dăinuieşte în Imperiul otoman sporit prin starea de războiu ne ţine într’o încordare neîncetată. Munte- negrul întreţine cu toţi vecini cele mai bune relaţiuni şi speră că în viitor marile puteri îi vor păstra acelaş sprijin. Credincios trecutului său, Munte-
negrul va rămâne un element de pace şi de ordine în Balcani.
— G u ve rn u l T u rc ie i a h o tă r â t s ă p ro c la m e s ta r e a d e a se d iu la S m ir n a .
— Z ia ru l <t8ecolo» publică u n in terv iew pe care l9a a vu t cu a m basadorul englez dela V iena, care a declarat că a titu d in ea op in ie i publice d in A n g lia s'a schim bat în favoarea Ita lie i. A m basadoru l englez a m a i declarat, că p u terile au ren u n ţa t la convocarea u n e i confe r in ţe de pace, de oarece o asem enea con ferin ţă ascunde m a r i pericole p en tru pacea europeană.
— După informaţiile unor z*are greceşti peste doi ani, regele George ai Greciei când va împlini jubileul de 50 ani, va abdica în favoarea diadochu- lui Constantin.
”s7
Adunarea „Solidarităţii“ ia Garansebeş.
Adunarea »Solidarităţii« se ţine, cum s’a anunţat deja, în C a r a m e b e >*, Duminecă în 16 Iunie n. c. şi zilele următoare.
Pentru aranjarea adunării, a festivalului şt excursiunilor, ce se vor face cu acest prilej, cele două bănci române din Caransebeş au instituit un comitet aranjator, în frunte cu dl D r. P e tru B a rb a . Membrii comitetului su n t:
Comitetul aranjator: Emil Barbu, Alexandru Cizrnaş, Const. Călţiun jttn., Dr. Cornel Coraean, loan Dobromireseu, loan Faif, Dimitrie Jianu, Ştefan Jiaau, Dr. George Labonţiu, Petru Lepa, Au- gustiu Muntean, Dnmsrie Râdac, Romul Kădoiu, Dimitrie Sgaverdea, Vasile Şic- lovan, loan Şuşoiu, loan Târziu, I*idor Tătar şi Petru Vasuşescu.
Biroul comitetului aranjator: din 14 până în 17 Iunie n. 1912: Hotelul »Pomul verde« (Lichtneckert) chilia Nr, 42.
Comitetul invită onor. public românesc. să participe în număr cât mai mare la şedinţele adunaţii, cari sunt publice, cum şi la tesDvitâţi.
P ro g r am u !.Comitetul aranjator a stabilit ur
mătorul program:S â m b ă tă în 1 5 Iu n ie n . 1912.
1. Sosirea şi încvartirarea oaspeţilor. Oaspeţii au să insinue ziua, în care sosesc la Caransebeş (vezi mai jos: »Spre orientare«) şi să se prezinte la Biroul comitetului aranjator, hotelul »Pomul verde«, chilia Nr. 42.
Oaspeţii — începând încă de Vineri d. a. — vor fi încvartiraţi în hotele şi case private de o secţiune specială a comitetului aranjator.
2. Conferinţa revizorilor experţi, la 10 oare a. m., în localităţile Casirtei Române.
3. Prânz comun în »Central« după lista de bucate.*
4. Cină — ad libitum.
D u m in ec ă în 16 Iu n ie n . 1912 .
înainte de masă.5. Prima şedinţă a »Solidarităţii«
în sala festivă a Magistratului, la oarele 10 a. m.
6. Banchet la »Pomul verde«, oara 1, tacâmul 4 cor. — fără beuturi şi cafea neagră.
După masă.7. Şedinţele comisiuniior »Solida
rităţii« în localităţile Casinei Române.8 FestivalulIn caz de timp favorabil.a) mici excursii în Teuşul Caran
sebeşului, admirabil loc de vilegiatură.b) întrunire la restaurantul din
Teuş, unde dl Dr. Valeriu Branişte, va ţinea ia oarele 5 conferinţa: »Românii macedoneni în istoria noastră«, va concerta Corul Societăţii române de cântări şi orhestra locală. V en itu l a ce s tu i fe s tiv a l e d e s tin a t »F o n d u lu i z ia r iş t i lo r r o m â n i«.
c) Tot aci: cină comună.In caz de timp nefavorabil, toate
acestea vor avea loc la »Pomul verde«.L u n i în 17 Iu n ie n . 1912.
9. Şedinţa ii a »Solidarităţii« la oara şi locul fixate în şedinţa premergătoare.
E x c u rs iu n i.
Cu prilejul adunării se vor tace şi câteva excursiuni în împrejurimile mai apropiate şi mai depărtate ale Caransebeşului. Anume Luni, în 17 iunie o excursiune la B ă ile BLerculane. Marţi in 18 Iunie, la O rşo v a -T u r n u -S e v e r in Miercuri întoarcere în patrie.
Excursiuniie sunt astfel întocmite ca participanţii sâ vadă, »ki timp relativ scurt, fără oboseli şi cu spese puţine ceie mai frumoase părţi aia Bănatului, Băile Harculane, Dunărea cu Adakaleh şi Porţile do fier, Turnu-Sel veriu etc.
S p re o r ie n ta re .
înştiinţările pentru încvartirarea, participare la banchet şi excursiuni au sâ se iacă la di Petru Barbu, director executiv al »Băncii Poporale«, în Caransebeş, cel mai târziu până în 13 lun>e n. 1912.
Orice alte informaţiuni se cer dela dl Constantin Călţun jun., şef-contabi- ia »Sebeşana«, în Caransebeş.
Membrii comitetului aranjator vor purta cocardă albastră.
Din despărţămintele „Âsociaţinnii“.
— Prelegere poporală. —Comitetul despărţământului Dicio-
sânmărtin al »Asociaţiunii« sub conducerea directorului despărţământului d-1 Dr. Romul Boiia a ţinut la 3 Iunie a. c. o prelegere poporală în oraşul Dicio- sânmărtin.
Comitetul e salutat din partea d-lui protopop Laurenţiu Pascu, căruia îi mulţămeşte directorul despărţământului şi totodată prin o vorbire acomodată scopului, deschide adunarea.
