Download - ANCA LUMTNTTA DUMITRESCU Istorie - cdn4.libris.ro. Cultura generala... · 1, Unde au tr5it primele fiinle considerate de antropologi ca av6nd mers aproape biped si craniu suficient

Transcript

Cuthid ge,wa6 Pnht da'iISTORIEinttddti Ti tdsptttsxiAnca Luminila Dumitrescu

_l\/LI'Editura LiteraO.P- 55; C.P. 212, sector 4, Bucuresji, Romaniatel.: 021 319 63 90; 031 425 16 l9; 0752 548 372;e-mail: comenzi@literaro

Ne pute$ vizita pe

Crptright @ 2019 Grup M€dia LiteriToate drepnrile rezenate

Editor: Udratcu gi niiCoordonare s€rie ti redactare llieg CampeanuCore€srri: Crorgiana EnacheCopert*B dan MiteaTehnoredacfrre ti prePles3: Marin Popa

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiDIIMITR.ESCU, ANCA LUMINTIA

Culture generale pentru el€vi: Istorie intrebiri ti respunsuri /Anca Luminita Dumitiescu. - Bucure$i: Literd, mlg

rsBN 978-60633-3389-7

94008

ANCA LUMTNTTA DUMITRESCU

IstorieCulture generalS,

pentru elevi

INTREBARI SI RASPUNSt.'RI

PREISTORIA 5I ANTICHITATEA

intrebiri ..............7Rispunsuri - -...........19

EVUL MEDIU

intrebiri ....... .21

Rispunsuri . -....85

ISTORIA MODERNA 5I CONTEMPORANA

intrebiri ......113Rispurxuri 165

Nota editoruluiPrezentul volum, alcituit de un profesor de specialitate

ti structurat in trei secgiuni tematice de intrebiri ;i rdspunsuriaferente, precum gi din casete .$tiai ci--.?', se adreseazd elevifor,mai cu seami celor de gimnaziu. Fiecare intrebare are patruvariante de rispuns, dintre care una singuri este corecti.Rispunsurile, concepute mai amplu in unele cazuri, extindsubiectul punctual vizat de intrebare, oferind explicagii gi o seriede informa;ii suplimentare pentru a lirgi universul de culturigenerali al elevului. Editorul ,tine si sutrlinieze ceilllleagvresponsabilitate pentru exactitatea ti acurate;ea informatiilordin text revine in intregime autorului acestei lucriri.

1, Unde au tr5it primelefiinle considerate deantropologi ca av6nd mersaproape biped si craniusuficient dezvoltat?

a. Europab. AustraliaC. Africad. America de Nord

2-Cine isi putea confeclionaunelte sumar cioplite?

a. Altstralopithccl.tsb. Homo tuthi.lisc,. Homo erectusd. Hmn sapiens

3,De cine sunt legateprimele credinle intr-unstrimog comun?

a. de Homp erechLs

b. de Hqma neand,erthaleuisc. de Omul de Cro-Magnond. de Hcrno safiens recms

4,Homo sapiens este con-siderat autorul picturilorrupestre din Sahara de la:

a. Lescauxb. Carnacc. Tassili nAjjerd.Altamin

S.Care a fost cea maimare realizare umandin Paleolitic?

a. fiurirea primelor unelteb. fdurirea primelor armec. producerea foculuid. agricultura primitivi

6.De cioplirea cdruimaterial este legatd,,cultura de prund"?

a. lemnb. fierc. pietre de riud- oase de ren

7.Unde au fost desco-perite cele mai vechiobiecte de ceramicSpictati pe teritoriu I

de ast5zi al Romaniei?

a. in Oltenia, la Baia de Fierb. in Banat, in PegteraCioclovinac. in Moldova, agezareade la Ripiceni-Izvord. in Transilvania,pe valea Criqurilor

8.Ce constituie o dovaddci credintele magico-reli-gioase, ca manifestdriale artei paleolitice, suntlegate de cultul morlilor?

a. ingroparea (inhumarea)in pozigie fetaldb. ingroparea cit maideparte de atezeri umanec, lisarea cadavruluila luminid. zidire-a cadavruluiintr-o pe;teri

9.5pre sfartitul celei mailungi perioade de evolutiea fiintei umane, Paleoliticul.s-a format ideea de rudenie.

