Analiza rezultatelor financiare şi rentabilitatea activităţii
SRL”Sadac-Agro”.
Principalul obiectiv de natură strategică al unei entităţi îl constituie realizarea unor
randamente superioare ale capitalului investit de către proprietarii acesteea.
Atingerea acestui obiectiv este sinonimă cu desfăşurarea unei activităţi generatoare
de profit, având în vedere că acesta constituie baza alocării de avantaje economice
pentru proprietarii firmei respective. De asemenea, profitul reprezintă un indicator
fundamental utilizat în analiza cu caracter economic şi financiar a activităţii firmei
şi influenţează în mod indirect cursul pe piaţă al acţiunilor respectivei a entităţii
economice. Obţinerea unui rezultat favorabil în urma desfăşurării activităţii de
către firmă reprezintă soluţia curentă necesară asigurării echilibrului financiar.
Rezultatul unei activităţi se determină prin compararea eforturilor angajate în
realizarea ei cu efectele obţinute. Dacă ne referim la determinarea rezultatului în
câmp economic, acesta se obţine prin compararea cheltuielilor cu veniturile
entităţii economice respective.
Profitul este un sold, care rămâne după deducere cheltuielilor din venit. În
cazul când cheltuielile depăşesc venitul, soldul constituie o pierdere netă.
În Raportul de profit şi pierdere al activităţii întreprinderii SRL”Sadac-
Agro” veniturile şi cheltuielile se grupează pe tipuri de activitate:
profit brut ( pierdere globală );
rezultatul din activitatea operaţională – profit (pierdere);
rezultatul din activitatea de investiţii – profit (pierdere);
rezultatul din activitatea financiară – profit (pierdere).
Raportul de profit şi pierdere cuprinde de asemenea profitului până la
impozitare şi profitul net.
Analiza fiecărui tip de profit al întreprinderii al activităţii întreprinderii
SRL”Sadac-Agro” poartă un caracter concret, deoarece permite managerilor să
aleagă direcţiile principale în activizarea activităţii întreprinderii. Analiza profitului
le permite investitorilor potenţiali să-şi decidă strategia, îndreptată spre
minimizarea pierderilor şi riscului financiar pentru investiţiile depuse în
întreprinderea dată.
Analiza rezultatelor financiare al activităţii întreprinderii SRL”Sadac-
Agro” presupune rezolvarea următoarelor sarcini:
aprecierea modificărilor intervenite în mărimile fiecărui indicator în
perioada analizată ( sau analiza orizontală a indicatorilor);
aprecierea structurilor profitului ( sau „analiza verticală” a indicatorilor);
constatarea şi calcularea gradului de influenţă a factorilor asupra
modificării profitului;
relevarea rezervelor interne de sporire a profitului întreprinderii şi
elaborarea măsurilor de mobilizare a rezervelor relevate.
Sursele informaţionale pentru analiza rezultatelor financiare sunt:
- raportul de profit şi pierdere şi anexele la el;
- bilanţul contabil şi anexele la el;
- raportul privind mişcarea capitalului propriu;
Profitul brut ( pierderea globală) caracterizează nivelul de depăşire a
venitului din vânzări supra costului acestor vânzări. El reprezintă diferenţa dintre
mărimea vânzărilor nete ( rd. 010, f.nr.2) şi costul vânzărilor( rd. 020, f.nr.2),
modelul matematic fiind:
Pb = V – C,
Unde: Pb – profit brut;
V - vânzări nete;
C - costul vânzărilor;
Analiza PB începe cu studiul evoluţiei în dinamică în următorul tabel:
Tabelul 1Analiza dinamicii profitului brut al SRL ”Sadac-Agro”
IndicatoriiPerioada
precedentă2007
Perioada raportată
2008
AbatereaAbsolută
(+;-)
Ritmul de creştere(%)
1. Venitul din vânzări (lei)
13417790 15053601 +1635811 112,191359
2. Costul vânzărilor (lei)
9794534 12306206 +2511672 125,643609
3. Profitul brut (lei)
3623256 2747395 -875861 75,8266874
4. Nivelul profitului brut (%)
27,00337388 18,25074944 -8,752624 67,5869227
În urma analizei dinamicii profitului brut al SRL ”Sadac-Agro” putem constata o
diminuare a acestui indicator în anul 2008 în comparaţie cu 2007 în sumă de
875861lei ceea ce în % constituie 24,17%. Asupra acestei diminuări a influienţat
atît creşterea în dinamică a venitului din vînzări care sa majorat cu 1635811 lei cît
şi a sumei a costului vînzărilor în anul curent faţă de cel precedent cu 2511672 lei.
Nivelul profitului brut deasemenea s-a micşorat în dinamică cu 8,752%, asupra
acestui fapt negativ a acţionat atît scăderea în dinamică a profitului brut cît
sporirea a venitului din vînzări.
Drept un totalizator al indicatorilor privind rezultatele financiare serveşte profitul
perioadei de gestiune până la impozitare.
Profitul perioadei de gestiune până la impozitare prezintă suma rezultatelor
din cele trei tipuri de activităţi şi rezultatul exepţional şi se exprimă prin relaţia:
Pim = Pop ± Pin ± Pf ± Pex;
unde: Pim - profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare;
Pop – rezultat din activitatea operaţională;
Pin - rezultat din activitatea de investiţii;
Pf - rezultat din activitatea financiară;
Pex - rezultat exepţional.