După deschiderea adunărei a urmat la cuvânt d-1 Alexandru Petraşiu vorbind ia înţelesul poporului »Despre stupărit«. Fiindcă Românii din aces oraş nu au şcoală românească, D-nul Emil Călugăr a vorbit »Despre însemnătatea scrisului şi cotitului românesc«. Prelegerea a fost predată liber şi a fost ascultată cu atenţiune. D-1 Nicolae Ber- ghian preot în Deaj a vorbit la înţelesul poporului »Despre cultivarea pomilor şi economia raţională«.
De încheiere d-1 Dr. Romul Boila a vorbit despre unele noţiuni din sfera dreptului. Vorbirea a fost ascultată cu atenţiune şi deosebit interes. Prelegă* torii au fost aplaudaţi.
S-au înscris 10 membrii ajutători pe anul 1911 şi 21 pe anul 1912.
A p .
Ş T I R I .— 28 Mai 1912.
Turneul Z. Bârsan, iubiţii noştri!artişti dna şi dl Z. Bârsan vor porni în curând obicinuitul lor turneu de vară prin centrele româneşti din Ardeal şi Bănat. Suntem siguri că vor fi primiţi cu dragoste şi cu entuziasm prin toate părţile. Acest turneu, ai 9*lea, va fi cel din urmă turneu al artiştilor noştrii, va fi turneul de adio. Inpreju- rări puternice îi vor reţine de-acum înainte la datoria lor de pe prima scenă românească.
Cei cari i-au văzut, iubit şi admirat, să se ducă să mai vază încă o- dată, iar cei cari n’au avut norocul să-i vază până acum, să se folosească de această ocazie.
lată şi programul acestui turneu, cel din urmă. — Sibiiu Luni 4 Iunie st. v, Blaj, Marţi şi Miercuri 5 şi 6 Iunie st. v. Sălişte Joi 7, Miercurea Vineri Sebeş Sâmbătă 9, Alba-lulia Duminecă/ 10, Abrud Luni 11, Brad Marţi 12,. Orăştie Miercuri 13, Haţeg Joi 14, Caransebeş Vineri şi Sâmbătă 15, 16, Lugoş Duminecă 17, Lipova Marţi 19, Beiuş Joi 21 Reşiţa Sâmbătă 23, Bocşa Duminecă 24, Oraviţa Luni şi Marţi 25, 26, Iunie st. v.
JllMeU. Din Satul-nou nise sorie: In Dumineca tuturor sfinţilor şi-a serbat P. O. domn T r ifo n M ic lea profco- presbîterul Panciovei în Satul-nou, jubileul de 25 ani de preoţie. Dumnezeu Atotputernicul să-i lungească firul vieţii, ca încă mulţi aui să poată munci în via Domnului întru prosperarea sf. biserici şi a neamului nostru. — p .
Atentat contra banului Croaţiei.Incă-i viie agitaţia stârnită de detunăturile de revolver în parlamentul din capitala Ungariei şi Agramul, capitala Croaţiei, răsună de noui descăreături de foc, cari tind la stingerea vieţii unui ait bărbat, care — muiţămită guvernării lui — a câştigat întratâta »simpatiile« supuşilor săi, încât drept recunoştinţa, e tratat din partea lor cu focuri de revolver. E vorba de atotputernicul ban al Croaţiei, Cuvaj. Sâmbătă pe J& amiazi, studentul Juchiei dela facultatea de drept, originar din Bosnia a comis un atentat intr’un cc>lţ de stradă contra banului Cuvaj, careta« afla în automobil dimpreună cu soţîi sa şi consilierul Hervoici.
Când sosise în locui indicat m»' sus, atentatorul a descărcat asupra m un foc de revolver. Glontele a atins gâtul lui Hervoici, care e pe moarta Atentatorul după comiterea atentatului, a luat-o la fugă. Mai mulţi poliţişti s’au luat după dânsul. Atentatorul a descărcat asupra lor mai multe tocuri de revolver, rănind de moarte pe un poliţist şi rănind grav pe un funcţionar dela poliţie. Trecătorii din suburbia de jos a oraşului au reuşit să prindă pe atentator.
Din cauza mar ei agitaţii, poliţia încă nu i-a putut lua interogator atentatorului Juchici. Asupra antecedenţelor iui s’a aflat că acum doi ani a tăiat o pânză din palatul cultelor din Agram, pânză, care reprezenta pe contele Heder- vary, fost prim-ministru al Ungariei şi fost ban al Croaţiei. Ei luase parte ac tivă şi în mişcarea anti-magbiară din Serajevo, unde cu ocazia demonstraţia nilor a ars un steag unguresc.
care îl înfiinţase Domnitorul la Iaşi. Intr’o zi, măria sa venise să inspecteze, la Podul vechiu, în casele Sfcurza, plutonul de instrucţie sau »ocenia comanda«, cum îi se zicea pe atunci, şi eu, care eram sergent de instrucţie, stăm în rândul din faţă.
A trecut în revistă trupa, şi ajuns în faţa mea, Domnitorul s’a adresat profesorului nostru, maiorul Păcurarii!, cu vorbele:
— Cine este ăst sergent?— Trăiţi măria voastră, i-a răs
puns maiorul, 11 avem cel mai bun soldat 1
Şi Vodă Cuza, întorcându-se spre mine, mi-a spus :
— Să dai muniţia pe seamă şi să vii la palat c’acoio va fi serviciul tău.
*Aşa povesteşte Dimitrie Solomon
c’a ajuns în serviciul Domnitorului, pe lângă care a stat vreme de câţi-va ani, l’a întovărăşit în multe drumuri, şi a avut prilejui să audă şi să vadă multe din ale lui Vodă Cuza.
*Intr’o bună zi Cuza hotărâse să
viziteze câteva mănăstiri ale Moldovei şi, după ce se îmbrăcase aşa fel că nu putea fi recunoscut, i-a zis lui Solomon:
— Mergi cu mine. Să şti, că eu sunt negustor de lână, nimeni nu tre- bue să ştie altfel 1
Şi cu o braşoveancă trasă de 4 cai, având cu el un sac de lână, Vodă Cuza a plecat întovărăşit de Dimitrie Solomon şi un surugiu, să inspecteze mănăstirile Neamţ, Agapia, Slatina şi alte 2 mănăstiri.
— La care dintre ele aţi descins întâiu?
— La Neamţ, şi cum am sosit, Domnitorul s’a dat jos şi s’a îndreptat cu un braţ de lână la stăreţie, unde a găsit pe stareţ, căruia i-a zis, că are lână de vânzare.