Erau interzise relatiilesexuale intre membrii c5reigrup;ri socio-umane?

a, ceatib, hoardiC, gintid, comunitate

lo.Care a fost primulanimal domesticitin Mezolitic?

e. oaiab. caprac, caluld, ciinele

tl,Mezoliticul estecunoscut pentru tehnicauneltelor de mici dimen-sluni. Cum au fostnumite acestea?

a. macroliticeb. microscopicec. mirificed. microlitice

12, Neoliticul a fost incadratde cercetdtoarea MariaGimbutas in vechea civili-,atie europeanS a:

a, RevoluEiei Neoliticeb. Revolufiei Umanec. Revolugiei Preistoriced. Revoluliei Demografrce

13.in ce culori se pictauvasele de lut inainte dedrdere in Neoliticul tarziu?

a, negru, rogu, galbenb, negru, ro;u, alb

c. negru, roqu, albastrud. negru, rogu, violet

l4.Doud statuete au ajunscelebre pentru f rumuse-tea;i realismul lor. CSrei culturiii apartin ele?

a. Hamangiab. Circeac. Boiand. Gura Baciului

15. Cha lcoliticu I a repre-zentat apogeul civilizatieipreindoeuropene datoritS:

a. dezvoldrii vietii urbaneb. metalurgiei arameiC. eYoluliei tribuluid. evolugiei meqtequgurilorcasnice

16.La Cernica s-au desco-perit cele mai numeroase:

a. necropoleb. obiecte lucrate in tehnicaplasticii Cucutenic. vase cu ofranded. obiecte impodobitecu picturi in grafit Ei aur intehnica culturii Gumelnifa

rT.Unde au fost desco-perite teblile de lut cuo scriere asemSnStoarecelei din Sumer?

a. Tirtiria, jude,tul Albab. Circea, jude;ul Dollc. Hamangia, in Dobrogead, Boian, in Muntenia

NTREBARI '@8 CUTTURA GENIRATA PENTRU ELEVI

18. in Epoca Bronzuluise definitiveazd mareamigratie a triburilorindo-europene. Ce triburis-au stabilit in spatiulca rpato-da n u b ia no-po ntic?

a. celli qi germanicib. ahei, ionieni, dorienic. sabli, samnigi, umbrienid, traci, illiri, scigi

19. in Epoca Bronzuluitriburile formeazd uniunitribale conduse de tefimilitari. Cu cine imperteauei autoritatea?

a. cu to$ birbagii din trib

Cellii, consideroli creoloriicullurii Lo TCnein Europo,oiungin iurulonului 350 i.Hr.in Tronsilvonio, ior pond insecolul lllHr. sunl osimilotide oulohtoni; din ocesl motivputem ofirmo cd in spoliulcorpolo-donubiono-ponticultimo perioodd o EpociiFierului o opollinut geto-docilor

. Peniru sforsilul Epocii

Fierului isloricii propun douddoie: primo se referd lo peli-oodo orheologicd 9i dureozdpdnd in 106 d.Hr.; ceo deo douo io in cclcul formoreosiolului doc sub cgnduceleo luiBurebislq. considerold co ince-pulul Epocii Vechi {Anlichitoteq}.

b, cu sfatul aristocragieic, cu sclavii prizonieride rizboid. cu sogiile membrilortribului

20- Epoca Bronzului estecaracterizatS de inlocuireatreptatd a cultulu i zeitdtilorhtoniene cu cel al:

a. aeruluib, Soareluic. divinitidlor apelord. divinitijilor care apirivegetalia

21, Pentru Epoca Bronzu lu i

dispunem de numeroaseizvoare care atesti legS-turi comercia le ale tracilorcu ce puncte indep;rtategeog rafic?

a. Grecia micenianib. Marea Tirenianic. Mesopotamiad- Peninsula Iberici

22. Creatorii EpociiBronzului in spaliulnostru au fost tracii;mifcdrile de populaliede la sf6rsitul perioadeii-au ficut sE incredintezepSmantului tezaure impor-tante precum cel de la:

a. Hinova, judeful Mehedin$b. Vinda-:Iurda, Transilvaniac, Hamangia, Dobrogead. Cucuteni, Moldova

tO CUTTURI GENERAI"A PTNTRU ETEVI

23. De unde avem primeleinforma!ii despre traci?

a. din llinda (Houler)b. din Odiseea (Elorner)c. din Geografa (Strabon)d. din lslorii (Herodot)