Tabelul 3.Analiza dinamicii şi structurii profitului până la impozitare a SRL”Sadac-
Agro”(lei, %)
Nr.
Elemente componente
Perioada precedentă 2007
Perioada curentă2008
Abaterea(+;-)
Q ( %) Q ( %) Q ( %)1. Rezultat din
activitatea operaţională
728582 237,732 1021355 46,835 +292773 -190,897093
2.Rezultat din activitatea de investiţii
(41113) -13,414 (319238) -14,639 -278125 -1,22413764
3.Rezultat din activitatea financiară
3125905 1019,967 2483603 113,889 -642302 -906,078503
4. Rezultat excepţional
(3506903) -1144,285 (1005000) -46,085 +2501903 1098,199733
5.Profitul perioadei de gestiune până la impozitare
306471 100 2180720 100 +1874249 x
În rezultatul analizei profitului perioadei pînă la impozitare la SRL”Sadac-
Agro” putem menţiona că în anul de gestiune curent în compraţie cu cel
precedent acest indicator sa majorat cu 1874249 lei. Asupra acestei sporiri
pozitiv au influienţat următorii factori şi anume majorarea în dinamică atît a
rezultatului din activitatea operaţională cu 292773 lei cît şi a rezultatului
excepţional cu 2501903 lei. Negativ asupra indicatorului rezultativ a influienţat
2 factori şi anume diminuarea în dinamică atît a rezultatului din activitatea de
investiţii cît şi din activitatea financiară respectiv cu 278125 lei şi cu 642302
lei. Aceşti factori de influienţă negativă sunt consideraţi rezerve interne de
sporire a profitului perioadei pînă la impozitare pe viitor.
Caracteristica generală a activităţii întreprinderii în condiţiile economiei de
piaţă e dată de mărimea profitului net obţinut în perioada de gestiune. Este
important nu numai de a obţine un profit mare, dar şi de a utiliza corect acest
profit rămas la dispoziţia întreprinderii după impozitare. Analiza începe cu
aprecierea în dinamică a structurii profitului (pierderii) net, care poate fi
exprimat prin relaţia:
Pnet = RAO ± RAI ± RAF± RE ± Che.imp
Unde: Pnet – profitul net
RAO – rezultatul din activitatea operaţională
RAI – rezultatul din activitatea de investiţii
RAF – rezultatul din activitatea financiară
RE – rezultattul excepţional
Che.imp – cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
Tabelul 5
Rezultatele financiare a activităţii economico-financiare ale întreprinderiial SRL”Sadac-Agro”
Nr Indicatori Anul 2007
Anul 2008
Abaterea abs (+,-)
Devierea relativă %
A 1 2 3=2-1 4=3/11. Profitul brut 3623256 2747395 -875861 75,822. RAO 728582 1021355 +292773 140,183. RAI (41113) (319238) -278125 776,484. RAF 3125905 2483603 -642302 79,455. Rezultatul din activitatea
economico-financiară (rd.2± rd.3± rd.4)
3813374 3185720 -627654 83,54
6. Rezultatul excepţional (3506903) (1005000) +2501903 28,657. Profitul perioadei de gestiune
pînă la impunerea fiscală306471 2180720 +1874249 711,55
9. Cheltuieli privind impozitul pe venit
- (944001)-944001 0
8. Profitul net (pierderea netă) 306471 3124721 +2818250 1019,58
Din datele prezentate în tabel rezultă că întreprinderea SRL ”Sadac-Agro” în
anul de gestiune şi-a desfăşurat mai eficient activitatea sa de întreprinzător,
obţinînd un rezultat pozitiv al profitului net de 1570936 lei, în creştere faţă de anul
precedent de aproximativ 4 de ori. Acesta s-a datorat creşterii considerabile de
circa 14 de ori a rezultatului din activitatea economico-financiară, ceea ce a dus la
o majorare a profitului net cu 1128229 lei. În acelaşi timp, descreşterea
cheltuielilor privind impozitul pe venit cu 85,7%, a contribuit la majorarea
rezultatului final cu 129376 lei. E de menţionat că ponderea cea mai mare, în suma
totală a profitului contabil, deţine profitul obţinut din activitatea operaţională, ceea
ce este apreciat pozitiv, deoarece reflectă desfăşurarea normală a activităţii de bază
a întreprinderii.
Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea
întreprinderii de a cîştiga profit. Rentabilitatea se determină ca raportul dintre
efectele economice şi financiare obţinute de întreprindere şi eforturile depuse
pentru obţinerea acestora.
Rentabilitatea reprezintă profitabilitatea activităţii desfăşurate de agentul
economic într –o anumită perioada de gestiune.
Formula generală de calcul a rentabilităţii este:
R = Profit / Suma medie a mijloacelor ec–ce sau surselor de formare
În dependenţă de elementele luate în calculul teoria şi practica economică
foloseşte mai multe forme de exprimare a rentabilităţii.