— Şi le ţii minte pe toate moşule?— Parcă-i acum când aud pe sta
reţ răstit, răspunzând Domnitorului: »şi Ja mine ai venit cu lâna, du-te la arhondaric«.
In noaptea zilei aceleia am dormit în chilia unui călugăr bătrân, de fel din Galaţi, şi până târziu de tot Domnitorul a stat de vorbă cu călugărul, în- trebându-1 de toate, cari sunt şi se petrec la mănăstire.
Şi după ce Cuza aflase din gura călugărului despre toate ale mânăstirei, — povesteşte bătrânul Solomon tot mai sfătos şi mai aprins, - l’a întrebat pe găzduitor:
— Cum, prin ce semnal adună stareţul pe călugări, când are să vorbească tuturor?
— Pune de se trag toate clopotele dela biserici, — ăsta*i semnul, că este adunarea tuturor.
După 24 de ceasuri de şedere, Cuza aflase din gura bătrânului călugăr despre toate, chiar locul unde se ţineau ascunse averile mânăstirei.
Şi, rând pe rând, negustorul de lână, care venea să vândă maicilor şi călugărilor lână a vizitat toate mănăstirile şi a aflat de pretutindeni tot ce trebuia să-i folosească mai târziu I
*
Dar bătrânul Solomon povesteşte şi altele din vieaţa lui Cuza-Vodă:
Se informase Domnitorul, că parte dintre vrânceni din satul Tulnice, înstrăinaseră pământ, vînzându-1 Ungurilor din spre Ungaria, şi ca să afle cum şi ce fel, am plecat spre Vrancea.
Şi ca să poată cerceta hrisoavele proprietăţilor, Domnitorul chemase să vină prefectul de Putna, Panaite Tufil- cic, pe un membru dela comitetul judeţului, Costache Tuduri şi pe căpitanul D. Petrov.
— Erai şi d-ta moşule?— Păi, cum să n u !Eram cu Domnitorul, când a tras
la fruntaşul din Tulnice, Radu Necora, ă! care chiar înstrăinase din hotar, şi 16 zile cât a stat Vodă în Vrancea, am stat şi eu.
Şi bătrânul Dimitrie Solomon, tot mai vorbăreţ, îmi înşiră crâmpeie din amintirile timpurilor trăite pe lângă Vodă Cuza.
Din vremea secularizărei, bătrâni// Solomon Dimitrie, spune:
— Venise Măria Sa la mănăstirea Neamţ, cu două compănii de husari, să ridice averile. Stareţul, care îşi cam pierduse cumpătul, s’a adresat lui Cuza:
»Sunt de aţâţi ani aci stareţ, măria ta, şi n’am văzut până azi aţâţi muscali ia curtea mânăstirei«.
— Ăştia nu sunt muscali — a răspuns Vodă; — sunt fiii ţâ re i!
Şi după ce Domnitorul s-a apropiat de magazia cu uşile de fier, în care se aflau dosite averile mânăstirei, a spus stareţului:
— Ale cui sunt averile de aci?— Ale Maicei Domnului, răspunse
codindu-se stareţul.— Dar Maicei Domnului nu-i tre-
buesc bani ; îi trebue tămâie, lumânări, credinţă şi rugăciuni.
*Şi câte altele îşi mai aminteşte
bătrânul Solomon din vieaţa domnito-l ruiui Cuza. |
(D im ). A. Sandu. 1
Bia timp! i i ,— F ig u r i ş i ep izode rom antice. —
Inaugurarea monumentului iui Cuza-Vodă şi a colaboratorilor lui la
Nr. 116.—1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.
Scufundarea unul vapor. Submarinul francez »Vendemîaire« — construit în anrl Í910 după tipul vaporului «Piu- viosa» care s a scufundat acum doi ani — s a înecat în urma unei ciocniri. Catastrofa s-a întâmplat la câteva mile de capul Blancharg. In timpul unui e- xerciţiu de atac, »Vendemiaire« a apărut sub euirasatul »St. Louis« care, probabil, a tăiat în doua vasul submarin. Erau pe bord 25 oameni da echipaj comandaţi de locotenentul Prioul. Se crede că »Vendemiaire« se găseşte la o adâncime de 53 metri, din care cauză sunt puţine speranţe de salvare. Canoniera »Catapulte« având pe bord pe prefectul maritim, a sosit cu material de salvare, dar orice ajutor a fost zadarnic.
Dela Reuniunea învăţătorilor Români Sâiâgieni. In seuzul §-lui 34 din statute (§ 1 Reg.) membrii »Reun, înv. Rom. Sălăgieni«, se convoacă la a XLII. adunare generală ordinară la Giurtelec pe 23 Iunie n. 1912. Se Invită îa această adunare generală şi fraţii colegi din părţile Învecinate, precum şi clerul şi inteliginţa română şi toţi cei ce se interesează, sprjjinesc şi sunt binevoitorii învăţământului poporal.
Ordinea de z i: Participarea în corpore la serviciul divin dimineaţa la 7 ore. La finea liturgici conferinţa poporală : »Rostul şcoalei«.
Şedinţa I.: înainte de am fazi la 10 ore: Deschiderea adunării. Alegerea alor 2 membrii pentru verificarea procesului verbal prezinte şi raportor la ziaristică. Constatarea membrilor prezenţi. Raportul general a) comitetului despre activitatea Seuniunei în cursul anului 1911/1912. Exmiterea «omisiunilo r: a) Pentru esamioarea raportului general, b) Pentru cenzurarea socotelilor anului 1911/1912. c) Pentru cenzurarea raportului şi prop. bibliotecarului. d) Pentru înscrierea de membrii. Chestia salarizării învăţătorilor confesionali; conferenţiar : Victor Filip. Uniformizarea activităţii reuniunilor înv. din dieceză ; referent: Emil Pocola Prezentarea propunerilor intrate la birou. Relaţiunile dintre preot şi învăţător; Disertaţie... La 1 oră prânz comun â cor. 3.40 de persoană.
Şedinţa I I : După amiazi la 3 ore. Raportul comisiunilor. Defigerea locului pentru ad, gen. viitoare. Alegerea membrilor cu disertaţiuni pentru ad. gen, viitoare. Propuneri diverse. Excursiune la stupăria d-lui K. Nagy Béla. Membrii sunt rugaţi, ca eventualele propuneri pentru ad. gen. să hinevoiască a le prezenta în scris, prezidiului generai, barem cu două zile înainte de a- dunare.