24.Ce ramurd d istinctdse desprinde din neamultracilor in spaliul carpato-danu biano-pontic?

a, geto-daciib. celjiic. iuiriid. scigii

25. Marea colonizare greaciii aduce pe greci la PontulEuxin (Marea Neagri).care a fost prima colonieintemeiatd de locu itoriiorasului Milet din Asia MicS?

a. Istlosb. Callatisc. Tomisd" Dionysopolis

26.Grecii ti gelii au fosttrneori du;mani, alteoritovarS;i de luptS; in primul<.az istrienii l-au sustinut pe:

a. Filip al Macedonieib. Darius I al pergilorc. Mitridate, regele Pontuluid. Alexandru Macedon

27. Unde se desfdgoardin anul 335 i.Hr. campa-r)iile militare lnceputede Alexandru?

a. in Illiria gi Traciab. in Peninsula Italici

c. in Asia Micid. in Peninsula Arabici

28.Cu ce rege de lanord de Dun;re a intratin conflict Lisimah,un general ti diadoh(urmat) al lui Alexandru?

a. Rolesb. Orolesc. Zalmodegicosd. Dromihete

29.5ub ce formd a fostpreluat; de geto-daci struc-tura socialS din polisu rile(orasele-stat) de la Pont?

a. monarhie militarib. democratie tdbali militaric. democratie sclavagistid. monarhie teocratici

3O,Din secolele Vl-V i. Hr.dispunem de primele izvoarescrise despre str; motiinottri. Pe cine ii amintetteHerodot in /storrT?

a. pe gegii din CimpiaMuntenieib. pe ge$i dobrogenic. pe ge.tii de la sudde Dunired. pe gelii din Transilvania

3l,Religia geto-dacilora fost politeistS. Cumera considerat principalulzeu, Zalmoxis?

a. cel mai puternicb. stipAnul ceruluit. stipinul apelord. stipinul nernuririi

32, Care este dovada c5,in contact cu civilizaliagreaca si latin5, strE motiinostri ajung si cu noascia lfabetul?a. inscrip,tia dela Messembriab. invetiEul de fieral unui scut de pielec, vasul de cult dela Sarmizegetusad. vasele de argintde la Sincriieni

33, Cu ajutorul mareluipreot Deceneu, Burebistasupune triburile daco-getice,iar capitala rimAnela Sarmizegetusa, in:a. MunEii Poiana Ruscib. Masirrrl Ceahliuc. Muntii $ureanud. Jara Figdragului

34. in rdzboiul civil dintreCaesar ;i Pompei, Bu rebistaii promite ajutor celui dinurmd in schimbul:

a, recunoasterii autorititiisale asupra coloniilor grecegtide la Marea Neagrib. recunoaqterii teritoriuluistipinit de elc. recunoasterii autori-tilii sale asupra rriburilorgermaniced. recunoasterii stipiniriisale pini la Balcani

Mullumitd oulorilol greci tiromoni ovem primele izvoorescrise despre slrdmogii no$tri:. Herodoi (cco 485-cco 425iHr,,5ingurii core s-ou impokivilllui Dorius ll ou fost gelii 1...1

mdcor cd luniil ou fost dusiin robie."

"Geliisunl cei moi drepli timoi vilOii dintre koci L..l docdor fi unili [...] or fi de neinvins."r Strobon 1582-521iHr.) ofirmdcd oriqineo lotemicd o dociloreste "DokolDooi lcei osemd-ndlori lupilor) {...1 docii ouoceeogi limbd co gelii".

,Deceneu [ero] un moreinvdlol core umblose multdvreme prin EgiPt."