Unii dintre cei mai principali şi mai des utilizate indicatori sunt:
1. Rentabilitatea vânzărilor ( sau brută ) care se calculă după formula:
unde: Pb – rentabilitatea brută; Pb - profit brut; VV – venitul din vânzări.Acest indicator ne arată ce parte din fiecare leu de încasări a fost
cheltuită pentru acoperirea cheltuielilor directe. Ea ne exprimă capacitatea
întreprinderii de a gestiona costul vânzărilor şi-n ce măsură firma e capabilă să
obţină profit din activitatea sa. Mărimea recomandată a acestui indicator este de
20 %.
2.Rentabilitatea netă este un indicator totalizator şi ne reflectă cît profit net
în mediu aduce întreprinderii fiecare leu de marfă vândută. Mărimea
rentabilităţii nete depinde şi de valoarea impozitului pe venit şi posibilităţile de
folosire a privilegiilor de impozitare.
Se calculă acest indicator după formula:
unde: Rn – rentabilitatea netă
PN – profit brut
3. Rentabilitatea economică, din punct de vedere al conţinutului poate fi
divizată în două variante:
1.Varianta engleză, care caracterizează eficienţa utilizării activelor angajate
în activitatea întreprinderii indiferent de sursele provenienţei lor. În practica
analitică şi literatura de specialitate acest indicator se utilizează cu denumirea de
rentabilitatea activelor şi se calculă prin relaţia:
unde: Ra – rentabilitatea activelor;
Pim – profitul perioadei până la impozitare
TA – valoarea reală a activelor (patrimoniului întreprinderii)
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită, deoarece
după conţinutul lui unitatea economică îşi demonstrează capacitatea de a utiliza
cu o eficacitate cît mai mare patrimoniul său. Parametrii acestui indicator pot fi
diferiţi, însă pentru o activitate normală in Republica Moldova el trebuie să
atingă un nivel nu mai mic de 10-15%.
2. Varianta franceză, care caracterizează eficienţa utilizării mijloacelor
materiale şi financiare alocate întreprinderii în vederea desfăşurării activităţii
sale.
Rentabilitatea economică (varianta franceză) se calculă prin următoarea
relaţie:
unde: Rec – rentabilitatea economică;
CP – reprezintă valoarea capitalului permanent al întreprinderii.
Pentru ca unitatea economică să activeze în condiţii favorabile
indicele respectiv, în condiţiile economiei de piaţă trebuie să atingă un nivel de cel
puţin 20-25 %.
1. Rentabilitatea financiară reflectă gradul de autofinanţare a întreprinderii
sau, cu alte cuvinte, arată capacitatea firmei de a utiliza capitalul propriu în vederea
desfăşurării unei activităţi normale de comerţ.
Acest indicator se determină prin raportarea profitului net la capitolul propriu
al întreprinderii. Deci formula de bază poate fi reflectată prin următoarea relaţie:
unde: Pn – profit net;
CPr – capitalul propriu ( în baza datelor din bilanţul contabil)
R fin – rentabilitatea financiară.
Analiza rentabilităţii constă în cercetarea evoluţiei în dinamică a indicatorilor
rentabilităţii şi studiul factorial, utilizând metoda substituţiei în lanţ sau participării
prin cotă.
În continuare vor fi analizaţi diferiţi indicatori ai rentabilităţii pentru
întreprinderea al SRL” ”Sadac-Agro”.
Rentabilitatea veniturilor din vînzări reflectă capacitatea întreprinderii de a
obţine profit în urma vînzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor,
adică caracterizează cît profit brut (pierdere globală) a generat întreprinderea la un
leu venituri din vînzări, care poate fi îndreptat atît la acoperirea cheltuielilor
perioadei, cît şi la formarea profitului din activitatea operaţională.
Tabelul 6
Aprecierea dinamicii rentabilităţii veniturilor din vînzări la
SRL ”Sadac-Agro”
Nr Indicatori Anul 2007 Anul 2008 Abaterea abs (+,-)
A 1 2 3=2-11. Venituri din vînzări, lei 13417790 15053601 +16358112. Profitul brut, lei 3623256 2747395 -8758613. Rentabilitatea veniturilor din vînzări (%) 27,00337388 18,2507494 -8,7526244
Rv =Profitul brut (rd.030, f. nr.2)
***Venitul din vînzări (rd.010, f. nr.2)
* 100 % ≥ 20 %
Din calculele efectuate putem constata la întreprinderea analizată o majorare
indicatorului de rentabilitate, ceea ce se apreciază pozitiv. Astfel, nivelul
rentabilităţii veniturilor din vînzări în anul precedent a constituit 27% (mai mult ca
limita recomandată), adică la fiecare leu venituri din vînzări SRL ”Sadac-Agro” ,
a cîştigat 27 bani profit brut, dar în anul de gestiune – 18 bani – mai puţin decît
limita stabilită, astfel înregistrînd o diminuare de 8,75 puncte procentuale. Deci,
putem menţiona că, la întreprindere s-a creat o situaţie foarte bună.
În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare, întreprinderea
utilizează şi consumă resurse economice (active). De eficienţa utilizării acestora
depinde capacitatea întreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar, de a atrage
mijloace băneşti de la cumpărători şi a achita, în termenele stabilite, datoriile
acesteia etc. Unul din cei mai importanţi indicatori ai utilizării eficiente a activelor
este rentabilitatea activelor (economică), aceasta reflectă nivelul profitului
obţinut de la fiecare leu al mijloacelor investite în circuitul întreprinderii, indiferent
de sursa de finanţare a acestora. Acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită,
deoarece nivelul lui demonstreză capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cît
mai eficient activele sale. În calculul lui sînt cointeresaţi creditorii.
