Analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) reprezinta un pas important in analizarea situatiei unei firme. Evaluarea punctelor forte (strengths), a slabiciunilor (weaknesses), a oportunitatilor de piata (opportunities) si a amenintarilor (threats) prin

intermediul unei analize SWOT este un proces foarte simplu care poate oferi o perspectiva noua in ceea ce priveste potentialele probleme si puncte critice care afecteaza o firma.

Analiza SWOT incepe prin efectuarea unei anchete a punctelor forte si a slabiciunilor interne

din organizatie. Vei observa apoi oportunitatile externe si amenintarile care pot afecta organizatia, bazandu-te pe caracteristicile pietei si in functie de mediul general de afaceri. In aceasta etapa, schiteaza doar ideile principale din cele patru categorii. Vei dezvolta si revizui

aceste idei in etapa de redactare a planului de marketing.

Scopul principal al analizei SWOT este de a identifica si atribui fiecare factor semnificativ la una din cele patru categorii: puncte tari, slabiciuni, oportunitati si amenintari, astfel incat sa obtii o

perspectiva obiectiva a situatiei firmei. Analiza va reprezenta un instrument util in dezvoltarea strategiei de marketing.

Unii experti sugereaza ca intai sa se evidentieze oportunitatile si amenintarile externe, inainte de

a elabora lista punctelor forte si a slabiciunilor.

Puncte forte

Punctele forte evidentiaza atu-urile si atributele pozitive in mediul intern al organizatiei. Acestea se afla sub controlul firmei: resurse, avantaje competitive etc.

Poti evalua punctele tari in functie de departament– marketing, financiar, productiv etc. Printre

punctele tari se numara know-howul angajatilor, experienta, educatia, contactele, reputatia. De asemenea, sunt cuprinse in categoria punctelor forte si activele corporale – precum capitalul disponibil, echipamente, baza de clienti, canale de distributie existente, brevete.

Slabiciuni

Punctele slabe sunt factorii care nu se afla sub controlul tau si acre afecteaza capacitatea de a

obtine sau de a mentine avantajul competitiv. Slabiciunile firmei pot include lipsa de experienta, resurse limitate, lipsa accesului la informatie sau la tehnologie, amplasarea deficitara a sediului

afacerii. Acestia sunt factori pe care ii poti controla, insa din diverse motive au nevoie de imbunatatiri pentru a indeplini in mod eficient obiectivele de marketing. Cu cat vei identifica mai exact slabiciunile firmei tale, cu atat analiza SWOT va fi mai valoroasa pentru evaluarea

organizatiei.

Oportunitati

Oportunitatile evidentiaza factorii externi care reprezinta motivul pentru care afacerea ta exista. Acesti factori sunt externi organizatiei – oportunitati pe piata, in mediul de afaceri.

Aceste oportunitati reflecta potentialul de crestere a pietei, modificarea stilului de viata,

perceptia pozitiva asupra afacerii, abilitatea de a oferi o valoare mai mare, care va crea cerere pentru produsele sau serviciile tale. In cazul in care ai identificat oportunitati care tin de mediul

intern al firmei, claseaza-le in grupa Punctelor forte.

Amenintari

Ce factori reprezinta amenintari potentiale pentru afacerea ta? Amenintarile includ factori in afara controlului tau, care ar putea plasa strategia de marketing sau afacerea intr-o situatie riscanta. Acestia sunt externi organizatiei – nu detii controlul asupra lor, dar poti avea de

beneficiat daca detii solutii in eventualitatea in care aceste amenintari se ivesc.

Amenintarea este o provocare creata de un trend nefavorabil, care ar putea conduce la scaderea veniturilor si a profiturilor. Competitia-existenta sau potentiala este intotdeauna o amenintare.

Alte amenintari pot consta in cresterea preturilor furnizorilor, marirea taxelor si impozitelor, recesiune economica, o schimbare in comportamentul consumatorilor care duce la scaderea vanzarilor etc.

Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de afaceri și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații, precum și

poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori[1] cu scopul de a pune în lumină punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un

moment dat pe piață.[2]

Cuprins

1 Descriere 2 Procesul decizional

3 Limitările analizei SWOT 4 Referințe și note 5 Legături externe

Descriere

Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuată între anii 1960 și 1970 la Stanford Research Institute din SUA. Acronimul SWOT provine din engleză Strengths,

Weaknesses, Opportunities, Threats, însemnând „Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări”.[3]

Analiza SWOT se realizează, în general, în prima fază a unui proiect, pentru ca elementele de analiză să poată alcătui baza planului de proiect și să poată fi folosite ulterior în cadrul

proiectului, dacă acesta întâmpină dificultăți în ceea ce privește planificarea, livrabilele sau bugetul alocat și trebuie readus pe linia de plutire.[4]

În cadrul analizei SWOT se va ține seama de faptul că:[5]

Punctele tari și punctele slabe sunt concepte „statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai

unei zone, într-o perioadă determinată de timp. Ele reprezintă ceea ce există. Oportunitățile și amenințările au în vedere viitorul, și se referă la alegerile pe care le au

de făcut persoanele implicate în procesul de planificare. Ele reprezintă ceea ce va fi.

Exemple de întrebări la care ar trebui să răspundă managementul unei societăți când efectuează analiza SWOT:[4][6][7]

S – Puncte tari

La ce suntem cei mai buni?

Ce aptitudini specifice are forța de muncă de care dispunem? De ce avantaje dispunem pentru a atrage personal de calitate? Ce experiență deține echipa de proiect din proiecte similare?

Ce resurse unice deținem? De ce resurse financiare dispunem?

Ce tehnologie folosim? Care este gradul de optimizare al proceselor interne?

W – Puncte slabe

La ce suntem cei mai slabi?

Ce fel de instruire le lipsește angajaților noștri? Care este nivelul de atașament al angajaților noștri? Care e poziția noastră financiară?

Este disponibilă o estimare solidă a costurilor? A alocat compania un buget suficient pentru a acoperi anumite cheltuieli neprevăzute?

E nevoie ca anumite părți din proiect să fie externalizate? Ce nu facem bine? Ce ar trebui sa fie îmbunătățit?

Ce ar trebui evitat pentru a nu repeta greșelile din trecut? Care sunt dezavantajele proiectului?

O – Oportunități

Ce schimbări ale mediului extern putem exploata? La ce tehnologie nouă am putea avea acces? Ce piețe noi ni s-ar putea deschide? Cum s-a modificat comportamentul de consum al potențialilor clienți?

Care sunt direcțiile strategice majore ale afacerii:

- Consolidare / Diversificare ? - Specializare / Generalizare ?

Care sunt punctele slabe ale competitorilor, dacă acestea există? Unde se poate identifica, sau cum se poate crea, un avantaj concurențial?

T – Amenințări

Există deja pe piață o competiție bine închegată? Ce ar putea face concurența în detrimentul nostru?

Ce legislație nouă ne-ar putea lovi interesele? Ce schimbări ale normelor sociale, ale profilurilor populației și a stilurilor de viață ar

putea fi o amenințare pentru noi:

- Schimbările tehnologice? - Schimbări ale curentelor artistice? - Schimbări ale cererii pentru anumite tipuri de servicii, probabil legate de influența

deosebită a Internetului?

E dificilă înlocuirea personalului cu experiență? A fost noua tehnologie testată corespunzător?

Cum ne va afecta ciclicitatea economică?

Procesul decizional

În urma analizei SWOT, indiferent de acțiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente prioritare:[5]

construiește pe Punctele Tari,

elimină Punctele Slabe, exploatează Oportunitățile,

îndepărtează Amenințările.

Limitările analizei SWOT

Analiza SWOT are și limitările sale, deoarece organizațiile pot să vadă unele circumstanțe ca fiind foarte simple și pot trece cu vederea unele contacte strategice fundamentale care ar putea

apărea. Mai mult decât atât, categorizarea aspectelor ca puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări ar putea fi un lucru foarte subiectiv deoarece există un grad mare de incertitudine pe piață.[8]