Dat în Şimleu, din şedinţa com. centr. al »Reun. Iov. Rom. Sălăgieni«, ţinută Ia 7 Iunie, 1912. — A lim p iu B a r - boloviciu , vicar şi prezideut. S im io n Gros, secretar.
Kovács Gyula, eroul din şedinţa de Vineri a camerei va scăpa cu vieaţă. Sâmbătă a fost din nou supus unui interogator. In aceeaşi zi judele de investigaţia i-a adus la cunoştinţă, că e ţinut în arest preventiv şi îndată ce starea sănătăţii sale va permite, va fi transportat în spitalul penitenciarului Ziarul ».Pesti Hírlap« publică o scrisoare a lui Kovács, adresată Maj. Sale Monarhului şi espediatâ în dimineaţa atentatului. In această s.:rlsoara Kóvács apelează ia Maj. Sa să nu admită să se calce în picioare constituţia ţării, căci ceea ce face Tisza este de-adreptul un atentat în contra dinastiei.
»Reuniunea Economică Română dinOrăştie«. — Secţia industrială — aran-
giază în scop filantropic Sâmbătă, 15 Iunie n. 1912 o reprezentaţie teatrală urmată de dans, în sala cea mare dela hotelul »Central« din Orăştie. Program: »Despre femeia română« disertaţie de d-1 Petru Ilieş. »Idil la ţară«, comedie într’un act de M. Baiulescu. După teatru urmează dans.
Cununie. Hortensia Buda şi Dr. Desideriu de Fiilepp cununaţi. Hunedoara.
Vizita regelui Ni chita ia Viena. Regele Nichita al Muutenegrului a sosit în Viena Sâmbătă dimineaţa. A fost primit la gară de către M. S, Monarhul Francisc losif, archiducii şi autorităţi. O companie de onoare a cântat imnul muntenegrean. Ambii suverani s’au salutat într’un mod foarte cordial. După ce s’a făcut prezentare, Suveranii au trecut în revistă compania de onoare şi s’au dus în trăsură la Hofburg, fiind a- clamaţi pe tot parcursul. La Hofburg, Regele a fost salutat de demnitarii Cur- ţei, de Berchtold şî de alţi miniştri.
A vizitat biserica Capuţiniior unde a depus câte-o coroană pe mormintele reginei Elisabeta şi al principelui moştenitor Rudolf. La 1 oara «1. a. a avut loc un dejun în onoarea Suveranului oaspe, iar la 3 oare regele Nichita a primit la Hofburg corpul diplomatic. A trecut apoi în grădina populară din a- propiere, unde a depus o coroană pe mormântul reginei Elisabeta. Seara a avut loc u q prânz de gaia la Schoen- brunn, în onoarea Regelui Muntenegru* lui, la care a asista t: Împăratul Franz losif, Regele Nicolae, membrii familiei imperiale, miniştrii de externe Berchtold şi Gregorovici, suita Regelui şi demnitari.
Ştiri Blărunte. Şefii muncitorilor din Londra au declarat, că proiectul grevei generale a fost acceptat în prin cipiu. Greva generală va începe Marţi. Patronii speră că până Marţi se va putea stabili o înţelegere.
— La Ehrenfeld (Germania), s-a prăbuşit acoperişul şcoalei de înot. O mulţime de persoane, cari făceau bae în acel moment, au fost grav rănite, 3 copii au fost transportaţi Ia spital. Unul dintre aceştia a încetat din vieaţă.
— In Bruxelles 50 soldaţi din regimentul de carabinieri şi mai mulţi cavalerişti s-au asociat Ia demonstraţiile socialiştilor, cântând împreună cu aceştia cântece revoluţionare şi republicane.
»0 pildă vrednică de urmat«. Suntem rugaţi a publica următoarele şire: Nu mi-ar bate la ochi astfel de notiţe de prin »Luceafărul«, dacă autorul ei dimpreună cu alţi soţi oţeliţi nu şi-ar fi bătut de atâtea ori joc de păbareie închinate la cutare banchet şi de isprăvile naţionale din prilejul unei mese comune, din pricina cărora nu puteu durmi oteliţii noştri. Oţeliţii noştri sunt o*, menii faptelor nu ai vorbelor.
Dar niţică întrunire la restaurantul Brote, mai ales dacă şi măritul dn Tâslăuanu e de faţă, fireşte, asta nu se poate bagateliza şi batjocuri ca alte conveniri la fel.
Hehei, când dl Tăslăuanu e de faţă, atunci . . . ei, atunci se schimbă toată treaba. SA vezi atunci, nene, Nes- torii cu pletele cărunte de înţelepciunea experienţelor şi tinerii aprinşi de entuziasm (numai?) discutând, să vezi schimb de idei, discuţii la nivel înalt, cari &u şl început să dea roade, multe abia visate si deja zămilistela cea din- tâia întrunire . . . etc. De nu erau pe acolo dl Tâslăuanu şi prietinii, ce mai prilej pentru dl T. să citeze toate fra
zele de sus şi să le ironizeze. Ce păcat, că n’avem la fiecare astfel de întrunire câte un Tăslăuan ca să trâmbiţeze meritele întrunirii — cel puţin atunci s’ar lua de cap tăslăuanii noştri, iar noi am petrece minunat.
Mi a duc aminte de o anecdotă adevărată. »Măi«, zice un flăcău deştept, »cu Irimiu când e trăsnit, numai eu mă pot înţelege« — Ei, şi cum faci ? — »Apoi fac aş * că tot dau din cap la toate năzbitiile câte le spune, dar eu nu scot o vorbă, nici barem vorba: aşa, drep ai — şi arunci e bine.
Par că te poţi înţelege cu oameni, cari n’au decât mâncăriroe de limbă, dar nici un dram de suflet pentru o cauză.
Ţii adunări poporale — e acolo dl Tâslăuanu şi soţii şă-şi bată joc de ves tite le adunări fpoporale. Nu ţii ? Fi sigur că vor striga după ele şi le vor releva însemnătatea ca mijloace de educare a poporului.