Tabelul 7
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor la SRL ”Sadac-Agro”
Nr. Indicatori Anul 2007 Anul 2008 Abaterea abs (+,-)
A 1 2 3=2-1
1. Profitul (pierderea) pînă la impozitare, lei
306471 2180720 +1874249
2. Valoarea activelor la începutul anului, lei
26208703 27871536 +1662833
3. Valoarea activelor la sfîrşitul anului, lei
27871536 30639637 +2768101
4. Valoarea medie a activelor, lei (rd.2+ rd.3):2
40144471 43191354,5 +3046883,5
5. Rentabilitatea activelor , % 0,763420198 5,0489734 +4,285553202
Re = * 100 %Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare (rd.130, f.nr.1)***Valoarea medie a activelor (rd.470 col.5+rd.470 col.4):2
≥ 10 %
Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor la SRL ”Sadac-
Agro”este sub limita normei recomandate, şi are o tendinţă de creştere, ceea ce se
apreciază pozitiv. Dacă în anul precedent rentabilitatea activelor a atins nivelul de
0,76%, în anul de gestiune, aceasta s-a majorat pînă la 5,04% sau cu 4,28 puncte
procentuale. E de menţionat, că nivelul rentabilităţii activelor în anul de gestiune
este foarte scăzut, ceea ce înseamnă că la fiecare leu active întreprinderea, în medie
obţine numai 4,28 bani profit pînă la impozitare. Deci, putem concluziona că
” SRL ”Sadac-Agro” utilizează neeficient activele sale.
Se consideră că, dacă întreprinderea are o rată a rentabilităţii activelor mai
mare decît rata dobînzii la capitalurile împrumutate, atunci atragerea surselor
suplimentare este raţională şi acţionarii vor beneficia de efectul pîrghiei financiare,
în caz contrar, îndatorarea devine consumatoare de capital propriu. În cazul nostru,
cînd rentabilitatea activelor constituie doar 4,28%, ea fiind cu mult inferioară ratei
dobînzii bancare, atragerea surselor împrumutate de către întreprindere va fi
neraţională, deoarece va condiţiona reducerea considerabilă a nivelului
rentabilităţii capitalului propriu.
În procesul desfăşurării activităţii economice, întreprinderea consumă resurse
financiare şi este necesar a verifica dacă aceste resurse sînt utilizate într-un mod
suficient de eficient pentru a obţine rezultatul financiar, care va asigura finanţarea
investiţiilor necesare şi rambursarea datoriilor întreprinderii. În acest scop, este
nevoie de a efectua analiza următorului indicator:
Rentabilitatea financiară (capitalului propriu) reflectă capacitatea
întreprinderii de a utiliza capitalul propriu în vederea obţinerii profitului, adică
eficienţa utilizării sale. În calculul acestui indicator sînt cointeresaţi acţionarii. Prin
prisma acestui indicator posesorii de capital apreciază eficienţa investiţiilor lor,
adică caracterizează mărimea profitului obţinut pentru fiecare leu investit în
capitalul propriu.
Tabelul 8
Rf =Profitul net (rd.150, f. nr.2)
*** Valoarea medie a capitalului propriu(rd.650, f.1)
* 100 %
≥ 15 %
Aprecierea dinamicii rentabilităţii capitalului propriu la SRL ”Sadac-Agro”
Nr. Indicatori Anul 2007
Anul 2008
Abaterea abs (+,-)
A 1 2 3=2-11. Profitul pînă la impozitare,
lei306471 2180720 1874249
2. Valoarea capitalului propriu la începutul anului, lei
26208703 27871536 1662833
3. Valoarea capitalului propriu la sfîrşitul anului, lei
21591423 21780633 189210
4. Valoarea medie a capitalului propriu (rd.3+ rd.4):2, lei
21780633 22905354 1124721
5. Rentabilitatea capitalului propriu%
1,407080318 9,520568859 8,113488542
Din calculele efectuate în tabel rezultă că la întreprinderea SRL ”Sadac-
Agro”rentabilitatea capitalului propriu a înregistrat o creştere faţă de anul
precedent cu 8,11 puncte procentuale, situîndu-se la nivelul de 9,52%. Dacă, în
anul precedent, la fiecare leu capital propriu societatea obţinea cîte 1,40 bani profit
net, atunci în anul de gestiune ea obţine 9,52 bani profit net, ceea ce este foarte
bine pentru întreprinderea analizată, deoarece această majorare semnoficativă a dus
la atingerea acestui indicator la limita stabilită.
În general studiind rezultatele financiare ale SRL ”Sadac-Agro” putem
constata că ea duce o activitate profitabilă şi rentabilă.
Analiza statică a patrimoniului întreprinderii se referă, în primul rând, la
analiza structurii acestuia, transparentă în bilanţ şi, în al doilea rând, urmăreşte
obiectivul final, adică dinamica patrimoniului şi raporturile dintre diferitele
elemente patrimoniale şi schimbările intervenite în situaţia mijloacelor şi
surselor, determinate de activitatea desfăşurată în cursul exerciţiului.