,[...] olmolo de 200 000 deoomenio lui Burebisto consti-luio o more primeidie $i penlru

romoni.". Coius lulius Coesor Il0l-44iHr\n De BeIo Adllicoii menlio-neozd primo oord pe daciinlimba lolind: -Pddureo incepe

12 CULTURA GENERALA PENTRU ETEVI iN TR

35. in 86 d.Hr. impdratulDomitian include coloniilel)ontice in provincia MoesiaIrrferioa16. Cine a inceputr onf lictele daco-romanel)rin atacarea garn izoanelorl,r sud de DunSre?

a. Deceneub. Comosicruc. Durasd. Diurpaneus

36. in anul 87 d.Hr.I)omitian trimite primelek'rliu ni in Dacia condusSrkr Decebal. in ce bdtdlie,r yrierit generalul roman( ( )rneliu5 Fusclrs?

a. (le la Sarmizegetusab, d<: la Messembriac. (le la Drobetad. <lc [a Tapae

37. Sub comandantul TettiusIu lianus romanii ii invingpe daci si Decebal e nevoitsi ceard pace. Ce s-a intam-plat dupS aceea?

a. Tettius Iulianus este ucisb. Decebal piere in luptic. Dacia este ocupated, este incheiati o infelegere

38. impSratul Traian,considerand foedus-ullui Domi{ian ,,cea mairusinoasA pace incheiata(...) in conditiile de invin-gdtor", reporneSte rSzboiulfiindci Decebal:

a, atac garnizaaneledin Moesia gi Pannoniab. ocupi cetilile grecettide la Pont

TBARI 13

W's

Regele d.M Derebal inparatul nnan Traian

c. nu i;i indeplinegteobligaliile rnilitared. cere tribut Romei

39' Dupd cidereaSa rm izegetusei, ce i s-aintAmplat lui Dece bal?

a. s-a inchinat lui Traianb. a fugit la dacii Iiberic. s-a sinucisd. a fost luat prizonier

4O.in urma r;zboaielordin 101-102 si 105*106,Dacia a fost transformat5in provincie romanS.Ce diplom5 militaridovedette acest lucru?

a- de la Napocab. de la Sarmizegetusac. de la Porolissumd. de la Potaissa

4I' Prima impdrtire politi-co-admin istrativi a provin-ciei romane Dacia a fostfdcuti de Traian. Undea dispus el ridicarea uneinoi capitale?

a. in lara Maramuresuluib. in Jara Hajeguluic. in Jara Birseid, in Jara Figiras3lui

42.Ce denumire i-a adiu-gat impSratul Hadriancapita lei provinciei Dacia?

a. Daciab. Apulum

C. Hadrianusd, Sarmizegetusa

43'Ce denumire aveaad u narea cu rol deg uvernare a provinciilorcreata de impdratulSeverus Alexander?

a. Concilium Malvensisb. Concilium DaciarumTriumc. Concilium Augustid. Concilium PraetoriiDaciarum

44.cAt a durat dominaJiaefectiv5 a Romei asupraprovinciei Dacia?

a. 135 de anib, 165 de anic- 180 de anid. 205 ani

45.cine a jucat un rolprincipal in ag riculturSin timpul stdpAnirii romane?

a. sclaviib. colonigtii adu.si oficialin DaciaC. lerinimea autohtoned. oamenii liberi

46.cate inscriptii, cu apro-ximatie, descoperite p6n5 inprezent atestS rSspandireascrierii in limba latinS?

a. I 500b. 2 000c. 4 000d. 4 800

}I CULIURA GENTRATA PENTRU EITVI INTREsAR: 15

litrl;fr+fi1^

47. intre ce ani, cu aproxi-rratie, se inscrie ocu patiar omand in zona dintrel)rin6re si Marea Neagri?

a. 72 i.Hr.-275 d.Hr.b. 46-602 d.Hr.c- l"16-602 d.Hr.d- 46 d.Hr.-secolul X

48. Crettinism u I s-a rds-p,indit la nord de Dundre.rrrterior of icializirii

sale de cdtre impiratulConstantin cel Mare prin:

a. Edictul de Ia Mediolanum(azi Milano)b. Edictul de laConstantinopolc- Edictrrl de la Romad. Edictul de la Bethlehem

49. in ce mindstire au foststr6mutali primii martiricrestini ale cSror nume

. Podul luiApollodor din Domosc de lo Drobelo {oziTurnu Severin),

o rfiinune o orhileclurii oniice, o fost ridicol fdrd co opele Dundrii',( fie deviole. Construitintre l03-'105 din poru nco im pdrotulu i

lr(ion, oveo sd osigure ormqlelor romone irecereo ropido sprel)ocio Ullerior, oinsemnol legoluro dinlre imperiu gi provinciorr,r r:nl ocupold. in onul 275, olocurile lriburilor migraloore I-ouio( L,l peimpdrotulAurelion sd lronsfere lo sud de Dundre ormoto.r rmperiolii (oomeni legoli direci de treburile imperiului). Asldzi,

l){,molul rornonesc ou rdmos door pilonii uriosi oi podului.. irr comuno Adomclisi din Dobrogeo se ofld Tropoeum