Faci manifestaţii unui osândit naţional? O, devii anost, te vor ironiza şi batjocuri oţeliţii noştri. Nu faci? Nerecunoştinţa, apatie, lipsă de vlagă, etc., vor spune aceiaşi,
„Hai neagă ’n teleagă,„Ba nu, că’s beteagă,„Hai, neagă pe jos,„Ba nu, că nu pociu“.
Când vezi astfel de oameni, cari cred, că toată cuminţenia stă în înţepături veninoase în toate părţile, atunci îţi vine să regreţi vremurile grăniţe- reşti, când anumitor oameni ii se băga mintea în cap cu ajutorul bâtei.
1. Gorbu.
Ca să vadă lumea. Din Fiume se anunţă: Un student universitar şl doi maturizanţi de gimnaziu s-au anunţat, că vor să între ca chelneri pe vaporul «Ivernia». La Început a fost privit cam cu nedumerire acest fapt, dar în urmă toţi trei au fost supuşi unei esaminări medicale, ca aă se constate dacă sunt capabili de acest serviciu. Cei doi ma- turizanţi au fost respinşi, fiind prea debili; studentul universitar însă a fost primit în serviciul vaporului. El a declarat, că scopul lui este să vadă lumea şi aceasta este cauza, care l-a determinat să se angajeze ca chelner pe vapor.
Dm Braşov 'şi Ţara-Bârsei.Alegerile pentru consiliol co
munal al oraşului Braşov se vor face, precum am amintit, în toate 7 cercurile electorale Joi în 20 Iunie n. în timpul dela 9 oare dimineaţa până Ia 4 oare după a- miazi. Alegerea din cercul III (Scheiu) pentru 6 reprezentanţi şi 5 suplenţi va avea Ioc în localul şcoalei froebleliane din Prund. Membrii români, ai căror mandat espiră, sunt următorii: Dr. Vasilie Saftu, protopop, Juon Lengeru, advocat, George Şerban, oficiant de poşta penzionat, Petru Pop, jude penzionat, Ştefan Popoviciu, învăţător, George Navrea, măcelar, George Neguş, zaraf.
O întreprindere salutară şi de interes public. Publicul consument al o- raşului nostru va saluta fără îndoială cu mare bucurie o întreprindere nouă, menită nu numai să-i ofere un articol de consumare de calitate superioară ci
rei», devotat până la slugărnicie intereselor străine, pe cari le servea, pentru a-şi păstra tronul şi d-nul A. D. Xenopol în «Istoria Ţârilor Române» ne dă cele mai îmbelşugate amănunte asupra îndemâoărei cu care Vogoride ştia să dejoace rând pe rând pe Uni- onişti şi pe diplomaţi, să amâne şi să zădărnicească toate planurile şi speranţele Unirei. Din fericire însă acest viclean şi crud politician era sub stăpânirea sentimentală a unei admirabile femei. Vedeţi: sântem într-o, epocă de romantism, în care sentimentalismul să înfăptuiască minuni chiar acoio unde ar fi fost mai puţin de aşteptat şi de prevăzut. Era stăpânit de iubirea puternică pentru soţia sa, Cocoţa Vogoride, de dragul căreia semna el însuşi «Conachi-Vogoride», — poate şi pentru a trage foioase din popularitatea cea mare a poetului Ko- nachi, după ce se folosise de marea lui avere. Şi iată cum în umbra unei drame sociale strălucea raza unei idiie. Principesa Cocuţa, soră după mama ei cu patriotul Costachi Negria era credincioasă statornică ideei mari a «Unirei» şi micul Samson, tiran al Moldovei, avea să fie biruit şi de frumuseţea Dalilei şi de abilitatea ei.
Cât de mare aversiune avea Vogoride împotriva ideei »Unirei« dovedesc documentele timpului şi întâmplările diverse, între cari una din domeniul artei.
Intre mijloacele de cari se serveau
şi un articol, care în acelaşi timp este şi mai ieftin. Este vorba de noua fran- zelărie şi brutărie, pe care a deschis-o în Blumâna cunoscutul fabricaut de li- cheruri d-1 Karl Neustâdter. O societate aleasă compusă din reprezentaţii autorităţilor sanitare, ai pressei şi din mai mulţi proprietari de cafenele şi restaurante a vizitat Sâmbătă noul stabiliment şi a rămas în toate privinţele satisfăcută atât de cuptorul modern instalat în suteranul edificiului cât şi decornurile fine şi pânea gustoasă produsă. A impus cu deosebire tuturora curăţenia instalaţiunii, care la o astfel de întreprindere este un lucru de căpetenie. Precum suntem informaţi d-1 Neustâdter va înfiinţa zilele aceste în toate punctele mai principale ale oraşului depozite cu pâne şi cornuri. După vizitarea stabilimentului oaspeţii au fost invitaţi de simpaticul proprietar la un dejun opulent, în decursul căruia s’a relevat de mai mulţi oratori importanţa acestui stabiliment, care fără îndoială va contribui şi a contribuit deja la ieftinirea şi în acelaşi timp şi la ridicarea calităţii acestui important articol de consumare. Medicii prezenţi au şi pus în vedere, că pânea produsă în brutăria d-lui Neustâdter să fie introdusă în sa- natorul local.
Pentru cei nepăsfuiţi prin potop au mai intrat la redacţiunea ziarului nostru următoarele contribuiri : d-1 Ioan A. Lupan 10 cor., d-1 I. Boeriu, Vaida- recea 20 cor. N. N. 1 cor.
A tra g e m d in n o u a te n ţiu n e a p u b licu lu i n o s tr u a s u p r a co n feren ţe i d - lu i D r. H o r ia P . te t r e s c u d e a s tă z i {L u n i) s e a r a , a l c ă re i v e n it e s te d e s tin a t în fa v o r u l ce lor n e p ă s tu i ţ i p r i n p o to p . Î n cep u tu l la 8 o a re in s a la fe s t iv ă a g im n a z iu lu i.
Contribuabilii de dare se fac a-tenţi, cumcă consemnările despre măsurarea dărilor directe de stat au fost expuse vederii publice şi că eventualele recurse sunt a se înainta până în 20 Iunie a. c. Escepţiune iac acei, cari în anul acesta sunt de primă oară taxaţi cu dare de venit cl. III. şi cu dare directă de stat.