Dinamica valorii şi structura activelor întreprinderii SRL ”Sadac-Agro”
Indicatori
Anul precedent2007
Anul de gestiune2008
Abaterea absolută (+,-)
Abatererelativă %Σ (lei) Q (%) Σ (lei) Q (%) Σ (lei) Q (%)
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2 7=5/1*100
I.Active pe termen lung1.1. Active nemateriale
29686 0,1065 17540 0,0572 -12146 -0,0492 59,085
1.2. Activele materiale pe termen lung
15328379 54,996 15747992 51,397 +419613 -3,599 102,73
1.2.1 Active materiale în curs de execuţie
2143895 7,6920 2883081 9,4096 +739186 1,71 134,47
1.2.2. Mijloace fixe
19110137 6,8565 20366953 66,4725 +1256816 59,616 106,57
1.2.3.Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung
-6052903 -21,71 -76292921 -2514,907-
70240018-2493,19 1260,4
Total capitolul I 15358065 55,103 15788063 51,5282 +429998 -3,574 102,79
II.Active curente2.1. Stocuri de mărfuri şi materiale
9058359 32,500 10169787 33,1916 +1111428 0,6912 112,26
2.2. Creanţe pe termen scurt
3259289 11,693 4618166 15,0725 +1358877 3,3785 141,69
2.3. Mijloace băneşti
1958230,702591346
63621 0,20764 -132202 -0,4949 32,489
Total capitolul II 12513471 44,896 14851574 48,4717 +2338103 +3,5748 118,68Total general-activ 27871536 100 30639637 100 +2768101 0 109,93
O examinare mai detaliată a imobilizărilor (activelor pe termen lung) oferă
posibilitatea de a formula concluzia că ponderea cea mai mare (cca 51,52 la sută)
în componenţa lor revine activelor materiale pe termen lung, cu toate că ele au
înregistrat o majorare în dinamică faţă de anul precedent, care în anul de gestiune
au sporit cu 429998 lei sau cu 2.79 %.
Datele din tabelul de mai sus reflectă o creştere a activelor curente cu 18.68
%. Ceea ce se apreciază ca pozitiv pentru întreprindere. Deoarece într-o
întreprindere comercială majoritatea capitalului trebuie să fie investit în activele pe
termen scurt, adică în circuitul activtăţii sale. O influenţă asupra creşterii nivelului
de active curente au avut-o stocurile de mărfuri şi materiale şi creanţele pe termen
scurt. Aceşti factori majorîndu-se în anul de gestiune cu 1111428 lei sau cu 12.26
% şi, respectiv cu 1358877 lei sau cu 41,69 % au condus la creşterea activelor
curente cu aceiaşi sumă. Dar este de constatat că creşterea factorului – stocurilor
de mărfui şi materiale este un semnal rău pentru întreprindere, deoarece aceasta
denotă faptul că întreprinderea nu-şi poate realiza marfa. Totodată majorarea
creanţelor se impune ca fiind un fenomen nefavorabil pentru întreprindere,
deoarece prin creşterea numărului de creditori, întreprinderea-şi poate valorifica
întregul potenţial de care dispune. Mijloacele băneşti, a dus la diminuarea
activelor curente, înregistrînd o descreştere considerabilă cu 132202 lei faţă de
perioada precedentă ceea ce se poate aprecia atît negativ (întreprinderea nu-şi
investeşte banii, prin aceasta asigurîndu-şi noi surse de generare de profituri), cît şi
pozitiv, întrucît nu vor creşte riscurile de pe urma lipsei de lichidităţi. Trebuie de
menţionat faptul că dacă întreprinderea-şi va micşora pretul la produsele sale va
avea mai mulţi cumpărători, stocurile de mărfuri şi materiale se vor diminua,
circuitul mărfii se va efectua cu paşi mai rapizi şi mijloacele băneşti deţinute de
întreprindere pe prcursul unei perioade de gestiune vor servi doar ca lichidităţi.
Analiza pasivelor întreprinderii
Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii economico-
financiare a întreprinderii se efectuează pe seama diferitelor surse de finanţare.
Componenţa surselor de finaţare a activelor, predominarea anumitor componente
asupra altora, evoluţia structurii pasivelor, în mod direct determină stabilitatea şi
independenţa financiară a întreprinderii. Analiza surselor de formare a
patrimoniului întreprinderii se efectuează în scopul aprecierii stabilităţii financiare
a întreprinderii sau, cu alte cuvinte, a gradului de dependenţă a firmei de sursele
atrase şi împrumutate.
La prima etapă sursele financiare ale SRL ”Sadac-Agro”, pot fi examinate în
baza următoarelor capitole ale pasivului Bilanţului Contabil: capital propriu,
datorii pe termen lung, datorii pe termen scurt.Toate modificările generale apărute
în Bilanţul Contabil al SRL ”Sadac-Agro”, sînt redate în tabelul 7 care este compus în
baza Bilanţului Contabil. ( Anexa 1, 2 pag.2)
Din datele prezentate în tabelul 7 se constată că întreprinderea SRL ”Sadac-
Agro”dispune de o mărime a capitalului propriu care la sfîrşitul perioadei de
gestiune constituie 29141326 lei, în creştere faţă de perioada precedentă cu 2,00%.