-Iroioni.

rrrr rusoleul ridicol in 109 in memorio celor 3 800 de soldoli romoni, ( r/rrli in iorno lui l0l-]02 in conflictul cu docii Si oliolli lor, boslornii'.,r roxolonii. Monumentul o fosl dislrus rnco din secolele lll-lV derrriqrolorii goJi.In refocereo monumentului s-ou implicol in timp,rrl)drolii Constonlin celMore, Licinius, Alonosiu gi luslinion. Ullimor,, ,lirurore o fosl reolizotd cu fonduri europene. Monumenlul rdm0nellrr lrunct de olrocJie penlru turi91i.

. t-olumno luiTroion (Romo)core, cu soclui sdu, ore 40 de metrino lime, esle un monumenl fusiform, ,cronicd rn piotrd o rdzbooielorr I rr o.romone". Troion lo insdrcinol cu oceosld conslruclie pe ocelosiAl)ollodor din Domosc. Amplosotd in forul impdrotului, o fost inou-r 1r rrolo pe 12 moi 113. Din vdrf, stotuio lui Troion domino Romo. inlx'rioodo triumfului cre$linismului, sloluio impd rotu lui pdgdn o fosllllocuild cu o Sfdnlului Pelru, considerol de creglini primul popd.

au fost descoperite inbiserica paleocrest;ndde la N icu li{el?

a, Cocog din Dotrogeab. Patriarhia din Bucureltic. Sfrntul Andreidin Dobrogead. Sfintul Anmndin Bucureqti

S0.in jurul anului 500, uncdlugir din p;rtile noastre(Scitia MicS) ajunge laRoma. El a pus bazele:

a. calendarului crqtinb. ierarhizirii sfinlilorc. sistemului cronologiccreEtind. ierarhizirii ecleziastice

51-Primele grupuri migra-toare pStrund in vecheaDacie in secolul lV. Cata durat, cu aproximalie,,,marea migralie"?

a. 300 de anib. 600 de anic. 800 de anid. I 000 de ani

52.impin;i de huni(dupd 375), pe ce teritoriude azi au intemeiat gotii,,regate barbare"?

a. Spaniab. Italiac. Franfad, Ungaria

53.Sub conducerea luiAttila, hunii s-au stabilit inCAmpia Pannon ic5 (U ngariade azi). De care migratori aufost infran{i dupd moarteaconducatorului lor?

a. de avarib. de slavic. de gepizid. de turci

54.Gepizii au sfertit prin:

a. a piresi teritoriul ocupatb. a fi asinila$ de trigtinaEic, a trece la cregtinismd. a-si forma propriul stat

55.Slavii sudici au trecutmasiv Dundrea in secolul Vll(602 d.Hr.)- Ce limbi a fostinf luentatS de interventiilelingvistice slave?

a. limba latini populardb. limba protorominic. limba arominid. limba striromani

56.CAte ramuri lingvisticeale romanititii menlioneazidocumentele bizantine desecol vll?

a. unab, douic. treid. cinci

57.Cum i-au numit slavii pestrdmo$ii noStri in izvoarelemedievale?

16 CUTTURA GENERATA PENTRU ETEVI

a. vlahib. olahic. volohid. nrmini

58. Romanii s-au numitpe sine inti'i ,,rumani".Din ce limbd provinedenumirea de olahi?

a. maghiarib. rusic. greacid. italiani

59.in Strateg,kon, tratatmilitar bizantin de la sf6r-f itul secolului Vl. populalia

de la nordul Dun5rii estemenlionati cu apelativul:

a. ruminib. valahic. balakid. romani

60, Pe fundalul secolelorVlll-Xlll, odatS cu ultimelevaluri de triburi migratoare,in spatiul nostru societateaevolueazS spre:

a. obEte siteascib. fornatiuni prestatalec. state de sine stititoared. mari mo;ii de tip feudal

iNTR T SAR t