In Elite-proiectograf Europa seva reprezenta mâne şi poimâne următorul program: Nepotul Dul în baia de vapor, (humor). Desonorat, (dramă în 2 acte, şlager 1000 m.). Ziar Gommondt, (14 reproduceri în colori). Ventrilocul (500 m.). Servitoarea credincioasă,(dramă). Caro nu dă voie să plece cineva (humor).
E c o n o m ie .Dela «Banca Generală de asigurare».
Luna trecută, Maiu, a fost pentru afacerile «Băncii generale de asigurare» o lună de progres constant, în care s’au obţinut rezultate bune atât ce priveşte afacerile de asigurări contra focului, cât şi cele asupra vieţii.
Astfel:1. La asigurările contra daunelor
de foc, Banca noastră de asigurare a emis în decursul lunii trecute 516 poliţe nouă pentru valori asigurate de K 1.357,844 — şi cu un incasso anual de K 6,205*37. Peste tot în decursul celor 5 luni de zile de când banca de asigurare şi-a început activitatea s’au emis peste 2000 de poliţe cu un incasso — după detragerea stornărilor — de cca 22,000*— cor. Valorile asigurate sunt aproape şapte milioane coroane. pagube până acum banca noastră de asigurare încă nu a avut.
patrioţii moldoveni pentru a propaga Unirea era şi scena. Artistul ieşan Luchian recita în fiece seară, strofe aprinse cu refrenul:
Piară străinul din ţară,Intre noi să nu mai fieDecât pace şi frăţie.
El singur le intercalase în textul piesei. Dar intr’o seară Vogoride chemă în loja sa »domnească« pe Luchian şi’l mustră ameninţându-1 cu expulzarea. O versiune nu tocmai dovedită pretinde că Luchian a fugit din Iaşi, iar C. Negri şi Const. Negruzzi speriată pe căimăcan că artistul s’a... înecat.
Vogoride, speriat, iertă pe Luchian.
Dar n-au fost numai farse în a- cea epocă. Din potrivă, — drama predomina.
O lovitură de... teatru se făcu în momentul când ideea Unirei păru mai compromisă. Unioniştii, prin ambasadorul francez, deteră pubiidtăţei scrisorile secrete ale Câimăcanului, nişte ordine intime primite dela Marele Vizir a( Turciei, ca să lucreze în contra »Unirei«.
Ziarul oficios »Gazeta Moldovei« din 21 August 1857, recunoscu autenticitatea scrisorilor adăogând că ele fusese furate, iar astăzi problema istorică e deslegată: autoarea furtului fusese iarăşi principesa, care dusese aprigă luptă şi contra soţului ei si contra Mi-
laşi ne transportă cu gândul nu numei la epoca dintre 1859—1866, ci ne îndeamnă să îmbrăţişăm cu mintea toată acea frumoasă epocă bogată, care poartă caracteristica esenţială şi se împresoară de atmosfera sentimentală a Unirei.
încă în prima jumătate a veacului trecut, laşul intelectual pluteşte îutr-o astfel de atmosferă. E bogat în lupte şi in idile; alături de altarul patriotismului se înalţă altarul sentimentalismului, iar poezia îşi are rădâcinele şi inspiraţiile ei atât în iubirea trecutului ţărei, cât şi în iubirile propriu zise. Nu de mult s-au retipărit poeziile lui Alexandru Hrisoverghi, apărute pentru întâia dată ia laşi, la 1843 sub îngrijirea lui Mibaii Kogăiniceanu. Luptătorul a ţinut să imortalizeze pe visător. Erau prieteni din şcoală. In alte împrejurări Hrisoverghi ar fi luptat, poate, alături de marele său tovarăş Kogâlniceansj, dar era prea mult înclinat, prin temperament, către aventurile amoroase, cărora, în cele din urmă, le căzu victimă.
«Moartea înainte de timp a dovedit spune d-nul N. Iorga în «Istoria literaturei» — cât de mult iubise minunatul tânăr».
Fu o tragică idilă în jurul unei iubiri pasionate, p8 care i-o inspirase Catinca Beldiman, fiica vornicului Dini achi, «o femee tânără, frumoasă, cu închipuirea vie» cum o arată Ko- gâlniceanu.
Soţul tinerei femei întinse o cursă poetului şi acesta plăti cu vieaţă dragostea şi îndrăzneala sa întru cucerirea aceleea, pe care o invoca fierbinte:
Te iubesc ca rugăciunea Ce înnalţ către altare...
Pe atunci — în 1837 — ideea U- nirii trăia, ori vibra în spirite, născând primele manifestări politice în Moldova.
Cu două decenii mai târziu, în toiul luptei sociale pentru înfăptuirea Unirei, vom găsi figura unei alte fiice de poet, din existenţa căreia se poate evoca un episod istorico-romantic mult mai însemnat. E vorba de Cocuţa Vc- goride, — tot Catinca pe numele ei de botez — şi fiică a însemnatului poet Costaki Conaki.
...Konaki, cu numele Costachi —* scrie paharnicul Sion — fiind un scriitor bun, om de mare duh şi cu mare avere, au stătut şi logofăt mare a drep- ţâţei, după Introducerea regulamentului organic şi mai înainte de multe ori vornic în divan. La bătrâneţe însu- rându-se cu Smaranda, din neamul Donicesc, văduva agăi Petrache Negrea, au născut numai o fată; şi cu toată înţelepciunea lui au făcut o nebunie mai mare decât el şi toată averea sa, că şi-au măritat fata cu un bulgar Neculai Vogoride, feciorul lui Ştefan Vogoride, domn de Samos.
Neculai Vogoride a fost faimosul caimacan al Moldovei, duşmanul «Uni-
2. La asigurările asupra vieţi1 «Banca generală de asigurare» a primit în luna Maiu 62 de oferte în sumă totală de cor. 256,900’-— şi a eliberat 61 de poliţe pentru un capital de K 234,400’—. Incasso anual al poliţelor eliberate în luna trecută face K 12,134*34. Peste tot în decursul celor cinci luni de activitate trecută, banca noastră de asigurare a primit oferte de asigurări de peste 1 milion 100 de mii şi a eliberat poliţe de peste 800 de mii de cor. Incasso total dela 1 lanuar încoace este aproape 37,000*— cor.
Incasso ambelor secţiuni de foc şi vieaţă este deci de aproape K 60,000.
in luna Maiu Banca de asigurare a mijlocit şi însemnate afaceri de asigurări contra grindinai. Aceste afaceri — şi până a le putea face în cont propriu — continua a Ie mijloci pe întreg sezonul. Prin urmare publicul nostru interesat este rugat să contracteze astfel de afaceri prin banca noastră de asigurare, care le mijloceşte prompt şi în condiţiuni avantagioase.