Totodată, structura financiară a întreprinderii este optimă, deoarece sursele proprii
constituie în perioada de gestiune doar 62,71 % din total pasiv (în scădere cu 2,35
puncte procentuale faţă de perioada anterioară), pe cînd sursele împrumutate
(datoriile pe termen scurt şi lung) constituie 37,46 % din totalul surselor de
finanţare (în descreştere cu 1,73 puncte procentuale faţă de 2008). Această situaţie
se apreciază ca fiind pozitivă pentru întreprindere, deoarece societatea are o
situaţie foarte bună privind independenţa financiară.
Analiza capitalului propriu atestă faptul că în componenţa lui, elementul cel
mai valoros sînt rezervele. Cota acestui component este constantă şi constituie
0,028% din totalul surselor proprii de finanţare la sfîrşitul anului de gestiune.
Analiza evoluţiei şi structurii capitalului întreprinderii SRL ”Sadac-Agro”
Nr. Indicatori
La sfîrşitul anului 2007
La sfîrşitul Abaterea absolutăDevierea
relativă %anului 2008 (+, - )
Σ , leiQ
(%)∑, lei Q (%) ∑, lei
Q%
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2 7=3/1 *1001. Capital
propriu 21780633 78,146 22905354 74,75 1124721 -3,3892482 105,163858
1.1 Capital statutar şi suplimentar
7105800 25,494 7105800 23,191 0 -2,3032994 100
1.3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)
14674833 52,651 15799554 51,565 1124721 -1,0859488 107,664285
2. Datorii pe termen lung (total)
3320434 11,913 1961433 6,4016-
1359001-5,5117317 59,0715852
2.1 Datorii financiare
1627621 5,8397 1152621 3,7618 -475000 -2,0778623 70,8163018
2.2Datorii calculate 3320434 6,0736 1961433 6,4016 268620 0,32799306 115,868262
3. Datorii pe termen scurt (total)
2704469 9,9401 5772850 18,841 3002381 8,9009799 208,370857
3.1 Datorii financiare 577088 2,0705 2400548 7,834 1823460 5,7642513 415,976073
3.2 Datorii comerciale 1316882 4,7248 2016534 6,5814 699652 1,8566277 153,129438
3.3 Datorii calculate 876499 3,1447 13557678 44,248 12681179 41,10403 1546,79903
4. Total general-pasiv
27871536 100 30639637 100 2768101 0 109,931641
La sfîrşitul anului 2007La sfîrşitul Abaterea absolută
Devierea relativă %
anului 2008 (+, - )
Σ , leiQ
∑, lei Q (%) ∑, leiQ
(%) %1 2 3 4 5=3-1 6=4-2 7=3/1 *100
21780633 22905354
7105800 7105800
14674833 15799554
3320434 1961433
1627621 1152621
1692813 1961433
2770469 5772850
577088 2400548
1316882 2016534
876499 13557678
În cursul anului s-a diminuat cota capitalului statutar: de la 77,49 % în anul 2007, la
76,94% în anul 2008. De asemenea, societatea în cursul anului 2008 înregistreză un
profit net de 670202 lei, ceea ce a determinat o pondere a profitului nerepartizat în
total capital propriu de 1,45 %.
Din datele tabelului rezultă o descreştere a datoriilor pe termen scurt faţă de
perioada precedentă de 1,73%, fapt generat de micşorarea datoriilor comerciale şi
calculate.
În ansamblu, structura financiară a societăţii are un caracter stabil.
Analiza surselor de finanţare constă în analiza corelaţiei dintre diferite surse
de finanţare în diferite posturi ale pasivului. În acest scop se calculează un şir de
indicatori, se mai numesc coeficienţi ai structurii capitalului, independenţei
financiare, de acoperire, de solvabilitate, de îndatorare sau coeficienţi ai capactăţii
de plată.
Unul din cei mai frecvent folosiţi coeficienţi ai structurii surselor de finanţare
este coeficientul de autonomie (de autofinanţare, de concentrare a capitalului
propriu). Anume acest indicator se aplică, de obicei, în sistemul bancar al
Moldovei în procesul aprecierii credibilităţii clientului.
Tabelul 8Calculul coeficientului de autonomie a întreprinderii
„Cooperativa de Consum”, Chişinău (lei).
Nr. Indicatori Anul 2007 Anul 2008 Abaterea abs (+,-)1. Capital propriu 28471124 29141326 6702022. Total pasive 45532168 45929958 397790
Coeficient de autonomie 0,6253 0,6345 0,0092
Din punct de vedere al creditorului, nivelul de siguranţă al acestui coeficient,
dupa părerea preponderentă a specialiştilor, alcătuieşte cel putin 0,5. În acest caz
Capital propriu (rd.650 f.1)
Total pasive (rd. 980 f.1) Coeficientul autonomiei=
riscul creditorului este minim, pentru că patrimoniul întreprinderii, care este format
din surse proprii, serveşte drept garanţie pentru achitarea tuturor datoriilor faţă de
creditori. Această valoare înseamnă că capitalul propriu trebuie să fie cel puţin
egală cu datoriile totale, astfel în caz de insolvabilitate întreprinderea va fi capabilă
să-şi achite toate datoriile din contul surselor proprii.