După cum suntem informaţi cu finea lunii curente se va încheiâ bilanţul pe jumătatea primă a anului, care bilanţ va fi per tractat în şedinţa plenară a direcţiunii. (Rev. Ecou.)
Cărţi şl reviste«
^ P o vestiri p e n tru c o p ii ş i tin e r im e». Zilele trecute a apărut Nr. 2 din povestirile pentru copii şi tinerime, edate de d nii R a d u P r iş c u şi C a n d id M u şlea învăţători la şcoala primară centrală din loc. Broşurică aceasta de un exterior simpatic şi cu 5 iiustraţiuni drăguţe în text cuprinde povestirea «Vanja» şi povestea «Lupul, ursul şi vulpea».
In «Vanja», după ce ni-se descrie stepa (din Rusia cu zăpezi mari şi viscole turbate, autorul ne face cunoscuţi cu Vanja, eroul acestei povestiri, care rătăcindu-se prin câmpiile de zăpadă şi aflându-şi adăpost sub o claie de fân, nu cutează — deşi e rupt de foame — să ia din mâncarea ce o ducea tatălui bău, fiindu-i teamă că nu va mai rămânea de ajuns pentru sărmanul său tată, care lucra la întunerec într-o mină de cărbuni. După ce singur singurel stă cinci zile şi cinci nopţi în zăpadă, D-zeu ca prin minune îl scapă. Cazacul, căruia aparţinea claia de fân, voind să-şi ducă fânul acasă, dă peste Vanja, pe care îl duce părinţilor săi, cari îl credeau deja pierdut pe fiul lor.
In frumoasa poveste «Lupul, ursul şi vulpea», culeasă din gura poporului braşovean se arată viclenia vulpei, care trase pe sfoară pe tovarăşii săi, mâncând butoiaşul de miere păstrat pentru vremuri mai grele, şi dându-i la urmă în mâna vânătorului.
Atragem încă odată atenţiunea directorilor de şcoale asupra acestor bro- şurele, potrivite de a fi împărţite ca premiu elevilor diligenţi. P r e ţu l 12 . b a n i. De vânzare la librăriile Mureşianu şi Ciurcu, din Braşov, şi la autori.
Cele d o u ă e d iţ i i a le N r u lu i 1 s u n t d e ja e p u isa te .
*
lm a t ş i I g n a t povestire poporală de D e m e tr iu B oşca . Sa află de vânzare în toate librăriile din patrie. Preţui 70 fiieri.
Proprietar:T ip . A . M u r e ş ia n u : B ra n isc e & C om p .
Redactor responzabil:Io a n B ro te a .
nistrului de interne Costin Catargiu acel pătimaş, care făcuse jurământ ca să-i se taie mustaţa, dacă va pătrunde un singur partizan al Unirei în divanul ad-hoc.
In »Uricariul« său T. Codrescu crede că furtul scrisorilor fusese plătit. E stabilit însă că actul îndrăsneţ a is- vorât dintr’o sinceră credinţă în necesitatea Unirei. Această credinţă făcuse la un moment dat pe Cocuţa Vogoride să renunţe la fericirea casnică; întru cât, ca soţ, câimăcanul era un om ideal. Părăsi Curtea, până o rugă Vogoride să revină. Ambiţios şi mândru, căimâ- canul nutrea desigur, dorinţa să rău- şească prin politica sa anti-unionistă a încinge fruntea femeei iubita cu o cunună de Domniţă. Visul lui nu s-a în deplinit. In schimb s-a realizat visul ei — un vis al ţârei întregi — şi de a* ceea posteritatea are datoria de a încinge, ia rându-i, fruntea fermecătoarei femei cu o coroană mai frumoasă decât aceea la care a renunţat: slava şi recunoştinţa ce se cuvin unei luptătoare, care a fost îr. acelaşi timp o încântătoare figură a timpului său, bogat în lupte şi în poetice îndrăzneli.
{O rd .) R o d io n .
Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 116—1912.
>63
afabsfaaofa
>63fa
>63
M o v i t ă ţ i d e p r i m ă v a r ă !
In a t e n ţ i u n e a On. p u b l i c c u m p ă r ă t o r !Mi-a sosit cele mai modeme
Pardesiuri de dame pentru primăvară, Costume, Pardesiuri de fetiţe,
rochii în asortiment bogat.Rog on. cumpărători a se convinge despre capabilitatea mea de
concurenţă, şi dacă nu va cumpăra.
Ou toată stima:
Goldmann N. P.Magazin modern de îmbrăcăminte de dame.
B r a şo v , T îrgul Inului Nr. 2 8 .Telefon 905.
I o v i t ă ţ i d e p r i m ă v a r ă !
►»o
ofi6*5Te»9fi
&
sefi-2,cT
TELMANN BÉLAsalon de modă. Braşov, piaţa Francise losif, Colţul delà Târgul cailor, deasupra mag. Scherg. etj I,
Confecţionează cu lucrători de rangul prim din stofe modeme
haine b ă rb ă teşti9
Mantale engleze de dame şi costume.Comande din provincie se esecută. cu garanţie, fără probă şi defect.
T ot om ul cum s e ca d eÎşi poate procura X X S i X X X O i3 X Su 1 . "To X "t *VX X X
cu înlesnire de a le plăti lunar sau la săptămânădelà eea mai veche şi solidă firmă
RONAI HENRIK, Strada Mihail Weiss 22.
Văpsitoria artistică de lux şi curăţirea hemică
G. SOLIMGER S u c c e s o r i .Str. Spitalului 04, vis-â-vis cu Hotel Coroană,
se recomandă pentru toate lucrările ce cade în branşa aceasta. Curăţire hemică de garderobe de dame şi domni, în mătase, lână, bumbac, întindere modernă de perdele pe cadre patent etc. Costume de bărbaţi se curăţa hernie şi reparează în ate-
a î o m A T E ! hei propriu ca nouă. i v o v i t a t e !
P E N E D E S T R U Ţse curăţă sau vopseşte în colori moderne şi leagă cu preţ ieftin în P leureuse. Rochi de dame, haine bărbăteşti se zugrăveşte în colori moderne, asemenea stofe de mobile, perdele de lână, draperi etc. Negru pentru jelit la dorinţă se execută în 48 ore.
Onor. muştiri vor !lifera lucrări ireproşabile. Rog de sprijin
6. SOLINGER succesor, Str. Spitalului 64 vis-â-vis de Hotel Coroană.
in fiecare stil şi execuţie, s e g ă s e s c ie ft in e , şi pe lângă cele mai avantajioase condiţii la
Asociaţiunea de vânzare de mobile,S tx a d .a , T7"ă,xxxii ILTro 3 6 .
Tot aci se găsesc dormitoare, elegante, sofragerii, odăi pentru domni şl alte aran
jamente interioare.Covoare de Tolnay cu preţui fahricei s e capătă numai aici;
— — Se serveşte cu preliminare de preţuri gratuit. — —
Publicaţiune.Deoarece §-8 al statutelor So
cietăţi de înmormântare dispuue dacă un membru a rămas dator cu cotisatia un an, în luna a 12-a anului ce urmează se eliminează din Societate şi pierde toate misele plătite şi pretensiile către Societate, se provoacă membrii acestei Societăţi: lulius Guneseh, lohan Foril, Iosef Preidt, Luise Thiess, Magyari Vilma, Adorján István, Kovács Trezsi, îu propriul lor interes, ca să plătească sumele restante cel mult până în 1 Iulie a. c. ca în caz contrar s’ar aplica lor hotărîrile §•8 diu Statute.
Braşov 10 Iunie 1912Societatea de înmormântare
braşoveană.l u l iu s E o r n u n g L u d o v ic N u s s b á c h e r
curator. secretar.
Aviz!Onoraţii acţionari ai institu
tului finanejar „Măgura“ din Şim- leu prin aceasta sunt invitaţi a-şi face vărsămintele ratelor scadente tot la institutul „Luncana“ din Mărgita (Bihor), deoarece institutul nostru actualmente se află sub înregistrare la tribunal deci nu şi-a început încă operaţiunile.
înregistrarea se va publica tot în coloanele acestui ziar oficios al direcţiunei,
Simleu. la 21 Maiu 1912 n.Direcţiunea institutului „Măgurau din Şlmleu.
Magazin de concurenţă•Tirada P orţii Nr. 59, yis-â-yis cu liotei oroană“. Puteţi cumpăra cu preţuri ieftine şi fixe : dantele panglice»
brodârie, couverte pentru pat, covoare- ciorapi, albituri ba" tiste, umbrele de soareşi ploae, bastoane, cravate, corsete a- grafe, perii de ainţi, săpunuri şi parfumuri.
Cu stimă :
25.—Adolf Rozenfeld.
Stabilimentul de bydroterapie din Braşovinstalat pe lângă băile de aburi ale Eforiei şcolare române gr. or. s ’a d e s c h i s fla I M a iu sta bb-
Stabilimentul este aranjat conform cerinţelor timpului modern şi provăzut cu aparatele de cura cele mai perfecte.
Există două secţii separate: una pentru domni şi alta pentru doamne.
Stabilimentul este condus de d-1 Dr. G-. Baiulescu şi bolnavii fac cura cu apă în mod sistematic şi raţional, după prescripţia medicului dirigent
D-1 Dr. Baiulescu dă consultaţiuni în stabiliment în fiecare zi dimineaţa dela oarele 7—9 şi după amiazi dela 4 —5.
1—25Eforia şcoalelor centrale gr. or.
române din Brasso. Administraţia băilor.
KKEB9
A v i s .Subscrisul am onoarea a aduce la cunoştinţa On. public,
că am instalat în Blunăna Strada Schulmeister Nr. 25
O Mărie de pm, inie, coriri ei pituri ie lues,după. si©tem-ul cel m ai modern.
Deoarece conducerea acestei întreprinderi am încredinţat-o unui specialist espert, mă aflu în plăcuta poziţie de a lifera pâne şi prăjituri de calitatea cea mai bună prima.
Ca specialitate produc o pane de Malz fără cartofi care se prepară din făina de malz auume pentru această pâne care 63te foarte cu gust şi uşor de mistuit. Se recomandă şi din punct de vedere dietetic.
De o cercetare numeroasă se roagă cu toată stima
TELEFON 185.Localităţile
In cetate Filiala proprie Târgul cailor. Nr. 34.
E. R. Fernengel, magazin de delicatese, Str. Hirscher 1.
Othmar Trentina magazin de delicatese, Târgu inului 34
Julius Neustâdter, Băcănie str. Hirscher Nr. 25.
Cari leustădter.d.e Trâxizare :
Cari Gebauer, magazin de delicatese str. orfanilor.
Izsák Jakab, băcănie strada neagră Nr. 23.
Gál Albert, băcănie magazin de delicatese strada Porţii 50.
Király Albert, magazin de delicatese Bulevardul Rudolf 5.
S c h e i u iGeorg Fleiseher, Strada Cate- Cari Reisenauer str. prundului 19
rinei Nr. 9. Josef Jellinek str. prundului 17B I u m e n a :
Dietz Károly, Str. Fântâni 23 Székely András, Str. Mori. 4 Fábián Mihály, conditor, Str.
gări 37.
Georg Schmidts, Str. Fântânei Nr. 15
Kovács Pál, Str. Spitalului militar Nr. 1
Christel & Sohn, farmacie Str.Fântâni 17
B r a ş o v e c h l ;Andreas Kraus, Str. lungă 21. Herz Miksa, Strada lungă 88. Cari Sift, Strada lungă 101.
w
6 Nouă firmă românească
O R I V. F Ë T OBudapesta, Nagymezo-utcza 36 b. |jjj
MOTOARE O/**0
01$
O
cu benzin, ulea 3 HP- gaz, dela brut şi în sus-
Tot felul de maşini şi instrumente agricole, c a : Treerătoare CU motor, maenj şi mână, pluguri grăpi etc. Pumpe de fântâni şi incendiu cu forţă motorică. Mori. Maşini de sămânat CU mâna, cari în urma eftinătăţei precisiunei şi manuărei uşoare
sunt indispenzabile pentru fiecare agricultor.Preţuri moderate, Catalog Ilustrat şl;Preliminar la dorinţă d R A T I S şft FJSANTC©. O
TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU : BRANISCE & COMP, BRAŞOV.
Top Related