În cazul întreprinderii analizate acest coeficient atinge nivelul de siguranţă,
astfel conducerii îi este foarte uşor de obţinut creditele necesare desfăşurării
activităţii sale.
Coeficientul de atragere a surselor împrumutate, caracterizează structura
surselor de finanţare a activelor din punct de vedere al cotei surselor împrumutate.
Tabelul 9Calculul coeficientului de atragere a surselor împrumutate
„Cooperativei de Consum”, (lei).
Nr. Indicatori Anul 2007 Anul 2008 Abaterea abs (+,-)
1. Datorii pe termen lung 1248755 1248755 02. Datorii pe termen scurt 15812289 15539877 -2724123. Total pasive 45532168 45929958 +397790
Coeficientul de atragere a surselor împrumutate
0,37 0,37 0
Acest coeficient dimensionează nivelul de îndatorare (solvabilitate) a
întreprinderii, şi în mod normal, oscilează în limitele 0-0,5, astfel observăm că la
întreprinderea analizată el este situat în această limită, ceea ce se apreciază pozitiv.
Coeficientul corelaţiei dintre sursele împrumutate şi proprii, reflectă suma
mijloacelor atrase revenită la un leu capital propriu.
Cu cît mărimea acestui indicator este mai mare, cu atît mai riscantă este
situaţia financiară a întreprinderii. Punctul critic la aprecierea coeficientului de
corelatie este 1. Prin urmare, întreprinderea nu prezintă nici un risc.
Datorii pe termen lung şi scurt (rd.770+rd.970 f.1)
Total pasive (rd. 980 f.1)
Coeficientul de atragere = a surselor împrumutate
Datorii pe termen lung şi scurt (rd.770+rd.970 f.1)
Capital propriu (rd. 650 f.1)
Coeficientul corelaţiei = între sursele împrumutate
şi proprii
Tabelul 10
Calculul coeficientului corelaţiei între sursele împrumutate şi proprii,
„Cooperativei de Consum”, Chişinău (lei).
Nr. Indicatori Anul 2007 Anul 2008 Abaterea abs (+,-)1. Datorii pe termen lung 1248755 1248755 02. Datorii pe termen scurt 15812289 15539877 -2724123. Capital propriu 28471124 29141326 670202
Coeficientul corelaţiei între sursele împrumutate şi atrase
0,60 0,58 -0,02
Rata solvabilitaţii generale, exprimă gradul de acoperire a surselor
împrumutate cu activele totale de care dispune întreprinderea.
Tabelul 11Calculul ratei solvabilităţii generale, „Cooperativa de Consum”, Chişinău
(lei).
Nr.Indicatori Anul 2007 Anul 2008
Abaterea abs (+,-)
1. Total pasive 45532168 45929958 +3977902 Datorii pe termen lung 1248755 1248755 03. Datorii pe termen scurt 15812289 15539877 -272412
Rata solvabilităţii generale 2,67 2,74 +0,1
Nivelul acestui indicator trebuie să fie mai mare ca 2. Deci, în cazul
întreprinderii analizate acest indicator este mai mare ca 2, pentru ambele perioade
ceea ce reprezintă un factor pozitiv, deoarece societatea este puţin îndatorată, adică
datoriile constituie mai puţin de o jumătate din patrimoniul întreprinderii.
Total pasive (rd.980 f.1)
Datorii pe termen lung şi scurt (rd.770+rd.970 f.1)
Rata solvabilităţii generale =
Rata de atragere a datoriilor pe termen lung - acest raport reflectă cota
împrumuturilor cu durata mai mare de un an în suma totală a datoriilor
întreprinderii.
Tabelul 12Calculul ratei de atragere a datoriilor pe termen lung,
„Cooperativei de Consum”, Chişinău (lei).
Nr. IndicatoriAnul2007
Anul 2008
Abaterea abs (+,-)
1 Datorii pe termen lung 1248755 1248755 02. Datorii totale 17061044 16788632 +1622813
Rata atragerii datoriilor pe TL 0,07 0,07 -
Observăm că în dinamică acest indicator rămîne constant. Practic aceasta
înseamnă că firma are posibilităţi multiple pentru efectuarea investiţiilor capitale,
adică pentru dezvoltarea potenţialului de producţie (reînnoirea utilajului,
modernizarea tehnologiei).
Rata de atragere a datoriilor pe termen scurt arată ponderea datoriilor pe
termen scurt în suma totală a datoriilor întreprinderii.
Tabelul 13
Calculul ratei de atragere a datoriilor pe termen scurt,
„Cooperativa de Consum”, Chişinău (lei).
Nr. IndicatoriAnul2007
Anul2008
Abaterea abs (+,-)
1 Datorii pe termen scurt 15812289 15539877 -2724122. Datorii totale 17061044 16788632 +1622813
Rata atragerii datoriilor pe TS 0,93 0,92 -0,01
Datorii pe termen lung (rd.770 f.1)
Total datorii (rd. 770+rd.970 f.1)
Rata atragerii DTL =
Datorii pe termen scurt (rd.970 f.1)
Total datorii (rd. 770+rd.970 f.1)
Rata atragerii DTS =
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central în aprecierea
situaţiei financiare a firmei. Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura
economică a acestui indice. În cadrul echilibrului financiar capacitatea de plată,
lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una din cele mai importante condiţii de
existenţă a întreprinderii pe piaţă – posibilitatea de a-şi onora obligaţiile de plată la
termenele scadente.
Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi transforma activele
sale în mijloace băneşti cu costuri reduse. Lichiditatea poate fi de mai multe tipuri:
Lichiditatea de gradul I ( absolută, imediată, rapidă) – arată ce cotă
din datoriile pe termen scurt întreprinderea este capabilă să achite la momentul dat
nemijlocit cu mijloace băneşti. Cointeresaţi în calculul acestui indicator sînt
furnizorii, pentru a determina capacitatea de plată a cumpărătorilor.
Tabelul 14
Calculul lichidităţii de gradul I al întreprinderii „Cooperativa de Consum”,
Chişinău (lei).
Nr. Indicatori Anul 2007 Anul 2008Abaterea abs
(+,-)1 2 3 4 5=4 - 3
1.1 Mijloace băneşti 209505 243799 +342941.2 Datorii pe termen scurt 15812289 15539877 -2724121.3 Lichiditatea imediată 0,13 0,016 -0,11
Calculele efectuate permit să constatăm că întreprinderea „Cooperativa de
Consum”, este incapabilă de a-şi achita datoriile pe termen scurt din contul
mijloacelor băneşti, ceea ce se apreciază ca fiind un factor atît negativ, deoarece
furnizorii nu au încredere în întreprindere şi, prin urmare, ea nu poate beneficia de
credite comerciale, cît şi ca un factor pozitiv, întrucît aceasta arată că
Mijloace băneşti (rd.440, f.1)
Datorii pe termen scurt (rd.970 f.1)
Lichiditatea imediată=
≥0,2
întreprinderea îşi gestionează eficient mijloacele băneşti, acestea fiind investite în
activităţi care generează profit.
Lichiditatea de gradul II (intermediară, relativă, redusă) - semnifică
ce cotă din datoriile pe termen scurt întreprinderea este capabilă să achite prin
mobilizarea mijloacelor băneşti, investiţiilor pe termen scurt şi creanţelor pe
termen scurt. În calculul acestui indicator sînt cointeresaţi băncile comerciale sau
creditorii, pentru care valoarea ideală a acestui indicator este 1.
Tabelul 15
Calculul lichidităţii de gradul II al întreprinderii „Cooperativa de Consum”,
Chişinău (lei).
Nr. Indicatori Anul 2007 Anul 2008Abaterea abs
(+,-)1 2 3 4 5=4 - 3
1.1 Mijloace băneşti 209505 243799 +342941.2 Creanţe pe termen scurt 10693853 10482478 -2113751.3 Datorii pe termen scurt 15812289 15539877 -272412
Lichiditatea de gradul II 1,69 0,69 -1
Observăm că în ambele perioade valoarea lichidităţii de gr.II satisface
condiţia, cu toate că în anul 2008 a înregistrat o diminuare de o unitate. Prin
urmare creditorii sînt tentaţi să acorde întreprinderii credite. Însă, concomitent
aceasta demonstrează că întreprinderea nu gestionează corect mijloacele băneşti,
creanţele, imobilizează surse mari în mijloacele băneşti, fapt ce duce la
descreşterea profitului firmei.
Lichiditatea de gradul III (totală, curentă,generală) arată dacă
întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe
termen scurt în perioada raportată.
Mijloace băneşti +Invesţii pe TS + Creanţe pe TS
Datorii pe termen scurt (rd.970 f.1)
Lichiditatea intermediară=≥1
Active curente(rd.460, f.1)
Datorii pe termen scurt (rd.970 f.1)
Lichiditatea totală=
(1-2,5)
Tabelul 16
Calculul lichidităţii de gradul III al întreprindrii „Cooperativa de Consum”,
Chişinău (lei)
Nr. Indicatori Anul 2007 Anul 2008Abaterea abs
(+,-)1.1 Active curente 18818728 19302114 +4833861.2 Datorii pe termen scurt 15812289 15539877 -272412
Lichiditatea de gradul III 1,19 1,24 +0,05
În calculul acestui indicator sînt cointeresaţi investitorii întreprinderii. Limita
de jos este condiţionată de faptul că activele curente trebuie să fie cel putin
suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt. Deci, întreprinderea în cauză,
realizînd toate activele curente obţine o sumă suficientă pentru achitarea tuturor
datoriilor pe termen scurt. Nedepăşirea limitei maxime - 2,5 ne arată că
întreprinderea nu-şi mobilizează resursele în active curente, mai ales în stocuri de
mărfuri şi materiale (tabelul 16), ci le investeşte în activităţi care generează profit.
Totalizînd cele expuse mai sus, se poate de menţionat că capacitatea
elementelor patrimoniale de a se transforma în bani a sporit considerabil. Cu toate
acestea creditorii potenţiali vor aprecia că coeficientul de lichiditate la
întreprinderea „Cooperativa de Consum”, Chişinău este destul de mică pentru a
garanta onorarea obligaţiunilor contractuale.
Top Related